Constructorul, decembrie 1951 (Anul 3, nr. 99-102)
1951-12-01 / nr. 99
V. CONSTRUCTOR VC Din întreaga țară sosesc nenumărate știri despre șantiere, sectoare și întreprinderi de construcții care, respectându-și angajamentul luat în fața Partidului, și-au îndeplinit înainte de termen sarcinile de producție pe anul în curs, lucrând de acum în contul anului 1952. Un factor de seamă în obținerea acestor succese l-a constituit mișcarea stahanovistă, care, după pilda și folosind experiența mișcării stahanoviste din Uniunea Sovietică, se desvoltă azi în țara noastră. Pe baza îmbunătățirii radicale a stării materiale a muncitorilor, pe baza înlăturării exploatării și pe baza noii tehnici a construcțiilor, s’au ivit pe șantierele noastre oameni noi, cu o atitudine nouă față de muncă, însuflețiți de un nețărmurit entuziasm patriotic. Acești oameni, folosind metodele de lucru ale stahanoviștilor sovietici, lucrează cu exactitate și preciziune, dau factorului timp cea mai mare însemnătate, socotindu-i nu numai în minute, ci și în secunde. Ei îmbogățesc tehnica prin raționalizările și perfecționările pe care le realizează și cresc în jurul lor noi cadre de muncitori fruntași, sprijinind activitatea inginerilor și tehnicienilor, propunând noi soluții, mai economice, mai raționale, pentru desfășurarea procesului de producție. Astfel de oameni, cărora Partidul și Guvernul le-a acordat înalta cinstire a titlului de stahanovist, ridică întrecerea socialistă pe o treaptă nouă, mai înaltă, treapta unei mișcări adânc revoluționare pentru construirea mai grabnică a socialismului în Patria noastră, înfățișăm cititorilor noștri, câțiva din acești stahanoviști, cu care industria noastră a construcțiilor se mândrește pe drept cuvânt. Zidarul Gheorghe Stamate Nu trecuse mult timp de când începu să lucreze pe șantierul „Casa Scânteii" și, ceva parcă se schimbase în viața tânărul lui zidar Gheorghe Stamate. Munca-i deveni mai dragă. Un gând, o dorință pare că-l neliniștea, nu-i dădea răgaz deloc „să fiu un zidar bun“. Și dorința aceasta, crescu, deveni din zi în zi mai puternică. Exemplul zidarului Luigi Strenatti, care , aplicând pentru prima oară metoda solvietică Orlov, realizase în toamna anului ‘ I 1949, la Galați, 28 m. c. zidărie in 8 ore, ni îi dădu și mai mult curaj. Intr’o seară după ce termină lucrul, se se duse la club. Răsfoi cu atenție regisjitrul cu cărți, și privirea,i se opri asupra îl unui titlu: .,Zidind mai mult și mai bine, 1, apărăm și consolidăm pacea". O luă și, în seara aceea a stat până noaptea târziu. 1 A citit de câteva ori broșura lui Luigi Strenatti, a schițat pe o bucată de hârtiei locul de muncă. Peste câteva zile, zidarul Gheorghe Stamate lucra și el după metoda stahanovistului sovietic Orlov. Din zi în zi, echipa lui realiza depășiri tot mai mari, făcea tot mai mulți metri cubi de zidărie: 10, 15, • 20 m. c. zidărie pe zi. Era în luna Octombrie 1950. Zidarii de pe șantierul ,,Casa, Scânteii" se îndreptau spre Șantierul Tineretului să-l vadă lucrând pe renumitul stahanovist sovietic, I Coroliov. Printre ei era și zidarul Stamate. In timpul demonstrației urmări cu atenție fiecare mișcare a tovarășului Coroliov. Atunci a văzut cum mânuiește mistria, cum așează cărămizile, cum se luc Icrează in formațție de 5. După puțin timp, zidarul Stamate cerut să lucreze și el in formație de 5. La inceput nu a fost așa ușor. Ajutoarele nu erau i obișnuite cu lucrul în formație. Cu timpul însă, lucrul a mers din ce în ce mai bine. Ajutat de organizația de partid, ziiarul Stamate, lucrând după metoda sovietică a stahanovistului Coroliov, a realizat, la început 20 m.c. zidărie, apoi 25, . 30, 40 și în zilele de vârf, chiar 50—55 m. c. Și datorită acestor realizări frumoase, zidarul Gheorghe Stamate poartă azi, cu cinste și mândrie, titlul de stahanovist, lucrează plin de bucurie pentru încrederea pe care i-a acordat-o Partidul nostru. Dulgherul Mihai Hamlischer Cu câtă bucurie își aduce aminte dulgherul Mihai Hamlischer, de ziua aceea, in care a aflat de construirea marelui lăcaș de cultură și lumină „Casa Scânteii“. I-au rămas întipărite în minte clipele in care i-a anunțat și pe prietenii lui: Simion Altner, Andrei Țuci, Tinea Elst, Andrei Scher, și pe verii Andrei și Mihai Mint, de ceea ce vroia să facă. Și cum, împreună cu toții, au părăsit satul Gârbova și s'au îndreptat spre șantierul „Casa Scânteii". Munca li se păru grea la început. Dar tânărul dulgher, Mihai Hamlischer, n’a dat nicio clipă înapoi, nu s-a lăsat învins de greutăți. Stătea de multe ori seri dea rândul și se gândea, se gândea, cum să-și organizeze munca. Discuta cu ceilalți tovarăși de muncă, despre lucrările pe care le aveau de executat. Dar unde putea să găsească rezolvarea acestor probleme noi ce i se puneau în față ? In cărțile sovietice, dulgherul Hamlischer găsi descrise diferite metode, felul cum lucrează dulgherii sovietici. Le studie cu răbdare și apoi le puse în aplicare. Și astfel tov. Mihai Hamlischer își formă o brigadă și începu lucrul „In lanț", după metoda sovietică. Graficul arăta din zi în zi depășiri tot mai mari de norme: 60, 80. 100 ° o. Lucrau plini de însuflețire, mândrinduse cu rezultatele pe care le obțineau. Intr’o zi chemă la întrecere toate echipele de dulgheri. In cinstea lui 7 Noembrie, cea de a 34-a, aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, brigada lui obținu o depășire de peste 140 ° o. Dar dulgherul Slamuscher nu se mulțumi numai cu aceste rezultate. El s-a îngrijit în tot timpul ca tovarășii din brigada lui să-și însușească zi de zi cunoștințe noi, să-și ridice calificarea. O grijă deosebită a avut-o față de cei necalificați. Folosind metoda sovietică Cotlear, de calificare la locul de muncă, a calificat în decurs de un an 15 dulgheri. De curând muncitorii de pe șantier, s’au adunat la o ședință: ...„Tovarășul Mihai Hamlischer, pentru frumoasele succese pe care le-a obținut, pentru aplicarea metodelor sovietice de lucru, a primit titlul de fruntaș în producție“ — spuse secretarul comitetului de șantier, înșirând cifre, depășiri... Și cuvintele acestea au însemnat pentru dulgherul Mihai Hamlischer, un îndemn ferm de a păstra cu cinste titlul de fruntaș. Un exemplu Dulgherul stahanovist Wilhelm Gusbeth, e șeful unei echipe de pe șantierul Tohan al întreprinderii de Construcții și Instalații nr. 5 din Orașul Stalin. S’a dus de mult faima lui de iscusit meseriaș. Dar nu numai el, ci întreaga lui echipă depășește normele de producție cu 130—150 °/o, dând produse de bună calitate, executând în cele mai bune condițiuni toate lucrările. Tov. Gusbeth este un muncitor înaintat, pe care conducerea șantierului îl consultă adesea atunci când e nevoia de raționalizat un sistem de lucru. Ca pildă, putem dia două din soluțiile și nu muncă inovațiile lui: montarea unor uși glisante cu contra-greutăți la tunelul de etuvare, ceea ce ușurează mult manipularea vagoneților încărcați cu plăci și idei a unui transportor care înlocuiește 4 plăci turnante. Fiind un bun organizator, luptând pentru eliminarea timpilor morți și pentru reducerea consumurilor specifice sub normativ, dulgherul stahanovist Wilhelm Gusbeth și-a câștigat stima și prețuirea tuturor muncitorilor de pe șantier, care caută să-i urmeze exemplul, devenind fruntași în producție și stahanoviști. Economii și lucrări Când a deschis contul de economii pentru brigada sa, dulgherul Ion Gherasim, într’o consfătuire de producție, a lămurit pe larg tovarășilor cu care lucrează, pe însemnătate are fiecare bucată de scândură, fiecare cui economisit. — Noi trebue să dăm lucrări multe, de bună calitate, și care să coste cât mai eftin... Și tov. Ion Gherasim și-a respectat angajamentul. Brigada sa de economii este fruntașă pe șantierul întreprinderii Nr. 1 Sovromconstrucție. In numai trei luni a economisit materiale în valoare de 40.000 lei. Lucrările de astereală la șarpantă, brigada sa le-a executat numai din material recuperat. Dar dulgherul Ion Gherasim nu a uitat nici cealaltă sarcină de seamă pentru un muncitor constructor: lucrări Un iscusit Maistrul zidar, Constantin Enescu,de la întreprinderea de Construcții Nr. 1 București, supraveghează cu atenție fiecare echipă, se preocupă îndeaproape de îmbunătățirea condițiunilor de muncă. Și roadele acestei preocupări n’au întârziat să se arate. Prin inovațiile și raționalizările realizate maistrul zidar Enescu, a devenit un iscusit inovator; el poartă cu mândrie, înaltul titlu de stahanovist. Una din inovațiile importante realizate de tov. Constantin Enescu este și aceea a confecționării bobului cu două platforme, acționate de un motor, la care a obținut o economie de 500.000 lei. Deasemeni el a conceput un troliu mecanic și a introdus pe șantierele Viilor și Medgidia gheremele de rumeguș și ciment la ziduri de 6 și 12 cm. grosime, reducând prin aceasta prețul de cost. In acelaș timp, a introdus rea de bună calitate de bună calitate. Aplicând metoda stahanovistului sovietic Schitev, predând lucrările de cofraj, șarpante și astereală cu proces verbal, el a reușit să realizeze lucrări de cea mai bună calitate. Dulgherul stahanovist Ion Gherasim, a înțeles că este de datoria sa să împărtășească celor cu care lucrează, multiplele sale cunoștințe în meserie, să crească noi cadre de constructori Și în această direcție s-a folosit de bogata experiență sovietică și aplicând metoda Cotlear, a reușit în scurt timp, să califice la locul de muncă, 3 din ajutoarele sale-Ion Gherasim, este unul din nenumărații oameni noi ai Patriei noastre, unul dintre acei care au înțeles cuvintele tovarășului Stalin: „Mișcarea Stahanovistă reprezintă viitorul industriei noastre“, inovator ele cu mânere glisante, cofragul demontatul, caleții metalici demontabili și ciurul mecanic, ușurând astfel cu mult munca dulgherilor și muncitorilor care aveau de executat aceste lucrări. O deosebită atenție a acordat extinderii pe scară cât mai largă a înaintatelor metode de lucru sovietice și a sculelor stahanoviste, antrenând și ajutând numeroase echipe să treacă la aplicarea acestor metode. Tov. Constantin Enescu se ocupă îndeaproape de descoperirea și folosirea resurselor interne fapt care a făcut să realizeze însemnate economii. Munca neobosită a maistrului zidar, Constantin Enescu, trebue să constitue pentru toți ceilalți tehnicienii, un exemplu viu de felul cum contribue la îmbunătățirea condițiunilor de muncă, la desvoltarea mișcării stahanoviste în sectorul nostru de construcții- Fieur-betonistul Constantin Raca De 23 ani întinde, fasonează și montează fierul pentru armăturile de beton. Nici nu-ți vine a crede, căci părul negru răvășit care-i iese de sub șapcă nu-i cărunțit de nici un fir alb. Și totuși, omul acesta e bătrân în meserie Cu taică-său, Vasile Racu, a prins drag de fier. Intr’un cartier mărginaș al Constanței, tatăl era fierarul, caratașul locului. L-a luat ucenic pe Costică, să-i dea o mână de ajutor la o potcoavă, la șina unei roți de căruță, la câte altele... Dar copilul visa la mai mult. Mijlociu de stat, dar voinic, voia să mânuiască el singur fierul, să-l mlădieze, să-l îndoaie sub puterea lui. Așa a ajuns pe șantiere. Cine să-i arate insă meseria? Aici nu mai era taică-său... Dacă a văzut așa, a furat-o. Zile și nopți dearăndul, — sărac și flămând ,asemeni tuturor constructorilor de pe vremea patronilor și antreprenorilor —a urmărit cu sârg însușirea meseriei.Și a învățat-o atât de bine că, după eliberarea Patriei noastre, a devenit un fierar-betonist bine cunoscut. Constantin Racu a lucrat pe șantiere importante ca :,Flamura Roșie"-Arad sau „Siloz” Timișoara. Acum e pe șantierul din Eleni al întreprinderii Nr. 3 Sovromconstrucție, unde s’a dovedit a fi un minunat organizator. Dar pe fierar-betonistul Racu îl frământă un gând. Câte șantiere nu a părăsit până acuma lăsând în urmă vagoane întregi de deșeuri de fier? Asemenea situație nu mai este de îngăduit pe șantierele construcției socialiste! Dar cum să facă economii? A citit într’o seară că în Uniunea Sovietică există o muncitoare stahanovistă din industria pielăriei, Lidia Carabelnicova,, care croește materialul în așa fel încât nu rămâne nicio bucată nefolosită. S’a gândit oare fierar-betoniștii nu ar putea face la fel? Că doar și ei croesc fierul.. A adoptat metoda Lidia Corabelnicova și economiile care au început să crească mereu, au îmbogățit carnetul de economii al echipei. Constantin Racu studiază planurile și combină fiarele" în așa fel ca prin tăierea lor să nu rămână deșeuri, peste 8.500 kg. fier în valoare de 360.000 lei. Depășirile de normă au ajuns până la 252%. Salariul său mediu lunar a atins în ultima vreme peste 30.000 lei. CINSTE STAHANOVIȘTILOR CONSTRUCTORI Petre Hladic, zidar stahanovist de pe șantierul Alexeni, al întreprinderii Nr. 1 — București, organizându-și și mai bine munca obține depășiri în fiecare lună de peste 100%. Dă o deosebită atenție folosirii raționale a materialelor, Iosif Schnell, zidar stahanovist, de la întreprinderea de Construcții Nr. 5 — Orașul Stalin, lucrează după metoda sovietică Orlov, depășind prin aceasta norma cu regularitate cu peste 160%. Ludovic Bodo, dulgher stahanovist, de la întreprinderea Nr. 12 Petroșani, se îngrijește necontenit de ridicarea a noi cadre calificate și depășește zilnic norma cu 60%. Deasemeni execută lucrări de bună calitate. Tudor Dorobanțu, zidar stahanovist, de la întreprinderea Nr. 1, Sovromconstrucție, ajută pe muncitori în aplicarea metodelor sovietice și a calificat numeroși muncitori la locul de muncă, după metoda Colier. sm Pentru îmbunătățirea muncii de instruire a cadrelor sindicale Mărețe sarcini stau în fața sindicatelor muncitorilor construiotori, ca și în fața întregii mișcări Sindicale din R.P.R., în perioadă actuală, când întreaga clasă muncitoare din țara noastră, condusă de Partid, luptă pentru realizarea primului Plan Cincinal, plan de construire a bazei economice a socialismului în Patria noastră, înfăptuirea cu succes a acestor mărețe sarcini cete din partea fiecărui activist sindical căruia i s’a încredințat o cât de mică răspundere în organele sindicale, să-și ridice necontenit nivelul politic, ideologic și cultural, pentru a se putea orienta just în rezolvarea problemelor sindicale, pentru a fi capabil să îndrume massete, să le educe în spiritul luptei duse de Partidul nostru pentru pace, pentru socialism, pentru fericirea poporului muncitor. Pentru instruirea activului sindical, un mare număr de activiști vor fi școlarizații în acest an în diferitele forme de învățământ sindical, specifice muncii fiecăruia. Numai în cadrull sectorului construcțiilor și industriei materialelor de construcții 6’a prevăzut cuprinderea în cursurile serale de cadre și de instructaj ce vor funcționa în acest an, a unui număr de peste 12.000 activiști sindicali. In perioada deschierii acestor cursuri— 15 Septembrie a. c. — o parte din comitetele noastre sindicale, odată ce au primit Instrucțiuni asupra felului cum trebue organizate aceste cursuri, au trecut hotărît la întocmirea planurilor de acțiune pentru recrutarea elevilor, formarea și instoți mea efectivelor de conducere și deschiderea cursurilor. O frumoasă pildă de preocupare în această problemă a dat-o comitetul. Intreprinderii Nr. 3 Izolații din București care, după cum a reieșit din referatul iăcut cu ocazia schimbulu de experiență între colectivele de conducere eile cursurilor serale sindicale, organizat în București la 20 Noembrie, a prevăzut în planul său și a adus la îndeplinire o serie de măsuri din cele mai potrivite pentru a asigura buna desfășurare a muncii de învățământ. Sub conducerea organizației de partid, comitetul a reușit să deschidă toate cele 5 cursuri serate prevăzute, cu un număr de 120 tovarăși înscriși, având pentru fiecare curs câte un colectiv de conducere și un corp de 18 lectori pentru toate cursurile. înainte de deschiderea cursurilor, comitetul s’a îngrijit de trimiterea colectivelor de conducere la instructajul organizat de C.S.R., astfell că ele au folosit în muncă o serie de metode bune atât în mobilizarea elevilor la cursuri, cât și la pregătirea din timp a temelor ce trebuiau predate, organizarea temeinică a seminariilor, cu participarea activă la discuții a elevilor, schimburi de experiență între lectori asupra metodelor de predare, etc. Succese asemănătoare au obținut în munca de învățământ serali sindicali și comitetul întreprinderi de Construcții,8 Mai", Comitetul Instreprinderi Nr. 5 Orașul Stalin, Comitetull Local Constructori București, etc.. Au fost însă și comitete care au privit cu ușurință această problemă,nedârnd importanța cuvenită educării cadrelor. Astfel, Biroul Regional Constructori Bacău care avea programată deschiderea unui număr de 16 cursuri de cadre cu 180 elevi și 14 cursuri de instructaj cu 280 elevi, nu a deschis decât 2 cursuri de cadre cu 55 elevi, și nici un curs de instructaj. Deasemeni, Biroul Regional Prahova, care trebuia să deschidă 10 cursuri de cadre și 8 cursuri de instructaj cu 460 elevi, a deschis doar 2 cursuri de cadre cu 65 elevii. Lipsuri însemnate au dovedit întreprinderile de Construcții Nr. 1— București și Nr. 5 — Regionala Constanța, fabricile de ciment Turda și Brăila fabrica de cărămizi Urziceni, Birourile Regionale Constructori Galați, Mureș, Sibiu, Bihor, Baia-Mare etc. Această lipsă de răspundere în domeniul instruirii cadrelor sindicale nu mai poate dăinui. Birourile regionale, raionale și comitetele de întreprindere care nu au dat cuvenita atenție acestei probleme, trebue să facă o cotitură serioasă în munca lor. Trebue organizată deschiderea tuturor cursurilor planificate, trebue respectate instrucțiunii, pentru organizarea colectivelor de conducere,pentru recrutarea elevilor și mobilizarea lor la cursuri Fiecare comitet trebue să analizeze lunar felul cum decurge munca de învățământ sindical, luând măsuri concrete pentru înlăturarea lipsurilor. Pentru mobilizarea elevilor la cursuri trebue folosite toarte formele de agitație și propagandă ce le are la îndemână fiecare comitet. Astfel, la cadrul cluburilor și colțurilor roșii pot fi organizate ore de consultații asupra temelor predate la cursuri.Sazetele de perete trebue să oglindească importanța cursurilor, să popularizeze pe cei care urmează regulat cursurile, își însușesc materialul predați și pun în practică cele învățate. Problema instruirii cadrelor sindicale trebue să corestitue o preocupare permanentă a comitetelor sindicale. înarmarea din punct de vedere politic a activului sindical va însemna docă o contribuție a sindicatelor muncitorilor constructori la opera de construire a socialismului în Patria noastră,la întărirea și consolarea lagărului păcii. C. TARANDA din secția muncii culturale de masse a Uniunii Sindicateilor Constructori Să întâmpinăm bine pregătiți sezonul sportiv de iarnă Puțin timp ne mai desparte de începutul iernii, care coincide, pentru sportivi, cu începerea unui nou sezon sportiv, cu condiții deosebite și care se cere pregătit din vreme. Experiența anului trecut arată colectivelor „Constructorul’’ că aceste pregătiri trebue astfel organizate, încât la prima zăpadă căzută în cantitate suficientă, sportivii să poată ieși pe teren. Multe colective folosesc din anii trecuți piste de schi bine amenajate. Alte piste noi s’au construit recent, astfel ca la Bârnova, unde se vor antrena constructorii din Iași. Colectivul sportiv al „Soviromconstrucției’’ proiectează amenajarea a două patinoare și a unui teren de hockey. Pentru a-și pune în aplicare planul de activitate în sezonul de iarnă, Asociația „Constructorul” a trecut la repartizarea către colective a unei prime tranșe de materiale sportive. 42 colective au primit, astfel 305 perechi schiuri; în curând urmează să fie repartizate alte 250 perechi, precum și bocanci și treninguri. Asociația a inițiat formarea unei școli de îndrumători G.M.A. pentru probele de schi. Cei 80 elevi, făcând parte dintre schiorii care au participat la campionatele interregionale sau pe zonă ori de categoria III-a, vor primi cunoștințele tehnice și teoretice asupra schiului și cunoștințe politice. Deasemenea, într o ședință cu vârfurile sportive de la schi, Asociația a elaborat proiecte pentru viitoarea pregătire a schiorilor și a echipelor colectivelor. Unele colective au și trecut la alcătuirea echipelor pentru sporturi de iarnă. In afară de cele 2 echipe de hockey alcătuite de colectivul „Sovramconstrucției”, s’au format de curând echipe de hockey ale constructorilor din Orașul Stalin, Cluj, Târgu-Mureș. Activitatea de iarnă a colectivelor „Constructorul“ nu se poate reduce însă la schi, patinaj și hockey pe ghiață. In această perioadă trebue desfășurată cu regularitate antrenamentele la sporturi de sală, și create condițiile necesare în acest scop. Astfel, în sala Asociației se va desfășura un program de iarnă cuprinzând antrenamente de box, tenis de masă, gimnastică. Intr-o altă sală, de care Asociația dispune de 2 ori pe săptămână, se vor antrena sportivii secțiilor de atletism. Constructorii din orașul Stalin au obținut și ei o sală de sport, în care se desfășoară antrenamentele de 3 ori pe săptămână. In clubul sportiv construit recent la Arad pentru salariații întreprinderii Nr. 2 Sovromconstrucție, s’a amenajat o bază pentru spărturile de iarnă. Sarcina principală a colectivelor este în această perioadă, să pregătească echipele pentru antrenament, alcătuind comisii obștești pe disciplina schiului, care să ia măsurile necesare. Bazele sportive trebue asigurate cu materialele cerute pentru trecerea probelor G.M.A. la schi. Concursurile organizate pe regiuni între colectivele „Constructorul“ vor trebui să aibă ca prim obiectiv trecerea probelor G.M.A. la schi. Buna organizare și desfășurare a activității sportive în timpul iernii constitue pentru colectivele „Constructorul” o sarcină de primă însemnătate, la a cărei rezolvare ele trebue să pornească neîntârziat. Se califică la locul de Șantierul Tineretului al întreprinderii de Construcții Nr. 11 din Reșița, este un șantier fruntaș, care datorită bunei organizări a muncii, antrenării muncitorilor în proporție de 85 °/o în întrecerea socialistă și folosirii pe scară largă a metodelor sovietice, a reușit să-și îndeplinească planul de muncă anual înainte de termen. Deosebit merit în obținerea acestui succes îl ars inginerul fruntaș în producție Constantin Rârescu, care nu a precupețit niciun efort în muncă și a sprijinit extinderea metodelor sovietice de muncă. Pe Șantierul Tineretului din Reșița a dat minunate noade metoda Cotlear. Zidarul Mihai Wagner (care are nouă elevi) și tovarășii Ștefan Horvath, Francisc Rus, Ștefan Vix, Andrei Ohl, dau rezultate foarte bune cu echipele lor în care figurează elevi, depășind zilnic normele și realizând economii de materiale. Calificarea la locul de muncă și ta special apli muncă rarea metodelor sovietice, este urmărită cu stăruință de maistrul zidar Petre Kormoș. Cu însuflețire, constructorii de pe Șantierul Tineretului și-au luat angajamentul să termine înainte de termen unul din blocurile de locuințe muncitorești pe care le construesc. SEBASTIAN BENIOG corespondent Realizările brigăzilor de economii Prin reducerea pierderilor și la intrebuințarea materialelor brigăzile de economii de pe șantierul Nr. 4 Turda al Intreprinderii de Construcții Nr. 9, au obținut însemnate realizări de economii. Brigăzile tov. Anghel Ioan fierar beton, Mureșanu Lazăr instalator, Kastenhuber Ioan dulgher și Makar Nicolae tinichigiu, au realizat în interval de 2 luni economii de materiale în valoare de 980.000 lei. In afară de realizările de economii, brigăzile de mai sus au obținut și însemnate depășiri de normă, între 170—244 la sută. Toate aceste brigăzi lucrează în contul anului 1952. SCRISORI CĂTRE REDACȚIE Lipsuri la fabrica de ciment „Stânca” La fabrica de ciment „Stânca“-Brăila, noi luptăm cu mari greutăți în ceea ce privește materia primă. Simțim mai ales lipsa de calcar. Munca la cariera noastră pare să nu fie tocmai bine organizată. Transporturile cu șlepurile și remorcherele pe Dunăre suferă de multe deficiențe, în special organizatorice. Deasemenea, conducerea carierei nu s-a îngrijit suficient de repararea mai grabnică, a locomotivelor pe care le-a primit. Calcarul ce ne vine cu calea ferată de la Piatra, Arsă, este prea dur, se arde prea greu și ne uzează agregatele, mai ales morile brute care sunt făcute pentru calcarul de la carierele noastre. In afară de aceasta, ne crește în acest fel și prețul de cost. Situația aceasta a materiei prime trebuie rezolvată de urgență. In fabrica noastră sunt muncitori care lucrează cu sârguință pentru a fi la înălțimea angajamentelor ce și le-au luat. S’au evidențiat: echipa Stan Vizirescu la cheiu, Mihai Belăuș și Nicolae Staicu la morile brute și arzătorul Mircea Niță care a dat în ultimele 19 zile 193 tone blinker peste plan. La morile de ciment, în frunte se află morarul Victor Trușcă. Trebue să arăt și succesele pe care noi, arzătorii, le-am realizat prin prelungirea vieții cuptoarelor, după ce le-am luat în păstrare socialistă după metoda stahanovistei Nina Nazarova. De pildă, cuptorul Lepot continuă să funcționeze cu aceiași înzidire de 8 luni, iar cuptorul Fellner de 9 luni. Treaba ar merge și mai bine dacă grupele noastre sindicale și-ar trăi viața. Sunt cazuri de indisciplină in muncă (absențe nemotivate, etc.) pe care o viață sindicală mai intensă le poate lichida. , PETRE MUSTAȚA arzător stahanovist Mai toate-s noi în fabrica de ciment din Fieni. Proprietatea socialistă, atitudinea față de muncă, oamenii și roadele muncii lor, metodele de lucru, liniile tehnologice care se construesc, blocurile cu locuințe muncitorești care în curând își vor primi oaspeții... Atâtea și atâtea lucruri noi! Un singur lucru a rămas, vechi de tot, în fabrică. Proțăpilă, taman la intrarea în fabrică, asemeni unui spin in ochi, stă tihnită, de ani și ani de zile, cu culoarea neschimbată, o cutie de tablă. Așa cum e, lipită de gardul Direcțiunii, seamănă cu o cutie poștală de scrisori. Două deschizături strâmte — cât să poți strecura un plic — și lacătul cu care-i ferecată."— ăsta-i tot inventarul. Ba, are și o inscripție, vopsită cu litere de-o șchioapă, ca nu cumva, oamenii să se înșele asupra folosinței cutiei: „CERERI SALARIAȚI“. ★ Moș Gheorghe Udroiu, bătrân arzător, e de tare mult in fabrică. De pe vremea când domneau patronii, își aduce și azi aminte de timpurile neguroase de atunci. Ii născuse nevasta al doilea copil. S’a gândit să ceară un ajutor. Dar cum ? Că la boieri nu era voie să intri... Pasămite, nu se cădea ca bocancii neroiți ai bietului muncitor să murdărească frumusețe de covoare așternute prin birouri. Și-apoi, cine dintre patroni ținea să vadă fețele supte de foame și mizerie, chipurile și ochii care sticleau de ură neîmpăcată împotriva celor ce exploatau? L-a învățat cineva să-și spună păsul, cutiei „CERERI-SALARIAȚI" A tocmit pe unul să-i scrie scrisoarea, a strecurat-o in deschizătura cutiei și s’a pus pe așteptate... Ar mai aștepta, și azi, dacă poporul muncitor nu ar fi preluat puterea și bunurile ce-i aparțin. Că așa se întâmpla pe vremea, aceea, asta-i adevărat. Doar nu era ce geamite industriașul Bragadiru, sau alții, să plece urechea la nevoile muncitorilor. Să-și plângă oamenii amarul pe hârtie, de-aia a fost pusă cutia „CERERI-SALARIAȚI". Cât despre rezolvarea cererilor, asta-i altă poveste Sarcina era lăsată în seama lui Sfântu-Așteaptă... Ceea ce ne miră însă, este faptul că o întreprindere socialistă mai are nevoe de o asemenea fosilă, o urmă a stărilor pe care poporul muncitor le-a măturat cu vigoare. Și nu numai că cutia „CERERISALARIAȚI" a rămas pe loc, dar ea... este folosită în acelaș scop ca și înainte! Ca și cum fabrica, de ciment Fieni nu ar avea astăzi un comitet de întreprindere, o întreagă puse să vegheze organizație sindicală, tocmai la nevoile oamenilor muncii. Parcă ușa directorului, sau a oricărui factor de conducere din fabrică, nu ar fi deschisă fiecărui salariat. Atunci, la ce mai e nevoe de această vechitură, această cutie cu iz de patron ? * Să ne fie cu iertare dacă noi înșine, — tentați de așa minunăție de cutie,— dar fără a fi salariați ai fabricii, — vom introduce printr’una din deschizături o misivă către comitetul de întreprindere. Nu de alta, dar poate vom primi un răspuns — mai repede decât Udroiu la vremea lui, — în care să ni se arate ce legătură ține susnumitul comitet cu massele, de vreme ce este nevoe de păstrarea cutiei „CERERI—SALARIAȚI"... V. BANIJ