Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
Concordia_1867_07-12 - 1867-11-26 / nr. 90
nu pot erau a nu constata, ca mai tote némurile cele adeveratu vechi, care ele singure ar’ avé dreptulu de a se fali cu puritatea sângelui, nu se afla in partitulu boerescu de astadi, ci facu uitate si necunoscute, intr’o linia cu fostii clacasi, pe la satele rediasiesci d’in Moldov’a si printre moșnenii de d’incoce de Milcovu. 4° In fine, facendu unu felii de ancheta genealogica in ambele tabere, in sirurile partitului democraticii d’in Romani’a s’ar’gasi destui luptători, ai caror’a stramosi se ilustraseră in resboiele lui Mircea si ale lui Stefanu, pe candu totu-d’odata amu dori premultu a ni se spune, daca toti membrii partitului boerescu ar’ pute fi cavaleri maltesi ? . . . Prin urmare, sub numele de boieri noimi intielegemu nici bogatia, nici anticitatea orginei. Unu partitui din culmea caruia se afla Golescu, nu poate vorbi contra nobletiei sângelui. Unu partitu, care numera comercialu printre stelpii sei fundamentali nu pote vorbi contra avutiei. In ce dar’ consista boerismulu ? Cautandu in mintea nóastra o definitiune scurta si complecta, damu cu ochii, d’in intemplare peste diariulu „Indepentia Romana,“ o specie de lon Botezatorulu carele d’in ordinea Provedintiei a precursu nascerei organului boerescu propriu Tierr’a, si unde adversarii nostri nu incetéza nici acum’a de a si manifesta tendintiele, de sicuru pentru plăcerea de a le vedé apoi tradusa in nemtiesce. In numerulu d’in 10 Noembre alu acestei foi predestinate ne intimpină intre altele, urmatori’a sublima apostrofa, adresata partitului liberale: „Se vi spune nunai pe facla: pecatele boeriiloru este, ca atunci candu au potutu, n’au scapatu „tier’ a de fierele veninose,ce arunca vitriolu pe „totu ce este lealii, onestu, nobilu in tiera, si v’au „ingaduitu se esploatati credulitatea publica si se „scamotati libertățile. . . .“ Eurecu amu gasitu". Boerii suntu aceia, cari poteau alta data se scape tier’a de liberalismu, si cari se caiescu astadi ca n’au facut’o atunci desi nu perdu anca speranti’a ca o vom poté face de acumu nainte. Definitiunea ni se pare noue a fi cu atatu mai perfecta, cu catu ea este basata unicamente pe propri’a confesiune a adeversariloru nostri. Partitulu boerescu este acelu betranu Jupiter gelosii de suvenirea trecuteloru sale privilegie, pe care lu turmenta idea, cu junele Prometeu a reusitu a fura foculu celu monopolisatu alu cerului, distribuindu-lu apoi in drept’a si in stang’a sermaniloru muritori! Acum’a, sciindu cu cine avenii a face, se pasimu d’a dreptulu in fondulu cestiunii,incercandune a analisa prin luminele istoriei, după criteriulu d-lui N. Blaremberg, devotamentulu partitului boerescu pentru tronu si iubirea sa pentru popom. „Rom.“ (Va urma.) B. P. Hajdeu. NOUTATI ESTERNE. FRANCI’A. Parlamentulu francesu se ocupa de cestiunea romana. In siedinti’a d’in 3. dec. Latour aduce multiemita guvernului pentru espeditiunea romana , si pretinde, ca guvernulu francesu se fie constante in aperarea intereseloru lumesci ale papei. Opusetianistulu Guéroult (redactorele primariu alu diurnului „Opinion nationale“) dice : Pana candu noi suntemu in Rom’a, stamu sub influinti’a ideiloru romane. Pentru relegea sufere politic’a. Se lasamu pre pap’a se se apere insusi pre sine, si in patruspre diece dile de sigurii se va inpaca cu Itali’a. Daca n’asi poté speră straformarea liberale a guvernului francesu, io asi fi celu mai mare inimicii alu aceluia. In siedinti’a d’in 4. decembre marchisulu M o u s t i e r respunde la interpelatiunea acusatoria a lui Jules Favre si dice, ca : politic’a guvernului francesu a fostu : scoterea austriaciloru d’in Itali’a, si este: asecurarea nedependintiei Italiei,impacarea Italiei cu papismulu si prin urmare asecurarea statului eclesiastecu. Francia a esecutatu cu lojalitate conventiunea d’in septemvre. Guvernulu italianu a solutu, ca guvernulu francesu dorescé esecutarea deplena si loiale a conventiunii d’in septemvre. Italia si-a dechiaratu solidamente resolutiunea pentru esecutarea aceleia. Francia numai atunci s’a decisu a intreveni, candu conventiunea deveni violata publicamente. Marchisulu continua : „Intr’adeveru nu potu spune înainte, ca pre conveni-va conferinti’a seu ba ? Daca va conveni : guvernulu franc, va esaminâ cu tota loialitatea , câ pre starea lucruriloru garanteza securitatea papei seu ba ? Si daca e , atunci vomu redicâ ocupatiunea anormale. Daca vnse conferinti’a nu va conveni , atunci ne vomu rentornâ la regulamentele conventiunii d’in sept. Noi vomu dice guvernului italianu : „voiţi cu ast’a ocasiunea esecută pe deplinu conventiunea , si vreţi a dâ garanţie solide? Câci atunci vomu incredintiă loialitatii vostre si a dou’a ora papismulu. Acést’a nu va fi conduita.“ Thiers nu pote atribui vr’unu pretiu politicei desfasiurate prin ministru. Tier’a are dreptu a pretinde o alta politica. Caci politic’a desvelita prin d. Moustier numai atunci ar avéa intielesu, daca impacarea Italiei cu papismulu ar fi posibile. Ci impacarea acést’a e o pura amagire de sine. Thiers si finesce vorbirea -adicandu : Trebue a spune Italiei : „Io mi-am riscatu cele mai nemidilocite interese, candu vi-ara concesii aliarea cu Prussia; io am lasatu se se indoiasca lumea despre loialitatea mea, candu vi-am predatu statele cele mici. Ci esiste unu lucru care nu vi lu potu incredintiă , si acest’a e onorea mea : tradarea papismului.“ In siedinti’a d’in 5. dec. ministrulu Rouher dechiara, ca: „francesii nu voru paresi Rom’a pana ce securitatea papei nu va fi restituita. Securitatea acést’a inse nu insemnéza numai o linisce materiale, dara noipoftimu garantie seriose. Itali’a nu va cuceri Rom’a neci-candu (plăcere sgomotosa.) Guvernulu francesu voiesce a consolida unitatea Italiei; aceste doue trebue se sustee langa olalta. Esiste intre noi si camera comuniunea ideiloru ? (strigări afirmative.) Deci voteze camer’a încredere guvernului.“ Precum poturamu oserva d’in cuvintele lui Moustier, din’a lui asiodia totu pendulu pre conferintia, cu ajutoriulu careia speréza a duce la îndeplinire scopurile guvernului francesu — facia cu cestiunea romana. Fotele liberali ale Franciei inse nu credu in reusirea intentiuniloru guvernului. Asia apre es. „Monde“ afirma, ca pap’anuva se primesc a vr’o „lectiune“ dela consiliulu europénu. ITALI’A. Foiele esterne ni aducu scrri forte intristatorie despre situatiunea interna a Italiei. In 29. si 30. nov. s’au intemplatu mai multe arestări. „Italie“ vre a sei cu guver. ital. ar fi descoperitii unu comitetu mazziniani si unu depositu armale, care l’a si confiscatii. In manastirea cartausiana de langa Florencea prinseră pre mai multi d’intre călugări. Cu ocasiunea incuisitiunii claustrului aflara acolo o suma insemnata de bani si ceva epistole d’in Roma’ —• referitorie la formerea unei societati secrete. — Asta se asociaza: republicanii, reactionarii, bourbonistii si muratistii spre restornarea guvernului respective a tronului actuale. In tienuturile Neapolei si ale Veneţiei se ivirănesce dechiaratiuni, in cari se proclama desbinarea acelora tienuturi de casa domnitoria de Savoya. In procliamatiunea neapoleana se dice: „Neapolea a adusu mai multe sacrificie pentru reformarea Italiei, in locuia libertății si alu nedependintii promise dobendiramu absolutismu. In urm’a politicei oservate in cestiunea romana unitatea e perduta, fiindu-ca neci o conditiune a sufragiului poporului nu s’a implenitu; deci poporele italiane er’ potu trai cu dreptulu loru celu vechiu. In dechiaratiunea venetiana se dice, cu locuitorii Venetiei vediendu-se instelati si retragu solenelu votulu datu pentru unirea Venetiei cu Itali’a sub cas’a de Savoya. Se dechiara solenelu câ se voru desbina de catra dinasti’a si guvernulu, care aduse asupr’a tierei rusine si nenorocire, si care a umilitu profondu Itali’a intréga. — Deci reatiunea — acést’a inimica infernale a fericirii poporeloru — lucra, ci credemu si speramu, cu intieleptiunea, patriotismulu si energi’a fiiloru adeverati ai Italiei precum si a conducatoriului destineloru acestei tieri maltratate voru sei si vomu poté sugrumă si sterpi reulu ce amenintia unitatea si prosperarea poporului italianu. „Presse“ ni spune, ca Eugeni’a imperates’a francesiloru a tramesu o epistola papei, in care lu provocase se roge lui Ddieu pentru inaltiatulu seu barbatu, caci e impresuratu de comploturi si atentatori. — „in giurulu lui siuera pumnarie si vuiescu bombe Orsiniane.“ — „Situation“ crede, ca Antonelli lucra la unu memorandu, care apoi va circulă la tempulu seu pre la tote curtile europene. „Journ. de Par.“ inca primi scrie despre atarea nota, in care cardinalulu secretariu documenteaza d’in unele acte descoperite prin politia, cumca guvernulu italianu remase in legătură — si după lupt’a dela Mentan’a — cu agenții lui Garibaldi, cari voira a revoltă pe locuitorii Romei. Corespondintele florenceanu a lui „Times“ scrie urmatoriele: Post’a d’in Rom’a ni aduce sciri numai de crudelitati si strictetia neoportuna. Numerulu celu mare alu emigratiloru romani intaresce adeverulu faimeloru acestor’a. Cele mai noue sciri ni impartesiescu o scena intemplata intr’unu ospitalu intre pap’a si tenerulu Caironi. Tenerulu acest’a e voluntiru garibaldistu (ranitu si prinsu in lupt’a dela Mentan’a); se dice ca voindu pap’a alu-bine cuventuelu i-respinse bine cuventarea si lu infruntă amara pentru sortea fratelui seu (pe care guvernulu papale l'a pusu bine.) Candu santi’a sa paresc ospitalulu — toti cei d’in giurulu seu si sprimara regretarile pentru vatemarea suferita. Cai toti fii transportatu d’in ospitalu in inchisore, nu sei nime si nu se aude nemicu despre elu. Pofta de resbunare a popiloru deveni deja proverbiu, da aci deducu apoi caus’a pentru care nime numai scie ceva despre junele Cairoli. — „Diritto“ publica o epistola adresata prin unu patriotu bravu italianu catra mam’a lui Cairoli — precum urmeza : „Natiunea intreaga, pentru care dnn’a ta suferi cu o asia marinimitate, e partasia durerii dniei tale, si mamele, cari singure suntu in stare a te precepe, te admira, pentruca esci mare si tare, esci o adeverata muiere romana facia cu confrangerea ce ti sfasiie anim’a nobile pentru sortea Italiei. Noi toti lacremamu, nu cu dni’a ta, caci dni’a ta nu plângi, ci noi versamu la vreme pentru jertv’a aduse prin dni’a ta cu unu sufletu generosu, sciindu noi bine, ca in person’a dniei tale onoramu pre multe mame italiane, cari afara de dorerea si jertvele aduse pentru patria — dora neci sperantia n’au , ca se si véda ostenelele încununate cu succesulu doritu. Pe fruntea seriosa si d’in cautatur’a impetrita a dniei tale cetiniu noi istori’a mâhnirei Italiei. D’in gelea nostra, profundu sti- • mata matrons , nu te incercâ a ceti mângâiere, câci atari spirete cum e a dniei tale, suntu destulu de tari pentru sine, ci cetesce d’in ea pre stimata domna, acelu doru comunu , ca salvarea patriei sé se indeplinésca, — acést’a va fi unic’a consolare démna de dni’a ta. — Florencea, 20 nov. 1867.“ Parlamentulu italianu fii deschisu fara cuventu de tronu. 358 Gutipariulu lui FILIPU VODIANER. VARIETATI. *** Audimu din funte securu , că Majestatea Sa a aprobatu organisarea oficialatului esactoratului de stătu alu Ungariei. Fiecare ministeriu va ave o clase esactorale, cea a ministeriului financieloru va fi mai mare. Pre langa aceste clase speciali de esactoratu se va mai infiintia inca si o controla suprema. Personagiulu esactoratului va consta probabilminte d’in 745 individi. Subventiunea anuale a acestui personagiu — conformui preliminariului facutu — se va urcă la 676,039 flj *% Desfiintiandu-se tribunalulu supremu alu Transilvaniei , secţiunea transilvana in curtea de casatiune a Ungariei — după cum suntemu informaţi — s'a format în modulu urmatoriu : Presedinte e Escel. Bas. Ladislau Popu, consiliari : Moise Berde, Francisca Ocsvai, conte Gavrilu Bethlen, Niculae Birau, Aloisiu Pop, Ioane Bo 1 og’a, Fridericu BömchessiA. Ládái. *** Esemplu demnu de imitatu. Cetimu in „Romanulu“ urmatoriele: „Suntu multi copii sărăci, dar’ cari indura sarci’a cu barbatia, căci mergu la scóla, invatia si astu-felu suntu sicuri că prin invetiatura voru dobendi apoi midilece d’a seate saraci’a d’in cas’a parintéea. Suntu inse familie pentru cari saraci’a este mai dureroasa că-oi ea sugruma viitorulu, suntu familie atatu de sarace in catu nu potu, mai cu séma in timpu de érna, tramitepre copiii si copilele loru la scoala si altele cari i tramitu,daru atatu deusioru invesmentati in catu punu in periclu vietia loru. Domnisiarele Duno’a si C. Valéri, dómn’a Riurianu- W a c h m a n, ajutate de dd.W iest si K r u g g e r, au ga situ midilocu d’a veni in ajutoriulu copileloru serace, dandu - le vesminte pentru ierna, spre a pute astu-felu merge la seara; si midloculu care au gasitu este celu mai bunu pentru că da tutuloru ocasiune d’a contribui la acestu ajutoru, atatu de bine facetoriu, nu numai pentru familiele ce voru fi ajutate, daru si pentru societate care nu se redice de eatu prin întinderea invatiamentului. Midiloculu este d’a da o serata, in sal’a Atheneului iu beneficiulu copiiloru sărăci. Publicamu mai la vale programa acestei frumóse si bine-facetorie serate, si suntemu sicuri că sal’a Atheneului va fi plina Marti ser’a ca astu felu se se porcâ ajută mai multe copile, si multiamindu dómneloru cari au luatu initiar’a se putemu fi sicuri ca voru avé imitatori.“ I’nst a H dnetiunii. Suplic’a macouaniloru, care amu publicat’o in mulu trecutu, nu o potemu presentă dietei nefiindu ajustata cu cele necerute prin legi la atare actu, cum e suplic’a alinsa. Sig. P o p u. Proprietarii, editoriu si Redactorii resp. Sigismundu Victoru Popa.