Constructorul, octombrie 1950 (Anul 2, nr. 38-42)

1950-10-02 / nr. 38

2 M % Spre nori succese în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc . Inaugurarea clubului muncitorilor constructori din Galați — Clubul muncitorilor constructori din Galați, și-a deschis de curând porțile. Cu toții și-au dat silința să îu creeze. Era o veche dorință a lor, consfințită prin contractul colectiv încheiat cu direcția întreprinderii 7 Construcții. Comitetul sindical a ajutat din toate puterile ca a­­cest punct important din contract să fie realizat. La inaugurarea clubului au luat parte peste 800 tovarăși. Festivalul artistic, fil­mul proectat, dar, mai ales, faptul că a­­cestea sunt prezentate într-un club care e al lor, care de acum înainte sa umple cu folos golul ceasurilor de răgaz, a pri­cinuit o bucurie firească muncitorilor con­structori din Galați. Localul clubului, dă posibilitatea des­fășurării unei intense munci culturale. In curtea vastă e amenajat un teren de volei și sunt fixate aparate de gimnastică. S’ar putea desfășura aci, cât mai e timp fru­mos și o parte din munca clubului. Clădirea are cinci camere și o sală de festivități. Intrând în sala cea mare, fru­mos pavoazată, ochii ți se ridică plini de dragoste către bustul tovarășului Stalin. In camera inovatorilor se află, între altele, un tablou ce reprezintă pe tovarășul Luigi Strenatti la lucru și un fotomontaj cu me­todele sovietice de zidărie. Această came­ră l-a interesat mult pe tovarășul Nicolae Malamatidis, muncitor fruntaș. El plănuește de câtăva vreme un aparat ca să ușureze munca pe șantier ; clubul î­l va ajuta să-l realizeze. Biblioteca e înzestrată cu 7.000 volume și dispune de o sală de lectură bine uti­lată. Sala de șah cuprinde 12 mese de joc. Muncitorii au la dispoziție și o sală de bi­liard. Localul sclipește de curățenie, mobilie­rul e nou, toate sunt făcute pentru a atra­ge muncitorii în clubul ce va fi lăcașul lor de cultură. Se vede, în acestea, mâna harnică a tovarășilor din colectivul zu­gravului Voinea Vasile, a tovarășei îngriji­toare Boșereanu Florica și a tovarășei Vârcolici Maria. Acesta este clubul Grija sindicatului și a întreprinderii s’a vădit pe deplin. Rămâ­ne acum în sarcina celor din colectivul cultural al Sindicatului Constructori Ga­­lațiî, să-și dea toată silința pentru a face ca programul clubului să corespundă atât condițiilor materiale ce le-au fost puse la îndemână, cât și dorinței fierbinți a mun­citorilor de a-și ridica nivelul ideologic, științific și cultural. CIUÎICAU TRAI­AN corespondent Colectivul cultural al șantierului „Casa Scânteii“ neglijează unele aspecte ale muncii culturale Deschiderea concursului cultural pe țară organizat de C. G. M. a prilejuit u­n avânt necunoscut al muncii culturale pe șantierul „Casa Scânteii". Au fost înființate un etnb și un colț roșu, biblioteca și-a mărit numărul volumelor la peste 1­709 și al citi­torilor la aproape 408. S’au ivit totuși curând cazuri de delăsare în muncă, mai ales în creare privește activi­tatea clubului și cea artistică Astfel, comitetul de conducere al clubului a neglijat până acum să-și alcătuiască un Plan de lucru defalcat pe săptămâni și pe zile. Din această cauză, activitatea lui e încă anarhică. Se simte lipsa consfătuirilor de pro­ducție în care fruntașii în muncă să-și ex­puie metodele. Clubul nu sprijină îndeajuns mișcarea pentru realizarea de inovații. Discu­țiile asupra problemelor politice și culturale nu întrunesc un număr suficient de munci­tori. Deasemeni, activitatea artistică e aproape inexistentă. Echipa de dansuri e încă la Pri­mele repetiții. La cor s’au înscris câteva zeci de tovarăși, da­r la repetițiile fixate nu vin regulat decât dirijorul și câțiva tovarăși ca Bădin Elena, Costache Lita, Hagiu Con­­stantin. Jucătorii de șah sunt mulți pe șantier, dar dorința lor de a se organiza un concurs a rămas fără ecou. Colectivul cultural trebue să-și desfășoare activitatea în toate direcțiile, fără a neglija aceste aspecte ale muncii sale. Un program bine alcătuit, cuprinzând neapărat conferințe științifice legate de problemele ivite pe șan­tier, îl va ajuta pentru a îndeplini această sarcină. Astfel, printr-o mai bună organizare, acti­vitatea culturală va fi la înălțimea însemna­telor succese în producție realizate de mun­citorii constructori de pe șantierul „Casa Scânteiii“. ROBU GHEORGHE Corespondent Caravana cinematografică a constructorilor își îndeplinește sarcinile ce-i revin în cadrul concursului In luna Septembrie, caravana cinemato­grafică a Ministerului Construcțiilor și a Uniunii Sindicatelor Constructori a des­fășurat o vie și bogată activitate. In această perioadă au fost date, în diferite orașe, comune, întreprinderi și șantiere, 24 de proecții. Ele s-au bucurat de participarea a peste 17.000 muncitori și țărani muncitori, care au dovedit, prin in­teresul față de filmele prezentate, dorin­ța puternică de a se apropia pe toate căile de cultura nouă ce înflorește în țara noas­tră. Tineri și bătrânii ei au venit cu acelaș entuziasm să învețe câte ceva din scenele, din viața oamenilor sovietici și a popo­rului nostru, ce se perindau pe ecran. Pe alocuri, ei au organizat după reprezen­tații mici festivaluri, dovedindu-și price­perea în cântec și joc. Suntem mulțumiți, noi, cei din colectivul caravanei, că munca noastră nu s’a rezu­mat la proecția filmelor. Pentru a răspân­di cât mai larg cultura, pentru a răspunde cât mai bine sarcinilor trasate prin con­dițiile de participare la concursul C. G. M., noi am căutat totodată să difuzăm cartea în rândurile muncitorilor constructori și a celorlalți muncitori veni­ți în mare număr la reprezentațiile cinematografice. Astfel, în luna Septembrie am difuzat 3.050 bro­șuri. Alături de filme,­ broșurile au con­tribuit la ridicarea nivelului politic și cul­tural al muncitorilor, la întărirea hotărî­­rii lor de a lupta pentru pace. In cele mai multe din locurile unde am poposit, ne-am bucurat de sprijinul larg și prețios al Organizațiilor de Partid și de tineret, al organelor sindicale, al Comi­tetelor Provizorii. Astfel am putut face o bună agitație în jurul filmelor și broșu­rilor, o bună mobilizare, la Alexeni (șan­tierul Intrep. Nr. 6 Sovromconstrucțție, re­gionala Urziceni), Cernavoda (Fabrica de ciment), Mir­cea Vodă (Canal), Medgidia (Canal), Nicolae Bălcescu, Basarabi, Con­stanța, Corbu, Turcoaia, Măcin, Brăila, Iancă, Lacul-Sărat, Galați, Șendreni, Te­cuci, Urechești, Focșani, Buzău. Nu tot același a fost situația la Cernavodă-Canal, la Poarta Albă (Canal), la Greci, unde a­­cest sprijin ne-a fost refuzat și munca noastră nu și-a putut, din această cauză, atinge scopul pe deplin. Mai cu seamă co­mitetele sindicatelor constructori, din a­­ceste localități, ar fi trebuit să creeze toate condițiile pentru a ne duce sarcina la bun sfârșit, alăturându-se grijei Partidului, Guvernului și a C. G. M. pentru ridicarea culturală a oamenilor muncii. Activitatea noastră pe luna Septembrie, roadele ei bune, ne dau dreptul să credem că și de acum înainte vom putea contribui, prin străduințele noastre, la crearea unei vieți mai bune și mai fericite pentru mun­citori. Felul în care aceștia vor primi re­prezentațiile caravanei cinematografice va dovedi în ce măsură ne-am îndeplinit a­­ceastă importantă sarcină. ANDRIȚA DUMITRU corespondent Din gazetele de perete Gazeta șamtîer*uluii „Radiodi­­fuziune” Gazeta de perete „Ștefan Gheorghiu” a șantierului „Radiodifuziune” este citită cu interes de cititori. Materialul este axat pe lupta pentru pace. Astfel, articolul „Popoarele lumii luptă pentru pace” popularizează rezulta­tele campaniei strângerii de semnături pe Apelul de la Stockholm, creșterea mișcării partizanilor păcii la împlinirea unui an de la primul lor Congres. Un tabel arată angajamentele și realiză­rile în cinstea Congresului Comitetelor de Luptă pentru pace din R.P.R. Muncitorul fruntaș Rusu Gh. scoate în evidență importanța însușirii științei marxist-leniniste. Pe aceiași linie, tovară­șul Boiangiu C., președintele comitetului sindical, subliniază într-un articol rolul școlii serale de cadre sindicale ce ființează pe șantier. Tovarășul Liebhardt I., a cărui echipă de dulgheri a lucrat două zile din econo­mii, arată cum și de ce trebue să luptăm pentru economii de materiale. Intr’un articol critic și autocritic, tova­rășul Tudor I., descrie participarea colțu­lui roșu al șantierului la concursul pe țară.. Un colț Întreg al gazetei este rezervat popularizării rezultatelor obținute de frun­tașii în producție. O ffin­etă de perete nelegată de Locul de produ­cție Pe șantierul Vasile Conta, al întreprin­derii Sovromconstrucție No. 1 din Bucu­rești, apăreau două gazete de perete. Lo­cul uneia l-a luat un grafic. Cea de-a doua, „Instalatorul”, e destinată numai muncito­rilor din instalații. Cele trei articole prezintă toate lupta pentru pace, dar în linii generale, fără a vorbi de aportul muncitorilor de pe șan­tier în această luptă. Două din articole sunt scrise de un singur tovarăș — Spi­­rescu I. — și se referă la Congresul Comi­tetelor de luptă pentru pace din R.P.R., și la clica fascistă a lui Tito. O scurtă poe­zie, a tovarășului Marinescu N., înfierează crimele călăului Tito. Gazeta de perete e complectată de o... circulară. Comitetul de redacție, care nu e men­ționat în gazetă, trebue să-și privească sarcinile cu mai multă seriozitate. Pe vii­tor, articolele publicate vor trebui să re­flecte nemijlocit realizările muncitorilor, metodele lor de lucru, felul în care ei înțeleg să lupte pentru pace și pentru Plan. Comitetul sindical are sarcina să ia mă­suri pentru a publica din nou o gazetă de perete destinată muncitorilor din toate ramurile de activitate reprezentate pe șantier. •" Vechea împărțire administrativă a țării noa­stre era făcută în întregime pentru a servi interesele de jaf și asuprire ale fabricanților și moșierilor. Odată cu desvoltarea crescân­dă a statului nostru de democrație populară, a devenit necesară o nouă împărțire terito­rială a țării noastre, care să creeze condițiile unei puternice și sănătoase desvoltări econo­mice a tuturor regiunilor. Și în această privință, ne-a fost de mare folos pilda și experiența Uniunii Sovietice care ne luminează drumul spre socialism. Broșura „Despre raionarea teritoriului Re­publicii Populare Române", apărută în Edi­tura P.M.R., aduce lămuriri în legătură cu această problemă vitală ce frământă pe toți oamenii muncii din țara noastră. întrebările și răspunsurile ce o alcătuesc vor ajuta fie­căruia să înțeleagă de ce se face raionarea, țelurile urmărite prin ea, criteriile după care se face împărțirea teritoriului, precum și felul în care va contribui ea la ridicarea ni­velului de trai al celor ce muncesc. In încheiere, broșura subliniază sarcinile oamenilor muncii și îndeosebi ale comuniști­lor în ceea ce privește sprijinul pe care ei trebue să-l dea realizării acestei importante reforme, lupta pe care ei trebue s-o ducă îm­potriva dușmanilor poporului muncitor cari vor căuta prin toate mijloacele s’o saboteze dat fiind că este îndreptată împotriva lor. Citind această broșură, fiecare om al mun­cii se va convinge de justețea hotărîrii luate de Partid și Guvern, va înțelege mai bine cum trebue să ducă lupta pentru raionare — pas înainte pe calea consolidării statului no­stru, pe calea construirii socialismului în Pa­tria noastră. Despre raionarea teritoriului Republicii Populare Române Editura Partidului Muncitoresc Român Muncitorii din Sindicatul Constructori-Cluj se pregătesc intens pentru Complexul Sportiv de Stat G. M. A. Dovadă concretă că Sindicatul Constructori din Cluj a înțeles importanța practicării unui sport multilateral și continuu de către mas­­sele de muncitori, este și faptul că unul din membrii comisiei G.M.A., tovarășul Zsigmond Gheorghe — depășește zilnic normele de lu­cru și este și el însuși printre primii la tre­cerea probelor din Complexul sportiv de Stat G.M.A. Prin exemplul personal și mun­ca depusă de tovarășii din comisie s’a reușit ca majoritatea aspiranților din cadrul aces­tui sindicat să-și treacă normele. NUMĂRUL ASPIRANȚILOR ESTE MIC Muncii de mobilizare a masselor pentru participarea la Complexul sportiv de Stat G. M. A., nu i s’a acordat până acum atenția cuvenită. Astfel din 1.800 membri ai sindicatului aflați în Cluj — până la 21 Septembrie nu s’au în­scris decât 185 aspiranți din care numai 42 fete. Mai sunt încă membri ai acestui sindi­cat care nu au înțeles importanța G.M.A. și aceasta este, desigur, rezultatul insuficientei munci de lămurire dusă de colectivul sportiv și comisia G.M.A. Se observă și aici, ca și în munca unora dintre colectivele sportive, in­suficienta antrenare a fetelor în practicarea sportului și în special a trecerii normelor G.M.A. ANTRENAMENTELE SE ȚIN REGULAT Dacă munca de mobilizare lasă de dorit, colectivul Constructorul a asigurat însă o bună pregătire tehnică aspiranților, pentru ca aceștia să-și poată trece cu ușurință nor­mele. Astfel antrenamentele se țin regu­lat în fiecare zi în Parcul sportiv V. Ba­beș, sub conducerea antrenorului Adochiței, care depune toate eforturile cu tinerii mun­citori, doritori de a face să strălucească pe pieptul lor insigna G.M.A. MAI MULTA ATENȚIE PENTRU TRECE­REA PROBELOR DE NATAȚIE Prin antrenamente regulate, s’a reușit ca din cei 185 aspiranți, majoritatea să se pre­zinte la trecerea probelor. Astfel proba cu obstacole a fost trecută de 62 aspiranți din­tre care 24 fete, la probele de atletism au trecut 37 dintre care 18 fete la turism 40 și la jocuri 45 tovarăși. La natație însă din 185 aspiranți­i au trecut normele decât 85 tovarăși. Va trebui ca atâta timp cât vremea e favorabilă atenția comisiei G.M.A. să fie îndreptată către trecerea probelor de natație de către toți aspiranții. ECHIPE G. M. A., MODEL SE VOR DEPLASA PE ȘANTIERE IN MIJLOCUL MUNCITORILOR DIN REGIUNEA CLUJ Pentru popularizarea Complexului spor­tiv de Stat G. M. A. pe șantiere, co­lectivul sportiv „Constructorul“ și-a luat angajamentul ca în viitor să trimeată echipe de sportivi, care vor face demonstrații G. M. A. în mijlocul muncito­rilor de pe șantierele de construcții din re­gionala Cluj, putându-se astfel mări numă­rul aspiranților. O primă deplasare de a­­cest fel se va face la Aghireș. In întâmpinarea Planului Cincinal VntMUIL îA-CONSTRICTH îmbunătățiri aduse sistemului de cofraj dem­ontaforl Rezultatele aplicării metodei cofrajelor demontabile de către echipa­tor. Moltár la șantierul „Vestitorul” au constituit un stimulent pentru dulgherii care au început să caute nouă mijloace pentru perfecționa­rea sistemului și pentru o cât mai largă aplicare a lui, Ministerul Construcțiilor a venit în a­­jutorul echipelor de dulgheri dând sarcină colectivului secției tehnice a Direcției Ge­nerale de construcții și Instalații să studie­ze această chestiune. In urma acestui stus din , a ajuns la o perfecționare a sistemu­lui întrebuințat la „Vestitorul" precum și la o extindere a lui la celelalte elemente ale cofrajului la grinzi și stâlpi. Pentru aplicarea cu succes a acestui sis­tem, trebuesc respectate pe șantier o serie de reguli și norme atât pentru organizarea lucrului cât și pentru lucrările propriu zis de cofraj. Astfel, pe șantier scândura trebue sortată, în stive bine aerisite, pe dimensiuni tip, mergând din 50 în 50 cm. Deasemenea scândura din deșeuri trebue tăiată imediat la dimensiunea tip cea mai mare posibilă și stivuită în stiva respectivă. Pentru a realiza economii, se vor obține dimensiunile de scânduri dorite prin adaos și nu prin tăiere. Se pot obține orice di­mensiuni prin adaus (de fracțiuni mici) și este chiar interzis să se taie din scânduri lungi dimensiuni mici, atunci când aceasta s-ar putea face prin adaus. La executarea elementelor se aplică principiul panourilor. Stâlpii se execută din panouri reprezentând fețele laterale ale lor, înălțimea panourilor trebue să fie exact până­ sub placa de beton, deoarece aste­­reala plăcii nu mai calcă pe stâlp ci vine alături. Chingile panourilor se bat la 50 cm, depărtare una de alta din ax în ax. Părțile laterale în car­e intră o grindă sau nervură, vor fi alcătuite­ în mod obligator din minimum două panouri. Un panou mare întreg având lungimea cât cea mai mare dimensiune tip dela placă până sub grindă și un panou mic pentru completare, care va cuprinde și golul grinzii. Este interzis să se taie golul grinzii, din panou mare, gata confecționat. La ridicarea stâlpului se vor bate cuie doar câte unul la jumătatea distanței dintre chingi. Caloții se vor pune pe chingi sau dea­­­supra lor. Grinzile și nervurile vor avea panourile laterale late exact de dimensiunea beto­­­nului până la partea inferioară a betonului deoarece și ad­­estereala vine alături. Chingile pereților laterali ale grinzilor și nervurilor trebuesc să se termine la 3 cm. mai jos de panou, pentru a lăsa loc aste­­relei. Chingile de asemenea se vor pune, ca și la funduri tot la 50 cm. una de alta. De­­asemeni grinzile se fac din două tipuri de panouri: panouri întregi demontabile de lungime tip (n x 50 cm.) și panuri mici în dreptul intersecțiilor cu alte grinzi sau nervuri. Este interzis să se confecționeze un singur panou mare și să se taie ulterior lo­cașurile grinzilor secundare. Chingile care leagă cele două panouri, cel mic de cel mare, vor fi de 10 cm. lățime. Placa va fi făcută din panouri demonta­­­bile. Aceste panouri pentru a putea fi tri­mise de pe un șantier pe altul acolo unde aceasta e rentabil, vor trebui să fie fă­cute cu toată atenția. Se vor întrebuința aceste tipuri de panouri chiar acolo unde nu există decât un singur planșeu pentru u­­șurința decofrării. La aceste panouri sunt necesare 2 sau 3 scânduri întregi cât lun­gimea panoului, pentru rigidizare ; restul scândurilor vor putea fi scurtături din de­­șeuri. Traversele vor avea lungimea de 1,50 m. și vor fi făcute din profile de 4,5/5x10 cm, rezultate din dulapi sau rigle. Panourile vor avea traversele la distanțe de cca 50 cm. și vor fi confecționate ca și in sistemul Molnár. Se vor face panouri tip de lungime 1,50; 2,00 și 2,50 m. sau alte lungimi multiplu de 0,50 după caz. Fracțiunile între 1 și 49 cm. se complectează pe șantier prin două scânduri la ambele capete. Panourile vor fi făcute din scânduri înguste sub 12 cm. Dacă e posibil pot fi geluite însă vor rămâne de minimum 20 mm. grosime. Traversele ies în afara panoului cu 50 cm., astereala fiind bătută pe 1,00 lățime. După ridicarea celor 4 grinzi, care deli­­mitează placa, se vor bate lateral pe chin­gile grinzilor lungi, o scândură pe cant, care servește drept reazem pentru traverse. La capetele înguste ale panourilor se vor pune două scânduri pentru realizarea dife­­renței de lungime: înainte de montarea plăcilor se pot pune, dacă e nevoie, nebătute în cue o scândură sau două distanțiere între nervuri Pe mijlocul plăcii vine așezat al doilea reazem al fiecărei traverse, un scaun pe popi format dintr’o scândură așezată pe cănii. Panourile se montează la fața locului a­­șezându-se pe renzime, fără a se bate vreun cui traversele intrând una lângă alta La mijloc se pune o scândură pentru compleci­tarea diferenței de lățime. La plăcile mai late de 2,80 m, se vor pune mai multe pa­nouri pe renzime intermediare. Pentru ca decofrarea să se facă mai ușor și să avem o calitate bună de beton cofrajele vor fi bine udate. Decofrarea se va începe cu stâlpii la termenul lor (2-5 zile). După scoaterea ca­­rioților se începe decofrarea panourilor cu pene de lemn, fiind interzisă întrebuințarea răngilor grele sau tărnăcoapelor. Panourile mari trebuesc scoase întregi. Se pot între­buința răngi mici însă numai la scosul chingilor eclise. Următorul element de decofrare este placa. După scoaterea scaunului interme­­­diar central se începe decofrarea ei. La montarea plăcii se va înconjura scândura de vost în două sau trei locuri pe lungi­mea ei, cu o sârmă de 3 mm. grosime ale cărei capete de circa 20—30 cm. se lasă li­­bere sub placă. Această sârmă se poate bate pe scândură pe fața superioară cu 1 până la două cuie. La decoltare tragem de această sârmă, panoul va ceda. Numai în cazul când panoul nu cedează se va ajuta cu o rangă mică cu cioc scurt pusă între panou și scândura de rost. Panourile ce coboară pe un plan înclinat și cele care din diferite motive au fost a­i­variate se repară imediat. Nu trebuesc a­­­runcate jos. Decofrarea grinzilor și nervurilor se face ca și la stâlpi tot cu pene de lemn, bătute între beton și cofraj. Aceste dispoziții tehnice care schimbă foarte mult lucrul în cofraje au început să fie aplicate, la toate elementele de către echipa de dulgheri a tov. Ernest Brenfeld de la lotul B., al șantierului Casei Scânteii. Felul cum tov. Brenfeld aplică aceste i­­n­ovații și interesul pe care-l arată vor fi din plin recompensate prin realizările im­­portante de economii realizate în acest t O: fiu­ ft ITU ING. SCHWARTZ Elevii Școlii Profesionale de Construcții din Capitală, ia practică pe șantiere Elevii Școalei Profesionale de Construc­ții din București fac practică în această lună, punând în aplicare cele învățate în cursul anului. Ei sunt împărțiți pe grupe și repartizați pe diferite șantiere unde, sub supravegherea și îndrumarea instruc­torilor, aplică cele învățate. Mai multe echipe de elevi din anul II și III lucrează pe șantierul „Casa Scân­teii”. Elevii sunt repartizați printre lu­crătorii mai vechi care îi îndrumează și le arată cum trebue să lucreze. Echipa de fierari beton a elevului Ma­xim Gh. lucrează singură la montarea unei plăci de fier armat la lotul A. Acea­stă echipă lucrează cu multă siguranță la executarea lucrării. Sunt mândri, că prin munca lor contri­­bue la construirea acestui mare edificiu de cultură care va aduce lumină milioane­lor de oameni. Instructorul Ne­del­cu Vasile de la fier-be­ton a organizat o întrecere pe acest șan­tier între elevii care lucrau la montarea unei plăci de fier armat. Astfel, echipa elevului Bucelea Gh. a avut o depășire de 32,5 la sută față de echipele elevului Stan­­cu Gh., care a avut o depășire numai de 28,7 la sută. Un număr mai mare de elevi fac prac­tică chiar pe șantierul Școlii Profesionale de Construcții. Aici lucrează elevii de la zidărie, dul­­gherie, mecanică, electricitate și fier-be­­ton. Elevii din anul II și III zidari lucrea­ză la zidăria unei clădiri în care se vor amenaja dormitoarele pentru viitorii elevi, care vor veni peste câteva săptămâni. In jurul acestor ziduri care se înalță mâinile lor harnice, e mult freamăt din zi veselie. Fiecare echipă își prepară singură mate­rialele și le aduce la locul de muncă. Se înalță zidurile văzând cu ochii în elanul lor tineresc. Sunt mândri că dormitoarele făcute de ei vor adăposti pe viitorii elevi. Elevii Prună Ștefan și Maria Hie din a­­nul II lucrează cu multă pricepere și si­guranță la zidărie. Elevii de la mecanică lucrează acum la amenajarea unei spălătorii moderne și a unei băi. De remarcat e faptul că această spălătorie se face numai din materiale recuperate de către elevii acestei școli. Deasemeni, elevii prin munca Ion au transformat o magazie de materiale într’o sală de mese. Așa fac practică elevii Școalei Profe­sionale de Construcții pe șantierele din Capitală, căutând să-și însușească cât mai bine meseria. In felul acesta ei luptă pen­tru pace, pentru o viață mai bună. P. CONSTANTIN Consfătuirea maiștrilor de pe șantierele din Capitală Pentru extinderea metodelor înaintate de lucru în construcții, pentru a vedea cum sunt sprijiniți în muncă maiștrii de către ingineri și organele sindicale, și cum, la rândul lor, maiștrii sprijină muncitorii aflați sub conducerea lor, Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Constructori a orga­­nizat zilele trecute o consfătuire la care au luat parte un mare număr de maiștri d­e pe diferite șantiere din București. Tov. Roman, președintele Uniunii, vor­bind despre rolul maiștrilor, a arătat că fei sunt factorii de bază în munca unui șan­­tier, ei sunt aceia cărora le revine în mare parte sarcina să desvolte noile metode a­­­vansate, să le pună în practică și să ajute la ridicarea cât mai multor muncitori califi­cați, în special tineri, din școlile de califi­care. Pentru maiștri trebue să fie o pre­­ocupare permanentă activitatea brigăzilor de economii, sprijinirea muncitorilor din a­­ceste brigăzi pentru mărirea conturilor lor personale și ținerea unei evidențe stricte a economiilor realizate. Maiștrii sunt aceia cărora le revine în bună parte sarcina de a organiza cât mai bine echipele pe locul de muncă, de a defalca planul din timp pe echipe și pe oameni pentru ca fiecare să știe ce are de făcut, de a se îngriji de apro­­vizionarea cu materialele necesare și re­partizarea rațională a muncitorilor după calificarea lor. S-a constatat că unii mai­ștri nu dau importanță micii mecanizări pe șantiere, ca de pildă introducerea conteis­nerelor, aparatului de zugrăvit­ mașinii de tencurt, fete .care ușurează mult, munca ri­dică productivitatea și contribuie, în acelaș timp, la reducerea prețului de cost. Dease­­meni, meșterii au un rol de seamă în apli­carea, extinderea și îmbunătățirea ino­vațiilor. Luând cuvântul tovarășul Vișineutra, mai­stru zidar la șantierul , Vasile Conta" a arătat că, datorită aplicării metodelor so­­­vietice, el a putut deveni fruntaș în pro­­­ducție căpătând o calificare superioară. Buna organizare a muncii a fost una din preocupările sale de seamă. „Seara după ce las lucrul, a spus tovarășul Vișineanu, îmi strâng echipa și împreună discutăm pro­gramul pentru a doua zi, arătând fiecărui sarcinile ceri revin". In cursul celor 8 ore de lucru el controlează îndeaproape munca zidarilor îndrumându-i cum să lucreze după metodele avansate, observând să nu se facă risipă de materiale și lucrările să fie de o bună calitate. In continuare, tov. Vișineanu a arătat că s'a preocupat de calificarea muncitorilor, reușind până acum să califice trei tovarăși și alți trei sunt în curs de a se califica. Tovi Mărculescu maistru șef, a arătat că în colaborare cu inginerii și cu ceilalți mai­­ștri de pe șantier defalcă planul pe câte 10 zile înainte, pe fiecare echipă în parte, astfel că fiecare știe ce are de făcut și poate împărți lucrătorii după specificul lucrului, după gradul lor de calificare. Lu­­crând în acest fel el a obținut un randa­­­ment mai bun printr'o rațională organizare a muncii și prin eliminarea timpilor morți. Datorită faptului că a reușit săsși plani­­­fice bine munca ocupându-se îndeaproape de toate problemele ce frământă muncitorii zidari de pe șantiere, aceștia au reușit să obțină realizări frumoase. Astfel, aplicând metoda sovietică echipe de zidari au reu­­șit să obțină însemnate depășiri de normă. Tov, maistru șef, Davidoiu, de la șantierul „Electroap­arataj" a expus o inovație fă­­­cută de el, cu sprijinul tehnicienilor și a comitetului de șantier, care ușurează munca oamenilor de la betoniere și înlătură risipa de material. Această Inovație constă din­­tr'o cutie care se atașează la betonieră și în care se depozitează betonul. Din a­­­ceastă cutie betonului i se dă drumul în roabe. In acest fel se evită căderea beto­nului pe jos, de unde trebuia încărcat cu lopețile în roabe. Tovarășul Nedelcu, maistru dulgher de pe șantierul I.P.A., a arătat că în urma de­­­monstrației de la șantierul ..Vestitorul", a început să studieze îmbunătățirea siste­­­mului de cofraje demontabile al tovarășului Molnár, prin confecționarea unor clești care vor scoate panoul întreg, făcându-se astfel economii de cuie, manoperă, etc. In conti­­nuare tov. Nedelcu a arătat că s'a preocu­pat îndeaproape de calificarea nouilor ca­dre reușind în cursul anului trecut să ca­­­lifice 40 de muncitori. A luat apoi cuvâns­tul tov. Georgianu, maistru ipsosar, fruntaș în producție la șantierul I.P.C. al Intre­­­prinderii Sovromconstrucție Nr. 1, care a arătat că datorită metodei sale a reușit să realizeze 65 la sută economii. El caută a­­cum să perfecționeze această metodă și să o extindă pe alte șantiere. Luând cuvântul în concluzie, tovarășa Mina Voicu membru în Biroul Executiv al Uniunii Constructori, a arătat că maiștrii au sarcina de a se preocupa permanent de ridicarea calificării muncitorilor, de care se simte atât de mult nevoie azi și de care vom avea și mai multă nevoie pentru rea­lizarea Planului Cincinal. Deasemeni maiștrii vor trebui să se preocupe de buna organizare a muncii să ajute la extinderea metodelor sovietice de lucru menite să asigure o productivitate ri­dicată și îndeplinirea sarcinilor de plan. Se mai despart trei luni de sfârșit al Pla­­nului de Stat pe anul 1950 și acest timp trebue folosit la maximum de muncitorii și tehni­cienii din sectorul construcțiilor pentru rea­­li­zarea și depășirea parcinilor ce se stau în față, pentru pregătirea celor mai bune condițiuni începerii primului nostru Plan Cincinal. I. FIERASCU

Next