Constructorul, mai 1950 (Anul 2, nr. 16-19)

1950-05-01 / nr. 16

­r Pag. ft»a ­ Pe baza raportului Comisiunii de Stat a Planificării, asupra realizării Planului de Stat pe trimestrul 1 1950, Consiliul de Mi­­niștri al R.P.R. comunică rezultatele obținute, concretizate prin următoarele cifrei : *a** I. Industria Planul producției industriale a fost realizat în pro­porție de 104,8"­». Pe Ministere. Planul a fost îndeplinit după cum u­r­mează: MINISTERUL METALURGIEI ,«­ IND. CHIMICE 110,8", din care: Sectorul minereurilor 116,7"« Sectorul metalelor neferoase 115,2p/«­ Sectorul siderurgie și metalurgie 112,4"/» — Sectorul chimic 99,8’/« MINISTERUL MINELOR ȘI PETROLULUI 101,3 V, din care: — Sectorul petrolifer 95,4V» — Sectorul gazului metan 110,1"« •— Sectorul carbonifer 100,7 °« MINISTERUL ENERGIEI ELECTRICE 109,1"« din care: ·­ Sectorul energiei electrice 103,3"« Sectorul electrotehnic 116,3"« MINISTERUL SILVICULTURII ȘI IND. LEMNU­LUI 104,4*/» din care: — Sectorul silvic (producția) 140,8"« — Sectorul Lemnului și mobilei 103,0*/« ■— Sectorul celulozei și hârtiei 104,8"« MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR (materiale de construcție) 99,9*«­ MINISTERUL INDUSTRIEI UȘOARE 100,7V» din care: - Sectorul textil 101,6V»­­ Sectorul pielărie 95,4V« — Sectorul sticlei și ceramicei 112,5V» MINISTERUL INDUSTRIEI ALIMENTARE 196,6V» MINISTERUL SĂNĂTĂȚII (producție industrială) 99,5«« MINISTERUL COMUNICAȚIILOR 90,8"­'» din care: — Ateliere 87,7V«J Șantiere Navale 104,6"« COMITETUL DE STAT PENTRU COLECTĂRI (producție) 104,2"«­ UNIUNEA CENTRALA A COOPERATIVELOR DE CONSUM (producție industrială) 134,6"« COMISIA DE ORGANIZARE A COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI 83,9"« DIRECȚIA GENERALA A INDUSTRIEI POLI­GRAFICE 117,2"« La principalele produse industriale a fost atins ur­mătorul nivel în comparație cu primul trimestru al anu­lui 1949: La forajul petrolifer și extracția de țiței cu toate că printr’un efort susținut al muncitorilor s’au depă­șit realizările perioadei co­­respunzătoare a anului tre­­cut, totuși plănui pe pri­mul trimestru 1950 nu a­ fost realizat integral. Ne­­îndeplinirea se datorește faptului că nu peste tot au fost pregătite din timp lo­cațiile pentru sonde noi, nu s’au executat la timp și în bune condițiuni lucrările de suprafată, că pe alocuri nu s’a folosit rațional uti­lajul la sondele vechi pre­cum și unor deficiențe în aplicarea metodelor tehno­logice. Acolo unde s’au apli­cat metode tehnologice ra­ționale și bine studiate (schela Ochiuri-Dâmbovi­­ța) rezultatele au fost foar­te bune. Deasemenea o rea­lizare foarte importantă a fost campania bine studia­tă și susținută pentru re­pararea sondelor părăsite. Realizările la producția metalelor neferoase arată elanul cu care s’a muncit începând dela extracția de minereu până la produsul finit și atenția acordată a­­cestei ramuri de activitate unde s’au obținut depășiri însemnate de plan. Pe întreg sectorul față de trimestrul I al anului 1949 s’a realizat 136 la su­tă, realizare în cadrul că­reia producția de cupru de convertizor din concentra­te a atins un nivel de 199,2 la sută. In cursul primului trime­stru al anului 1950 industria construcțiilor de mașini și a metalurgiei prelucrătoare a făcut un însemnat pas Înainte față de perioada corespunzătoare a anului trecut. In special In ceea­­ce privește utilajul petroli­fer, care pe ansamblu a a­tins un nivel de 122,5 la sută. Deasemenea un pro­gres important s’a făcut in producția de tractoare și u­­tilaj agricol care a atins un nivel de 211 la sută față de primul trimestru 1949. Un efort deosebit au de­pus in cursul trimestrului I muncitorii din fabricile de ciment, producția atin­gând un nivel de 121,4 la sută față de perioada co­respunzătoare a anului 1949. Fabricile Turda și Temelia au realizat planul cu 115 la sută respectiv 113 la sută, iar fabrica de la Cer­navodă a rămas mult sub plan. Producția a crescut și în sectorul bunurilor de consum, datorită în spe­cial ajutorului în materii prime și utilaj acordat­e de către Uniunea Sovietică. re Comisia de standardiza­și-a îndeplinit planul său trimestrial. Au fost introduse în in­dustrie cu succes mașini și utilaje noi dintre cele mai perfecționate. Folosirea me­todelor de lucru sovietice la o extindere din ce în ce mai mare în industrie. început să se introducă tă­­­ierea rapidă a metalelor după metoda stahanovistu­­lui Bortchievici, lucrul­­ la mai multe mașini, poliza­rea cu scântei electrice, su­dura fontei cu electrozi de cupru, turnarea centrifu­gală a inelelor pentru rul­menți. In sectorul petrolifer, fo­losirea pâlniei Krâlov și a baionetei Donțov precum și noile metode de foraj au dat rezultate însemnate. In minele de cărbuni, s’au introdus cadrele me­talice Jurav­liov Pokrovski pentru armarea abatajelor frontale. In sectorul materiale de construcții, la fabrica de ciment Turda, datorită e­­forturilor muncitorilor și tehnicienilor s’a reușit să se execute pentru prima oară în țară strunjirea ro­­lel­or și a inelelor de rula­re de la cuptoarele rotative de blinker, în timpul func­ționării acestora, ceea ce a dus la o scurtare impor­tantă a timpului de execu­ție a reparațiilor. In trimestrul I 1950, In­dicii tehnico-economici de utilizare au fost realizați intr-o măsură care permite îndeplinirea sarcinilor a­­nuale stabilite In Planul de Stat. Chiar în cursul acestui trimestru, unele întreprinderi au depășit sarcinile anuale. In sectorul textil ramura lână — indicii de utilizare au fost depășiți cu pro­cente care variază intre 4 la sută și 8 la sută. Lupta pentru reducerea consumurilor specifice nu a fost suficient de susți­nută ceea ce a avut drept rezultat că în unele sectoa­re consumurile specifice să fie mai mari decât sarcini­le anual stabilite în Pla­nul de Stat (cocsul în si­derurgie, amoniacul la fa­bricarea sodei calcinate și acidul azotic la fabricarea acidului sulfuric de came­ră). In general întreprinderi­le au dat o atenție sporită problemelor cuprinse în planul tehnic, la produse noi, referitoare procedee tehnologice perfecționate, cercetări tehnico-științifi­­ce și măsuri tehnico-orga­­nizatorice, intre acestea din urmă planificării reparații­lor și înființării secțiilor mecanicului șef. Continuând cu avânt în­trecerea socialistă, organi­zată și condusă de Confe­derația Generală a Mun­cii s’a lărgit mișcarea pen­tru folosirea cât mai com­pletă a rezervelor interne ale întreprinderilor și pen­tru folosirea întreprinderilor experienței fruntașe, în scopul unei creșteri ne­întrerupte a productivită­ții muncii. Aceste întreceri au atins în cursul trimestrului I o desvoltare deosebită în cin­stea zilei de 1 Mai. Astfel, în sectorul metalurgic, ex­tractiv și chimic, au fost antrenați in întreceri 52 la sută din numărul salariați­lor, în sectorul industriei textile 80 la sută iar în sec­torul agricol 84 la sută, întrecerea socialistă a îmbrăcat noui forme, spre pildă constituirea brigă­zilor complexe, a brigăzilor de calitate și economie, ca­re aplică metode de lucru cu o mai înaltă producti­vitate. In cursul trim. I s’au rea­lizat de asemenea numeroa­se inovații și raționalizări care au contribuit la reali­zarea unor importante eco­nomii. Astfel: în sectorul e­­nergiei electrice s’au intro­dus în cursul acestui tri­mestru 35 de inovații și ra­ționalizări. Datorită creșterii nivelu­lui tehnic al producției, u­­tilajului și gradului de or­ganizare a muncii, datorită ridicării calificării oameni­lor muncii și în special ri­dicării nivelului politic și a nouii atitudini față de muncă, muncitorii din mul­te fabrici și uzine au cerut reducerea normelor de timp învechite. Productivitatea muncii a sporit pe întreaga industrie cu 13,5 la sută în compara­ție cu primul trimestru al anului 1949. Primul trimestru al pla­nului de Stat pe 1950, co­respunde în sectorul agri­col pregătirii și începerii campaniei însămânțărilor de primăvară. Pent­ru realizarea sarci­nilor de plan și urmând li­nia trasată de Hotarîrea din Februarie 1950, a C. C. al P. M. R. și Guvernului cu privire la măsurile or­ganizatorice pentru o bună desfășurare a însămânțări­­lor de primăvară în vede­rea asigurării unei produc­ti agricole sporite, s’au executat în primul trimes­tru următoarele acțiuni și măsuri principale agro­tehnice : — S’au organizat nume­roase centre comunale de curățat și tratat semințe, realizându-se astfel față de perioada corespunzătoare a anului 1949, un nivel de 142,9 la sută. — S’a distribuit țărăni­mii muncitoare cantitatea de 60.000 tone de semințe. — Datorită ajutorului prețios dat de Uniunea So­vietică, s’au putut distribui semințe selecționate din soiuri valoroase la speciile de bumbac, floarea soare­lui, in pentru fuior și in pentru ulei. — S’au organizat nume­roase centre comunale de reparațiuni de unelte agri­cole, atingându-se un nivel de 149 la sută față de pe­rioada corespunzătoare a anului 1949. — S’a determinat pute­rea de germinație a semin­țelor pentru o cantitate de 223.000 tone semințe, re­prezentând față de trimes­trul I 1949, 113,2 la sută. — S’au aplicat îngrășă­minte naturale atingându­­se 130,4 la sută față de realizările din trimestrul I 1949. In comparație cu anul La lucrările de refacere și cultură a pădurilor (pe­piniere, Împăduriri și Îngri­jirea arboretelor tinere), planul a fost realizat in proporții variind intre 109—159 la sută La îngrijirea arboretelor tinere s-au realizat 125 la sută, la ameliorarea tere­nurilor degradate 163 la sută, iar la combaterea a­­genților vătămători 127 la sută. Față de realizările trime­strului I al anului 1949, în trimestrul I al anului în curs, a fost atins următorul nivel: 146 la sută la împă­La transporturile pe ca­­lea ferată, în cursul tri­mestrului I 1950, sarcinile principale de plan (călă­tori km. și tone neto km.), precum ?■, majoritatea in­dicilor calitativi au fost rea­lizați­ depăsturi atât pla­nul, cât și înfăptuirile din trimestrul 1 1949. Numărul vagoanelor în­cărcate a ajuns la o medie zilnică de 5847 față de 4.906 în primul trimestru al anului 1949, adică cu 19,2 la sută mai mult. Principalii indici calita­tivi au fost îmbunătățiți după cum urmează : rula­jul vagonului de marfă a scăzut cu 2,3 la sută, da­torită creșterii vitezei co­merciale a trenurilor de marfă cu 11,3 la sută, pro­­centul cursei goale și vite­za comercială a trenurilor de călători au fost îmbună­tățite cu 2,9 la sută, res­pectiv cu 6,8 la sută. Prin reducerea consu­mului specific de combus­tibil s-a economisit cca de ramuri principale, creșterea productivității muncii este de 22 la sută în sectorul carbonifer, de 14 la sută în sectorul me­talurgic și de 16 la sută in sectorul energiei electrice. Noile contracte colective, exprimă angajamentele luate atât de muncitori, cât și de conducerea întreprin­derilor, devenind un fac­tor mobilizator pentru rea­lizarea și depășirea planu­lui și creșterea productivi­tății muncii. In cursul trimestrului I au fost Încheiate un număr de 1.400 contracte colecti­ve. Cu această ocazie s’au făcut de către muncitori, peste 40.000 propuneri de raționalizări și îmbunătă­țiri a muncii, ceea ce arată creșterea nivelului conști­inței clasei muncitoare și interesul crescând pentru mărirea productivității muncii. anterior în trimestrul 1 1950, munca a fost mai bi­ne organizată, campania de însămânțări mai bine pregătită, mobilizarea ță­rănimii muncitoare mai largă. Până la 25 Aprilie, s-au însămânțat 5.350.000 ha., în campania de primă­vară. Gospodăriile Agricole de Stat au însămânțat până la 25 Aprilie 1950, în cam­pania de primăvară o su­prafață de 311.695 hectare. Planul de insămânțări a fost depășit la grâu și orz de primăvară, ovăz, ma­zăre. Gospodăriile Agricole Stat nu au reușit însă de în suficientă măsură să orga­nizeze desfășurarea planu­lui și pregătirea campaniei de insămânțări la toate u­­nitățile. In cursul trimestrului , Stațiunile de Mașini Tractoare au realizat lu­și­crări agrotehnice echiva­lente cu 164.000 handrii (hectar arătură normală), ceea ce reprezintă o impor­tantă depășire față de tri­mestrul I al anului 1949. S’au înființat 6 Stațiuni noi de Mașini și Tractoare, ajungându-se la un număr total de 108 Stațiuni. Pentru a-și lucra pămân­tul cu mijloace mecanice și pentru a beneficia de avan­­tagiile folosirii tractoare­lor, 130.000 țărani munci­tori, cuprinși în 2.653 aso­ciații au încheiat contracte cu Stațiunile de Mașini și Tractoare. In cursul primului trime­stru al anului 1950, s-au în­ființat 120 de noi gospodă­rii colective, cuprinzând 8.000 familii de țărani muncitori. Aceasta arată interesul crescând al țără­nimii muncitoare care a pornit pe drumul unirii gospodăriilor lor indivi­duale în gospodării colec­tive: duriri, 235 la sută, la îngri­jirea arboretelor tinere, 210 la sută la ameliorarea te­renurilor degradate și 104 la sută la combaterea agen­ților vătămători. Planul pentru lucrările de punere în valoare a ma­­terialului lemnos, nu a fost îndeplinit, datorită unor neajunsuri în organizarea la timp a lucrărilor­ lui Planul industriei lemnn­ne a fost îndeplinit la unele sortimente din cauza deficiențelor de transport cât și de organizare a pro­ducției. 28.000 tone combustibil convențional. Nivelul transporturilor rutiere de călători și măr­furi a atins 188 la sută, res­­­pectiv 330 la sută față de trimestrul I 1949. Această depășire a fost posibilă datorită creșterii parcu­lui de autocamioane intrat în funcție înainte de data prevăzută. Transporturile maritime de mărfuri au atins un ni­vel de 489 la sută, iar cel fluvial de 130 la sută față de perioada corespunză­toare a anului 1949. Nivelul transporturilor aeriene a fost de 109,3 la sută la pasageri și 540 la sută la fret și poștă în comparație cu trimestrul I 1949. V. Circulația mărfurilor Volumul total al desfa­cerilor realizat în trimes­trul I al anului 1950, repre­zintă o depășire cu 10,7 la sută a clanului și o spo­rire cu 90 la sută față de realizările trimestrului I al anului 1949. Valoarea mărfurilor des­tinate fondului pieții a de­pășit planul cu 5,3 la sută și perioada corespunzătoa­re a anului trecut cu 85,3 la­ sută. Această depășire a fost realizată de către Co­merțul de Stat, care și-a depășit planul cu 22 la su­tă, întrecând cu 68,7 tri­mestru ș­i 1949, în timp ce cooperația, deși a făcut în­semnate progrese față de anul trecut, realizând cu 133 la sută mai mult, nu și-a îndeplinit planul decât în proporție d­e 82,7 la sută. Depășirea planului de că­tre comerțul de Stat se da­torește efortului depus pentru lărgirea sortimen­tului de mărfuri, unei mai bune aprovizionări și orga­nizări. In cursul trimestrului I s’a îmbunătățit deservirea consumatorilor prin ex­tinderea rețelei de cerc cu 1.233 unități, desia­din care 816 în mediul rural. De asemenea, datorită măsurilor organizatorice luate, s’au eliminat in par­te aglomerările ce au exis­tat în anul trecut. In cursul trimestrului au fost realizate 12,3 la sută din lucrările de investiții din fonduri centralizate, prevăzute în planul anual. In cadrul acestei realizări au depășit media generală realizând din planul anual: Sovromchim 33 la sută, Sov­­rompetrol 23,1 la sută, în­treprinderile de Gaz Metan 22,4 la sută, Direcția Gene­rală a Chimiei 19,3 la sută, Petrolifera Muntenia 17,4 la sută. Valoarea lucrărilor de In­vestiții executate în cursul trimestrului I 1950 este cu cca 130 la sută mai mare decât valoarea lucrărilor executate în aceeași pe­rioadă a anului 1949. In cadrul lucrărilor de Investiții au intrat în pro­ducție între altele: un fur­nal, 2 cuptoare Siemens- Martin, un nou cuptor pen­tru încălzirea laminatelor, o instalație de flotație, o fabrică de condiționare și valorificare a fructelor. Ministerul Construcțiilor și-a realizat planul de con­strucții în proporție de 108 la sută. Sovromconstrucția datorită unei mai bune or­ganizări și urmăriri a exe­cuției lucrărilor, a realizat planul în prop­orție de 116 la sută. Deși s-a observat o preo­cupare a proectanților și constructorilor în combate­rea risipei de materiale, to­tuși nu au fost folosite în suficientă măsură resursele locale și risipa de mate­riale nu a fost încă înlă­turată. Deasemenea repartiția materialelor pe șantier nu s’a făcut întotdeauna în mod satisfăcător, ceea ce a dus în unele șantiere la lipsă de materiale, pe când altele dispuneau de canti­tăți peste nevoi. Cu toate că realizarea planului de investiții în cursul trimestrului I 1950 nu a fost în totul satisfă­cătoare, greutățile de por­nire nefiind încă înlătu­rate. ritmul crescut al lu­crărilor în comparație cu trimestrul I al anului 1949 dovedește că și în acest do­meniu s’a depus un efort însemnat și s’au obținut rezultate mai bune. O deficiență în executa­rea planului de investiții a fost neîndeplinirea inte­grală a planului de proiec­tări. Aceasta se datorește in­suficienței cadrelor, de­ficiențelor și lipsurilor organizatorice în controlul tehnic al proectelor la instituțiile de proectare precum și neprevederii și nefurnizării din timp a datelor necesare de către beneficiari. Cu toate acestea, datorită planificării lucrărilor de proectări, Instituțiile de proectare au putut desfă­șura o activitate mai rod­nică și mai coordonată cu­prinzând un volum mai mare de lucrări decât în primul trimestru 1949. Pe șantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră lu­crările s’au desfășurat în­­tr’un ritm crescând. S’au executat baracamente, lo­cuințe muncitorești, căi ferate, șosele, alimentarea cu apă, unități energetice, lucrări pregătitoare ce condiționează buna desfă­șurare a activității în viitor. De asemenea, în cursul trimestrului I a sosit ma­siv din Uniunea Sovietică Cooperația a depășit va­loric sarcinile de plan la achiziții cu 5,7 la sută, ne­realizând insă sortimentele prevăzute prin plan. Nerea­­lizarea sarcinilor pe sorti­­mente de către cooperație, se datorește și faptului că nu a reușit să încheie din timp contracte cu producă­torii. Comerțul de Stat nu și-a împlinit planul de desfa­cere la unele produse din cauza nerealizării sarcini­lor în special la achizițiile de produse agricole și ani­male. Sarcina achizițiilor de a­­nimale a revenit Centro­­coop-ului și Comcar-ului. Din cauza defectuoasei or­ganizări și a lipsei de grijă în popularea grajdurilor pentru îngrășătorii, atât la Comcar și Centrocoop cât mai ales la fermele alimen­tare, planul nu a fost rea­lizat. Aceasta a determinat o neîndeplinire de plan și la achizițiile de piei. In domeniul circulației mărfurilor rezultate­­ pozi­tive a avut Hotarîrea Con­siliului de Miniștri privind libera circulație a unor produse agricole, utilaj greu necesar acestei mari lucrări, vădindu-se și aci sprijinul puternic dat Republicii noastre de către marea noastră prie­tenă. ..a**.' VII. Finanțe Veniturile bugetului de Stat s’au realizat în pro­porție de 106 la sută, față de prevederile planului pe acest trimestru. Cheltuelile s’au făcut pe acest trimestru sub preve­derile planului, datorită și nerealizării în întregime a planului de investiții Sporul realizat la veni­turi a provenit din sectorul socialist, unde cotele-părți de beneficiu pe acest tri­mestru au depășit cu 23 la sută prevederile din plan. Aceste rezultate pozitive contribue la întărirea mo­­netei și finanțelor țării și totodată la desvoltarea continuă a economiei noa­stre naționale. VIII. Nivel de trai și acțiuni social­­culturale Numărul total al mun­citorilor, tehnicienilor funcționarilor care au lu­șt­­rat în economia naționa­lă în cursul trim. I 1950 a sporit în comparație cu trimestrul I al anului 1949 cu 38 la sută. Clasa mun­citoare a crescut în ace­­laș interval cu 200.000 mun­citori. Ca urmare a creșterii producției industriale și a desvoltării comerțului de Stat și cooperatist s-au pus la dispoziția maselor con­sumatoare mai multe bu­nuri de consum. Astfel în cursul trimestrului I 1950 s’au distribuit în mediul urban față de trimestrul I 1949 mai mult: pâine cu 5 la sută, zahăr cu 45 la sută, ulei cu 111 la sută, paste făinoase cu 35 la sută, brânzeturi cu 325 la sută, țesături de bumbac cu 49 la sută, țesături de lână cu 1 9 la sută, încălță­minte cu 87 la sută, medi­camente cu 317 la sută. In mediul rural s’au dis­tribuit cu 70 la sută mai multe produse industriale din care zahăr cu 93 la sută mai mult, ulei cu 179 la sută, țesături de lână cu 792 la sută, țesături de bumbac cu 88,7 la sută, încălțăminte cu 298 la sută, medicamente cu 495 la sută, față de trimestrul I 1949. Deși s’a îmbunătățit în general aprovizionarea cu alimente, nu s’a putut pu­ne la dispoziția populației cantitatea de carne pre­văzută în planul de desfa­cere, deoarece planul de achiziții nu a fost îndepli­nit de către Comcar și Centrocoop. Deasemenea pentru mai bună deservire a popu­­­lației muncitoare, au fost organizate unități de des­facere ale cooperației în piețe. S’a îmbunătățit or­ganizarea distribuției pro­duselor raționate. In domeniul învățămân­tului au funcționat f­n­cursul trim. I 3704 insti­tuții de învățământ pre­școlar, adică cu 13 la sută mai mult decât în trimes­trul I al anului precedent, 15.160 școli elementare, 573 școli profesionale și s-au înființat 3 școli de 2 ani pentru muncitori, 9 facultăți și 15 cursuri pen­­­tru inginerii de exploa­tare. In aceste școli au fost cuprinși un număr de 2.120.000 elevi și studenți față de 2.050.000 în 1949. Numărul celor care ur­mează cursul de alfabeti­zare a fost în cursul tri­mestrului I al anului 1950 de 434.000. In cadrul asistenței șco­lare, pentru asigurarea u­­nor cât mai bune condi­țiuni de muncă pentru elevi și studenți, numărul inter­natelor a fost sporit cu 390, iar al locurilor în cămine cu 3.170. In acelaș timp s-au a­­cordat pentru studenți cu 8.250 mai multe burse decât în anul 1949, numărul total al bursierilor atingând 48,5 la sută din numărul stu­denților. Deși Statul a pus la dispoziție fonduri consi­derabile pentru buna îngri­jire a studenților, totuși din cauza lipsei de grije a Mi­nisterului învățământului Public, a Ministerului Ar­telor și a altor ministere, din cauza proastei gospo­dăriri a căminelor și canti­nelor studențești precum și a lipsei de organizare și control din partea organe­lor însărcinate cu aceasta, hrana este insuficientă și de proastă calitate iar con­­dițiunile de găzduire și higienă sunt cu totul neco­­respunzătoare. Pentru îndeplinirea ne­voilor producției industria­le în continuă desvoltare. 32.000 muncitori sunt în curs de a-și ridica califi­carea, iar un număr de 12.000 muncitori au absol­vit cursuri de calificare în­cepute în ultimele luni ale anului 1949. In domeniul sănătății s’au realizat 71 cabinete medicale, 47 infirmerii și 475 colțuri sanitare în școli. S’a continuat acțiunea pentru prevenirea și com­baterea tuberculozei, fă­­cându-se peste 400.000 de­pistări radiologice, 1.000.000 depistări biologice și 455.000 vaccinări B.C.G. In cadrul acțiunii pentru ocrotirea mamei și copilu­lui, s’au maternități, înființat­e noui un dispensar materno-infantil și un dis­pensar pentru copiii. Activitatea policlinicilor și dispensarelor s-a îmbună­tățit, consultațiile în poli­clinici crescând de la 1 mi­lion 917.000 în primul tri­mestru al anului 1949, la 2.734.000 în primul trime­stru al anului 1950. In spitale și sanatorii alimentarea bolnavilor din punct de vedere cantitativ și calitativ este insuficientă datorită, slabei organizări, incorectitudinii unor orga­ne administrative și lipsei de control permanent din partea Ministerului Sănă­tății și a Comitetelor Pro­vizorii. In stațiunile balneo-cli­­matice, prin introducerea curei de iarnă au fost tri­miși pentru cură 8.540 sa­lariați, în special dintre muncitorii din sectoarele de producție cu activitatea redusă in timpul iernii. Prin asigurările sociale au fost trimiși la odihnă 5.000 oameni ai muncii. S-a continuat acțiunea de culturalizare a satelor prin înființarea a 619 cămine culturale și case de citit, iar 700 cămine culturale au fost înzestrate cu biblioteci, numărul cărților și broșuri­lor repartizate ridicându-se la 632.000 exemplare. Nu­mărul spectacolelor de tea­­tru și al spectatorilor, a crescut fată de trimestrul I al anului 1949. Con­tinuân­d cu elan eforturile depuse în cursul anului 1949, clasa nimicitoare în alb­n­ță cu țărănimea muncitoare a realizat și depășit planul d­e­ptat pe primul trimes­tru al anului 1050. Trecând la înlăntui­­rea planului pe cel de­­al 2-lea trimestru, oa­menii muncii din țara noastră, conștienți de faptul că ei muncesc și luptă pentru pace și pentru construirea­ socialismului, își în­cordează puterile și își intensifică efor­turile pentru ca și în trimestrul II Planul de Stat să fie nu nu­mai realizat, ci și de­pași­t. 109,2«« 110,7«« 112,9"« 199,2"« 118,2»« 100,3»« 113,0"« 111,6«« 120,9"« 109,0«« 123,2"« 129,6«« 209,3V. 500,0«« 252,9*« 442,8»« 128,5*« 259,0*« 280,0*« 813,6*« 500,0«« 1.100,0*« 157,1*« 157,1*« 208,0*« 313,1*« 141,1*« 106,8»» 185,9«« 103,9«« 195,5«« 117,0"« 116,4*« 107,2V. 121,4*« 153,2«« 161,6*« 102,8V» 112,3"« 251,5«« 122,8«« 131,4"« 124,1»« 192,5«« 255,7"« 155,0"« 108,8"« 160,1«« 160,0V» 229,7"« 203,1«« 147,2»« 285,5»« 290,8»«­ ­ GüHa­ l r­ACTORUL" COMUNICAT ASUPRA REALIZĂRII PLANULUI DE STAT PE PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 1950 II. Agricultura III. Silvicultura IV. Transporturi VI. Investiții Energie electrică Cărbuni Minereu de fier Cupru Plumb Concentrate zincoase Țiței Gaz metan Fontă Oțel Laminate Țevi de oțel trase Motoare cu combustiune internă Cazane Suhov Cazane tip locomobîlă 15—25 atm. Strunguri paralele comune Locomotive Tractoare agricole Pluguri pentru tractor Batoze Troțîi pentru săpat Rotary Mese Rotary Macarale pentru săpat Rotary Geamblocuri pentru săpat Rotary Produse metalice de mare consum Mașini electrice rotative Becuri electrice Sodă caustică și calcinată Coloranți organici , Acid sulfuric * Amoniac Anvelope Celuloză Hârtie Ciment Cărămizi refractare Cărămizi de construcție Cherestea rășinoase Cherestea foioase Mobilă Țesături de bumbac Țesături de lână Țesături de mătase Tricotaje de bumbac Tricotaje de lână Tricotaje de mătase Talpă încălțăminte Uleiuri comestibile Uleiuri tehnice Săpun Paste făinoase Produse zaharoase Preparate de carne Conserve de legume și Marmeladă La­pte Brânzeturi Alcool Bere Tutun Sare fructe 168,5«« 162,7"« 245,7"« 396,0"« 127,7«« 106,4*« 120,0"« 165,3»/.

Next