Constructorul, aprilie 1951 (Anul 3, nr. 64-67)

1951-04-02 / nr. 64

Lucrări care demască uneltiri și ațâțători­lor la război la bunte cu­ impe­rialiștii americani I. V. STALIN — InterviewUil acordat clapespondeniu­­lui ziarului „Pravda", I. CHIȘINEVSCHI — Goebbels-ii iugoslavi în slujba a­­țâță­torilor la război. P. N. POSPELOV — Despre a XXVI-a aniversare a morții lui V. I. Lenin, A. I. VAȘINSCHI — Pentru înlăturarea ab­senicțării unui nou război, pentru întărirea păcii și securității­­ popoarelor. M. FARKAȘ — Armata iugoslavă fel­mâiniile impes­­­ialiștilor anglo - americani. U­SIU-ȚIUAN — Poporul chinez nu va tomana agre­siunea americană fem­potriva Chinei. Ap­ărutâe în lEcu­tu­ra Par­ti duios- Muncitoresc Homan­­k CĂRȚI TEHNICE DE CON­STRUCȚII Manualul Inginerului Con­structor, Ed. Tehnică. Tehnologia produselor refrac­tare, Ed. Tehnică. Tehnologia lucrărilor de zidă­rie, Ed. Tehnică. Ing. V. P. Lobanov: Metode stahanoviste la zidăria de cără­midă, Ed. Tehnică. „Marțea fr­uc­ta­și­lor”, o frumoasă realizare a clubului „Temelia” Orașul Stalin în cadrul concursului pe țară al in­­stituți­iilor culturale ale sindicatelor, orga­­nizat de C.G.M., clubul fabricii de ciment „Temelia".Orașul Stalin a fost distins cu „mențiune". Bogata activitate desfășurată în club, îndreptățește primirea acestei di­­stincțiuni. Biblioteca clubului cuprinde aproape 5.000 cărți, printre care o secție de cărți în limba ungară și o secție de cărți pen­­tru copii. In sala bibliotecii s'au organizat seri literare și conferințe culturale și ști­ințifice. O bibliotecă volantă a fost înfiin­țată la un loc de muncă aflat la 4 km. de fabrică. In cadrul clubului au luat naștere corul, orchestra și echipa de dansuri a fabricii, care, împreună cu câte un conferențiar, au dat sprijin muncii culturale și la Gospoda­­ria Agricolă Colectivă din comuna Hăls­chiu (regiunea Stalin). Deasem­eni, în ca­­drul­ clubului s-au organizat cercuri de ac­­tivitate artistică și lucru manual pentru copiii salariaților. Activitatea sportivă de sală (șah, tenis de masă), ca și audițiile radiofonice, se desfășoară tot în sediul clubului. Desigur că înlăturând o seamă de lip­suri­­ clubul de la „Temelia” ar fi putut ob­ține o distincție mai înaltă în concurs. Cea mai mare lipsă a clubului este nean­­trenarea muncitorilor în viața culturală. Media lunară de cititori la bibliotecă este de 60 tovarăși (dintre care majoritatea funcționari), iar a cărților consultate și citite de 130 volu­me. Nu a putut fi încă organizată o echipă teatrală. Stația de amplificare nu a fost folosită cu continui­tate și nici nu a desfășurat vreo acțiune mobilizatori­că de care era capabilă și care era necesară. „MARȚEA FRUNTAȘILOR" Cea mai de seamă realizare a clubului a fost organizarea conferințelor și consfătuie­lilor întitulate: „Marțea fruntașilor". In­­gin­erul șef Standei­schi Bogdan, ing. David Ion și ing. Chivulescu Constantin, au ținut conferințe în care au expus înaintatele metode sovietice, în fața unei asistențe compuse din muncitorii fruntași ai fabricii. Roadele nu au întârziat să se arate. După indicațiile din broșura sovietică „Conca­­sare­a și măcinarea în industria cimentu­lui" de J. S. Luze, s'au stabilit distantele între valțurile de klinke­r, ceea ce a ușurat măcinarea și a îmbunătățit randamentul morilor. Tot după o metodă sovietică — expusă la „Marțea fruntașilor" — se exe­cută acum în fabrică revizia lunară a mo­rilor iar organizarea reparațiilor la utilajul electric s'a făcut după indicațiile din „Manualul mecanicului electrician" de N. V. Vinogradov.­­ Au vorbit la „Marțea fruntașilor” și­­ muncitorii înaintați din fabrică. Maistrul Știrbu Ion a expus — așa cum a făcut și în cartea scrisă în colaborare cu arzătorul rlis Rotbășeanu de la Azuga — sistemul său de înzidire a cuptoarelor după mes­toda stahanovfistul lui Orlov. Inzidire­a cup­toarelor Nr. 1 și 2 din fabrică cu 5—6 zidari în linie ,a dus la mari economii de timp și deci la mărirea productivității muncii. In alte zile, arzătorul fruntaș Mol­­dovam Aurel și morarii Mark Ladislau și Hoszu Bomolkoș, a­u arătat tovarășilor lor cum și ce au făcut pentru a câștiga între­cerea lunară pe profesiuni. Pentru trimestrul II al acestui an, con­ducerea clubului a hotărît înființarea unui cabinet tehnic, în cadrul căruia „Marțea fruntașilor­­ se va ține cu regularitate. I Fruntașii și inovatorii din fiecare secție (pe profesiuni), împreună cu inginerii și tehnicienii, vor purta discuții asupra me­todelor înaintate de muncă și vor face re­cenzii ale broșurilor sovietice referitoare la fabricarea cimentului. V. B. Sub lozinca „Pentru desvoltarea atitudini socialiste față de muncă, pentru întărirea Patriei, pentru pace”, tot mai multe gazete de perete ale unităților din sectorul construc­țiilor își manifestă dorința de a participa la concursul pe țară organizat de ziarele „Scânteia” și „Viața Sindicală”. „Obiectivele concursului — scrie în răs­punsul său comitetul gazetei de perete a Sindicatului „Sovromconstrucție” București — ne sunt un îndreptar în activitatea noa­stră, "pentru mobilizarea muncitorilor în în­deplinirea planului, pentru sprijinirea orga­nizării întrecerilor socialiste". Iar comitetul de redacție al gazetei de perete „Constructorii păcii”, a întreprinde­rii de Construcții Nr. 1 subliniază: populariza metodele sovietice de lucru „Vom construcții, care duc la mărirea productivi­ta­tății muncii și scăderea prețului de cost, precum și pe, inovatorii, raționalizatorii și muncitorii stahanoviști de pe șantierele noas­tre, evidențiind la loc de cinste pe fruntașii în producție”. Angajamentele comitetelor de redacție se referă, de asemeni, la întărirea vigilenței revoluționare împotriva dușmanului de cla­să, a dezorganizatorilor producției, a unel­telor ațâțătorilor la război, folosirea criticii în legătură cu deprinderile potrivnice pro­gresului, stimularea ridicării nivelului poli­tic, cultural și profesional, etc. Sunt, de bună seamă, și răspunsuri vagi la chemarea „Scânteii” și a „Vieții Sindi­cale” răspunsuri care dau dreptul să bănue că, fără o serioasă reorganizare se activității, respectivele gazete de perete vor a continua să pășească pe linia generalități­lor, a frazelor goale de conținut, a ruperii de concret, de producție. Această cale foarte periculoasă. Ea duce, în mod necesar,­­ la scăderea sau la menținerea nivelului să­rac al gazetelor de perete în actuala lor for­mă. Astfel se întâmplă, de pildă, că la fa­brica de cărămizi „Mondial" din Lugoj, unitatea Bocșei, ultimul număr al zetei de perete cuprindea material­ea­de­spre cantină (datat din 10 Fe­bruarie), un articol care amestecă electrifi­carea cu sarcina predării cotelor de cerea­le (din 26 Ianuarie), un articol de ordin ge­neral (scris la 6 Martie) etc. Pentru a evita acea greșală care constă în publicarea unor materiale generale, ne­legate de problemele concrete ale luptei pentru producție, pentru ridicarea nivelului de trai, pentru pace, sunt necesare pentru comitetele de redacție două lucruri: alcătui­rea unui plan de muncă amănunțit pe o pe­rioadă mai lungă, și mobilizarea unei vaste rețele de corespondenți de pe toate locurile de muncă, care să sesizeze toate problemele ce se ivesc și să le aducă la cunoștință to­varășilor din comitetul de redacție. Un început bun în această privință l-a fă­cut colectivul gazetelor de perete de la fa­brica de ciment „Temelia”, care, în planul său de muncă, a prevăzut apariția decada­­t a gazetelor, ședințe de analiză a colaboră­rilor, ediții speciale, etc. — sarcini defal­cate pe oameni. Primul număr al gazetei centrale, apărut după lansarea chemării la concurs, denotă o îmbunătățire simțitoare — prin articole cu date precise despre în­trecerea pe profesiuni, despre întrecerea în cinstea aniversării Partidului, despre metoda sovietică de înzidire a cuptoarelor, etc. Sprijinite de masa salariaților, care să se folosească de ele ca de o tribună publi­că, gazetele de perete vor putea sprijini, la rândul lor, pe cei cărora li se adresează, mobilizându-i la lupta pentru îndeplinirea indicilor planului de producție, la găsirea și desvoltarea formelor noi de luptă pentru a­­părarea păcii, pentru construirea socialis­mului. O strălucită încununare a măestriei sportive In cadrul zilei culturii fizice și sportu­­lui din Săptămâna Mondială a Tinere­­­­tului, au fost decernate primele titluri de „Maestru al Sportului" unui număr de 63 sportivi de frunte ai Republicii noastre. Printre aceștia se află și arhitecta Rodica Dabija, campioană și recordma­nă a Republicii Populare Române la tir Performantele ei, la probele de trage­re cu arma, se datoresc condițiilor crea­te sportului popular in țara noastră, se datoresc hotărîrii ei de a-și depune toate eforturile pentru gloria largă a mișcării sportive din R.P.R., mișcare inspirată de strălucitele realizări ale sportivilor celor mai buni din lume, sportivii sovietici. In munca ei, ca arhitectă la Institutul de Proiectare a Construcțiilor, Rodica Dabija, dovedește aceiași dor­in­ță de a-și îmbunătăți necontenit rezultatele. Tinerii sportivi constructori văd în succesul tovarășei Rodica Dabija o pildă­­ demnă de urmat. Tinerii sportivi ai Centrului Școlar Profesional de Construcții întâmpinând și pe linie sportivă mărețul eveniment al aniversării Partidului, elevii Centrului Școlar Profesional de Construc­ții au organizat­ o serie de manifestări în scopul ridicării aptitudinilor sportive și al pregătirii pentru trecerea tuturor probelor Complexului Sportiv de Stat G.M.A. Astfel, colectivul sportiv și comisia G.M.A. a programat și realizat deplasări în cartie­rele muncitorești ale Capitalei, și în provin­cie cu echipele de football, șah, tenis de masă, volley, eta Matchul între reprezentativa de football a comunei Dudești și echipa C.S.P.C. s­a terminat la egalitate (1-1). Peste 2.000 spec­tatori au admirat jocul însuflețit. După match a urmat un festival artistic dat de echipa culturală, încheiat cu prezen­tarea programului de gimnastică F.G.M.A. cu echipa model feminină. In întrecerea polisportivă cu echipele Șco­lii Profesionale „Ciocanul”, sportivii C.S.P.C. au obținut un punctaj general de 3-1, iar selecționata de pitici a C.S.P.C. a dispus, pe teren propriu, de selecționata Școlii Profesionale Textile cu 4-2. Dragostea de sport a tinerilor elevi ai Centrului Școlar Profesional de Construcții arată că, în producție, ei vor fi, totodată, constructori activi ai vieții noi, oricând pre­gătiți pentru apărarea Patriei, Pentru cât mai mari economii peste plan (Urmare din pag­­i­ a­­ rea brigăzilor de economii și mai ales a­ acelor brigăzi constituite după exemplul stahanovistei sovie­tice Lidia Corabelnicova, care iși propune să lucreze cel puțin o zi pe lună numai din materiale econo­misite. Printre primele brigăzi de economii care au luat ființă la noi în țară este aceia a dulgheru­­lui Fleischer Samuel, de pe șantierul de construcții Nr. 12 Hunedoara. In­­tr-o singură lună, această brigadă a economisit materiale în valoar­e de 25.000 lei, lucrând o zi întreagă din aceste rezerve. In întrecerea socialistă, în cinstea aniversării Partidului nostru, mișcar­ea brigăzi­lor de economii trebue să cunoască un și mai mare avânt. Dar lupta pentru economii nu trebue în niciun caz dusă în dauna calității. Calitatea inferioară a muncii aduce după sine pagube care spusese prețul de cost. Un plan­șeif rău turnat care trebue refăcut, o tencuială de slabă calitate aduc șantierului risipă de timp și mate­rial, făcând să crească în mod ne­­îngăduit prețul de cost al lucrării. De mare importanță în lupta pen­tru realizarea de economii peste plan, este și introducerea unei evi­dențe stricte a economiilor realiza­te. Evidența economiilor trebue să existe nu numai în birourile admi­nistrației, ci și la locul de muncă, fiind cunoscute de fiecare echipă, de fiecare muncitor în parte, acolo unde este posibil. Mișcarea conturi­lor de economii este un factor pre­­țios care asigură stimularea acelo­ra care realizează economii cât mai mari. Fruntașii acestei mișcări pa­triotice, trebuesc larg și răsplătiți din punct popularizați de vedere material după meritele lor. O altă latură a luptei pentru e­­conomii este grija față de mașini și unelte, bunuri ale întregului popor. Funcționarii pot contribui și ei la lupta pentru economii a întreprin­derilor, reducând cheltuelile admi­nistrative, lucrând cu conștiinciozi­tate și operativ, înlăturând biro­­cratismul care se mai cuibărește pe alocuri. Nenumărate sunt posibilitățile noastre de a realiza economii peste plan. Depinde numai de noi să asi­gurăm ramurii construcțiilor un joc de cinste în această bătălie pe care o duc astăzi oamenii muncii din întreaga țară în cinstea Parti­dului lor de avantgardă. CMSkudűVii Crește avântul întrecerii socialiste în cinstea aniversării Partidului (Urmare din pag. l­ d) mai racile con­xte față de sarcinile ce-i reveneau­. Rezultate frumoase au obținut și brigăzile tovarășilor: Caia­ata Nicolae, dulgher, care are o depășire 105 la sută, Tru­pșor Gheorghe cu 41 la sută, iar e­­chipa de săpători a tov. Vie Dumitrașcu cu o realizare de a­proape două norme zil­nic. Animată de aceiași dorință, brigada tov. Dudău Vassie a reușit să realizeze, în per­­­ioada 18—27 Martie, o depășire de 55 la sută. Deasemeni, numeroase echipe și brigăzi de pe Șantierul Tineretului „Casa Scânteii“ înregistrează zilnic rezultate tot mai importante în producție realizând tot­odată și însemnate economii de materiale. Un stimulent puternic în această muncă il constitue gradi­ul de întreceri care este urmărit cu un viu interes și care og­lin­dește realizările constructorilor de pe Șant­ierul Tineretuliî. Cu aceste rezultate importante munci­torii Șantierului Tineretului, întâmpină ziua de 8 Mai, măreața sărbătoare a cla­sei muncitoare din țara noastră. Realizările colectivului de pe șantierul hidrocentralei Moroeni Muncitorii constructori de pe șantierul hidrocentralei Moroeni, înfruntând cu mult curaj greută­țile ivite, obțin zilnic importante depășiri de normă. Astfel, echipa de săpători a tov. Jeeu Machita care lucrează la să­păturile de fundație a barajului a obținut zilnic o depășire de 28 la sută, efectuând și lucrări de cali­tate. Și echipa de mineri a tov. Grigore Bucătaru, care lucrează în condițiuni grele la lucrările de be­­tonare de la punctul stâng și drept al barajului, a obținut o depășire de 25 la sută. Cu mult elan lucrea­ză și muncitorii de la galeria Răteiu și dela punctul F. 2, care au obți­nut zilnic o depășire de 30—35 la sută. La galeria de aducțiune a mai rămas o porțiune de 370 m. de stră­pungere a stâncei. Aici echipa de mineri a tov. Albert Wass depune toate eforturile pentru a străpunge și fontona cât mai repede această porțiune. GHERASIM MUSTEAȚA corespondent Dela 18 mii la 24 mii de cărămizi pe zi Răspunzând­ chemării lansată în cinstea aniversării Partidu­luii, colectivul de muncă al fabricii de cărămizi Victoria Muncii a pocnit cu avânt în întrecere, hotărît să în­tâmpine ziua de 8 Mai cu bogate realizări în producție, îndeplinirea planului în 11 luni nu este un lucru ușor, fiecare își dă seama de aceasta dar dragostea față de Partid este mai pu­­ternică decât orice, ea învinge orice șo­văială. Dragostea nețărmurită față de Partid, face ca munca să meargă mai cu spor, vagoneț­ii încărcați cu argilă pentru alimentarea malaxorului se vin la între­cere între ei, înțelegând parcă gândul și vorbele celor care îi manevrează­ munci­torii de la presă care altădată, nu dădeau decât 18—19 mii de cărămizi pe zi, astăzi dau zilnic 24 mii de cărămizi. Datorită avântului luat de întrecere co­lectivul de muncă al fabricii de cărămizi Victoria Muncii a depășit planul la ex­­tracți­a argilei, în perioada 15—27 Martie cu 15 la sută, iar la cărămidă crudă, pe aceiași perioadă, planul a fost depășit cu 185 la sută, iar productivitatea muncii a crescut în această perioadă cu 10 la sută. S’au evidențiat, prin dragostea pe care au depus-o în muncă, tovarășii Don Al­fred, șef mecanic, care prin propunerea făcută de a se da un procent mai mare de nisip argilei a mărit randamentul pres­­ei cu 20 la sută, îmbunătățind totodată și calitatea cărămizilor, și tovarășul Alexandru Radu, vagonetar, care s’a evi­dențiat prin felul cum a organizat munca și dragostea pe care o depune pentru ri­dicarea noilor cadre. P. ION Materiale economisite în valoare de 114.000 rei la Întreprinderea Nr. 11 Reșița Pe șantierele Întreprinderii Nr. 11 Construcții, muncitorii obțin noi și în­semnate succese în întrecerea socialistă. La secția instalații, tov. Mezin loan, catorîferist, a depășit norma cu 135 la sută, tov. Popa loan, catorîferist, cu 130 la sută, iar tov. Miu Marin, instalator de apă, cu B7 la sută. La șantierul Clubului muncitoresc, tov. Alexandru Tănase are o depășire de normă d­e 76 la sută la săpături, iar tov. Molnar Gh. săpător împreună cu echipa sa, de 64 la sută. La șantierul Complexul Școlar echipa tov. Costea Gh. dulgher a depășit norma cu 97 la sută. Deasemeni echipa tov. Petrilă Dumitru, carte lucrează pe Șantierul edilitar, a depășit cu mult norma la săpături, prin buna organizare a acestui șantier s’au făcut economii în valoare de 114.000 lei la materialele: ciment, scândură, co­fraj etc. POPESCU IULIAN corespondent întreprinderea de Construcții Nr. 9 Cluj nu și-a putut îndeplini planul trimestrial din lipsa documentației întreprinderea de Construcții Nr. 9 din Cluj socotește că „a pierdut” prim­ul tri­mestru al anului, pentru că nu a putut îndeplini nici 50 la sută din planul fi­zic și valoric. Și pe bună dreptate se face această amară constatare. întreprin­derea ar fi vrut să pornească munca la toată capacitatea sa de producție, dar marea majoritate a planurilor de lu­crări și a proectelor, nu au fost în­tocmite și prezentate de către benefi­ciari. Iată câteva exemple:­­ Lucrările planificate pentru Combina­tul Baia Mare și „Industria Sârmei”­­Câmpia Turzii, care țin ambele de Mi­nisterul Metalurgiei, r­eprezintă 60 la sută din producția totală pe 1951 a în­treprinderii Nr. 9-Cluj. Dar deși lucră­rile pentru poziția de pian „locuințe muncitorești’’ la Baia Mare se puteau începe dela 1 Ianuarie 1951, beneficiarul a dat termen de predare a proectului la 1 Mai 1951 ! Deci timp de 4 luni de zile, Întreprinderea de construcții este nevoită să nu realizeze nimic din această lucrare. Situația este asemănătoare la Câmpia Turzii, unde pentru poziția „atelierul de bare trase”, s-a promis predarea proec­telor la 1 Martie, pentru ca, mai apoi, să se anunțe o prelungire a termenului până la 1 Aprilie 1951. Tot pentru primele zile ale lunii Apri­lie a fost anunțată predarea proectelor la lucrările dela fabrica de porțelan Cluj și fabrica de sticlă Turda, aparți­nând Ministerului Industriei Ușoare. Fără a mai vorbi de construirea topitoriei de cânepă din comuna Beclean, care este prevăzută în planul d­e investiții, dar la care beneficiarul încă nici nu știe ce lucrări are de executat. Pentru fabrica de mobile „Libertatea” (aparținând Ministerului Silviculturii) și ,,Abatorul”-Cluj (aparținând Ministerului Industriei Alimentare), nici nu au fost fixate măcar, până acum, amplasamen­tele lucrărilor. Deasemeni, Departamen­tul Materialelor de Construcții din Mi­nisterul Construcțiilor, nu a prezentat nici până astăzi proectele lucrărilor ce le avea planificate la cariera de piatră Săndulești Pentru lucrările dela „Electrocera­­mica”-Turda, s'a dat termen de predare a proectelor 28 Februarie, pentru ca, până azi, să nu se primească decât pro­­ecte parțiale, iar beneficiarul să ceară o amânare a predării tuturor proectelor până la 15 Mai 1951. Pentru fabrica „Armătura”-Cluj, proectele au fost exe­cutate și predate încă din luna Decem­brie 1950, iar lucrările trebuiau și pu­teau fi începute din Ianuarie 1951, dar devizul-ofertă înaintat de întreprindere beneficiarului a rămas până astăzi fără răspuns! Aceste câteva date arată limpede si­tuația critică în care se află întreprin­derea de Construcții Nr. 9 din Cluj. Lip­sită de documentație, ea este pusă în situația de a nu-și putea îndeplini sar­cinile de plan decât cu mari eforturi, care vor aduce după sine încărcarea re­giei, scumpirea prețului de cost și greu­tăți în dirijarea cotelor de materiale pe șantiere. Lipsa documentației, întârzierea în executarea și predarea proectelor, cade în sarcina beneficiarilor și a institutelor de proectări, care au muncit fără preve­dere în procurarea și întocmirea date­lor necesare unei construcții, deși cu­noșteau sarcinile de plan încă din toam­na anului trecut. La sesizarea Ministeru­lui Construcțiilor, Consiliul de Mini­ștri a dat prin două Hotărîri (Nr. 575 din 26 Mai 1950 și Nr. 616 din 10 Iulie 1950) un sprijin simțitor Ministerelor, obligându-le să comande din vreme an­­teproectele pentru principalele lucrări din Planul Cincinal, asigurându-le fi­nanțarea proectărilor și dând dispoziții riguroase pentru punerea în lucru a pro­ectelor de lucrări planificate în anul­ 1951, însuși Institutul de Proectări al Mi­nisterului Construcțiilor nu a predat până la sfârșitul anului trecut decât o treime din cele 156 teme de proect ce i s’au comandat. Ce a făcut întreprinderea Nr. 9 pentru a preîntâmpina această situație, care îi era cunoscută din anul trecut, încă din trimestrul IV al anului 1950, a trimis scrisori tuturor beneficiarilor, a­verti­­zându-i să se ocupe din timp de procu­rarea documentației. La 3 ianuarie 1951, a trimis o circulară tuturor beneficiari­lor, invitându-i la o luare de contact în vederea discutării documentației. Apoi, până la 15 ianuarie, delegații întreprin­derii au plecat la fața locului, întocmind o situație generală a lucrărilor din plan și a angajamentelor de predare a proec­telor. De atunci, Ministerul Construcții­lor este înștiințat prin rapoarte deca­­date, de situația proectelor. La rândul său, Ministerul a făcut nenumărate de­mersuri pe lângă beneficiari, pentru ur­gentarea predării proectelor. Pentru îmbunătățirea situației, In­st­u­tele de Proectări trebuie să depună e­forturi interne, lichidând astfel pie­dica pe care o pun realizării la timp a programului de construcții. Deasemeni, trebuie găsită soluția pentru a da desle­­gare întreprinderilor ca — pe baza ante­­proectelor și a planurilor generale — să înceapă lucrările pregătitoare (aprovi­zionarea cu materiale, construirea de baracamente și lucrări auxiliare ca dru­muri, etc.). întreprinderea Nr. 9 Cluj, deși a înaintat necesarul de materiale, nu a primit până acum din comandă de­cât 10—15 la sută din materiale. In aceiași situație se mai află și alte întreprinderi din țară, ceeace necesită o intervenție viguroasă și urgentă a or­ganelor competente. V. BANU Reducerea construcțiilor civile și a producției de mărfuri de mare consum în U.S.A. Pregătirile în vederea unei noi aventuri sângeroase, pe care se desfășoară cercurile monopoliste americane, au dus la militari­zarea complectă a economiei U.S.A. Ziarul „Nationalist Bancs Letter” din U.S.A. a re­cunoscut recent că în economia americană „înarmările tind tot mai mult să devină afacerea principală și să subordoneze în­treaga activitate civilă“. Cele 50 milioane de dolari pe care­­ gu­vernul U.S.A. le stoarce anul acesta din bu­zunarele oamenilor muncii, curg ca un râu de aur în saftuiile fabricanților de arma­ment. Agenția „United Press“ a comunicat că de la începutul agresiunii U.S.A. în Co­reea, comenzile militare repartizate de gu­vern s-au ridicat la suma de 17 miliarde dolari, iar în Iunie, anul viitor, vor atinge uriașa sumă de 87 miliarde dolari. Numai un singur trust „General Motors” a primit comenzi în valoare de peste 3 miliarde do­lari, pentru care sumă va livra tancuri și motoare. Societatea „ International Harve­ster“ fabrică tot mai mult armament i­, dauna producției de secerători agricole. Dând o amploare tot mai mare producției militare guvernul american este nevoit să reducă sistematic lucrările de construcție civilă și producția mărfurilor de consum. Industria de război ocupă un mare loc tot mai mare în economia țării, în detri­mentul ramurilor industriale pașnice, luând industriei civile cantități mari de materiale, energie, utilaj și provocând o sărăcire din ce în ce mai mare a milioanelor de oameni ai muncii. Desvoltarea unilaterală a economiei ame­ricane a influențat în chip dezastruos și construcția de locuințe. După război, criza de locuințe a luat în U S.A. proporții ne­maivăzute până atunci. Potrivit datelor ofi­ciale, circa 6 milioane de case de locuit din U.S.A. trebuiesc dărâmate, nemaifiind locuibile. Insă guvernul Wall-Street­ urii n’a luat nici o măsură pentru a ajuta mi­lioanele de fanilii americane care „locu­iesc“ în cocioabe infecte. Mai mult chiar­ imediat după începerea agresiunii america­ne în Coreea, Truman a redus la jumătate suma ridicolă alocată la începutul anului 1950 pentru construcția de locuințe In Noembrie 1950, construcția de locuințe în U.S.A. s-a redus cu 40 la sută în comparație cu luna iulie 1949. în anul acesta, după cum au calculat experții americani în urma limitării creditelor și a­­plicării restricțiilor cu privire la repartiza­rea materialelor de construcție, în U.S.A. se vor­ construi cu 45 la sută mai puține case de locuit decât anul trecut. Reducerea volumului de producție în U.S.A. nu este caracteristică numai pentru construcțiile de locuințe ci și pentru con­struirea de clădiri și întreprinderi cu ca­racter civil. Astfel, de exemplu, în ianuarie 1951, guvernul lui Truman a interzis­ pen­tru o lună de zile ca pe teritoriul Americii să se construiască magazine, hoteluri, re­staurante, teatre ,etc. După scurgerea ace­stui termen, guvernul a introdus un control sever asupra acordării de credite pentru construirea clădirilor necesare instituțiilor civile, cu semnul reducerii cât mai mari a acestor lucrări. Deslănțuirea agresiunii sângeroase îm­potriva n.­n.ort,i.T- coreean a fost folosită de imperia­l­ii americani peutru introducerea unor restricțiuni draconice nu numai in do­meniul construcției civile, dar și în diferite ramuri de activitate socială. Cheltuelile pentru apărarea sănătății publice și pentru învățământ nu depășeau niciodată 5 la sută din bugetul american de Stat. In anul 1951 însă pentru aceste cheltueli a fost prevăzută o sumă derizorie. Istoria militară atâtată de Wall Street-ului influențează în monopolist­­ chip de­zastruos activitatea învățământului public. Salariile învățătorilor scad mereu, iar con­struirea de clădiri pentru școli se reduce tot mai mult. Anul trecut, lipsind clădirile necesare, un număr de 300.000 de elevi n’au putut frecventa școala. Și mai prost stau lucrurile cu m­iiți mântui la sate. După cum recunoaște ziarul „New York Times“ un număr de 2 milioane de copii ai fermierilor învață în condițiuni anormale, iar 1 milion frecventează școala numai 50 de zile pe an. „Mulți dintre ele­­vii din școlile sătești — scrie ziarul — în­vață în clădiri dărăpănate, în garajuri, în magazie hambare, în pivnițe și chiar 'n grajduri pentru vite”. Situația nu este cu nimic mai bună nici în domeniul sănătății publ­ice. In prezent 3/4 din americani nu pot avea ajutor me­dical, deoarece n’au cu ce plăti medicului pentru vizită. Dată fiind reducerea tot mai mare a cheltuelilor pentru apărarea sănă­tății publice, milioane de americani care suferă de boli grele, sunt de fapt osândiți la moarte. Antrenat în cursa nebună a înarmărilor, guvernul Wall Street-ului folosește materii prime și alte materiale destinate ramurilor industriale care produc mărfuri de mare consum, punându-le la dispoziția nesățioși­lor fabricanți ai morții. In ultima lună nu­mai, guvernul U.S.A. a anunțat, în repetate rânduri, aplicarea de restricțiuni asupra consumului diferitelor materii prime. Astfel, de exemplu, în a doua jumătate a lunii Februarie, guvernul a anunțat interzicerea sau limitării folosirii aramei în fabricarea a peste 50 de articole ca : răcitoare, vase, etc. La începutul lunii Martie, au fost apli­cate noi restricțiuni în folosirea cauciucu­lui natural pentru confecționarea încălță­mintei, stofelor cauciucate, etc. După a­­ceasta, guvernul a dispus reducerea cu 20- 35 la sută a cantității de oțel, aramă și a­­luminiu în fabricarea mărfurilor civile. Din cauza acestui ordin, întreprinderile indu­striale și-au redus mult producția la măr­furile de mare consum­. Iar de la 1 Aprilie, este interzisă folosirea aluminiului la fa­bricarea a peste 200 articole de mare con­sum. Mononoliștii reduc tot mai mult ramurile producției civile, deoarece comenzile mili­tare le aduc profituri uriașe. Astfel, fabri­canții de automobile din U.S.A. au declarat recent că ei sunt „nevoiți” să reducă cu 20—30 la sută, în anul 1951, fabricarea de automobile civile. Materialele și materiile prime economisite în acest fel, vor fi folo­site pentru fabricarea de mașini militare și armament. Numai firmele de automobile din Petrost vor primi în primul semestru al anului comenzi militare în valoare de 6 mi­liarde dolari. Firma „General Motors” va fabrica motoare cu reacție, tancuri și obli­ze, firma „Chrysler” — motoare cu reacție, firma „Keiser-Frazer“ — avioane militare, etc. Anul acesta, aproape toate fabricile de aparate de radio din U.S.A. vor efectua co­menzi militare. Conducătorii companiei­ „General Electric” au promis că anul a­­cesta producția de război va constitui 45 la sută din producția întreprinderilor compa­niei. Guvernul Truman sprijină cu subvenții uriașe industria de armament, reduce­­­­>u mai mult producția mărfurilor de primă ne­cesitate, precum și alocațiile pentru spăl­a­rea sănătății publice, învățământ și con­strucția de locuințe. Această politică crimi­nală a ațâțătorilor la război americani sortită eșecului ,deoarece pe zi ce trece, un « număr din ce în ce mai mare c­.“ oameni ai muncii din U.S.A își dă seama că sân­geroșii aven'urifri d'n Wall Street aduc o­­menirii muncitoare­ dos» distruge» moart» și foamete S. ANISIMOV

Next