Constructorul, octombrie 1950 (Anul 2, nr. 38-42)
1950-10-02 / nr. 38
2 M % Spre nori succese în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc . Inaugurarea clubului muncitorilor constructori din Galați — Clubul muncitorilor constructori din Galați, și-a deschis de curând porțile. Cu toții și-au dat silința să îu creeze. Era o veche dorință a lor, consfințită prin contractul colectiv încheiat cu direcția întreprinderii 7 Construcții. Comitetul sindical a ajutat din toate puterile ca acest punct important din contract să fie realizat. La inaugurarea clubului au luat parte peste 800 tovarăși. Festivalul artistic, filmul proectat, dar, mai ales, faptul că acestea sunt prezentate într-un club care e al lor, care de acum înainte sa umple cu folos golul ceasurilor de răgaz, a pricinuit o bucurie firească muncitorilor constructori din Galați. Localul clubului, dă posibilitatea desfășurării unei intense munci culturale. In curtea vastă e amenajat un teren de volei și sunt fixate aparate de gimnastică. S’ar putea desfășura aci, cât mai e timp frumos și o parte din munca clubului. Clădirea are cinci camere și o sală de festivități. Intrând în sala cea mare, frumos pavoazată, ochii ți se ridică plini de dragoste către bustul tovarășului Stalin. In camera inovatorilor se află, între altele, un tablou ce reprezintă pe tovarășul Luigi Strenatti la lucru și un fotomontaj cu metodele sovietice de zidărie. Această cameră l-a interesat mult pe tovarășul Nicolae Malamatidis, muncitor fruntaș. El plănuește de câtăva vreme un aparat ca să ușureze munca pe șantier ; clubul îl va ajuta să-l realizeze. Biblioteca e înzestrată cu 7.000 volume și dispune de o sală de lectură bine utilată. Sala de șah cuprinde 12 mese de joc. Muncitorii au la dispoziție și o sală de biliard. Localul sclipește de curățenie, mobilierul e nou, toate sunt făcute pentru a atrage muncitorii în clubul ce va fi lăcașul lor de cultură. Se vede, în acestea, mâna harnică a tovarășilor din colectivul zugravului Voinea Vasile, a tovarășei îngrijitoare Boșereanu Florica și a tovarășei Vârcolici Maria. Acesta este clubul Grija sindicatului și a întreprinderii s’a vădit pe deplin. Rămâne acum în sarcina celor din colectivul cultural al Sindicatului Constructori Galațiî, să-și dea toată silința pentru a face ca programul clubului să corespundă atât condițiilor materiale ce le-au fost puse la îndemână, cât și dorinței fierbinți a muncitorilor de a-și ridica nivelul ideologic, științific și cultural. CIUÎICAU TRAIAN corespondent Colectivul cultural al șantierului „Casa Scânteii“ neglijează unele aspecte ale muncii culturale Deschiderea concursului cultural pe țară organizat de C. G. M. a prilejuit un avânt necunoscut al muncii culturale pe șantierul „Casa Scânteii". Au fost înființate un etnb și un colț roșu, biblioteca și-a mărit numărul volumelor la peste 1709 și al cititorilor la aproape 408. S’au ivit totuși curând cazuri de delăsare în muncă, mai ales în creare privește activitatea clubului și cea artistică Astfel, comitetul de conducere al clubului a neglijat până acum să-și alcătuiască un Plan de lucru defalcat pe săptămâni și pe zile. Din această cauză, activitatea lui e încă anarhică. Se simte lipsa consfătuirilor de producție în care fruntașii în muncă să-și expuie metodele. Clubul nu sprijină îndeajuns mișcarea pentru realizarea de inovații. Discuțiile asupra problemelor politice și culturale nu întrunesc un număr suficient de muncitori. Deasemeni, activitatea artistică e aproape inexistentă. Echipa de dansuri e încă la Primele repetiții. La cor s’au înscris câteva zeci de tovarăși, dar la repetițiile fixate nu vin regulat decât dirijorul și câțiva tovarăși ca Bădin Elena, Costache Lita, Hagiu Constantin. Jucătorii de șah sunt mulți pe șantier, dar dorința lor de a se organiza un concurs a rămas fără ecou. Colectivul cultural trebue să-și desfășoare activitatea în toate direcțiile, fără a neglija aceste aspecte ale muncii sale. Un program bine alcătuit, cuprinzând neapărat conferințe științifice legate de problemele ivite pe șantier, îl va ajuta pentru a îndeplini această sarcină. Astfel, printr-o mai bună organizare, activitatea culturală va fi la înălțimea însemnatelor succese în producție realizate de muncitorii constructori de pe șantierul „Casa Scânteiii“. ROBU GHEORGHE Corespondent Caravana cinematografică a constructorilor își îndeplinește sarcinile ce-i revin în cadrul concursului In luna Septembrie, caravana cinematografică a Ministerului Construcțiilor și a Uniunii Sindicatelor Constructori a desfășurat o vie și bogată activitate. In această perioadă au fost date, în diferite orașe, comune, întreprinderi și șantiere, 24 de proecții. Ele s-au bucurat de participarea a peste 17.000 muncitori și țărani muncitori, care au dovedit, prin interesul față de filmele prezentate, dorința puternică de a se apropia pe toate căile de cultura nouă ce înflorește în țara noastră. Tineri și bătrânii ei au venit cu acelaș entuziasm să învețe câte ceva din scenele, din viața oamenilor sovietici și a poporului nostru, ce se perindau pe ecran. Pe alocuri, ei au organizat după reprezentații mici festivaluri, dovedindu-și priceperea în cântec și joc. Suntem mulțumiți, noi, cei din colectivul caravanei, că munca noastră nu s’a rezumat la proecția filmelor. Pentru a răspândi cât mai larg cultura, pentru a răspunde cât mai bine sarcinilor trasate prin condițiile de participare la concursul C. G. M., noi am căutat totodată să difuzăm cartea în rândurile muncitorilor constructori și a celorlalți muncitori veniți în mare număr la reprezentațiile cinematografice. Astfel, în luna Septembrie am difuzat 3.050 broșuri. Alături de filme, broșurile au contribuit la ridicarea nivelului politic și cultural al muncitorilor, la întărirea hotărîrii lor de a lupta pentru pace. In cele mai multe din locurile unde am poposit, ne-am bucurat de sprijinul larg și prețios al Organizațiilor de Partid și de tineret, al organelor sindicale, al Comitetelor Provizorii. Astfel am putut face o bună agitație în jurul filmelor și broșurilor, o bună mobilizare, la Alexeni (șantierul Intrep. Nr. 6 Sovromconstrucțție, regionala Urziceni), Cernavoda (Fabrica de ciment), Mircea Vodă (Canal), Medgidia (Canal), Nicolae Bălcescu, Basarabi, Constanța, Corbu, Turcoaia, Măcin, Brăila, Iancă, Lacul-Sărat, Galați, Șendreni, Tecuci, Urechești, Focșani, Buzău. Nu tot același a fost situația la Cernavodă-Canal, la Poarta Albă (Canal), la Greci, unde acest sprijin ne-a fost refuzat și munca noastră nu și-a putut, din această cauză, atinge scopul pe deplin. Mai cu seamă comitetele sindicatelor constructori, din aceste localități, ar fi trebuit să creeze toate condițiile pentru a ne duce sarcina la bun sfârșit, alăturându-se grijei Partidului, Guvernului și a C. G. M. pentru ridicarea culturală a oamenilor muncii. Activitatea noastră pe luna Septembrie, roadele ei bune, ne dau dreptul să credem că și de acum înainte vom putea contribui, prin străduințele noastre, la crearea unei vieți mai bune și mai fericite pentru muncitori. Felul în care aceștia vor primi reprezentațiile caravanei cinematografice va dovedi în ce măsură ne-am îndeplinit această importantă sarcină. ANDRIȚA DUMITRU corespondent Din gazetele de perete Gazeta șamtîer*uluii „Radiodifuziune” Gazeta de perete „Ștefan Gheorghiu” a șantierului „Radiodifuziune” este citită cu interes de cititori. Materialul este axat pe lupta pentru pace. Astfel, articolul „Popoarele lumii luptă pentru pace” popularizează rezultatele campaniei strângerii de semnături pe Apelul de la Stockholm, creșterea mișcării partizanilor păcii la împlinirea unui an de la primul lor Congres. Un tabel arată angajamentele și realizările în cinstea Congresului Comitetelor de Luptă pentru pace din R.P.R. Muncitorul fruntaș Rusu Gh. scoate în evidență importanța însușirii științei marxist-leniniste. Pe aceiași linie, tovarășul Boiangiu C., președintele comitetului sindical, subliniază într-un articol rolul școlii serale de cadre sindicale ce ființează pe șantier. Tovarășul Liebhardt I., a cărui echipă de dulgheri a lucrat două zile din economii, arată cum și de ce trebue să luptăm pentru economii de materiale. Intr’un articol critic și autocritic, tovarășul Tudor I., descrie participarea colțului roșu al șantierului la concursul pe țară.. Un colț Întreg al gazetei este rezervat popularizării rezultatelor obținute de fruntașii în producție. O ffinetă de perete nelegată de Locul de producție Pe șantierul Vasile Conta, al întreprinderii Sovromconstrucție No. 1 din București, apăreau două gazete de perete. Locul uneia l-a luat un grafic. Cea de-a doua, „Instalatorul”, e destinată numai muncitorilor din instalații. Cele trei articole prezintă toate lupta pentru pace, dar în linii generale, fără a vorbi de aportul muncitorilor de pe șantier în această luptă. Două din articole sunt scrise de un singur tovarăș — Spirescu I. — și se referă la Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R., și la clica fascistă a lui Tito. O scurtă poezie, a tovarășului Marinescu N., înfierează crimele călăului Tito. Gazeta de perete e complectată de o... circulară. Comitetul de redacție, care nu e menționat în gazetă, trebue să-și privească sarcinile cu mai multă seriozitate. Pe viitor, articolele publicate vor trebui să reflecte nemijlocit realizările muncitorilor, metodele lor de lucru, felul în care ei înțeleg să lupte pentru pace și pentru Plan. Comitetul sindical are sarcina să ia măsuri pentru a publica din nou o gazetă de perete destinată muncitorilor din toate ramurile de activitate reprezentate pe șantier. •" Vechea împărțire administrativă a țării noastre era făcută în întregime pentru a servi interesele de jaf și asuprire ale fabricanților și moșierilor. Odată cu desvoltarea crescândă a statului nostru de democrație populară, a devenit necesară o nouă împărțire teritorială a țării noastre, care să creeze condițiile unei puternice și sănătoase desvoltări economice a tuturor regiunilor. Și în această privință, ne-a fost de mare folos pilda și experiența Uniunii Sovietice care ne luminează drumul spre socialism. Broșura „Despre raionarea teritoriului Republicii Populare Române", apărută în Editura P.M.R., aduce lămuriri în legătură cu această problemă vitală ce frământă pe toți oamenii muncii din țara noastră. întrebările și răspunsurile ce o alcătuesc vor ajuta fiecăruia să înțeleagă de ce se face raionarea, țelurile urmărite prin ea, criteriile după care se face împărțirea teritoriului, precum și felul în care va contribui ea la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In încheiere, broșura subliniază sarcinile oamenilor muncii și îndeosebi ale comuniștilor în ceea ce privește sprijinul pe care ei trebue să-l dea realizării acestei importante reforme, lupta pe care ei trebue s-o ducă împotriva dușmanilor poporului muncitor cari vor căuta prin toate mijloacele s’o saboteze dat fiind că este îndreptată împotriva lor. Citind această broșură, fiecare om al muncii se va convinge de justețea hotărîrii luate de Partid și Guvern, va înțelege mai bine cum trebue să ducă lupta pentru raionare — pas înainte pe calea consolidării statului nostru, pe calea construirii socialismului în Patria noastră. Despre raionarea teritoriului Republicii Populare Române Editura Partidului Muncitoresc Român Muncitorii din Sindicatul Constructori-Cluj se pregătesc intens pentru Complexul Sportiv de Stat G. M. A. Dovadă concretă că Sindicatul Constructori din Cluj a înțeles importanța practicării unui sport multilateral și continuu de către massele de muncitori, este și faptul că unul din membrii comisiei G.M.A., tovarășul Zsigmond Gheorghe — depășește zilnic normele de lucru și este și el însuși printre primii la trecerea probelor din Complexul sportiv de Stat G.M.A. Prin exemplul personal și munca depusă de tovarășii din comisie s’a reușit ca majoritatea aspiranților din cadrul acestui sindicat să-și treacă normele. NUMĂRUL ASPIRANȚILOR ESTE MIC Muncii de mobilizare a masselor pentru participarea la Complexul sportiv de Stat G. M. A., nu i s’a acordat până acum atenția cuvenită. Astfel din 1.800 membri ai sindicatului aflați în Cluj — până la 21 Septembrie nu s’au înscris decât 185 aspiranți din care numai 42 fete. Mai sunt încă membri ai acestui sindicat care nu au înțeles importanța G.M.A. și aceasta este, desigur, rezultatul insuficientei munci de lămurire dusă de colectivul sportiv și comisia G.M.A. Se observă și aici, ca și în munca unora dintre colectivele sportive, insuficienta antrenare a fetelor în practicarea sportului și în special a trecerii normelor G.M.A. ANTRENAMENTELE SE ȚIN REGULAT Dacă munca de mobilizare lasă de dorit, colectivul Constructorul a asigurat însă o bună pregătire tehnică aspiranților, pentru ca aceștia să-și poată trece cu ușurință normele. Astfel antrenamentele se țin regulat în fiecare zi în Parcul sportiv V. Babeș, sub conducerea antrenorului Adochiței, care depune toate eforturile cu tinerii muncitori, doritori de a face să strălucească pe pieptul lor insigna G.M.A. MAI MULTA ATENȚIE PENTRU TRECEREA PROBELOR DE NATAȚIE Prin antrenamente regulate, s’a reușit ca din cei 185 aspiranți, majoritatea să se prezinte la trecerea probelor. Astfel proba cu obstacole a fost trecută de 62 aspiranți dintre care 24 fete, la probele de atletism au trecut 37 dintre care 18 fete la turism 40 și la jocuri 45 tovarăși. La natație însă din 185 aspiranții au trecut normele decât 85 tovarăși. Va trebui ca atâta timp cât vremea e favorabilă atenția comisiei G.M.A. să fie îndreptată către trecerea probelor de natație de către toți aspiranții. ECHIPE G. M. A., MODEL SE VOR DEPLASA PE ȘANTIERE IN MIJLOCUL MUNCITORILOR DIN REGIUNEA CLUJ Pentru popularizarea Complexului sportiv de Stat G. M. A. pe șantiere, colectivul sportiv „Constructorul“ și-a luat angajamentul ca în viitor să trimeată echipe de sportivi, care vor face demonstrații G. M. A. în mijlocul muncitorilor de pe șantierele de construcții din regionala Cluj, putându-se astfel mări numărul aspiranților. O primă deplasare de acest fel se va face la Aghireș. In întâmpinarea Planului Cincinal VntMUIL îA-CONSTRICTH îmbunătățiri aduse sistemului de cofraj demontaforl Rezultatele aplicării metodei cofrajelor demontabile de către echipator. Moltár la șantierul „Vestitorul” au constituit un stimulent pentru dulgherii care au început să caute nouă mijloace pentru perfecționarea sistemului și pentru o cât mai largă aplicare a lui, Ministerul Construcțiilor a venit în ajutorul echipelor de dulgheri dând sarcină colectivului secției tehnice a Direcției Generale de construcții și Instalații să studieze această chestiune. In urma acestui stus din , a ajuns la o perfecționare a sistemului întrebuințat la „Vestitorul" precum și la o extindere a lui la celelalte elemente ale cofrajului la grinzi și stâlpi. Pentru aplicarea cu succes a acestui sistem, trebuesc respectate pe șantier o serie de reguli și norme atât pentru organizarea lucrului cât și pentru lucrările propriu zis de cofraj. Astfel, pe șantier scândura trebue sortată, în stive bine aerisite, pe dimensiuni tip, mergând din 50 în 50 cm. Deasemenea scândura din deșeuri trebue tăiată imediat la dimensiunea tip cea mai mare posibilă și stivuită în stiva respectivă. Pentru a realiza economii, se vor obține dimensiunile de scânduri dorite prin adaos și nu prin tăiere. Se pot obține orice dimensiuni prin adaus (de fracțiuni mici) și este chiar interzis să se taie din scânduri lungi dimensiuni mici, atunci când aceasta s-ar putea face prin adaus. La executarea elementelor se aplică principiul panourilor. Stâlpii se execută din panouri reprezentând fețele laterale ale lor, înălțimea panourilor trebue să fie exact până sub placa de beton, deoarece astereala plăcii nu mai calcă pe stâlp ci vine alături. Chingile panourilor se bat la 50 cm, depărtare una de alta din ax în ax. Părțile laterale în care intră o grindă sau nervură, vor fi alcătuite în mod obligator din minimum două panouri. Un panou mare întreg având lungimea cât cea mai mare dimensiune tip dela placă până sub grindă și un panou mic pentru completare, care va cuprinde și golul grinzii. Este interzis să se taie golul grinzii, din panou mare, gata confecționat. La ridicarea stâlpului se vor bate cuie doar câte unul la jumătatea distanței dintre chingi. Caloții se vor pune pe chingi sau deasupra lor. Grinzile și nervurile vor avea panourile laterale late exact de dimensiunea betonului până la partea inferioară a betonului deoarece și adestereala vine alături. Chingile pereților laterali ale grinzilor și nervurilor trebuesc să se termine la 3 cm. mai jos de panou, pentru a lăsa loc asterelei. Chingile de asemenea se vor pune, ca și la funduri tot la 50 cm. una de alta. Deasemeni grinzile se fac din două tipuri de panouri: panouri întregi demontabile de lungime tip (n x 50 cm.) și panuri mici în dreptul intersecțiilor cu alte grinzi sau nervuri. Este interzis să se confecționeze un singur panou mare și să se taie ulterior locașurile grinzilor secundare. Chingile care leagă cele două panouri, cel mic de cel mare, vor fi de 10 cm. lățime. Placa va fi făcută din panouri demontabile. Aceste panouri pentru a putea fi trimise de pe un șantier pe altul acolo unde aceasta e rentabil, vor trebui să fie făcute cu toată atenția. Se vor întrebuința aceste tipuri de panouri chiar acolo unde nu există decât un singur planșeu pentru ușurința decofrării. La aceste panouri sunt necesare 2 sau 3 scânduri întregi cât lungimea panoului, pentru rigidizare ; restul scândurilor vor putea fi scurtături din deșeuri. Traversele vor avea lungimea de 1,50 m. și vor fi făcute din profile de 4,5/5x10 cm, rezultate din dulapi sau rigle. Panourile vor avea traversele la distanțe de cca 50 cm. și vor fi confecționate ca și in sistemul Molnár. Se vor face panouri tip de lungime 1,50; 2,00 și 2,50 m. sau alte lungimi multiplu de 0,50 după caz. Fracțiunile între 1 și 49 cm. se complectează pe șantier prin două scânduri la ambele capete. Panourile vor fi făcute din scânduri înguste sub 12 cm. Dacă e posibil pot fi geluite însă vor rămâne de minimum 20 mm. grosime. Traversele ies în afara panoului cu 50 cm., astereala fiind bătută pe 1,00 lățime. După ridicarea celor 4 grinzi, care delimitează placa, se vor bate lateral pe chingile grinzilor lungi, o scândură pe cant, care servește drept reazem pentru traverse. La capetele înguste ale panourilor se vor pune două scânduri pentru realizarea diferenței de lungime: înainte de montarea plăcilor se pot pune, dacă e nevoie, nebătute în cue o scândură sau două distanțiere între nervuri Pe mijlocul plăcii vine așezat al doilea reazem al fiecărei traverse, un scaun pe popi format dintr’o scândură așezată pe cănii. Panourile se montează la fața locului așezându-se pe renzime, fără a se bate vreun cui traversele intrând una lângă alta La mijloc se pune o scândură pentru complecitarea diferenței de lățime. La plăcile mai late de 2,80 m, se vor pune mai multe panouri pe renzime intermediare. Pentru ca decofrarea să se facă mai ușor și să avem o calitate bună de beton cofrajele vor fi bine udate. Decofrarea se va începe cu stâlpii la termenul lor (2-5 zile). După scoaterea carioților se începe decofrarea panourilor cu pene de lemn, fiind interzisă întrebuințarea răngilor grele sau tărnăcoapelor. Panourile mari trebuesc scoase întregi. Se pot întrebuința răngi mici însă numai la scosul chingilor eclise. Următorul element de decofrare este placa. După scoaterea scaunului intermediar central se începe decofrarea ei. La montarea plăcii se va înconjura scândura de vost în două sau trei locuri pe lungimea ei, cu o sârmă de 3 mm. grosime ale cărei capete de circa 20—30 cm. se lasă libere sub placă. Această sârmă se poate bate pe scândură pe fața superioară cu 1 până la două cuie. La decoltare tragem de această sârmă, panoul va ceda. Numai în cazul când panoul nu cedează se va ajuta cu o rangă mică cu cioc scurt pusă între panou și scândura de rost. Panourile ce coboară pe un plan înclinat și cele care din diferite motive au fost aivariate se repară imediat. Nu trebuesc aruncate jos. Decofrarea grinzilor și nervurilor se face ca și la stâlpi tot cu pene de lemn, bătute între beton și cofraj. Aceste dispoziții tehnice care schimbă foarte mult lucrul în cofraje au început să fie aplicate, la toate elementele de către echipa de dulgheri a tov. Ernest Brenfeld de la lotul B., al șantierului Casei Scânteii. Felul cum tov. Brenfeld aplică aceste inovații și interesul pe care-l arată vor fi din plin recompensate prin realizările importante de economii realizate în acest t O: fiu ft ITU ING. SCHWARTZ Elevii Școlii Profesionale de Construcții din Capitală, ia practică pe șantiere Elevii Școalei Profesionale de Construcții din București fac practică în această lună, punând în aplicare cele învățate în cursul anului. Ei sunt împărțiți pe grupe și repartizați pe diferite șantiere unde, sub supravegherea și îndrumarea instructorilor, aplică cele învățate. Mai multe echipe de elevi din anul II și III lucrează pe șantierul „Casa Scânteii”. Elevii sunt repartizați printre lucrătorii mai vechi care îi îndrumează și le arată cum trebue să lucreze. Echipa de fierari beton a elevului Maxim Gh. lucrează singură la montarea unei plăci de fier armat la lotul A. Această echipă lucrează cu multă siguranță la executarea lucrării. Sunt mândri, că prin munca lor contribue la construirea acestui mare edificiu de cultură care va aduce lumină milioanelor de oameni. Instructorul Nedelcu Vasile de la fier-beton a organizat o întrecere pe acest șantier între elevii care lucrau la montarea unei plăci de fier armat. Astfel, echipa elevului Bucelea Gh. a avut o depășire de 32,5 la sută față de echipele elevului Stancu Gh., care a avut o depășire numai de 28,7 la sută. Un număr mai mare de elevi fac practică chiar pe șantierul Școlii Profesionale de Construcții. Aici lucrează elevii de la zidărie, dulgherie, mecanică, electricitate și fier-beton. Elevii din anul II și III zidari lucrează la zidăria unei clădiri în care se vor amenaja dormitoarele pentru viitorii elevi, care vor veni peste câteva săptămâni. In jurul acestor ziduri care se înalță mâinile lor harnice, e mult freamăt din zi veselie. Fiecare echipă își prepară singură materialele și le aduce la locul de muncă. Se înalță zidurile văzând cu ochii în elanul lor tineresc. Sunt mândri că dormitoarele făcute de ei vor adăposti pe viitorii elevi. Elevii Prună Ștefan și Maria Hie din anul II lucrează cu multă pricepere și siguranță la zidărie. Elevii de la mecanică lucrează acum la amenajarea unei spălătorii moderne și a unei băi. De remarcat e faptul că această spălătorie se face numai din materiale recuperate de către elevii acestei școli. Deasemeni, elevii prin munca Ion au transformat o magazie de materiale într’o sală de mese. Așa fac practică elevii Școalei Profesionale de Construcții pe șantierele din Capitală, căutând să-și însușească cât mai bine meseria. In felul acesta ei luptă pentru pace, pentru o viață mai bună. P. CONSTANTIN Consfătuirea maiștrilor de pe șantierele din Capitală Pentru extinderea metodelor înaintate de lucru în construcții, pentru a vedea cum sunt sprijiniți în muncă maiștrii de către ingineri și organele sindicale, și cum, la rândul lor, maiștrii sprijină muncitorii aflați sub conducerea lor, Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Constructori a organizat zilele trecute o consfătuire la care au luat parte un mare număr de maiștri de pe diferite șantiere din București. Tov. Roman, președintele Uniunii, vorbind despre rolul maiștrilor, a arătat că fei sunt factorii de bază în munca unui șantier, ei sunt aceia cărora le revine în mare parte sarcina să desvolte noile metode avansate, să le pună în practică și să ajute la ridicarea cât mai multor muncitori calificați, în special tineri, din școlile de calificare. Pentru maiștri trebue să fie o preocupare permanentă activitatea brigăzilor de economii, sprijinirea muncitorilor din aceste brigăzi pentru mărirea conturilor lor personale și ținerea unei evidențe stricte a economiilor realizate. Maiștrii sunt aceia cărora le revine în bună parte sarcina de a organiza cât mai bine echipele pe locul de muncă, de a defalca planul din timp pe echipe și pe oameni pentru ca fiecare să știe ce are de făcut, de a se îngriji de aprovizionarea cu materialele necesare și repartizarea rațională a muncitorilor după calificarea lor. S-a constatat că unii maiștri nu dau importanță micii mecanizări pe șantiere, ca de pildă introducerea conteisnerelor, aparatului de zugrăvit mașinii de tencurt, fete .care ușurează mult, munca ridică productivitatea și contribuie, în acelaș timp, la reducerea prețului de cost. Deasemeni, meșterii au un rol de seamă în aplicarea, extinderea și îmbunătățirea inovațiilor. Luând cuvântul tovarășul Vișineutra, maistru zidar la șantierul , Vasile Conta" a arătat că, datorită aplicării metodelor sovietice, el a putut deveni fruntaș în producție căpătând o calificare superioară. Buna organizare a muncii a fost una din preocupările sale de seamă. „Seara după ce las lucrul, a spus tovarășul Vișineanu, îmi strâng echipa și împreună discutăm programul pentru a doua zi, arătând fiecărui sarcinile ceri revin". In cursul celor 8 ore de lucru el controlează îndeaproape munca zidarilor îndrumându-i cum să lucreze după metodele avansate, observând să nu se facă risipă de materiale și lucrările să fie de o bună calitate. In continuare, tov. Vișineanu a arătat că s'a preocupat de calificarea muncitorilor, reușind până acum să califice trei tovarăși și alți trei sunt în curs de a se califica. Tovi Mărculescu maistru șef, a arătat că în colaborare cu inginerii și cu ceilalți maiștri de pe șantier defalcă planul pe câte 10 zile înainte, pe fiecare echipă în parte, astfel că fiecare știe ce are de făcut și poate împărți lucrătorii după specificul lucrului, după gradul lor de calificare. Lucrând în acest fel el a obținut un randament mai bun printr'o rațională organizare a muncii și prin eliminarea timpilor morți. Datorită faptului că a reușit săsși planifice bine munca ocupându-se îndeaproape de toate problemele ce frământă muncitorii zidari de pe șantiere, aceștia au reușit să obțină realizări frumoase. Astfel, aplicând metoda sovietică echipe de zidari au reușit să obțină însemnate depășiri de normă. Tov, maistru șef, Davidoiu, de la șantierul „Electroaparataj" a expus o inovație făcută de el, cu sprijinul tehnicienilor și a comitetului de șantier, care ușurează munca oamenilor de la betoniere și înlătură risipa de material. Această Inovație constă dintr'o cutie care se atașează la betonieră și în care se depozitează betonul. Din această cutie betonului i se dă drumul în roabe. In acest fel se evită căderea betonului pe jos, de unde trebuia încărcat cu lopețile în roabe. Tovarășul Nedelcu, maistru dulgher de pe șantierul I.P.A., a arătat că în urma demonstrației de la șantierul ..Vestitorul", a început să studieze îmbunătățirea sistemului de cofraje demontabile al tovarășului Molnár, prin confecționarea unor clești care vor scoate panoul întreg, făcându-se astfel economii de cuie, manoperă, etc. In continuare tov. Nedelcu a arătat că s'a preocupat îndeaproape de calificarea nouilor cadre reușind în cursul anului trecut să califice 40 de muncitori. A luat apoi cuvânstul tov. Georgianu, maistru ipsosar, fruntaș în producție la șantierul I.P.C. al Intreprinderii Sovromconstrucție Nr. 1, care a arătat că datorită metodei sale a reușit să realizeze 65 la sută economii. El caută acum să perfecționeze această metodă și să o extindă pe alte șantiere. Luând cuvântul în concluzie, tovarășa Mina Voicu membru în Biroul Executiv al Uniunii Constructori, a arătat că maiștrii au sarcina de a se preocupa permanent de ridicarea calificării muncitorilor, de care se simte atât de mult nevoie azi și de care vom avea și mai multă nevoie pentru realizarea Planului Cincinal. Deasemeni maiștrii vor trebui să se preocupe de buna organizare a muncii să ajute la extinderea metodelor sovietice de lucru menite să asigure o productivitate ridicată și îndeplinirea sarcinilor de plan. Se mai despart trei luni de sfârșit al Planului de Stat pe anul 1950 și acest timp trebue folosit la maximum de muncitorii și tehnicienii din sectorul construcțiilor pentru realizarea și depășirea parcinilor ce se stau în față, pentru pregătirea celor mai bune condițiuni începerii primului nostru Plan Cincinal. I. FIERASCU