Constructorul, aprilie 1951 (Anul 3, nr. 64-67)
1951-04-02 / nr. 64
Lucrări care demască uneltiri și ațâțătorilor la război la bunte cu imperialiștii americani I. V. STALIN — InterviewUil acordat clapespondeniului ziarului „Pravda", I. CHIȘINEVSCHI — Goebbels-ii iugoslavi în slujba ațâțătorilor la război. P. N. POSPELOV — Despre a XXVI-a aniversare a morții lui V. I. Lenin, A. I. VAȘINSCHI — Pentru înlăturarea absenicțării unui nou război, pentru întărirea păcii și securității popoarelor. M. FARKAȘ — Armata iugoslavă felmâiniile impesialiștilor anglo - americani. USIU-ȚIUAN — Poporul chinez nu va tomana agresiunea americană fempotriva Chinei. Apărutâe în lEcutura Parti duios- Muncitoresc Homank CĂRȚI TEHNICE DE CONSTRUCȚII Manualul Inginerului Constructor, Ed. Tehnică. Tehnologia produselor refractare, Ed. Tehnică. Tehnologia lucrărilor de zidărie, Ed. Tehnică. Ing. V. P. Lobanov: Metode stahanoviste la zidăria de cărămidă, Ed. Tehnică. „Marțea fructașilor”, o frumoasă realizare a clubului „Temelia” Orașul Stalin în cadrul concursului pe țară al instituțiiilor culturale ale sindicatelor, organizat de C.G.M., clubul fabricii de ciment „Temelia".Orașul Stalin a fost distins cu „mențiune". Bogata activitate desfășurată în club, îndreptățește primirea acestei distincțiuni. Biblioteca clubului cuprinde aproape 5.000 cărți, printre care o secție de cărți în limba ungară și o secție de cărți pentru copii. In sala bibliotecii s'au organizat seri literare și conferințe culturale și științifice. O bibliotecă volantă a fost înființată la un loc de muncă aflat la 4 km. de fabrică. In cadrul clubului au luat naștere corul, orchestra și echipa de dansuri a fabricii, care, împreună cu câte un conferențiar, au dat sprijin muncii culturale și la Gospodaria Agricolă Colectivă din comuna Hălschiu (regiunea Stalin). Deasemeni, în cadrul clubului s-au organizat cercuri de activitate artistică și lucru manual pentru copiii salariaților. Activitatea sportivă de sală (șah, tenis de masă), ca și audițiile radiofonice, se desfășoară tot în sediul clubului. Desigur că înlăturând o seamă de lipsuri clubul de la „Temelia” ar fi putut obține o distincție mai înaltă în concurs. Cea mai mare lipsă a clubului este neantrenarea muncitorilor în viața culturală. Media lunară de cititori la bibliotecă este de 60 tovarăși (dintre care majoritatea funcționari), iar a cărților consultate și citite de 130 volume. Nu a putut fi încă organizată o echipă teatrală. Stația de amplificare nu a fost folosită cu continuitate și nici nu a desfășurat vreo acțiune mobilizatorică de care era capabilă și care era necesară. „MARȚEA FRUNTAȘILOR" Cea mai de seamă realizare a clubului a fost organizarea conferințelor și consfătuielilor întitulate: „Marțea fruntașilor". Inginerul șef Standeischi Bogdan, ing. David Ion și ing. Chivulescu Constantin, au ținut conferințe în care au expus înaintatele metode sovietice, în fața unei asistențe compuse din muncitorii fruntași ai fabricii. Roadele nu au întârziat să se arate. După indicațiile din broșura sovietică „Concasarea și măcinarea în industria cimentului" de J. S. Luze, s'au stabilit distantele între valțurile de klinker, ceea ce a ușurat măcinarea și a îmbunătățit randamentul morilor. Tot după o metodă sovietică — expusă la „Marțea fruntașilor" — se execută acum în fabrică revizia lunară a morilor iar organizarea reparațiilor la utilajul electric s'a făcut după indicațiile din „Manualul mecanicului electrician" de N. V. Vinogradov. Au vorbit la „Marțea fruntașilor” și muncitorii înaintați din fabrică. Maistrul Știrbu Ion a expus — așa cum a făcut și în cartea scrisă în colaborare cu arzătorul rlis Rotbășeanu de la Azuga — sistemul său de înzidire a cuptoarelor după mestoda stahanovfistul lui Orlov. Inzidirea cuptoarelor Nr. 1 și 2 din fabrică cu 5—6 zidari în linie ,a dus la mari economii de timp și deci la mărirea productivității muncii. In alte zile, arzătorul fruntaș Moldovam Aurel și morarii Mark Ladislau și Hoszu Bomolkoș, au arătat tovarășilor lor cum și ce au făcut pentru a câștiga întrecerea lunară pe profesiuni. Pentru trimestrul II al acestui an, conducerea clubului a hotărît înființarea unui cabinet tehnic, în cadrul căruia „Marțea fruntașilor se va ține cu regularitate. I Fruntașii și inovatorii din fiecare secție (pe profesiuni), împreună cu inginerii și tehnicienii, vor purta discuții asupra metodelor înaintate de muncă și vor face recenzii ale broșurilor sovietice referitoare la fabricarea cimentului. V. B. Sub lozinca „Pentru desvoltarea atitudini socialiste față de muncă, pentru întărirea Patriei, pentru pace”, tot mai multe gazete de perete ale unităților din sectorul construcțiilor își manifestă dorința de a participa la concursul pe țară organizat de ziarele „Scânteia” și „Viața Sindicală”. „Obiectivele concursului — scrie în răspunsul său comitetul gazetei de perete a Sindicatului „Sovromconstrucție” București — ne sunt un îndreptar în activitatea noastră, "pentru mobilizarea muncitorilor în îndeplinirea planului, pentru sprijinirea organizării întrecerilor socialiste". Iar comitetul de redacție al gazetei de perete „Constructorii păcii”, a întreprinderii de Construcții Nr. 1 subliniază: populariza metodele sovietice de lucru „Vom construcții, care duc la mărirea productivitatății muncii și scăderea prețului de cost, precum și pe, inovatorii, raționalizatorii și muncitorii stahanoviști de pe șantierele noastre, evidențiind la loc de cinste pe fruntașii în producție”. Angajamentele comitetelor de redacție se referă, de asemeni, la întărirea vigilenței revoluționare împotriva dușmanului de clasă, a dezorganizatorilor producției, a uneltelor ațâțătorilor la război, folosirea criticii în legătură cu deprinderile potrivnice progresului, stimularea ridicării nivelului politic, cultural și profesional, etc. Sunt, de bună seamă, și răspunsuri vagi la chemarea „Scânteii” și a „Vieții Sindicale” răspunsuri care dau dreptul să bănue că, fără o serioasă reorganizare se activității, respectivele gazete de perete vor a continua să pășească pe linia generalităților, a frazelor goale de conținut, a ruperii de concret, de producție. Această cale foarte periculoasă. Ea duce, în mod necesar, la scăderea sau la menținerea nivelului sărac al gazetelor de perete în actuala lor formă. Astfel se întâmplă, de pildă, că la fabrica de cărămizi „Mondial" din Lugoj, unitatea Bocșei, ultimul număr al zetei de perete cuprindea materialeadespre cantină (datat din 10 Februarie), un articol care amestecă electrificarea cu sarcina predării cotelor de cereale (din 26 Ianuarie), un articol de ordin general (scris la 6 Martie) etc. Pentru a evita acea greșală care constă în publicarea unor materiale generale, nelegate de problemele concrete ale luptei pentru producție, pentru ridicarea nivelului de trai, pentru pace, sunt necesare pentru comitetele de redacție două lucruri: alcătuirea unui plan de muncă amănunțit pe o perioadă mai lungă, și mobilizarea unei vaste rețele de corespondenți de pe toate locurile de muncă, care să sesizeze toate problemele ce se ivesc și să le aducă la cunoștință tovarășilor din comitetul de redacție. Un început bun în această privință l-a făcut colectivul gazetelor de perete de la fabrica de ciment „Temelia”, care, în planul său de muncă, a prevăzut apariția decadat a gazetelor, ședințe de analiză a colaborărilor, ediții speciale, etc. — sarcini defalcate pe oameni. Primul număr al gazetei centrale, apărut după lansarea chemării la concurs, denotă o îmbunătățire simțitoare — prin articole cu date precise despre întrecerea pe profesiuni, despre întrecerea în cinstea aniversării Partidului, despre metoda sovietică de înzidire a cuptoarelor, etc. Sprijinite de masa salariaților, care să se folosească de ele ca de o tribună publică, gazetele de perete vor putea sprijini, la rândul lor, pe cei cărora li se adresează, mobilizându-i la lupta pentru îndeplinirea indicilor planului de producție, la găsirea și desvoltarea formelor noi de luptă pentru apărarea păcii, pentru construirea socialismului. O strălucită încununare a măestriei sportive In cadrul zilei culturii fizice și sportului din Săptămâna Mondială a Tineretului, au fost decernate primele titluri de „Maestru al Sportului" unui număr de 63 sportivi de frunte ai Republicii noastre. Printre aceștia se află și arhitecta Rodica Dabija, campioană și recordmană a Republicii Populare Române la tir Performantele ei, la probele de tragere cu arma, se datoresc condițiilor create sportului popular in țara noastră, se datoresc hotărîrii ei de a-și depune toate eforturile pentru gloria largă a mișcării sportive din R.P.R., mișcare inspirată de strălucitele realizări ale sportivilor celor mai buni din lume, sportivii sovietici. In munca ei, ca arhitectă la Institutul de Proiectare a Construcțiilor, Rodica Dabija, dovedește aceiași dorință de a-și îmbunătăți necontenit rezultatele. Tinerii sportivi constructori văd în succesul tovarășei Rodica Dabija o pildă demnă de urmat. Tinerii sportivi ai Centrului Școlar Profesional de Construcții întâmpinând și pe linie sportivă mărețul eveniment al aniversării Partidului, elevii Centrului Școlar Profesional de Construcții au organizat o serie de manifestări în scopul ridicării aptitudinilor sportive și al pregătirii pentru trecerea tuturor probelor Complexului Sportiv de Stat G.M.A. Astfel, colectivul sportiv și comisia G.M.A. a programat și realizat deplasări în cartierele muncitorești ale Capitalei, și în provincie cu echipele de football, șah, tenis de masă, volley, eta Matchul între reprezentativa de football a comunei Dudești și echipa C.S.P.C. sa terminat la egalitate (1-1). Peste 2.000 spectatori au admirat jocul însuflețit. După match a urmat un festival artistic dat de echipa culturală, încheiat cu prezentarea programului de gimnastică F.G.M.A. cu echipa model feminină. In întrecerea polisportivă cu echipele Școlii Profesionale „Ciocanul”, sportivii C.S.P.C. au obținut un punctaj general de 3-1, iar selecționata de pitici a C.S.P.C. a dispus, pe teren propriu, de selecționata Școlii Profesionale Textile cu 4-2. Dragostea de sport a tinerilor elevi ai Centrului Școlar Profesional de Construcții arată că, în producție, ei vor fi, totodată, constructori activi ai vieții noi, oricând pregătiți pentru apărarea Patriei, Pentru cât mai mari economii peste plan (Urmare din pagi a rea brigăzilor de economii și mai ales a acelor brigăzi constituite după exemplul stahanovistei sovietice Lidia Corabelnicova, care iși propune să lucreze cel puțin o zi pe lună numai din materiale economisite. Printre primele brigăzi de economii care au luat ființă la noi în țară este aceia a dulgherului Fleischer Samuel, de pe șantierul de construcții Nr. 12 Hunedoara. Intr-o singură lună, această brigadă a economisit materiale în valoare de 25.000 lei, lucrând o zi întreagă din aceste rezerve. In întrecerea socialistă, în cinstea aniversării Partidului nostru, mișcarea brigăzilor de economii trebue să cunoască un și mai mare avânt. Dar lupta pentru economii nu trebue în niciun caz dusă în dauna calității. Calitatea inferioară a muncii aduce după sine pagube care spusese prețul de cost. Un planșeif rău turnat care trebue refăcut, o tencuială de slabă calitate aduc șantierului risipă de timp și material, făcând să crească în mod neîngăduit prețul de cost al lucrării. De mare importanță în lupta pentru realizarea de economii peste plan, este și introducerea unei evidențe stricte a economiilor realizate. Evidența economiilor trebue să existe nu numai în birourile administrației, ci și la locul de muncă, fiind cunoscute de fiecare echipă, de fiecare muncitor în parte, acolo unde este posibil. Mișcarea conturilor de economii este un factor prețios care asigură stimularea acelora care realizează economii cât mai mari. Fruntașii acestei mișcări patriotice, trebuesc larg și răsplătiți din punct popularizați de vedere material după meritele lor. O altă latură a luptei pentru economii este grija față de mașini și unelte, bunuri ale întregului popor. Funcționarii pot contribui și ei la lupta pentru economii a întreprinderilor, reducând cheltuelile administrative, lucrând cu conștiinciozitate și operativ, înlăturând birocratismul care se mai cuibărește pe alocuri. Nenumărate sunt posibilitățile noastre de a realiza economii peste plan. Depinde numai de noi să asigurăm ramurii construcțiilor un joc de cinste în această bătălie pe care o duc astăzi oamenii muncii din întreaga țară în cinstea Partidului lor de avantgardă. CMSkudűVii Crește avântul întrecerii socialiste în cinstea aniversării Partidului (Urmare din pag. l d) mai racile conxte față de sarcinile ce-i reveneau. Rezultate frumoase au obținut și brigăzile tovarășilor: Caiaata Nicolae, dulgher, care are o depășire 105 la sută, Trupșor Gheorghe cu 41 la sută, iar echipa de săpători a tov. Vie Dumitrașcu cu o realizare de aproape două norme zilnic. Animată de aceiași dorință, brigada tov. Dudău Vassie a reușit să realizeze, în perioada 18—27 Martie, o depășire de 55 la sută. Deasemeni, numeroase echipe și brigăzi de pe Șantierul Tineretului „Casa Scânteii“ înregistrează zilnic rezultate tot mai importante în producție realizând totodată și însemnate economii de materiale. Un stimulent puternic în această muncă il constitue gradiul de întreceri care este urmărit cu un viu interes și care oglindește realizările constructorilor de pe Șantierul Tineretuliî. Cu aceste rezultate importante muncitorii Șantierului Tineretului, întâmpină ziua de 8 Mai, măreața sărbătoare a clasei muncitoare din țara noastră. Realizările colectivului de pe șantierul hidrocentralei Moroeni Muncitorii constructori de pe șantierul hidrocentralei Moroeni, înfruntând cu mult curaj greutățile ivite, obțin zilnic importante depășiri de normă. Astfel, echipa de săpători a tov. Jeeu Machita care lucrează la săpăturile de fundație a barajului a obținut zilnic o depășire de 28 la sută, efectuând și lucrări de calitate. Și echipa de mineri a tov. Grigore Bucătaru, care lucrează în condițiuni grele la lucrările de betonare de la punctul stâng și drept al barajului, a obținut o depășire de 25 la sută. Cu mult elan lucrează și muncitorii de la galeria Răteiu și dela punctul F. 2, care au obținut zilnic o depășire de 30—35 la sută. La galeria de aducțiune a mai rămas o porțiune de 370 m. de străpungere a stâncei. Aici echipa de mineri a tov. Albert Wass depune toate eforturile pentru a străpunge și fontona cât mai repede această porțiune. GHERASIM MUSTEAȚA corespondent Dela 18 mii la 24 mii de cărămizi pe zi Răspunzând chemării lansată în cinstea aniversării Partiduluii, colectivul de muncă al fabricii de cărămizi Victoria Muncii a pocnit cu avânt în întrecere, hotărît să întâmpine ziua de 8 Mai cu bogate realizări în producție, îndeplinirea planului în 11 luni nu este un lucru ușor, fiecare își dă seama de aceasta dar dragostea față de Partid este mai puternică decât orice, ea învinge orice șovăială. Dragostea nețărmurită față de Partid, face ca munca să meargă mai cu spor, vagoneții încărcați cu argilă pentru alimentarea malaxorului se vin la întrecere între ei, înțelegând parcă gândul și vorbele celor care îi manevrează muncitorii de la presă care altădată, nu dădeau decât 18—19 mii de cărămizi pe zi, astăzi dau zilnic 24 mii de cărămizi. Datorită avântului luat de întrecere colectivul de muncă al fabricii de cărămizi Victoria Muncii a depășit planul la extracția argilei, în perioada 15—27 Martie cu 15 la sută, iar la cărămidă crudă, pe aceiași perioadă, planul a fost depășit cu 185 la sută, iar productivitatea muncii a crescut în această perioadă cu 10 la sută. S’au evidențiat, prin dragostea pe care au depus-o în muncă, tovarășii Don Alfred, șef mecanic, care prin propunerea făcută de a se da un procent mai mare de nisip argilei a mărit randamentul presei cu 20 la sută, îmbunătățind totodată și calitatea cărămizilor, și tovarășul Alexandru Radu, vagonetar, care s’a evidențiat prin felul cum a organizat munca și dragostea pe care o depune pentru ridicarea noilor cadre. P. ION Materiale economisite în valoare de 114.000 rei la Întreprinderea Nr. 11 Reșița Pe șantierele Întreprinderii Nr. 11 Construcții, muncitorii obțin noi și însemnate succese în întrecerea socialistă. La secția instalații, tov. Mezin loan, catorîferist, a depășit norma cu 135 la sută, tov. Popa loan, catorîferist, cu 130 la sută, iar tov. Miu Marin, instalator de apă, cu B7 la sută. La șantierul Clubului muncitoresc, tov. Alexandru Tănase are o depășire de normă de 76 la sută la săpături, iar tov. Molnar Gh. săpător împreună cu echipa sa, de 64 la sută. La șantierul Complexul Școlar echipa tov. Costea Gh. dulgher a depășit norma cu 97 la sută. Deasemeni echipa tov. Petrilă Dumitru, carte lucrează pe Șantierul edilitar, a depășit cu mult norma la săpături, prin buna organizare a acestui șantier s’au făcut economii în valoare de 114.000 lei la materialele: ciment, scândură, cofraj etc. POPESCU IULIAN corespondent întreprinderea de Construcții Nr. 9 Cluj nu și-a putut îndeplini planul trimestrial din lipsa documentației întreprinderea de Construcții Nr. 9 din Cluj socotește că „a pierdut” primul trimestru al anului, pentru că nu a putut îndeplini nici 50 la sută din planul fizic și valoric. Și pe bună dreptate se face această amară constatare. întreprinderea ar fi vrut să pornească munca la toată capacitatea sa de producție, dar marea majoritate a planurilor de lucrări și a proectelor, nu au fost întocmite și prezentate de către beneficiari. Iată câteva exemple: Lucrările planificate pentru Combinatul Baia Mare și „Industria Sârmei”Câmpia Turzii, care țin ambele de Ministerul Metalurgiei, reprezintă 60 la sută din producția totală pe 1951 a întreprinderii Nr. 9-Cluj. Dar deși lucrările pentru poziția de pian „locuințe muncitorești’’ la Baia Mare se puteau începe dela 1 Ianuarie 1951, beneficiarul a dat termen de predare a proectului la 1 Mai 1951 ! Deci timp de 4 luni de zile, Întreprinderea de construcții este nevoită să nu realizeze nimic din această lucrare. Situația este asemănătoare la Câmpia Turzii, unde pentru poziția „atelierul de bare trase”, s-a promis predarea proectelor la 1 Martie, pentru ca, mai apoi, să se anunțe o prelungire a termenului până la 1 Aprilie 1951. Tot pentru primele zile ale lunii Aprilie a fost anunțată predarea proectelor la lucrările dela fabrica de porțelan Cluj și fabrica de sticlă Turda, aparținând Ministerului Industriei Ușoare. Fără a mai vorbi de construirea topitoriei de cânepă din comuna Beclean, care este prevăzută în planul de investiții, dar la care beneficiarul încă nici nu știe ce lucrări are de executat. Pentru fabrica de mobile „Libertatea” (aparținând Ministerului Silviculturii) și ,,Abatorul”-Cluj (aparținând Ministerului Industriei Alimentare), nici nu au fost fixate măcar, până acum, amplasamentele lucrărilor. Deasemeni, Departamentul Materialelor de Construcții din Ministerul Construcțiilor, nu a prezentat nici până astăzi proectele lucrărilor ce le avea planificate la cariera de piatră Săndulești Pentru lucrările dela „Electroceramica”-Turda, s'a dat termen de predare a proectelor 28 Februarie, pentru ca, până azi, să nu se primească decât proecte parțiale, iar beneficiarul să ceară o amânare a predării tuturor proectelor până la 15 Mai 1951. Pentru fabrica „Armătura”-Cluj, proectele au fost executate și predate încă din luna Decembrie 1950, iar lucrările trebuiau și puteau fi începute din Ianuarie 1951, dar devizul-ofertă înaintat de întreprindere beneficiarului a rămas până astăzi fără răspuns! Aceste câteva date arată limpede situația critică în care se află întreprinderea de Construcții Nr. 9 din Cluj. Lipsită de documentație, ea este pusă în situația de a nu-și putea îndeplini sarcinile de plan decât cu mari eforturi, care vor aduce după sine încărcarea regiei, scumpirea prețului de cost și greutăți în dirijarea cotelor de materiale pe șantiere. Lipsa documentației, întârzierea în executarea și predarea proectelor, cade în sarcina beneficiarilor și a institutelor de proectări, care au muncit fără prevedere în procurarea și întocmirea datelor necesare unei construcții, deși cunoșteau sarcinile de plan încă din toamna anului trecut. La sesizarea Ministerului Construcțiilor, Consiliul de Miniștri a dat prin două Hotărîri (Nr. 575 din 26 Mai 1950 și Nr. 616 din 10 Iulie 1950) un sprijin simțitor Ministerelor, obligându-le să comande din vreme anteproectele pentru principalele lucrări din Planul Cincinal, asigurându-le finanțarea proectărilor și dând dispoziții riguroase pentru punerea în lucru a proectelor de lucrări planificate în anul 1951, însuși Institutul de Proectări al Ministerului Construcțiilor nu a predat până la sfârșitul anului trecut decât o treime din cele 156 teme de proect ce i s’au comandat. Ce a făcut întreprinderea Nr. 9 pentru a preîntâmpina această situație, care îi era cunoscută din anul trecut, încă din trimestrul IV al anului 1950, a trimis scrisori tuturor beneficiarilor, avertizându-i să se ocupe din timp de procurarea documentației. La 3 ianuarie 1951, a trimis o circulară tuturor beneficiarilor, invitându-i la o luare de contact în vederea discutării documentației. Apoi, până la 15 ianuarie, delegații întreprinderii au plecat la fața locului, întocmind o situație generală a lucrărilor din plan și a angajamentelor de predare a proectelor. De atunci, Ministerul Construcțiilor este înștiințat prin rapoarte decadate, de situația proectelor. La rândul său, Ministerul a făcut nenumărate demersuri pe lângă beneficiari, pentru urgentarea predării proectelor. Pentru îmbunătățirea situației, Instutele de Proectări trebuie să depună eforturi interne, lichidând astfel piedica pe care o pun realizării la timp a programului de construcții. Deasemeni, trebuie găsită soluția pentru a da deslegare întreprinderilor ca — pe baza anteproectelor și a planurilor generale — să înceapă lucrările pregătitoare (aprovizionarea cu materiale, construirea de baracamente și lucrări auxiliare ca drumuri, etc.). întreprinderea Nr. 9 Cluj, deși a înaintat necesarul de materiale, nu a primit până acum din comandă decât 10—15 la sută din materiale. In aceiași situație se mai află și alte întreprinderi din țară, ceeace necesită o intervenție viguroasă și urgentă a organelor competente. V. BANU Reducerea construcțiilor civile și a producției de mărfuri de mare consum în U.S.A. Pregătirile în vederea unei noi aventuri sângeroase, pe care se desfășoară cercurile monopoliste americane, au dus la militarizarea complectă a economiei U.S.A. Ziarul „Nationalist Bancs Letter” din U.S.A. a recunoscut recent că în economia americană „înarmările tind tot mai mult să devină afacerea principală și să subordoneze întreaga activitate civilă“. Cele 50 milioane de dolari pe care guvernul U.S.A. le stoarce anul acesta din buzunarele oamenilor muncii, curg ca un râu de aur în saftuiile fabricanților de armament. Agenția „United Press“ a comunicat că de la începutul agresiunii U.S.A. în Coreea, comenzile militare repartizate de guvern s-au ridicat la suma de 17 miliarde dolari, iar în Iunie, anul viitor, vor atinge uriașa sumă de 87 miliarde dolari. Numai un singur trust „General Motors” a primit comenzi în valoare de peste 3 miliarde dolari, pentru care sumă va livra tancuri și motoare. Societatea „ International Harvester“ fabrică tot mai mult armament i, dauna producției de secerători agricole. Dând o amploare tot mai mare producției militare guvernul american este nevoit să reducă sistematic lucrările de construcție civilă și producția mărfurilor de consum. Industria de război ocupă un mare loc tot mai mare în economia țării, în detrimentul ramurilor industriale pașnice, luând industriei civile cantități mari de materiale, energie, utilaj și provocând o sărăcire din ce în ce mai mare a milioanelor de oameni ai muncii. Desvoltarea unilaterală a economiei americane a influențat în chip dezastruos și construcția de locuințe. După război, criza de locuințe a luat în U S.A. proporții nemaivăzute până atunci. Potrivit datelor oficiale, circa 6 milioane de case de locuit din U.S.A. trebuiesc dărâmate, nemaifiind locuibile. Insă guvernul Wall-Street urii n’a luat nici o măsură pentru a ajuta milioanele de fanilii americane care „locuiesc“ în cocioabe infecte. Mai mult chiar imediat după începerea agresiunii americane în Coreea, Truman a redus la jumătate suma ridicolă alocată la începutul anului 1950 pentru construcția de locuințe In Noembrie 1950, construcția de locuințe în U.S.A. s-a redus cu 40 la sută în comparație cu luna iulie 1949. în anul acesta, după cum au calculat experții americani în urma limitării creditelor și aplicării restricțiilor cu privire la repartizarea materialelor de construcție, în U.S.A. se vor construi cu 45 la sută mai puține case de locuit decât anul trecut. Reducerea volumului de producție în U.S.A. nu este caracteristică numai pentru construcțiile de locuințe ci și pentru construirea de clădiri și întreprinderi cu caracter civil. Astfel, de exemplu, în ianuarie 1951, guvernul lui Truman a interzis pentru o lună de zile ca pe teritoriul Americii să se construiască magazine, hoteluri, restaurante, teatre ,etc. După scurgerea acestui termen, guvernul a introdus un control sever asupra acordării de credite pentru construirea clădirilor necesare instituțiilor civile, cu semnul reducerii cât mai mari a acestor lucrări. Deslănțuirea agresiunii sângeroase împotriva n.n.ort,i.T- coreean a fost folosită de imperialii americani peutru introducerea unor restricțiuni draconice nu numai in domeniul construcției civile, dar și în diferite ramuri de activitate socială. Cheltuelile pentru apărarea sănătății publice și pentru învățământ nu depășeau niciodată 5 la sută din bugetul american de Stat. In anul 1951 însă pentru aceste cheltueli a fost prevăzută o sumă derizorie. Istoria militară atâtată de Wall Street-ului influențează în monopolist chip dezastruos activitatea învățământului public. Salariile învățătorilor scad mereu, iar construirea de clădiri pentru școli se reduce tot mai mult. Anul trecut, lipsind clădirile necesare, un număr de 300.000 de elevi n’au putut frecventa școala. Și mai prost stau lucrurile cu miiți mântui la sate. După cum recunoaște ziarul „New York Times“ un număr de 2 milioane de copii ai fermierilor învață în condițiuni anormale, iar 1 milion frecventează școala numai 50 de zile pe an. „Mulți dintre elevii din școlile sătești — scrie ziarul — învață în clădiri dărăpănate, în garajuri, în magazie hambare, în pivnițe și chiar 'n grajduri pentru vite”. Situația nu este cu nimic mai bună nici în domeniul sănătății publice. In prezent 3/4 din americani nu pot avea ajutor medical, deoarece n’au cu ce plăti medicului pentru vizită. Dată fiind reducerea tot mai mare a cheltuelilor pentru apărarea sănătății publice, milioane de americani care suferă de boli grele, sunt de fapt osândiți la moarte. Antrenat în cursa nebună a înarmărilor, guvernul Wall Street-ului folosește materii prime și alte materiale destinate ramurilor industriale care produc mărfuri de mare consum, punându-le la dispoziția nesățioșilor fabricanți ai morții. In ultima lună numai, guvernul U.S.A. a anunțat, în repetate rânduri, aplicarea de restricțiuni asupra consumului diferitelor materii prime. Astfel, de exemplu, în a doua jumătate a lunii Februarie, guvernul a anunțat interzicerea sau limitării folosirii aramei în fabricarea a peste 50 de articole ca : răcitoare, vase, etc. La începutul lunii Martie, au fost aplicate noi restricțiuni în folosirea cauciucului natural pentru confecționarea încălțămintei, stofelor cauciucate, etc. După aceasta, guvernul a dispus reducerea cu 20- 35 la sută a cantității de oțel, aramă și aluminiu în fabricarea mărfurilor civile. Din cauza acestui ordin, întreprinderile industriale și-au redus mult producția la mărfurile de mare consum. Iar de la 1 Aprilie, este interzisă folosirea aluminiului la fabricarea a peste 200 articole de mare consum. Mononoliștii reduc tot mai mult ramurile producției civile, deoarece comenzile militare le aduc profituri uriașe. Astfel, fabricanții de automobile din U.S.A. au declarat recent că ei sunt „nevoiți” să reducă cu 20—30 la sută, în anul 1951, fabricarea de automobile civile. Materialele și materiile prime economisite în acest fel, vor fi folosite pentru fabricarea de mașini militare și armament. Numai firmele de automobile din Petrost vor primi în primul semestru al anului comenzi militare în valoare de 6 miliarde dolari. Firma „General Motors” va fabrica motoare cu reacție, tancuri și oblize, firma „Chrysler” — motoare cu reacție, firma „Keiser-Frazer“ — avioane militare, etc. Anul acesta, aproape toate fabricile de aparate de radio din U.S.A. vor efectua comenzi militare. Conducătorii companiei „General Electric” au promis că anul acesta producția de război va constitui 45 la sută din producția întreprinderilor companiei. Guvernul Truman sprijină cu subvenții uriașe industria de armament, reduce>u mai mult producția mărfurilor de primă necesitate, precum și alocațiile pentru spălarea sănătății publice, învățământ și construcția de locuințe. Această politică criminală a ațâțătorilor la război americani sortită eșecului ,deoarece pe zi ce trece, un « număr din ce în ce mai mare c.“ oameni ai muncii din U.S.A își dă seama că sângeroșii aven'urifri d'n Wall Street aduc omenirii muncitoare dos» distruge» moart» și foamete S. ANISIMOV