Constructorul, mai 1952 (Anul 4, nr. 121-124)

1952-05-05 / nr. 121

Spre noi succese în munca echipelor artistice de amatori Hotărîrea Comitetului Executiv al C.G.M. din 21 Aprilie 1952 cu privire la organizarea celui de al treilea con­curs pe țară al echipelor artistice de amatori ale sindicatelor constitue un bogat program pentru desvoltarea mun­cii artistice și, prin aceasta, a întregii munci culturale de massă în perioada 1 Mai 1952 —­ 1 Mai 1953. Victoria clasei muncitoare din țara­­ noastră în lupta pentru eliberarea de sub exploatarea capitalistă a deschis larg porțile culturii pentru massele Vie oameni ai muncii. Organizarea unei activități artistice proprii în între­prinderi, pe șantier, în instituții și în unitățile agriculturii socialiste repre­zintă unul din cele mai importante­­ aspecte ale revoluției culturale a epo­peii noastre. Această activitate s-a ri­dicat, după pilda celei desfășurate de muncitorii din U.R.S.S., la un nivel superior în urma celor două concur­suri pe țară ale echipelor artistice de amatori ale sindicatelor și ea contri­­ibue din plin nu numai la creșterea pregătirii culturale a masselor, ci și la îmbunătățirea producției. Participând la concurs, echipele ar­tistice ale sindicatelor constructori au datoria de a-și spori rândurile cu ca­dre noi, mai ales din rândurile tine­retului, de a asigura — prin lecții și discuții — îmbogățirea cunoștințelor lor poltico-ideologice, ca și în dome­niul problemelor de literatură și artă Reușita în concurs și eficacitatea muncii artistice în rândurile salaria­ților întreprinderii respective depind în bună măsură de repertoriile echi­pelor de amatori. Corurile, orchestrele, fanfarele, soliștii, cercurile de dramă și recitări, colectivele de dansuri populare ale sindicatelor constructori trebue să dea cea mai mare importan­tă conținutului ideologic și nivelului artistic al lucrărilor prezentate. Ele vor trebui să aleagă operele literare și muzicale ale scriitorilor și compo­zitorilor noștri care cântă măreția construirii socialismului, lucrări pro­gresiste ale clasicilor români și stră­ini, lucruri ale scriitorilor și compo­zitorilor sovietici, cântece și jocuri din folklorul românesc, al naționali­­știlor conlocuitoare și sovietic. Dea­­semeni vor trebui incluse în reperto­riu lucrările valoroase ale muncitori­lor, tehnicienilor și funcționarilor ta­lentați, legate de problemele de pro­ducție ale întreprinderii respective. Cu repertorii bine alcătuite, prin re­petiții organizate și temeinice, echi­pele artistice vor putea prezenta pen­tru salariați și familiile lor, în cin­stea stahanoviștilor și fruntașilor în producție, spectacole — în cluburi și colțuri roșii ca și la locurile de mun­că — prin care să îndemne colecti­vele unităților respective la noi suc­cese în muncă, pentru înflorirea pa­triei noastre. Sarcinile comisiilor culturale in pe­rioada pregătirii și desfășurării con­cursului au fost analizate în amănunt în cadrul unei ședințe organizate de către Biroul sindical regional con­structori București cu responsabilii culturali din întreprinderile de con­strucții și de materiale de construcții din Capitală. In cadrul ședinței s’a scos în evidență importanta împletirii muncii artistice cu problemele pro­ducției, în care scop responsabilii cul­turali trebue să prelucreze Hotărîrea asupra concursului și regulamentul a­­cestuia până în grupele sindicale. Co­mitetele de întreprindere au sarcina de a se preocupa de alcătuirea comi­siilor de concurs în întreprinderi, de a urmări și controla Încheierea con­tractelor de colaborare între echipele­ artistice și Comitetul pentru Artă, pregătirea echipelor, respectarea pla­nului de repetiții, munca dirijorilor și instructorilor artistici, evidența membrilor echipelor și a materialelor artistice. Comitetele trebue, de aseme­­nea, să asigure condițiile necesare pen­tru buna desfășurare a repetițiilor și a spectacolelor artistice. Trebue ex­tinsă forma de activitate pe care constitue brigăzile artistice din între­­­prinderi și de pe șantiere, și care s-a dovedit a fi un puternic factor mobi­lizator, pe linie culturală, pentru rea­lizarea sarcinilor de plan. Trecând la organizarea muncii artis­tice în perioada concursului, comite­tele de întreprindere și comisiile cul­turale din sectorul construcțiilor și al industriei materialelor de construcții trebue să înțeleagă importantul rol al muncii artistice, pe care Hotărîrea Comitetului Executiv al C.G.M. din 21 Aprilie 1952, o caracterizează­­ drept „unul din principalele mijloace de e­­d­ucare comunistă a oamenilor mun­cii". Cercul A.S.I.T. sprijină extinderea netedelor înaintate de muncă In lupta pentru îmbunătățirea produc­ției, pentru consolidarea succesului re­­­formei bănești, muncitorii Trustului de Construcții Nr. 9 primesc un prețios spri­jin din partea tehnicienilor. Aceștia din urmă și-au îmbunătățit acti­vitatea în cadrul cercului A.S.I.T. Comitetul de conducere al cercului și-a alcătuit un plan de muncă, mobilizând cadrele de vnrinceri și tehnicieni la îndepli­nirea lui. Un accent deosebit s-a pus pe confe­rințele cu caracter tehnic, legate de spe­cificul producției în construcții. Membrii cercului A.S.I.T. au discutat cu viu interes problema proiectelor de organizare a șan­tierelor, problema folosirii betonului pre­­comprimat și metoda sovietică de calcul la rupere. Activități cercului A.S.I.T. i se dato­­rește lărgirea sprijinului acordat inovato­rilor. Astfel, au fost studiate inovațiile tovarășilor Emeric Kovács, Iosif Câmpeanu și Martin Berla și s-a trecut la aplicarea lor în practică. Membrii cercului A.S.I.T. se numără printre propagandiștii metodelor înaintate de lucru — metodele sovietice. Rezultatul acestei munci s-a văzut în faptul că la atelierele centrale, 15 l autovehicule și toate mașinile atelierului de tâmplărie au fost luate în păstrare socialistă după me­toda Nina Nazarova. La baza atelierului mecanic, 32 tovarăși folosesc metoda Cuz­­nețov de recondiționari a sculelor și pa­selor. Cercul A.S.I.T. al Trustului Nr. 9 con­­tribue la strângerea legăturii dintre massa constructorilor și cadrele de teh­nicieni, uniți în felul comun al ridicării nivelului producției, pentru Înflorirea pa­­triei, GHEORGHE ROBU corespondent CöMsffioetötöt Ce să citim G. Evstafiev Lenin și Stalin despre întrecerea socialistă și despre cultivarea disciplinei «niste in muncă Editura P.M.R. Această lucrare cuprinde genia­lele învățături despre întrecerea leninist-staliniste socialistă care pornind de la formele cele mai sim­ple ,s’a transformat în Uniunea So­vietică, într’o mișcare a milioane de oameni, devenind o forță puter­nică a luptei întregului popor pen­tru victoria comunismului. Arătând că în condițiile capita­lismului întrecerea apare sub for­ma concurenței, broșura subliniază că izvorul întrecerii socialiste con­stă în înlocuirea muncii forțate prin munca pentru propria clasă, pentru societate. CULTURĂ FIZICĂ ȘI SPORT Dealungul întregului campionat indi­vidual de cros al R.P.R.. și al concursu­lui individual de cros „Să întâmpinăm 1 Mai“ constructorii au avut o frumoasă comportare. In cadrul întrecerilor finalei construc­torii au obținut frumoase rezultate ,reușind să se claseze pe primele locuri. Astfel campioană R.P.R. la cros a devenit Flo­rentina­ Petrescu d­ela­ Constructorul Bucu­rești la categoria II-a junioare. La­ cate­goria II-a juniori constructorul Ion Voicu, dela colectivul București, s-a clasat pe locul trei, iar la­ senioare Maria Miclea, tot din colectivul Constructorul București s-a clasat și ea pe locul trei.­­­ Sportivii de la fabrica de­ cărămizi și țigle „Sântimbru“, în dorința de a întări angajamentele muncitorilor din fabrică și a ajuta la îndeplinirea și depășirea pla­nului de producție au hotărît ca în fie­care lună să presteze muncă voluntară. Astfel din inițiativa sportivilor Ion Î3rici, tâmplar, și Nicolae Cricoveanu, zi­dar, s’au așezat cărămizi în două camere ale cuptorului, realizându-se o importantă economie. In această muncă s’au evidențiat o se­rie de sportivi, printre care și jucătorii echipei de fotbal, care datorită discipli­nei și elanului în muncă au repurtat în acest an succese frumoase. NICOLAE VALEANU corespondent­­. Lipsa de preocupare a organelor sin­dicale a făcut ca vreme îndelungată con­structorii din Iași să nu aibe condițiile necesare pentru desfășurarea unei vii ac­tivități sportive. Situația a fost îmbunătățită prin orga­nizarea conducerii colectivului sportiv. Primul pas făcut a constat în alcătuirea unei echipe de fotbal și organizarea pro­bei de marș din cadrul Complexului G.M.A. la care au fost antrenați circa 20 aspiranți. Mulțumit de aceste prime rezultate, biroul colectivului sportiv ,,Constructo­rul“­Iași a început să se de lase în mun­că, neorganizându-și munca. Președintele colectivului nu a defalcat planul general de muncă pe luni, încât colectivul nu știe ce activitate are de dus. Responsa­bilul organizatoric deși este în­scris la școala de organizatori sportivi nu se duce la cursuri. Responsabilul cu agitația și propaganda nu a făcut graficul de șe­­­dințe, din care cauză munca a început să meargă la întâmplare. Președintele colectivului care e și ma­gazioner, a împărțit echipamentul la sportivi și nu s-a mai îngrijit să-l strângă măcar pentru a-i spăla. Și colectivul sportiv al întreprinderii Nr. 4 Iași are lipsuri în muncă. Astfel, afară de faptul că în mare parte activi­tatea colectivului se rezumă la fotbal și în această ramură au lipsuri. De exemplu, din lotul de 18 jucători, în urma antre­namentelor, s’a făcut o triere, selecțio­­nându-se 12 jucători, socotiți ca­ cei mai buni, iar ceilalți n’au mai fost chemați la antrenament, ci lăsați pentru atunci când... se va forma o­ echipă de juniori! Aceasta nu e fost mai ales că la fotbal nu trebue numai 12 jucători, ci un lot mai mare și afară de aceasta ridicarea a cât mai multe elemente noi în sport tre­bue să fie principala preocupare. N. LUCUȚA corespondent # Se pregătesc temeinic pentru darea de seamă și alegerea organelor sindicale Cum intri pe poarta fabricii de că­rămizi „Trainica”, te întâmpină o at­mosferă de adevărată sărbătoare. La stânga, în gazeta de perete sunt nu­meroase articole care vorbesc despre apropiatele alegeri sindicale, despre principiile democrației muncitorești, despre realizările obținute de munci­tori în întrecerea desfășurată în cin­stea zilei de 1 Mai și a alegerilor sin­dicale. Alături un fotomontaj repre­zentând în imagini sugestive succesele mereu crescânde obținute de oamenii sovietici, minunații constructori ai co­munismului. Tot în apropierea intră­rii principale, pe un panou, sunt a­­nunțate cu litere mari , ziua, locul și ordinea de zi a adunării generale, în cadrul căreia comitetul sindical va prezenta darea de seamă asupra ac­tivității depuse în ultimele 6 luni și când va avea loc și alegerea noului comitet de întreprindere. In fabrică, la locurile de muncă, la cantină, peste tot sunt afișate lozinci care vestesc salariații despre însem­natul eveniment îndemnându-i să se pregătească cu toată seriozitatea pen­tru a analiza activitatea depusă de comitetul de întreprindere și pentru a propune pe lista de candidați pe cei mai buni dintre ei. Fruntașii in producție care în între­cerea socialistă au obținut cele mai însemnate realizări, ocupă locuri de cinste. Numele și realizările lor pot vedea pe diferite panouri și lo­se zinci, constituind un exemplu și un îndemn în muncă pentru toți munci­torii fabricii. întrecerea socialistă în cinstea ale­gerilor sindicale se desfășoară cu avânt. Peste 95% din salariați sunt antrenați în întrecere, hotărîți să ob­țină cele mai mari realizări pentru a cinsti cum se cuvine acest eveniment. Fruntași ca Ion Neagu, muncitor la carieră, care își depășește norma cu 32%, Tom­a Iordache, de la secția tuburi și Maria Șerbănescu, excavatoristă fruntașă, constitue mândria tuturor. Ei sunt iubiți de întregul colectiv. Avântul cu care salariații fabricii „Trainica” întâmpină alegerile se da­­torește în mare parte grijii cu care comitetul de întreprindere s’a pregă­tit pentru această acțiune. Folosind pregătirea dării de seamă și alegerea noului comitet de între­prindere ca mijloc de intensificare a activității sindicale, membrii comite­tului au antrenat în muncă un larg activ obștesc format din fruntași în producție, tehnicieni, funcționari, care s’au dovedit excelenți organizatori ai muncii sindicale și ai producției. Darea de seamă întocmită cu par­ticiparea tuturor comisiilor pe pro­bleme, scoate în evidență o serie de realizări cât și lipsuri, care vor da posibilitatea salariaților să analizeze temeinic activitatea comitetului și să­ ajute la ridicarea pe o treaptă supe­rioară a muncii sindicale. O grijă deosebită a acordat-o comi­tetul prelucrării în cadrul grupelor­ sindicale a Hotărîrii G. C. al C.G.M. din 22-23 Februarie 1952 și a instrucțiu­nilor cu privire la alegerile sindicale, astfel ca fiecare salariat să cunoască temeinic sarcinile ce revin sindicatelor în lupta pentru îndeplinirea planului, pentru consolidarea succesului reformei bănești. Alegerile sindicale ce vor avea loc peste câteva zile la fabrica de că­rămizi „Trainica” sunt întâmpinate cu multă dragoste de salariați, care sunt hotărîți să intensifice munca sindi­cală, factor de bază in ridicarea pro­ducției și productivității muncii, în lupta pentru construirea socialismului, pentru făurirea unei vieți mai bune tuturor celor ce muncesc din patria noastră. ION PREDA La f,Ceramica“ Colentina trebue intensificată munca in vederea alegerilor sindicale Pregătirile pentru adunarea generală în cadrul căreia va avea loc darea de seamă a activității depusă de actualul comitet de întreprindere ș­i alegerea noului comitet, se desfășoară și la fa­brica de cărămizi „Ceramica” — Go­­lentina. Punând în aplicare Hotărîrea C.G. al C.G.M. din 22-23 Februarie, comi­telui de întreprindere cu sprijinul in­structorilor Uniunii Sindicatelor Con­structori și ai Biroului sindical re­gional Constructori București, sub conducerea organizației de partid, a obținut unele realizări. Pe lângă aceste realizări comitetul de întreprindere de la „Ceramica” are și o serie de lipsuri în ce privește pregătirea adunării generale pentru darea de seamă și alegerea noului comitet. De pildă, întrecerea socialistă lânce­zește din cauză că tovarășii din co­mitet nu au dus o muncă temeinică de mobilizare a conducerii pentru a lua cele mai bune măsuri de organi­zare a locului de muncă. Lipsa măsu­rilor tehnico-organizatorice face ca muncitorii să nu-și poată îndeplini cu toții angajamentele luate în întâmpi­narea alegerilor. La întocmirea dării de seamă tre­buiau­­ antrenate toate comisiile pe pro­bleme din cadrul comitetului, lucru ce nu s’a făcut. întocmită numai de președinte și de secretar, darea de seamă nu a reușit să oglindească toa­te problemele muncii sindicale, reali­zările și lipsurile comitetului în ulti­mele 6 luni. Agitația vizuală în jurul dării­­ de seamă și a alegerilor a fost deasemeni neglijată de comitet. In întreaga fa­brică nu este nici un afiș sau lozincă în legătură cu acest eveniment. La gazeta de perete este un singur arti­col despre alegeri, dar nu despre cele ce vor avea loc în fabrică, ci în ge­neral despre această problemă. Lipsurile menționate se datoresc în cea mai mare parte președintelui și secretarului comitetului de întreprin­dere care în loc să antreneze în mun­că toate comisiile pe probleme au vrut să facă totul singuri, neputând desigur să ducă la bun sfârșit sarci­nile. Instructorii Uniunii Sindicatelor Constructori și ai Biroului sindical regional trebue să ia toate măsurile pentru mobilizarea întregului comitet de întreprindere, pentru atragerea u­­nui larg activ obștesc în munca de pregătire a alegerilor, asigurând ast­fel o bună desfășurare a dării de seamă și alegerii noului comitet, P. IONESCU. „Să ne faci © Inste pe-acolo!’ Nicolae Neagu era până mai de­unăzi arzător la fabrica de ciment ,­Stânca”. Un băiat tânăr, un arză­tor tânăr. El este unul din elevii ar­zătorului stahănovist Petre Musta­ță, căruia i-a fost într’o vreme aju­tor. Intr’o bună zi, Nicolae Neagu a fost transferat la fabrica de ciment Turda. Urma tânărul nostru să-și lărgească cunoștințele, să-și desvolte perspectiva la cuptoarele unei fa­brici mari. Entuziast, precum e firea omului tânăr, Nicolae Neagu și-a făcut geamantanul și s-a prezentat prin birourile fabricii din Brăila, să-și ia rămas bun. Cu șapca în mână, a bătut la ușa tov. Ștefan Rizeanu. — Pleci, NeaguleJ Plec, tovarășe director­­ — Ei, noroc și s’auzim de bine­.­La președintele comitetului de în­treprindere, la fel. — Pleci Neagule? — Plec, tovarășe Voineagu ! — Noroc și să ne faci cinste pe-a­colo... Tot așa la contabilul-șef, la ser­viciul muncă și salarii, etc. A ajuns omul teafăr la Turda și de-a doua zi, a intrat în produc­ție, la cuptoare, alături de Simion Faur, de Ion Fazekaș. Turdenii, gazde bune, i-au pro­curat cameră, i-au dat haine de pro­tecție, dar... după vreo două săp­tămâni, când să-i dea salariul, au început a-l cerceta de forme: — Ai act de transferare ?. 1 Am o scrisoare. Scriau acolo tovarășii de la Brăi­la, simplu, ca și când niciodată încă nu li s’ar mai fi întâmplat așa ce­va : „Tov. Nicolae Neagu se trans­feră de la noi la Dvs. Cu salutări tovărășești, etc.”. Niciun cuvânt despre categoria de salarizare, nici vorbă de carteg, de muncă... Și..­ conform obiceiului, urma să înceapă schimbul de adrese, înre­gistrate, semnate, vizate, ștampila­te, etc. Dela Turda la Brăila, dela Brăila la Turda... Până atunci, încă o săptămână, încă două, tânărul arzător Nicolae Neagu rămâne să se împrumute de ceva bani, căci salariul nu i se poate plăti fără forme. Vorba tor. Nicolae Voineagu : „să ne faci cinste pe-acolo !”. V. ZORA 10 m. il despart de realitate! Iin atelierele de reparațiuni auto, utilaj și lăcătușerie ale Trustului de Construcții Nr. 5—Orașul Stalin, trea­­ba nu merge tocmai bine. Aci, mun­citorii nu sunt sprijiniți de tehnicieni pentru ușurarea muncii lor, iar între­cerea socialistă lâncezește. Ba, mai mult, critica este înăbușită. Atemiștii au organizat cinci brigăzi d­e calitate și economii, dar nu sunt sus­ținuți de tehnicieni și ingineri. Rezul­tatele acestor brigăzi nu le urmărește nimeni. Șeful atelierelor, ing­ Maxinescu, deși are biroul la numai 10 metri de atelie­re, nu dă pe aici cu lunile- Spiritul său birocratic este binecunoscut. Nu e deci de mirare că la ateliere treaba merge prost! G. STEFANESCU corespondent ! Doar trei la sută... Pe șantierul „Frigoriferul” din Tg. Mureș, peste 80 la sută dintre munci­tori sunt antrenați în întrecerea so­cialistă. Rezultatele în producție sunt mărturia acestei bune mobilizări. Nu acelaș lucru se poate spune des­pre salariații administrativi din rân­dul cărora doar... 3 la sută au pornit în întrecerea socialistă. Comitetul sin­dical trebue să privească cu seriozitate această rămânere în urmă și să ia măsuri pentru ca personalul indirect productiv să ajungă la nivelul munci­torilor din producție. A GHEORGHE corespondent Avantajele muncii in acord 1 La baza salarizării oamenilor muncii­­ din patria noastră stă principiul socialist de retribuție ,după cantitatea și calitatea muncii prestate. Forma în care se mate­rializează principiul de plată a muncii după volumul producției executate este sis­temul de muncă în acord. Această forma­­ de retribuire constitue un imbold puternic pentru muncitori în lupta pentru marirea productivității muncii prin îmbogățirea cu­noștințelor profesionale, ea îmbină în modul cel mai armonios cointeresarea personală a muncitorului cu interesele producției so­­­cialiste. învățătura marxist-leninist-stalinistă ne arată că victoria societății socialiste este determinată tocmai de atingerea unui nivel al productivității muncii mult suPȘr’OF ce­­­lui realizat de societatea capitalistă. A organiza munca în acord înseamnă a con­tribui în mare măsură la atingerea aces­tui scop: creșterea productivității muncii. Lucrul în acord presupune existența u­­nor norme de muncă în baza cărora se stabilesc tarife pentru lucrările executate, suma de plată ce-i revine unui muncitor calculându-se prin înmulțirea volumului producției executate cu tariful pe unitatea de produs. Oamenii muncii din țara noastră, eli­berați pentru totdeauna de jugul exploa­tatorilor își dau seama că numai tradu­când în viață învățătura prețioasă a par­tidului, realizând o productivitate înaltă, aduc o contribuție de seamă la desvolta­rea economiei noastre naționale, la creș­terea nivelului de trai al celor ce mun­cesc. Este necesar însă să se creeze mun­­­­’citorilor cele mai bune condiții pentru ca ’această dorință fierbinte să devină fapte ■Vii, realizări minunate în lupta pentru con­solidarea succesului reformei bănești, pen­­­tru întărirea păcii. Una din cele mai importante condiții­­­este aceea a introducerii și generalizării sistemului de lucru în acord pe bază de­­ renorme. In sectorul nostru de construcții, con­ducerile și comitetele de întreprindere se­­ preocupă îndeaproape de această problemă,­­reușind sa extindă la tot mai multe locuri de muncă lucrul în acord.­­­ S’a manifestat însă uneori și tendința­­ nesănătoasă, cu totul greșită, de a se­­­­li Ing. N- ȚUCMAN director adjunct al Direcției Muncă și Salarii din M. C­ I. M. C. ★ ★­ împiedeca introducerea muncii în acord la anumite locuri de muncă pe motiv că munca în acord ar periclita calitatea lu­crărilor. Așa a fost cazul la lucrările de izolații. Trebue combătute cu toată tăria aceste manifestări care nu sunt altceva decât concepții învechite, străine de munca și țelul clasei muncitoare. Plata după timpul prestat nu se poate admite decât la acele locuri unde efectiv munca nu se poate norma. Aceste situații sunt destul de rare și la majoritatea lu­crărilor introducerea și extinderea siste­mului în acord este posibilă dacă orga­nele conducătoare acordă atenția cuvenită acestei probleme. Este foarte bine știut că plătind muncitorii după tariful de acord pentru volumul producției executate, ei sunt stimulați de a ridica necontenit pro­ductivitatea muncii, intervenind în acest scop cu inițiative creatoare, inovații și raționalizări, găsind o serie de procedee mai bune care să ducă la o înaltă pro­ductivitate. Munca în acord este o garanție a ob­ținerii unor rezultate tot mai însemnate în cadrul întrecerii socialiste. Zecile și sutele de stahanoviști și fruntași în pro­ducție sunt o mărturie vie a realizărilor minunate ce se pot obține prin întrebuin­­țarea a cele mai bune condițiuni a acestei importante arme care o constitue sistemul de lucru în acord. Lucrând în acord mun­citorii sunt direct interesați pentru a-și ridica tot mai mult calificarea lor profe­sională, căci numai o înalta calificare, numai o cunoaștere temeinică a meseriei pot să le asigure realizarea unei produc­tivități sporite, un câștig mai mare. Justa aplicare a sistemului de muncă în acord contribue în mare măsură la reali­zarea sarcinilor de pian, la obținerea unor rezultate însemnate în producție. Dease­meni existența normelor de muncă, pentru lucrul­ în acord asigură o bună planificare și organizare a producției. Numai pe baza cunoașterii normelor de producție ale mun­citorilor, mașinilor, agregatelor, se poate întocmi planul de producție, planul for­țelor de muncă. Dacă în sectorul construcțiilor lucrul în acord s’a introdus pe scară destul de ridi­cată, în sectorul industriei materialelor de construcție s’au observat o serie de lipsuri in această privință. De exemplu erau multe locuri de muncă unde nu se introdusese acordul din cauza unei insuficiente preocu­pări a organelor ce răspund de această pro­­blemă. Astfel, încărcatul pietrei cu baghe­­rul și a argilei cu excavatorul, malaxarea argilei, înlăcuirea (la fabrica „Ideal"), ali­mentarea morilor brute cu ajutorul conve­­ierului, omogenizarea­ făinii brute, alimen­tarea morilor de ciment cu klinker și ma­teriale auxiliare cu ajutorul podului rulant, cum a fost cazul la fabrica „Temelia", etc., erau lucrări la care nu se introdusese mun­ca în acord. Hotărîrea guvernului și partidului cu privire la consolidarea succesului reformei bănești, care a trasat sarcini concrete în această privință, a constituit un imbold puternic în lupta pentru lichidarea lipsu­rilor, pentru extinderea muncii în acord. Astfel conducerile fabricilor s-au preocu­pat și, în ultimul timp, aceste lucrări au fost normate, obținându-se chiar dela în­ceput o simțitoare creștere a productivi­tății muncii. Este semnificativă în acest sens situa­ția aplicării sistemului de lucru în acord pentru autocamioanele închiriate de la St.U.C. Mult timp a existat o ezitare cu totul inexplicabilă din partea adminis­trației St.U.C. în ceea ce privește introdu­cerea acordului la transportul materialelor cu autocamioanele. Lipsind stimulentul pe care îl aduce remunerarea muncii în acord, productivitatea muncii la transportul ma­terialelor cu autocamioanele era scăzută. Situația s-a schimbat însă din momentul în care șoferii au fost plătiți în acord, productivitatea muncii crescând simțitor. Preocuparea de a se stabili norme, pe baze tehnice, pentru toate lucrările ce pot fi normate trebue să existe și pe viitor, lucru care va asigura obținerea unor rea­lizări și mai importante. Acest lucru tre­bue făcut cu atenție pentru a nu se cădea în cealaltă extremă și anume de a se m­­ai­oduce acordul la lucrările care, datorită specificului lor nu pot fi normate, cum ar fi de exemplu cazul muncii efectuate de mecanicii de întreținere. ★ Conducătorii de întreprinderi, pentru a asigura o justă aplicare a sistemului de salarizare în acord trebue să cunoască formele lui de aplicare. Sistemul de salarizare în acord, ținând seamă de modul de calcul, se împarte în acord individual și acord colectiv. Acordul Individual este forma cea mai corespunzătoare principiului socialist de salarizare pentru ca ea stimulează pe mun­citori în obținerea unei înalte productivi­tăți, în ridicarea calificării profesionale și înlătură situația de a exista o nivelare a remunerării muncii. In acordul indivi­dual câștigul muncitorului este determinat de cantitatea și calitatea muncii prestate și el crește pe măsură ce crește și indi­cele de depășire a normei. Conducătorii de întreprinderi trebue să se preocupe de introducerea acestei forme la toate locu­rile de muncă unde este posibil. In acest scop trebue să se ia măsurile necesare asigurării unei evidențe clare și precise a realizărilor. Acordul colectiv se introduce acolo unde nu se poate ține o evidență pe fiecare om în parte, ci numai pe echipe, brigăzi, etc., care cuprind un număr mai mare de mun­citori și care lucrează în colectiv la exe­cutarea unor operații. In această formă câștigul muncitorilor depinde de realizările echipei sau brigăzii în cadrul căreia lu­­crează, și este caracteristic în special pen­tru lucrările de construcții. In acordul co­lectiv, valoarea totală a acordului se îm­parte între membrii echipei sau brigăzii, in funcție de salariul tarifar de încadrare și numărul orelor efectiv lucrate de fie­care muncitor. Atât acordul individual cât și cel colectiv pot fi direct, progresiv și premiat. In acordul direct munca se plătește dup­ă prețuri unitare de acord, iar în cel progresiv, producția executată se plătește după prețuri unitare ce cresc pe măsura sporirii indicelui de depășire a normelor. Acordul progresiv trebue să aibă la bază norme stabilite efectiv pe baze tehnice și el constitue un instrument și mai important pentru mărirea productivi­tății muncii prin cointeresarea și mai ac­centuată a muncitorilor în lupta de ridi­care a productivității muncii lor. In Uniunea Sovietică acest sistem de acord este introdus pe scară largă, cu rezultațe excepționale în toate sectoarele de activitate, inclusiv în cel al construc­țiilor. Și pentru noi trebue să constitue o pre­ocupare de seamă stabilirea unor norme tehnice care să permită introducerea aces­tui sistem superior de acord. Sistemul acordului premiat dă posibili­tatea muncitorilor care realizează econo­mii, care contribue la reducerea prețului de cost pe unitatea de produs, etc., să fie premiați. Acest sistem aduce o contribuție de seamă la antrenarea și mobilizarea muncitorilor in lupta pentru o cât mai bună organizare a producției, sporirea pro­ductivității, îmbunătățirea calității produ­selor, cu alte cuvinte la realizarea tuturor sarcinilor de plan. ★ Pentru ca sistemul de lucru în acord să contribue efectiv la creșterea productivi­tății muncii este necesar în primul rând ca normele de muncă să fie stabilite pe baze tehnice. Numai cu norme tehnice, care țin seama de toate îmbunătățirile a­­duse în producție, de toate procedeele a­­vansate de muncă, de rezultatele obținute de stahanoviști și fruntași, se poate rea­­liza o productivitate mai înaltă. Numai astfel de norme sunt mobilizatoare, însu­flețind pe muncitori să depună toată pri­ceperea lor pentru a obține cât mai bune rezultate în muncă. Normele ce se prac­tică astăzi în sectorul construcțiilor și în fabricile de materiale de construcții sunt în general corespunzătoare, ele fiind re­zultatul unei munci susținute depuse de organele de specialitate. Aceste organe trebue să se preocupe pe viitor și mai intens de efectuarea unor studii științifice pentru normarea tehnică a tuturor lucrărilor, studii care trebue să se desfășoare pe baza unui plan de nor­mare tehnică, îndeplinirea planului de nor­mare tehnică va însemna un ajutor de seamă pentru producția din fabrici și de pe șantiere, ducând la o înaltă productivi­tate a muncii.­­ Atât organele administrative cât și cele sindicale trebue să desfășoare o intensă muncă pentru a arăta constructorilor a­­vantajele importante pe care le prezintă o justă aplicare a muncii în acord. Mun­citorii trebue să capete încredere în nor­me și să nu le fie știrbită această încre­dere printr’o aplicare nejustă a normelor. De multe ori s’a constatat că printr’o­ greșită înțelegere a avantajelor muncii în acord nu se respectă însuși principiul so­cialist de salarizare după cantitatea și ca­litatea lucrului efectuat. Au fost unele ca­zuri de aplicare nejustă a normelor cu scopul de a se asigura un anumit câștig. Au fost conducători de întreprinderi care au socotit că o aplicare justă a normelor de muncă în acord i-ar împiedica în reali­zarea planului de producție. Aceste atitu­dini greșite, nesănătoase, trebue să dis­pară cu desăvârșire căci ele lovesc în însăși interesele clasei muncitoare. Conducătorii de unități trebue să lupte­ în permanență pentru asigurarea condi­țiilor care să facă posibilă realizarea și depășirea normelor; numai în acest fel se vor situa pe linia justă trasată de partid și guvern, vor contribui la consolidarea succesului reformei bănești, la întărirea puterii de cumpărare a salariului, la înflo­rirea patriei noastre. Trebue înlăturate cu desăvârșire lipsu­rile care au­ existat în legătură cu evi­dența privind aplicarea acordului, întrucât deficiențele în această privință duc la ne­­respectarea sistemului de remunerare a muncii în acord. Numai în acest fel sistemul de plată a muncii în acord va determina sporirea productivității muncii, creșterea câștigului real al muncitorilor, păstrându-se corela­ția justă intre acești factori—și anume pro­ductivitatea muncii să crească într’o mă­sură mai mare decât salariul mediu, tot așa cum volumul producției trebue să crească mai mult decât fondul total de salarii. Este o datorie pentru toți factorii de răspundere din producție : conducători de unități, ingineri și tehnicieni, maiștri, nor­matori, stahanoviști și fruntași în produc­ție, de a contribui într-o măsură cât mai mare la lămurirea acestor probleme de bază, la crearea unei atitudini juste în problema muncii în acord. Aceasta este și una din sarcinile cele mai importante ce revin organelor sindicale. Introducerea și extinderea sistemului de muncă în acord la toate muncile ce pot fi normate și­­ aplicarea justă a acordului sunt garanții puternice pentru îndeplini­rea și depășirea planului pe 1952 la toți indicii, pentru desvoltarea economiei noastre, pentru întărirea frontului păcii, condus de marea Uniune Sovietică, în frunte cu ge­nialul conducător și învățător al oameni­lor muncii de pretutindeni, tovarășul Stalin.

Next