Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
Concordia_1867_07-12 - 1867-11-26 / nr. 90
sentanti —ordemi votare nominale asupra §. 5. recumendatu prin comisiunea centrale. Resultatulu este: Au votatu 299 insi, d’intre acesti’a 214 cu „da“ si 85 cu „ba,“ au absentatu 108. Fiindu projeptulu acest’a specialmente deja discutatii, acceptarea definitiva a celuia remane pre siedinti’a de poimane. La siedinti’a de mane la ordenea dilei va fi desbaterea projeptului de lege privitorii la detoriele de statu. Siedinti’a casei repr. de la 6. dec 1867. Presiedinte : C. Szentiványi. Notariu : jud. Horváth. Ministrii : cont. Andrássy, b. Eötvös, c. Mikó, Lónyay si Gorove. La ordenea dilei este : pertraptarea proieptului de lege despre deteriele de statu. I)upa ce s’a cetitu si autenticatu protocolulu siedintiei de eri, presiedintele presinta mai multe petitiuni , cari apoi se transpunu la comisiunile respeptive. Referintele comisiunii verificatorie recomenda verificarea definitiva a noilor abregati : Julin Freiseisen si conteIosifu Zichv, ce se si intempla. Maur. Perezel dechiara, cu mea de si nu pote fi indestulita precum elu asia si ceialalti subscriitori ai interpelatiunii făcute ministrului pentru aperarea tierei — cu respunsulu primitu la interpelatiunea atinsa, totusi — sustienendu-si dreptulu de aptivitate in caus’a honveditoru si pre venitoriu, se simte liniscitu de-o-cam data cu aceea apromisiune a dnului ministru, ca va asterne casei inca sub decursulu sessiunii presinte unu projeptu de legi* referitorii la obieptulu interpelatiunii sale. Representantele Dobranszky presinta casei petitiunea rutenitoru „pentru deslegarea câtu mai grabnica a cestiunii natiunalitatiloru,“ Care se transpune la comisiunea esmisa in treba nationalitatii. Ministrulu de fin. Lanyay crede a fi sositu tempulu incasarii contributiunii medilocite si nemedilocite, deci cere esmiterea comisiunii financiarie. Cas’a decide, ca in siedinti’a de mane se se implinesca cererea dini ministru. Dlu ministru roga cas’a spre a tiené siedintia secreta inca asta-di, ce se si intempla dela 3A prell ore a. am. Siedinti’a de mai aprope se va tiené mane la 10 ore a. am. Domnedieu cu noi! Dorintiele poporului rusescu d'in comHatulu Ugoci'a. Poporulu rusii d’in Ugoci’a nu pote a se demite in desbaterea detaiata a „proieptului“ gătitu de subcomisiunea alesa de diet’a tierei in privinti’a cestiunii de natiunalitate, in câtu după opiniunea sa, perfept’a indestulire a natiunalitatiloru depinde numai dela organisarea buna a comitateloru. — Cu tote aceste in privinti’a cestiunii de limba, trebuie se decliiare cu sinceritate, ca projeptulu subcomisiunii dietali sustienendu olarirea aceleia pentru comitetele comitatense in locu de a fi imprastiatu ingrijirea ecitabile a poporului, a immultitu-o. Dar’ ca cestiunea cea atâtu de ponderosa a natiunalitatiloru se se pota deslega câtu mai curundu cu succesu bunii după principiulu egalitatii de drepţii, ca astfelu naţiunile de sub coron’a sântului Stefanii se nu se privésca un’a pre alta de inimic’a si apesatori’a unei alteia, ci de amice, in acestu respectu avemu urmatoriele dorintie. I. In privinti’a limbei tierii. Limb’a dietei ca limba diplomatica este cea magiara, inse legile se aducu in limb’a fiecărei națiuni si se publica ca autentice. Conformii principiului de egalitate inse in dieta deputații a ori cărei natiunalitati se pota vorbi in limb’a sa propria. II. In privinti’a comitateloru. a) Comitatele se se organiseze după natiunalitati pre basca represintatiunii poporali si a autonomiei , ca astfelu se se puna stavila odata pentru totu de una frecariloru perfietue ale natiunalitatiloru, si ca acele in insasi guvernarea de sine comitatense se-si afle garanția pentru viitoriulu nationalitatii lerii. b) In fiecare comitatu de limba a consultatiunii, administratiunii si justiției se se intrebuintieze limbaa poporului. c) Comitetulu comitatensu se se compunăseu după numerulu sufleteloru sau după capacitatea electorale. d) Derogatorii onorari afara de dreptulu de a vorbi, se n’aiba votu in comitetu. e) La alegerea deputatiloru, atâtu conscrierea alegatoriloru câtu si culegerea voturiloru pre lunga controlarea individiloru incredintiati de câtra candidatii de deputatul T se se midilocesca d’in comuna in comuna prin o delegatiune aleasa spre acestu scopu. III. In privinta besericei. a) Beseiic’a se se organiseze astfelu, in câtu in aceea guvernarea autonoma cu influintiarea elementului civile se fia asigurata prin lege. b) Nu respectu la inalttarea besericii nostre dieces’a Muncaciului ca si aceloralalte nationalitati, se se redice la rangu de metropola. c) Sé se infiintieze unu episcopalii pre sémii greco-catoliciloru de limb’a magiara in Dorogli, precum si in Marmati’a in Sigetu pre séma rusiloru asemenea unu episcopatu catolicii de ritulu orientalii. d) Tote acele drepturi avitice ale besericei nostre orientali, care le-a eserciatu odata liberii, si dela cari pana asta di n’amu renunciatu — se se pună in aptivitate. IV. In privinti’a instrucțiunii. Pre langa inspectiunea guvernului. a) Causa instrucțiunii se se manuduca conformiispitetului de guvernare autonomica a bisericei amintite. b) Invetiatorii poporali se se plateasca de catra stătui. c) In comitatele de nationalitate rusesca la institutele publice esistenti, limb’a rusésea se fia limb’a propunerei,— inse pentru limb’a magiara ca obligata si diplomatica se se infiintieze o catedra. d) La universitatea d’in Pest’a se se infiintieze o catedra pentru limb’a si literatura rusésea. e) Considerandu, ca diet’a se ticne in Pest’a, unde se presinta episcopii si deputații nostri, pe seam’a acestora precum si a amploiatiloru locali, a militariloru , a tinerime! universitarie si a mai multor locuitori de acolo pentru eserciarea cultului divinii si a administrării sacraminteloru , se se redice o beserica cu unu sufleteriu. f) In comitatulu Harmatiei pentru dezvoltarea agriculturei si a industriei se se infiintieze pre spesele statului institute de agricultura, montanistice si silvanali, precum si prin alte comitate scale reali. g) Din respectu la prosperarea bunei stari spiretuali si materiali sub inspectiunea guvernului se se pota esercia libera convenirile. V. In privinta nationalitatii. a) Națiunea ruseasca se se recunosca de națiune politica egale indreptatita, si in aceasta stare se se asecure prin lege. b) Prebarea indreptatirei nostre istorice in patria, eredele coronei precum odiniora străbunii sei, se porte titlulu de „ducele rusiloru“ (Dux russorum.) c) Pre langa flamura si emblema magiara nationale se pota intrebuiutiu liberu si rusulu insemnulu seu venatu si galbinu. d) Totu cetatianulu se pota recurge in limba sa propria dela celu mai de dipsu organu pana la monarcu, precum si indorsatele, decisiunele si sentintiele se se dee in limba esibilului. e) Afara de ministrii unguresci responsabili, se se alega d’in ficare națiune câte unu ministru fara portfolia provediuta cu lefa, ca astfelu fiecare națiune se fie represintata prin individi proprii in consiliele ministeriali. f) Individii nostri cvalificati să se aplice după proportiune la dicasteriele mai inalte, F 0 I S I O R’A. Poesie poporali. Stanciu si Vochitia. Susu pe plaiulu muntelui Sub paalele codrului La trupin’a fagului La cetin’a bradului Siedle Stanciulu Bratului Cu Oane Celariului Cu Buca Ploscariului Si cu Toaderu Cobalmeanu Si cu Bucurii Brasioveanu, Da ei bea si chiotea D’intr’o plosca mititea, Asie multu ca nu-miienea, O vadr’a si cinci oc’a Candu la gura mi-o punea Nici unu picu nu remanea Straja cine le-era ? Mititic’a Vochitia. Ea d’in graiu asié graiea : •— Dali, frate, Stanciule Frate voinicasiule! Da tu bei si chiotesci La potera nu-ti gandesci; Aséra candu m’am culcatu Asié reu ca m’am visatu, Ca pusca ti-i fara patu, Era pistolete mele Le-am visatu fara oitele, Si-apoi flintuliti’a mea O-am visatu fara vergea. Staneiu d’in graiu asia graiea : — Nu te teme sor’a mea! Pana vedi pusc’a la mine Nu te teme tu de nime! De-a fi plina, de-a fi gata Fuge poter’a se mora! Nici vorb’a nu isprăvea Si poter’a-i ocolea. — Capitanu Balaur’a Fa cu poter’a ’n colea! Ca m’oiu da pe dup’unu fagu Si ti-oiu trage-unu glontiu prin capii, Cam prin capu si cam prin stele Ca se te ’ncarnesci d’in ele, Cam la furc’a peptului Unde-e greu voinicului! Capitanu d’in graiu graiea ; •— Da te Stanciule legatu Se nu te ducemu stricatu ! — Ba io nu m’oiu da legatu Pan’ nu m’oiu vedé stricatu. Mititic’a Vochiti’a Sta pe-o flinta radiemata Ca si-o naiba ’mpelitiata, Svarle plét’a pe spinare Pardosită de parale, Pe la brâu totu cu pistóle Cu pistele ghintuite. Ghintuite argintite. . . . Turcii daca si-o vediutu Toti Dunarea si-o trecutu, Stanciu d’in graiu asia graiea : — Bate Dómne papur’a Că s’aprinse podin’a, Cu Turcii alaturea Candu si-o trecutu Dunarea Dunarea la Tierigradu, — Io-su voinicii adeveratu Cu soru-mea m’am scapatu! Frundia verde Siclovîrvu Muscatia-si limb’a d’in verfu ! Gur’a Riului (Ardealu.) Vitia Catanutia. Pe culmiti’a dealului Dealului Ardealului Primblami-se, mari, primbla, Dali, cine mi se primbla? Dali, Viti’a Catanutia Cu-a lui dalba de mandrutia Cu doi bani la pusdunariu Cu doi-spre-diece lautari Si cu patru calustei Incarcati de galbinei Si cu mandr’a langa ei. Viti’a d’in graiu si graiea : — De candu mandra te-am luatu Nici unu cantecu n’ai cantatu Si-acuma-i anu ’nchieatu, Ei se-mi canti unu cantecelu Macaru câtu de mititelu Se-mi ascultu unu ciasu la elu. Frundia verde si-o lelea Mandr’a d’in graiu i graiea : — Bucurosu câ ti-asiu cântă Dar’ mi-i portulu femeescu Si mi-i glasulu voinicescu, Candu voiu prinde a canta Munţii s’oru cutremura Fagii mari s’oru de spicâ Apele s’oru turbură Fantan’a, d’in Pescerea Si-aceea s’a turbură, Poter’a ne-a audi Inainte n-a esi, Câ-i o matca de voinici Peste patru-dieci si cinci, Si-i o matca haiducésca Peste patru-dieci si siésa, — Si pre mine m’oiu lua Si pre tine te-oiu tată, Ce folosii Vitia i-avé ? — — Nu te teme mandr’a mea Pana-i fi pe mana mea C’oiu fi eu de te-oiu tiené Canta, mandra, canteculu Câ mi-i dragu ca sufletulu ! Mandr’a prinde a caută Munții se cutremură Fagii mari selegană Petrele se despică, Apele se tulbură Fantan’a d’in Pescerea Si-aceea se turbură Si poter’a mi-audiă 356