Constructorul, februarie 1952 (Anul 4, nr. 108-110)

1952-02-02 / nr. 108

Pas? *3 CONSTRUCTORUL i r(Unnare din pag. I-a)1 Reforma bănească se face, deasemeni, In folosul țărănimii muncitoare, deoarece: ... ^ pune la dispoziție bani puternici, cu putere sporită de cumpărare, care vor ridica valoarea veniturilor realizate de țărănimea muncitoare; „„ 7 lovind în chiaburii speculanți, reforma bănească lovește în exploatatorii crunți ai țăranilor muncitori, și ajută țărănimea muncitoare în lupta de îngrădire a exploatării chiaburești; țărănimea muncitoare va beneficia în egală măsură cu muncitorii de la orașe, de reducerea prețurilor comerciale la bunurile de larg consum. .. . Reforma bănească se face în interesul întăririi alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare; ea lovește în dușmanul comun — exploatatorii capitaliști, și pune la dispoziția oamenilor muncii de la orașe și sate bani mai puter­nici care vor ajuta la desvoltarea schimbului de mărfuri între oraș și sat. Reforma băneasca din 1952 este menită să ridice importanța și rolul banilor in economia națională, contribuind la industrializarea socialistă a țării, la reconstruc­ția socialistă a agriculturii și mecanizarea ei, la întărirea legăturii dintre industrie și agricultură, mărirea volumului schimbului dintre oraș și sat, ridicarea puterii de cumpărare a leului, aprovizionarea mai bună și mai ieftină a oamenilor muncii cu cele necesare traiului, ridicarea salariului real al muncitorilor și funcționarilor, precum și a veniturilor țărănimii muncitoare. Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român hotărăsc: 2. Refo­rma bănească ART. 1. — Cu începere din 28 ianuarie 1952 se pun în circulație bani noi model 1952 și anume: a) bilete ale Băncii de Stat a Republicii Populare Române de câte 10 lei, 25 lei și 100 lei; b) bilete de tezaur ale statului, emise de Ministerul de Finanțe, de câte 1 leu, 3 lei și 5 lei din hârtie, precum și monete divizionare de 1 ban, 3 bani, 5 bani, 10 bani și 25 bani. ART. 2. — Cu începere din 28 ianuarie 1952 toate sumele de lei vechi în numerar aflate la populație, la întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat, cooperatiste și obștești, la gospodării agricole colective, precum și la întreprinderile particulare, își pierd puterea circulatorie și sunt supuse preschimbării. ART. 3. — Banca de Stat este însărcinată cu efectuarea schimbului banilor vechi în noi bilete ale Băncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanțe și monetă divizionară model 1952. Schimbul se efectuează pe întreg teritoriul Republicii Populare Române în curs de patru zile, adică începând din 28 ianuarie 1952 până la 31 ianuarie 1952 înclusiv. Sumele de bani vechi neprezentate la schimb în termenul stabilit, se anu­lează: ART. 4. — Conținutul în aur al noului leu se stabilește la 0,079346 grame aur fin. ART. 5. — Prețul de cumpărare al aurului de către Banca de Stat se fixează la 12 le­­iî 45 bani pentru 1 gram aur fin. ART. 6. — Pe baza conținutului în aur fin al noului leu, prevăzut la art. 4 al prezentei Hotărîri, cursul leului față de rublă se stabilește începând din 28 ianuarie 1952, la 2 lei 80 bani pentru una rublă. Banca de Stat va stabili cursul valutelor străine față de leu în mod cores­punzător. In cazul că în viitor, valutele străine își vor schimba conținutul lor în aur sau cursurile, Banca de Stat va stabili cursul acestor valute față de leu. ART. 7. — Banii vechi se vor schimba în bilete ale Băncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanțe și monetă divizionară fără limitare, precum urmează: Pentru populație și întreprinderile particulare schimbul se face în mod in­dividual, pe baza următoarelor norme: a) sumele în numerar până la 1.000 lei vechi inclusiv se vor schimba în ra­portul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou; b) sumele în numerar până la 3.000 lei vechi inclusiv, se vor schimba astfel: 1.000 lei în raportul prevăzut la punctul ,,a” de mai sus, iar restul până la 3.000 lei vechi inclusiv, în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou; c) sumele în numerar peste 3 000 tei vechi se vor schimba astfel: 3.000 lei vechi se vor schimba în condițiile prevăzute la punctul „b“ de mai sus, iar restul se va schimba în raportul de 400 lei vechi pentru 1 leu nou. Pentru întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat, cooperatiste și obștești, schimbul numerarului se va face în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou ART. 8. —Achitarea ordinelor de plată, dispozițiilor de plată, cecurilor, man­datelor poștale, grupurilor poștale în favoarea persoanelor particulare sau asociații­lor de persoane particulare, pentru care mijloacele bănești necesare au intrat la instituțiile de stat până la punerea în circulație a noului leu se va face în condi­țiile prevăzute la art. 7 al prezentei Hotărîri. ART. 9. — In acelaș timp cu punerea în circulație a noilor bani, se va face recalcularea depunerilor spre fructificare la C.E.C. în modul următor: a) soldul depunerilor până la 1.000 lei vechi inclusiv, se va recalcula în rapor­tul de 50 lei vechi pentru 1 leu nou; b) soldul depunerilor până la 3.000 lei vechi inclusiv se va recalcula astfel: 1.000 lei vechi, în condițiile prevăzute la punctul „a“ de mai sus, iar restul până la 3.000 lei vechi se recalculează în raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou; c), soldul depunerilor peste 3.000 lei vechi se va recalcula astfel: 3.000 lei vechi, în condițiile prevăzute la punctul „b" de mai sus, iar restul se recalculează în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou. ART. 10. — Timbrele poștale, fiscale, colile timbrate aflate în circulație până la data reformei bănești, sunt supuse preschimbării cu timbre noi „I. L. Caragiale“, în­ raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou. Cu începere de la data de 28 ia­nuarie 1952, nu se vor mai putea utiliza decât timbrele noi.­­vRT. 11. — Disponibilitățile bănești ale întreprinderilor, instituțiilor, orga­­nizațiilor de stat cooperatiste și obștești, cât și ale gospodăriilor agricole colective, aflate în conturi la instituțiile de credit sau în conturi reciproce, se vor recalcula in raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou. ART. 12. — Disponibilitățile bănești ale întreprinderilor particulare indus­­triale-comerciale, aflate în conturi la instituțiile de credit, se recalculează astfel: a) suma necesară activității normale a întreprinderilor, care nu va depăși suma salariilor plătite muncitorilor înregistrați pentru a doua jumătate a lunei precedente, se va schimba în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou ; b) restul se va recalcula în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou . ART. 13. — Sumele datorate între întreprinderi, instituții și organizații obligațiile de plată ale populației față de stat se recalculează în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou. In acelaș raport se recalculează și datoriile­­ în lei ale R.P.R., fată de statele străine, făcute după 1945. ART. 14. — Ambasadele. Legațiile și oficile diplomatice ale statelor străine, acreditate pe lângă Guvernul Republicii Populare Române, vor putea schimba, în ziua de 28 Ianuarie 1952, la unitățile Băncii de Stat, toate sumele de lei­ vechi provenite din valută străină cedată Băncii de Stat in luna Ianuarie a.c. pane­ la data reformei bănești. Schimbul acestor sume se efectuează în raportul 20 lei vechi pentru 1 leu nou. ART. 15. — începând din 28 ianuarie 1952 salariile, pensiile, bursele, aju­torul familial de Stat, precum și toate prețurile și tarifele în vigoare până la data reformei bănești se recalculează prin împărțirea sumelor respective cu coefi­cientul 20. _ . ART 16. — Prin excepție de la prevederile art. 2 al prezentei Hotărîri în zilele de 28 și 29 ianuarie a.c. se vor putea plăti în lei vechi la prețuri vechi înmul­țite de zece ori, rația de pâine, transportul persoanelor pe căile ferate tramvaiul și autobuzul, ziarele,­ convorbirile telefonice interne telegramele interne, biletele de cinematograf, teatre, muzee și băi. Abonamentele la tramvaie rămân valabile până la 31 Ianuarie a. c. ART. 17. — Persoanele care vor induce in eroare organele de schimb prin cereri de preschimbare a unor sume ce nu aparțin acelora care le prezintă orice prezentare de date false în legătură cu aplicarea Hotărîrii de față, precum și aba­terile de orice fel de la prevederile prezentei Hotărîri se pedepsesc conform legii sabotajului economic. ART. 18. — La orașe schimbul se va face pentru toți cetățenii dela 16 ani în sus pe baza prezentării buletinelor­­ de populație. La sate, schimbul se va face pe baza listelor cuprinzând numele cetățenilor de la vârsta de 16 ani în sus, domiciliați în comuna respectivă. Aceste liste vor purta viza președintelui Sfatului Popular local, ART. 19. — Orice falsuri în liste, care se vor constata în decursul schim­bului sau cu prilejul controlului ce se va efectua ulterior, vor fi sancționate con­form codului penal. II. Reducerea presat*I­r ii comerciale Creșterea producției în întreprinderile d­­e stat și cooperatiste, ridicarea sis­tematică a productivității muncii și scăderea prețului de cost au creat condițiile reducerii prețurilor cu amănuntul la produsele de larg consum. Ca urmare a reducerii prețurilor cu amănuntul la mărfurile ce se desfac prin rețeaua comerțului de stat și cooperatist, populația va câștiga peste 10 mi­liarde lei. Această reducere de prețuri va determina deasemeni reducerea prețurilor și la piața neorganizată, astfel că totalul câștigului realizat de populație va reprezenta o sumă și mai mare. ART. 20. — Prețurile comerciale ale mărfurilor alimentare și industriale enumerate mai jos se reduc după cum urmează: PASTE FĂINOASE ȘI CRUPE cu 20Vo cu 17.500/» cu 20% CARNE, PREPARATE DIN CARNE ȘI CONSERVE CU CARNE — Carne de bovine — Carne de ovine * . — Carne de porcine — Mezeluri, carne afumată, șuncă presată și alte preparate de carne — Conserve de carne I ZAHAR, PRODUSE ZAHAROASE ȘI COLONIALE — Zahăr tos cu 10»/« — Zahăr cubic cu 7«/« — Bomboane și alte produse zaharoase cu 10»/« — Halva­­ cu 10»/­ — Prăjituri cu 10»/« — Siropuri din fructe, limonadă și înghețată cu 10»/« — Conserve din fructe (compoturi) cu 10»/« — Surogate de cafea cu 10% — Sare măcinată și sare bulgări cu 5»/« — Sare extra, sare specială de masă și sare de bucătărie cu 10% — Sare iodată cu 15»/« ȚESĂTURI DE BUMBAC — Covercot, bordiet, stambă, zefir, finet, scoțiană. „Horia” cu 5"/« — Doc cu 8% — Pânză albită și mealbita cu 10% ȚESĂTURI DE MATASE ARTIFICIALA cu 10% CONFECȚIUNI ȘI TRIcOTAJE — Confecțiuni pentru copii cu 15% — Confecțiuni din țesături de bumbac pentru adulți cu 5% — Tricotaje pentru copii­­ cu 15%/« — Tricotaje din bumbac pentru adulți, cu excepția ciorapilor și șosetelor cu 5% — Ciorapi și șosete din bumbac, pentru bărbați și femei cu 10»/« — Tricotaje din mătase artificială pentru adulți cu 10»/« ÎNCĂLȚĂMINTE — încălțăminte din piele pentru adulți cu 5% — încălțăminte din piele pentru copii cu 15»/« — încălțăminte de cauciuc pentru copii cu 20"/o — Ghetuțe de copii mici din velour cu 25% — încălțăminte tip III (cu surogate) cu 20%­ — Pantofi tenis și basket, pentru adulți cu 10% MEDICAMENTE ȘI PRODUSE FARMACEUTICE Cu 15«/« CĂRȚI LITERARE ȘI ȘTIINȚIFICE Cu 15«/« CARTE ȘCOLARE Cu 20»/« JUCĂRII Cu 20»/« PARFUMERIE ȘI COSMETICE Cu 20«/« VINURI DE MASA ȘI VINURI DE REGIUNE cu 5»/« ȚIGĂRI: MARAȘEȘTI, NAȚIONALE, MUREȘ, OLT cu 5»/« ART. 21. — Prețurile din restaurante, bodegi, cantine și alte întreprinderi de alimentație publică se reduc corespunzător cu reducerile aplicate prețurilor pro­duselor alimentare, specificate la art. 20 de mai sus. ART. 22. — Direcția Generală a Prețurilor de pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române este însărcinată să recalculeze prețurile mărfurilor industriale și alimentare conform Hotărîrii de față și să asigure publicarea lor până la data de 3.II.1952. ★ Desvoltarea economiei naționale, întărirea regimului de democrație populară, întărirea colaborării multilaterale cu marea țară care construește comunismul — Uniunea Sovietică — este chezășia victoriilor noastre viitoare în lupta pentru con­struirea socialismului în R.P.R., în lupta pentru pace trainică în lume. Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român își exprimă convingerea că poporul nostru mun­citor va susține cu fermitate reforma bănească și chiamă pe toți oamenii muncii de la orașe și sate la muncă și luptă pentru înfăptuirea sarcinilor prevăzute în pre­zenta Hotărîre. HOT­ĂRÂREA Consiliului de Miniștri al R. P. R. și a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la efectuarea reformei bănești și la reducerile de prețuri PÂINE ȘI PRODUSE DE PATISERIE Pâine albă Franzeluț © și împletituri Cornuri, chifle și covrigi Biscuiți, turtă dulce cu 5% cu 5% cu 5 °/» cu 10­/» — Paste făinoase — Griș — Fulgi de ovăz 26 Ianuarie 1952. Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române PETRU GROZA cu 10 °/o cu 15 °/o cu 5 °/o cu 8 °/o cu 20 °/p Secretarul general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GH. GHEORGHIU-DEJ Reforma bănească și reducerile nou imbold in muncă Muncitorii constructori au primit cu entuziasm Hotărîrea guvernului și a partidului Pe întreg cuprinsul patriei noastre, în fabrici și uzine, în instituții și pe șantiere, au loc însuflețite meetinguri, în cadrul cărora oamenii muncii își exprimă bucuria, mulțumirea și recu­noștința lor fierbinte față de guvern și de partid pentru infăptu­­irea reformei bănești și reducerile de prețuri, luându-și angaja­mente să întărească noua monetă națională prin creșterea pro­ducției și productivității muncii. Cu acest prilej muncitorii constructori din fabrici și de pe șantiere trimit numeroase telegrame de mulțumire conducătoru­lui iubit al partidului nostru, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. In aceste telegrame el își arată voința neclintită de a veghea ne­contenit la Întărirea noii noastre monete, de a lupta pentru cu­cerirea unor noi succese in producție, exprimându-și în felul acesta mulțumirea și recunoștința pentru grija pe care guvernul și partidul nostru o poartă oamenilor muncii. Numeroase colective de muncă s'au angajat să realizeze înainte de termen planul anual, să reducă cu mult prețul de cost prin obținerea a însemnate economii, să dea produse mai multe, mai ieftine și de bună calitate, contribuind prin aceasta la îmbu­nătățirea nivelului de trai al celor ce muncesc. Lent nou, simbolul vieții noi In dimineața zilei de 28 Ianuarie, când au venit muncitorii la șantier, privirile le-au fost atrase de lozinci scrise cu lite­re mari afișate la fiecare loc de muncă: „Să întărim prin munca noastră reforma bănească". ..Reforma bănească constitue o nouă lovitură dată speculanților și chia­burilor", etc. Agitatorii au început discu­țiile cu muncitorii, arătându-le ce Înseam­nă reforma bănească pentru clasa munci­toare, grija pe care o poartă guvernul și partidul nostru celor ce muncesc, îmbună­­tățindu-le necontenit condițiunile de viață. In fiecare sector al șantierului „Casa Scânteii" au fost organizate meetinguri fulger în­­ cadrul cărora constructorii și-au manifestat bucuria și entuziasmul față de reforma bănească și reducerile de pre­țuri. De când sub conducerea Partidului nos­tru iubit clasa muncitoare a luat în mâi­nile sale puternice conducerea destinelor țării, condițiile de trai ale celor ce mun­cesc se îmbunătățesc continuu. Dar acest lucru nu este ușor. Mai sunt destule ele­mente dușmănoase, care caută pe orice cale să împiedice drumul nostru victorios spre fericire. In ultimul timp speculanții și chiaburii căutau pe orice cale să sabo­teze poporul nostru muncitor. Prin specula ce o făceau acești sabotori se îmbogățeau tot mai mult pe spinarea noastră a munci­torilor. Când am auzit despre Hotărîrea guver­nului și partidului nostru cu privire la re­forma bănească și reducerea prețurilor m'am bucurat mult. Grija partidului și guvernului față de noi cei care muncim s'a dovedit din nou. Reforma bănească și reducerea prețurilor. BXfCum și aprovizionarea pieței din abun­dență cu toate cele necesare confirmă a­­ov. Dumitru­­ Șeitan, secretarul comite­tului de partid, vorbea rar, accentuând fiecare cuvânt. Muncitorii îl ascultau cu atenție. După ce a terminat de vorbit tov. Șeitan, s'au înscris mulți la cuvânt. Fie­care avea ceva de spus. Zidarul stahano­­vist Costache Alexandru spune plin de bu­curie și mândrie: „Am contribuit și noi la această reformă bănească. Prin munca noastră ne făurim o viață mai bună". Apoi, despăturind ziarul pe care-l avea un buzunar, continuă: „Tovarăși, uitați-vă — și arătă la monetă de 100 lei — pe ea este fațada principală a combinatului poligra­fic „Casa Scânteii". Pentru noi cei care o construim este o cinste și în acelaș timp o datorie de a munci cu și mai mult elan pentru a termina acest lăcaș de lumină și cultură înainte de termen". După meetinguri, în timpul prânzului a­ceastă grijă pentru ridicarea nivelului nos­tru de trai și fac ca Încrederea și dragos­tea noastră față de partid și guvern să crească și mai mult, in aceste clipe fericite ale vieții mele gândul mi se duce plin de recunoștință spre marele popor sovietic care prin aju­torul ce ni l-a acordat și­ ni-l acordă ne sprijină în lupta pentru construirea socia­lismului. Datoria noastră a tuturor este de a mun­ci cu și mai mult elan, pentru a menține mereu puternic și a mări și mai mult pu­terea banilor noștri noi. Eu voi căuta să produc din ce în ce mai mult și mai bine, mai ales să lupt pentru un regim sever de economii pe șantier, ajutând astfel la reducerea prețu­lui de cost în construcții, pentru a arăta recunoștința ce o­port partidului și guver­nului care ne duc pe drumul socialismului, pe drumul păcii, spre fericire. ION MIHAI muncitor pe șantierul „23 August"a început preschimbarea banilor vechi. Fie­rarul betonist Dumitru Manea, stahano­­vist, numără cu bucurie banii noi. „Nici prin gând nu-mi trecea să apuc vremea să cumpăr cu 70 de bani un kg. de pâine. Banii aceștia noi, sunt simbolul vieții noi pe care ne-o făurește partidul nostru. Trebue să luptăm pentru creșterea pro­ductivității muncii, să economisim fiecare bucată de cărămidă, fier și cherestea, să întărim prin realizările noastre bănuțul bunei stări", spune tov. Manea. Pe șantier e un magazin „Alimentara" și unul „Textila". Rafturile sunt pline de alimente și mărfuri. Muncitorii au și înce­put să facă cumpărături. Ei se îndreaptă acasă mulțumiți că pot cumpăra acum lu­cruri mai multe și la prețuri reduse. GH, ROBU corespondent Vom mări producția de ciment și blinker Muncitorii de la fabrica de ciment ,,Stân­­ca"-Brăila, și-au manifestat bucuria și re­cunoștința față de partid și guvern pen­tru Hotărîrea luată, prin noi angajamente în muncă. Stahanovistul Petre Mustață spre exemplu, a arătat că reforma băneas­că și reducerea prețurilor la mărfuri cons­titue pentru el un nou imbold în muncă. „Cu banii care-i voi câștiga de acum îna­inte, a arătat el, voi putea trăi mult mai bine decât până acum, deoarece puterea noilor bani este mult mai mare. De aceea, eu îmi iau angajamentul să lupt neobosit,, să răspund grijii partidului și guvernului pentru bunăstarea poporului nostru mun­citor, prin noi succese în muncă, prin în­deplinirea și depășirea planului de pro­ducție". La fel au vorbit și tovarășii Niculai Vo­­ineagu stahanovist, Ane­ta Voinea și alții care scoțând la iveală lupta partidului pentru ridicarea nivelului de trai al oa­menilor muncii și-au luat angajamentul de a muncii cu forțe sporite pentru mărirea producției la ciment și blinker. Vom întări neîncetat puterea banilor noi La noi, în atelierul mecanic al fabricii de ciment „Dâmbovița", vestea despre re­forma bănească și reducerile de prețuri, a produs multă bucurie. Fiecare din noi și-a dat seama că aceste măsuri Înseamnă un mare ajutor pentru oamenii muncii și totodată o lovitură dată speculanților care călcând legile se îmbogățeau pe spinarea noastră. Chiar mie mi s’a întâmplat în piața din comuna noastră să vreau să cumpăr o găină cu 400 lei, iar speculantul — care a strâns bănei pe spinarea noastră — să o­­fere 800 lei, urcând astfel prețurile! Dar acum, partidul și guvernul nostru au tăiat ghiarele speculanților. Noi am citit Hotărîrea în colectiv, în a­­telier. Am văzut că acolo se vorbește și despre sarcinii care ne revin nouă munci­torilor, sarcini a căror îndeplinire va în­tări și mai mult puterea banilor noștri. Se arată în Hotărîre că trebue dusă o luptă perseverentă pentru ridicarea productivi­tății muncii, pentru reducerea prețului de cost, pentru introducerea unui regim strict de economii. Noi ne-am gândit la aceste lucruri și ne-am luat angajamente noi în întrecerea socialistă, răspunzând astfel cum se cuvine grijii pe care parti­dul și guvernul ne-o poartă nouă oameni­lor muncii. Eu personal, în afara depășirii sarcinilor de producție, mi-am luat angajamentul să calific doi tineri la locul de muncă. Ast­fel înțelegem noi muncitorii să întărim ne­încetat puterea leului nou. CONSTANTIN DUMITRACHE strungar la fabrica de ciment „Dâmbovița" De la începutul săptămânii de când în urma Hotărîrii guvernului și par­tidului privitoare la reforma băneas­că și reducerile de prețuri, oamenii muncii din patria noastră au primit primii lei noi, bani puternici ma­gazinele de stat, cooperativele și pie­țele din Capitală au cunoscut o a­­fluență nemaiîntâlnită de cumpără­tori. Iată, în clișeele noastre, mul­țimea de cumpărători târguind tot felul de mărfuri. Drumul bunei stări Voi realiza sarcinile de plan până la 23 August M’am bucurat nespus de mult când am aflat de Hotărîrea guvernului și a parti­dului cu privire la reforma bănească și re­ducerile de prețuri. Din prima zi mi-am și făcut socoteala ce cumpărături să fac. Dacă până acum câștigam 10.000 lei pe lună, acum cu banii noi voi câștiga 500 lei. Din acești 500 lei pot să-mi cumpăr mai multe lucruri decât puteam să-mi cumpăr cu cei 10.000 lei vechi. Pot să-mi iau un constum de haine, îmbrăcăminte pentru soție, alimente și-mi mai rămân și pentru diverse cheltueli: cărți, teatru, ci­nema, etc. Abia acum îmi dau seama de marea în­semnătate a depășirilor de normă, ce im­portanță are mărirea productivității în îm­bunătățirea vieții noastre. Dacă anul tre­cut ,am reușit ca la data de 20 Septembrie să dau produse în contul anului 1952, apoi în acest an angajamentul meu este de a întări prin muncă reforma bănească care ne-a adus fericirea în căminele noas­tre. Mă voi strădui ca din fruntaș în pro­ducție să devin stahanovist și sarcinile de plan pe 1952 să le îndeplinesc până la 23 August. îmi iau angajamentul să antrenez pe toți tovarășii din secția mea pentru a da produse cât mai multe și de bună cali­tate, iar pentru bunul mers al producției mă angajez să mai calific la locul de mun­că încă 2 tovarăși după metoda sovietică Cotlear. Prin aceste angajamente, prin traduce­rea lor în­­ fapte îmi voi arăta dragostea și recunoștința față de guvern și de par­tid, care ne conduc din victorie în victo­rie pe calea luminoasă a socialismului, cale deschisă de marea țară a lui Lenin și Stalin. COVAȘA GAVRILA muncitor fruntaș de la întreprinderea „Granitul”

Next