Constructorul, mai 1952 (Anul 4, nr. 121-124)
1952-05-05 / nr. 121
Spre noi succese în munca echipelor artistice de amatori Hotărîrea Comitetului Executiv al C.G.M. din 21 Aprilie 1952 cu privire la organizarea celui de al treilea concurs pe țară al echipelor artistice de amatori ale sindicatelor constitue un bogat program pentru desvoltarea muncii artistice și, prin aceasta, a întregii munci culturale de massă în perioada 1 Mai 1952 — 1 Mai 1953. Victoria clasei muncitoare din țara noastră în lupta pentru eliberarea de sub exploatarea capitalistă a deschis larg porțile culturii pentru massele Vie oameni ai muncii. Organizarea unei activități artistice proprii în întreprinderi, pe șantier, în instituții și în unitățile agriculturii socialiste reprezintă unul din cele mai importante aspecte ale revoluției culturale a epopeii noastre. Această activitate s-a ridicat, după pilda celei desfășurate de muncitorii din U.R.S.S., la un nivel superior în urma celor două concursuri pe țară ale echipelor artistice de amatori ale sindicatelor și ea contriibue din plin nu numai la creșterea pregătirii culturale a masselor, ci și la îmbunătățirea producției. Participând la concurs, echipele artistice ale sindicatelor constructori au datoria de a-și spori rândurile cu cadre noi, mai ales din rândurile tineretului, de a asigura — prin lecții și discuții — îmbogățirea cunoștințelor lor poltico-ideologice, ca și în domeniul problemelor de literatură și artă Reușita în concurs și eficacitatea muncii artistice în rândurile salariaților întreprinderii respective depind în bună măsură de repertoriile echipelor de amatori. Corurile, orchestrele, fanfarele, soliștii, cercurile de dramă și recitări, colectivele de dansuri populare ale sindicatelor constructori trebue să dea cea mai mare importantă conținutului ideologic și nivelului artistic al lucrărilor prezentate. Ele vor trebui să aleagă operele literare și muzicale ale scriitorilor și compozitorilor noștri care cântă măreția construirii socialismului, lucrări progresiste ale clasicilor români și străini, lucruri ale scriitorilor și compozitorilor sovietici, cântece și jocuri din folklorul românesc, al naționaliștilor conlocuitoare și sovietic. Deasemeni vor trebui incluse în repertoriu lucrările valoroase ale muncitorilor, tehnicienilor și funcționarilor talentați, legate de problemele de producție ale întreprinderii respective. Cu repertorii bine alcătuite, prin repetiții organizate și temeinice, echipele artistice vor putea prezenta pentru salariați și familiile lor, în cinstea stahanoviștilor și fruntașilor în producție, spectacole — în cluburi și colțuri roșii ca și la locurile de muncă — prin care să îndemne colectivele unităților respective la noi succese în muncă, pentru înflorirea patriei noastre. Sarcinile comisiilor culturale in perioada pregătirii și desfășurării concursului au fost analizate în amănunt în cadrul unei ședințe organizate de către Biroul sindical regional constructori București cu responsabilii culturali din întreprinderile de construcții și de materiale de construcții din Capitală. In cadrul ședinței s’a scos în evidență importanta împletirii muncii artistice cu problemele producției, în care scop responsabilii culturali trebue să prelucreze Hotărîrea asupra concursului și regulamentul acestuia până în grupele sindicale. Comitetele de întreprindere au sarcina de a se preocupa de alcătuirea comisiilor de concurs în întreprinderi, de a urmări și controla Încheierea contractelor de colaborare între echipele artistice și Comitetul pentru Artă, pregătirea echipelor, respectarea planului de repetiții, munca dirijorilor și instructorilor artistici, evidența membrilor echipelor și a materialelor artistice. Comitetele trebue, de asemenea, să asigure condițiile necesare pentru buna desfășurare a repetițiilor și a spectacolelor artistice. Trebue extinsă forma de activitate pe care constitue brigăzile artistice din întreprinderi și de pe șantiere, și care s-a dovedit a fi un puternic factor mobilizator, pe linie culturală, pentru realizarea sarcinilor de plan. Trecând la organizarea muncii artistice în perioada concursului, comitetele de întreprindere și comisiile culturale din sectorul construcțiilor și al industriei materialelor de construcții trebue să înțeleagă importantul rol al muncii artistice, pe care Hotărîrea Comitetului Executiv al C.G.M. din 21 Aprilie 1952, o caracterizează drept „unul din principalele mijloace de educare comunistă a oamenilor muncii". Cercul A.S.I.T. sprijină extinderea netedelor înaintate de muncă In lupta pentru îmbunătățirea producției, pentru consolidarea succesului reformei bănești, muncitorii Trustului de Construcții Nr. 9 primesc un prețios sprijin din partea tehnicienilor. Aceștia din urmă și-au îmbunătățit activitatea în cadrul cercului A.S.I.T. Comitetul de conducere al cercului și-a alcătuit un plan de muncă, mobilizând cadrele de vnrinceri și tehnicieni la îndeplinirea lui. Un accent deosebit s-a pus pe conferințele cu caracter tehnic, legate de specificul producției în construcții. Membrii cercului A.S.I.T. au discutat cu viu interes problema proiectelor de organizare a șantierelor, problema folosirii betonului precomprimat și metoda sovietică de calcul la rupere. Activități cercului A.S.I.T. i se datorește lărgirea sprijinului acordat inovatorilor. Astfel, au fost studiate inovațiile tovarășilor Emeric Kovács, Iosif Câmpeanu și Martin Berla și s-a trecut la aplicarea lor în practică. Membrii cercului A.S.I.T. se numără printre propagandiștii metodelor înaintate de lucru — metodele sovietice. Rezultatul acestei munci s-a văzut în faptul că la atelierele centrale, 15 l autovehicule și toate mașinile atelierului de tâmplărie au fost luate în păstrare socialistă după metoda Nina Nazarova. La baza atelierului mecanic, 32 tovarăși folosesc metoda Cuznețov de recondiționari a sculelor și paselor. Cercul A.S.I.T. al Trustului Nr. 9 contribue la strângerea legăturii dintre massa constructorilor și cadrele de tehnicieni, uniți în felul comun al ridicării nivelului producției, pentru Înflorirea patriei, GHEORGHE ROBU corespondent CöMsffioetötöt Ce să citim G. Evstafiev Lenin și Stalin despre întrecerea socialistă și despre cultivarea disciplinei «niste in muncă Editura P.M.R. Această lucrare cuprinde genialele învățături despre întrecerea leninist-staliniste socialistă care pornind de la formele cele mai simple ,s’a transformat în Uniunea Sovietică, într’o mișcare a milioane de oameni, devenind o forță puternică a luptei întregului popor pentru victoria comunismului. Arătând că în condițiile capitalismului întrecerea apare sub forma concurenței, broșura subliniază că izvorul întrecerii socialiste constă în înlocuirea muncii forțate prin munca pentru propria clasă, pentru societate. CULTURĂ FIZICĂ ȘI SPORT Dealungul întregului campionat individual de cros al R.P.R.. și al concursului individual de cros „Să întâmpinăm 1 Mai“ constructorii au avut o frumoasă comportare. In cadrul întrecerilor finalei constructorii au obținut frumoase rezultate ,reușind să se claseze pe primele locuri. Astfel campioană R.P.R. la cros a devenit Florentina Petrescu dela Constructorul București la categoria II-a junioare. La categoria II-a juniori constructorul Ion Voicu, dela colectivul București, s-a clasat pe locul trei, iar la senioare Maria Miclea, tot din colectivul Constructorul București s-a clasat și ea pe locul trei. Sportivii de la fabrica de cărămizi și țigle „Sântimbru“, în dorința de a întări angajamentele muncitorilor din fabrică și a ajuta la îndeplinirea și depășirea planului de producție au hotărît ca în fiecare lună să presteze muncă voluntară. Astfel din inițiativa sportivilor Ion Î3rici, tâmplar, și Nicolae Cricoveanu, zidar, s’au așezat cărămizi în două camere ale cuptorului, realizându-se o importantă economie. In această muncă s’au evidențiat o serie de sportivi, printre care și jucătorii echipei de fotbal, care datorită disciplinei și elanului în muncă au repurtat în acest an succese frumoase. NICOLAE VALEANU corespondent. Lipsa de preocupare a organelor sindicale a făcut ca vreme îndelungată constructorii din Iași să nu aibe condițiile necesare pentru desfășurarea unei vii activități sportive. Situația a fost îmbunătățită prin organizarea conducerii colectivului sportiv. Primul pas făcut a constat în alcătuirea unei echipe de fotbal și organizarea probei de marș din cadrul Complexului G.M.A. la care au fost antrenați circa 20 aspiranți. Mulțumit de aceste prime rezultate, biroul colectivului sportiv ,,Constructorul“Iași a început să se de lase în muncă, neorganizându-și munca. Președintele colectivului nu a defalcat planul general de muncă pe luni, încât colectivul nu știe ce activitate are de dus. Responsabilul organizatoric deși este înscris la școala de organizatori sportivi nu se duce la cursuri. Responsabilul cu agitația și propaganda nu a făcut graficul de ședințe, din care cauză munca a început să meargă la întâmplare. Președintele colectivului care e și magazioner, a împărțit echipamentul la sportivi și nu s-a mai îngrijit să-l strângă măcar pentru a-i spăla. Și colectivul sportiv al întreprinderii Nr. 4 Iași are lipsuri în muncă. Astfel, afară de faptul că în mare parte activitatea colectivului se rezumă la fotbal și în această ramură au lipsuri. De exemplu, din lotul de 18 jucători, în urma antrenamentelor, s’a făcut o triere, selecționându-se 12 jucători, socotiți ca cei mai buni, iar ceilalți n’au mai fost chemați la antrenament, ci lăsați pentru atunci când... se va forma o echipă de juniori! Aceasta nu e fost mai ales că la fotbal nu trebue numai 12 jucători, ci un lot mai mare și afară de aceasta ridicarea a cât mai multe elemente noi în sport trebue să fie principala preocupare. N. LUCUȚA corespondent # Se pregătesc temeinic pentru darea de seamă și alegerea organelor sindicale Cum intri pe poarta fabricii de cărămizi „Trainica”, te întâmpină o atmosferă de adevărată sărbătoare. La stânga, în gazeta de perete sunt numeroase articole care vorbesc despre apropiatele alegeri sindicale, despre principiile democrației muncitorești, despre realizările obținute de muncitori în întrecerea desfășurată în cinstea zilei de 1 Mai și a alegerilor sindicale. Alături un fotomontaj reprezentând în imagini sugestive succesele mereu crescânde obținute de oamenii sovietici, minunații constructori ai comunismului. Tot în apropierea intrării principale, pe un panou, sunt anunțate cu litere mari , ziua, locul și ordinea de zi a adunării generale, în cadrul căreia comitetul sindical va prezenta darea de seamă asupra activității depuse în ultimele 6 luni și când va avea loc și alegerea noului comitet de întreprindere. In fabrică, la locurile de muncă, la cantină, peste tot sunt afișate lozinci care vestesc salariații despre însemnatul eveniment îndemnându-i să se pregătească cu toată seriozitatea pentru a analiza activitatea depusă de comitetul de întreprindere și pentru a propune pe lista de candidați pe cei mai buni dintre ei. Fruntașii in producție care în întrecerea socialistă au obținut cele mai însemnate realizări, ocupă locuri de cinste. Numele și realizările lor pot vedea pe diferite panouri și lose zinci, constituind un exemplu și un îndemn în muncă pentru toți muncitorii fabricii. întrecerea socialistă în cinstea alegerilor sindicale se desfășoară cu avânt. Peste 95% din salariați sunt antrenați în întrecere, hotărîți să obțină cele mai mari realizări pentru a cinsti cum se cuvine acest eveniment. Fruntași ca Ion Neagu, muncitor la carieră, care își depășește norma cu 32%, Toma Iordache, de la secția tuburi și Maria Șerbănescu, excavatoristă fruntașă, constitue mândria tuturor. Ei sunt iubiți de întregul colectiv. Avântul cu care salariații fabricii „Trainica” întâmpină alegerile se datorește în mare parte grijii cu care comitetul de întreprindere s’a pregătit pentru această acțiune. Folosind pregătirea dării de seamă și alegerea noului comitet de întreprindere ca mijloc de intensificare a activității sindicale, membrii comitetului au antrenat în muncă un larg activ obștesc format din fruntași în producție, tehnicieni, funcționari, care s’au dovedit excelenți organizatori ai muncii sindicale și ai producției. Darea de seamă întocmită cu participarea tuturor comisiilor pe probleme, scoate în evidență o serie de realizări cât și lipsuri, care vor da posibilitatea salariaților să analizeze temeinic activitatea comitetului și să ajute la ridicarea pe o treaptă superioară a muncii sindicale. O grijă deosebită a acordat-o comitetul prelucrării în cadrul grupelor sindicale a Hotărîrii G. C. al C.G.M. din 22-23 Februarie 1952 și a instrucțiunilor cu privire la alegerile sindicale, astfel ca fiecare salariat să cunoască temeinic sarcinile ce revin sindicatelor în lupta pentru îndeplinirea planului, pentru consolidarea succesului reformei bănești. Alegerile sindicale ce vor avea loc peste câteva zile la fabrica de cărămizi „Trainica” sunt întâmpinate cu multă dragoste de salariați, care sunt hotărîți să intensifice munca sindicală, factor de bază in ridicarea producției și productivității muncii, în lupta pentru construirea socialismului, pentru făurirea unei vieți mai bune tuturor celor ce muncesc din patria noastră. ION PREDA La f,Ceramica“ Colentina trebue intensificată munca in vederea alegerilor sindicale Pregătirile pentru adunarea generală în cadrul căreia va avea loc darea de seamă a activității depusă de actualul comitet de întreprindere și alegerea noului comitet, se desfășoară și la fabrica de cărămizi „Ceramica” — Golentina. Punând în aplicare Hotărîrea C.G. al C.G.M. din 22-23 Februarie, comitelui de întreprindere cu sprijinul instructorilor Uniunii Sindicatelor Constructori și ai Biroului sindical regional Constructori București, sub conducerea organizației de partid, a obținut unele realizări. Pe lângă aceste realizări comitetul de întreprindere de la „Ceramica” are și o serie de lipsuri în ce privește pregătirea adunării generale pentru darea de seamă și alegerea noului comitet. De pildă, întrecerea socialistă lâncezește din cauză că tovarășii din comitet nu au dus o muncă temeinică de mobilizare a conducerii pentru a lua cele mai bune măsuri de organizare a locului de muncă. Lipsa măsurilor tehnico-organizatorice face ca muncitorii să nu-și poată îndeplini cu toții angajamentele luate în întâmpinarea alegerilor. La întocmirea dării de seamă trebuiau antrenate toate comisiile pe probleme din cadrul comitetului, lucru ce nu s’a făcut. întocmită numai de președinte și de secretar, darea de seamă nu a reușit să oglindească toate problemele muncii sindicale, realizările și lipsurile comitetului în ultimele 6 luni. Agitația vizuală în jurul dării de seamă și a alegerilor a fost deasemeni neglijată de comitet. In întreaga fabrică nu este nici un afiș sau lozincă în legătură cu acest eveniment. La gazeta de perete este un singur articol despre alegeri, dar nu despre cele ce vor avea loc în fabrică, ci în general despre această problemă. Lipsurile menționate se datoresc în cea mai mare parte președintelui și secretarului comitetului de întreprindere care în loc să antreneze în muncă toate comisiile pe probleme au vrut să facă totul singuri, neputând desigur să ducă la bun sfârșit sarcinile. Instructorii Uniunii Sindicatelor Constructori și ai Biroului sindical regional trebue să ia toate măsurile pentru mobilizarea întregului comitet de întreprindere, pentru atragerea unui larg activ obștesc în munca de pregătire a alegerilor, asigurând astfel o bună desfășurare a dării de seamă și alegerii noului comitet, P. IONESCU. „Să ne faci © Inste pe-acolo!’ Nicolae Neagu era până mai deunăzi arzător la fabrica de ciment ,Stânca”. Un băiat tânăr, un arzător tânăr. El este unul din elevii arzătorului stahănovist Petre Mustață, căruia i-a fost într’o vreme ajutor. Intr’o bună zi, Nicolae Neagu a fost transferat la fabrica de ciment Turda. Urma tânărul nostru să-și lărgească cunoștințele, să-și desvolte perspectiva la cuptoarele unei fabrici mari. Entuziast, precum e firea omului tânăr, Nicolae Neagu și-a făcut geamantanul și s-a prezentat prin birourile fabricii din Brăila, să-și ia rămas bun. Cu șapca în mână, a bătut la ușa tov. Ștefan Rizeanu. — Pleci, NeaguleJ Plec, tovarășe director — Ei, noroc și s’auzim de bine.La președintele comitetului de întreprindere, la fel. — Pleci Neagule? — Plec, tovarășe Voineagu ! — Noroc și să ne faci cinste pe-acolo... Tot așa la contabilul-șef, la serviciul muncă și salarii, etc. A ajuns omul teafăr la Turda și de-a doua zi, a intrat în producție, la cuptoare, alături de Simion Faur, de Ion Fazekaș. Turdenii, gazde bune, i-au procurat cameră, i-au dat haine de protecție, dar... după vreo două săptămâni, când să-i dea salariul, au început a-l cerceta de forme: — Ai act de transferare ?. 1 Am o scrisoare. Scriau acolo tovarășii de la Brăila, simplu, ca și când niciodată încă nu li s’ar mai fi întâmplat așa ceva : „Tov. Nicolae Neagu se transferă de la noi la Dvs. Cu salutări tovărășești, etc.”. Niciun cuvânt despre categoria de salarizare, nici vorbă de carteg, de muncă... Și.. conform obiceiului, urma să înceapă schimbul de adrese, înregistrate, semnate, vizate, ștampilate, etc. Dela Turda la Brăila, dela Brăila la Turda... Până atunci, încă o săptămână, încă două, tânărul arzător Nicolae Neagu rămâne să se împrumute de ceva bani, căci salariul nu i se poate plăti fără forme. Vorba tor. Nicolae Voineagu : „să ne faci cinste pe-acolo !”. V. ZORA 10 m. il despart de realitate! Iin atelierele de reparațiuni auto, utilaj și lăcătușerie ale Trustului de Construcții Nr. 5—Orașul Stalin, treaba nu merge tocmai bine. Aci, muncitorii nu sunt sprijiniți de tehnicieni pentru ușurarea muncii lor, iar întrecerea socialistă lâncezește. Ba, mai mult, critica este înăbușită. Atemiștii au organizat cinci brigăzi de calitate și economii, dar nu sunt susținuți de tehnicieni și ingineri. Rezultatele acestor brigăzi nu le urmărește nimeni. Șeful atelierelor, ing Maxinescu, deși are biroul la numai 10 metri de ateliere, nu dă pe aici cu lunile- Spiritul său birocratic este binecunoscut. Nu e deci de mirare că la ateliere treaba merge prost! G. STEFANESCU corespondent ! Doar trei la sută... Pe șantierul „Frigoriferul” din Tg. Mureș, peste 80 la sută dintre muncitori sunt antrenați în întrecerea socialistă. Rezultatele în producție sunt mărturia acestei bune mobilizări. Nu acelaș lucru se poate spune despre salariații administrativi din rândul cărora doar... 3 la sută au pornit în întrecerea socialistă. Comitetul sindical trebue să privească cu seriozitate această rămânere în urmă și să ia măsuri pentru ca personalul indirect productiv să ajungă la nivelul muncitorilor din producție. A GHEORGHE corespondent Avantajele muncii in acord 1 La baza salarizării oamenilor muncii din patria noastră stă principiul socialist de retribuție ,după cantitatea și calitatea muncii prestate. Forma în care se materializează principiul de plată a muncii după volumul producției executate este sistemul de muncă în acord. Această forma de retribuire constitue un imbold puternic pentru muncitori în lupta pentru marirea productivității muncii prin îmbogățirea cunoștințelor profesionale, ea îmbină în modul cel mai armonios cointeresarea personală a muncitorului cu interesele producției socialiste. învățătura marxist-leninist-stalinistă ne arată că victoria societății socialiste este determinată tocmai de atingerea unui nivel al productivității muncii mult suPȘr’OF celui realizat de societatea capitalistă. A organiza munca în acord înseamnă a contribui în mare măsură la atingerea acestui scop: creșterea productivității muncii. Lucrul în acord presupune existența unor norme de muncă în baza cărora se stabilesc tarife pentru lucrările executate, suma de plată ce-i revine unui muncitor calculându-se prin înmulțirea volumului producției executate cu tariful pe unitatea de produs. Oamenii muncii din țara noastră, eliberați pentru totdeauna de jugul exploatatorilor își dau seama că numai traducând în viață învățătura prețioasă a partidului, realizând o productivitate înaltă, aduc o contribuție de seamă la desvoltarea economiei noastre naționale, la creșterea nivelului de trai al celor ce muncesc. Este necesar însă să se creeze mun’citorilor cele mai bune condiții pentru ca ’această dorință fierbinte să devină fapte ■Vii, realizări minunate în lupta pentru consolidarea succesului reformei bănești, pentru întărirea păcii. Una din cele mai importante condițiieste aceea a introducerii și generalizării sistemului de lucru în acord pe bază de renorme. In sectorul nostru de construcții, conducerile și comitetele de întreprindere se preocupă îndeaproape de această problemă,reușind sa extindă la tot mai multe locuri de muncă lucrul în acord. S’a manifestat însă uneori și tendința nesănătoasă, cu totul greșită, de a seli Ing. N- ȚUCMAN director adjunct al Direcției Muncă și Salarii din M. C I. M. C. ★ ★ împiedeca introducerea muncii în acord la anumite locuri de muncă pe motiv că munca în acord ar periclita calitatea lucrărilor. Așa a fost cazul la lucrările de izolații. Trebue combătute cu toată tăria aceste manifestări care nu sunt altceva decât concepții învechite, străine de munca și țelul clasei muncitoare. Plata după timpul prestat nu se poate admite decât la acele locuri unde efectiv munca nu se poate norma. Aceste situații sunt destul de rare și la majoritatea lucrărilor introducerea și extinderea sistemului în acord este posibilă dacă organele conducătoare acordă atenția cuvenită acestei probleme. Este foarte bine știut că plătind muncitorii după tariful de acord pentru volumul producției executate, ei sunt stimulați de a ridica necontenit productivitatea muncii, intervenind în acest scop cu inițiative creatoare, inovații și raționalizări, găsind o serie de procedee mai bune care să ducă la o înaltă productivitate. Munca în acord este o garanție a obținerii unor rezultate tot mai însemnate în cadrul întrecerii socialiste. Zecile și sutele de stahanoviști și fruntași în producție sunt o mărturie vie a realizărilor minunate ce se pot obține prin întrebuințarea a cele mai bune condițiuni a acestei importante arme care o constitue sistemul de lucru în acord. Lucrând în acord muncitorii sunt direct interesați pentru a-și ridica tot mai mult calificarea lor profesională, căci numai o înalta calificare, numai o cunoaștere temeinică a meseriei pot să le asigure realizarea unei productivități sporite, un câștig mai mare. Justa aplicare a sistemului de muncă în acord contribue în mare măsură la realizarea sarcinilor de pian, la obținerea unor rezultate însemnate în producție. Deasemeni existența normelor de muncă, pentru lucrul în acord asigură o bună planificare și organizare a producției. Numai pe baza cunoașterii normelor de producție ale muncitorilor, mașinilor, agregatelor, se poate întocmi planul de producție, planul forțelor de muncă. Dacă în sectorul construcțiilor lucrul în acord s’a introdus pe scară destul de ridicată, în sectorul industriei materialelor de construcție s’au observat o serie de lipsuri in această privință. De exemplu erau multe locuri de muncă unde nu se introdusese acordul din cauza unei insuficiente preocupări a organelor ce răspund de această problemă. Astfel, încărcatul pietrei cu bagherul și a argilei cu excavatorul, malaxarea argilei, înlăcuirea (la fabrica „Ideal"), alimentarea morilor brute cu ajutorul conveierului, omogenizarea făinii brute, alimentarea morilor de ciment cu klinker și materiale auxiliare cu ajutorul podului rulant, cum a fost cazul la fabrica „Temelia", etc., erau lucrări la care nu se introdusese munca în acord. Hotărîrea guvernului și partidului cu privire la consolidarea succesului reformei bănești, care a trasat sarcini concrete în această privință, a constituit un imbold puternic în lupta pentru lichidarea lipsurilor, pentru extinderea muncii în acord. Astfel conducerile fabricilor s-au preocupat și, în ultimul timp, aceste lucrări au fost normate, obținându-se chiar dela început o simțitoare creștere a productivității muncii. Este semnificativă în acest sens situația aplicării sistemului de lucru în acord pentru autocamioanele închiriate de la St.U.C. Mult timp a existat o ezitare cu totul inexplicabilă din partea administrației St.U.C. în ceea ce privește introducerea acordului la transportul materialelor cu autocamioanele. Lipsind stimulentul pe care îl aduce remunerarea muncii în acord, productivitatea muncii la transportul materialelor cu autocamioanele era scăzută. Situația s-a schimbat însă din momentul în care șoferii au fost plătiți în acord, productivitatea muncii crescând simțitor. Preocuparea de a se stabili norme, pe baze tehnice, pentru toate lucrările ce pot fi normate trebue să existe și pe viitor, lucru care va asigura obținerea unor realizări și mai importante. Acest lucru trebue făcut cu atenție pentru a nu se cădea în cealaltă extremă și anume de a se maioduce acordul la lucrările care, datorită specificului lor nu pot fi normate, cum ar fi de exemplu cazul muncii efectuate de mecanicii de întreținere. ★ Conducătorii de întreprinderi, pentru a asigura o justă aplicare a sistemului de salarizare în acord trebue să cunoască formele lui de aplicare. Sistemul de salarizare în acord, ținând seamă de modul de calcul, se împarte în acord individual și acord colectiv. Acordul Individual este forma cea mai corespunzătoare principiului socialist de salarizare pentru ca ea stimulează pe muncitori în obținerea unei înalte productivități, în ridicarea calificării profesionale și înlătură situația de a exista o nivelare a remunerării muncii. In acordul individual câștigul muncitorului este determinat de cantitatea și calitatea muncii prestate și el crește pe măsură ce crește și indicele de depășire a normei. Conducătorii de întreprinderi trebue să se preocupe de introducerea acestei forme la toate locurile de muncă unde este posibil. In acest scop trebue să se ia măsurile necesare asigurării unei evidențe clare și precise a realizărilor. Acordul colectiv se introduce acolo unde nu se poate ține o evidență pe fiecare om în parte, ci numai pe echipe, brigăzi, etc., care cuprind un număr mai mare de muncitori și care lucrează în colectiv la executarea unor operații. In această formă câștigul muncitorilor depinde de realizările echipei sau brigăzii în cadrul căreia lucrează, și este caracteristic în special pentru lucrările de construcții. In acordul colectiv, valoarea totală a acordului se împarte între membrii echipei sau brigăzii, in funcție de salariul tarifar de încadrare și numărul orelor efectiv lucrate de fiecare muncitor. Atât acordul individual cât și cel colectiv pot fi direct, progresiv și premiat. In acordul direct munca se plătește după prețuri unitare de acord, iar în cel progresiv, producția executată se plătește după prețuri unitare ce cresc pe măsura sporirii indicelui de depășire a normelor. Acordul progresiv trebue să aibă la bază norme stabilite efectiv pe baze tehnice și el constitue un instrument și mai important pentru mărirea productivității muncii prin cointeresarea și mai accentuată a muncitorilor în lupta de ridicare a productivității muncii lor. In Uniunea Sovietică acest sistem de acord este introdus pe scară largă, cu rezultațe excepționale în toate sectoarele de activitate, inclusiv în cel al construcțiilor. Și pentru noi trebue să constitue o preocupare de seamă stabilirea unor norme tehnice care să permită introducerea acestui sistem superior de acord. Sistemul acordului premiat dă posibilitatea muncitorilor care realizează economii, care contribue la reducerea prețului de cost pe unitatea de produs, etc., să fie premiați. Acest sistem aduce o contribuție de seamă la antrenarea și mobilizarea muncitorilor in lupta pentru o cât mai bună organizare a producției, sporirea productivității, îmbunătățirea calității produselor, cu alte cuvinte la realizarea tuturor sarcinilor de plan. ★ Pentru ca sistemul de lucru în acord să contribue efectiv la creșterea productivității muncii este necesar în primul rând ca normele de muncă să fie stabilite pe baze tehnice. Numai cu norme tehnice, care țin seama de toate îmbunătățirile aduse în producție, de toate procedeele avansate de muncă, de rezultatele obținute de stahanoviști și fruntași, se poate realiza o productivitate mai înaltă. Numai astfel de norme sunt mobilizatoare, însuflețind pe muncitori să depună toată priceperea lor pentru a obține cât mai bune rezultate în muncă. Normele ce se practică astăzi în sectorul construcțiilor și în fabricile de materiale de construcții sunt în general corespunzătoare, ele fiind rezultatul unei munci susținute depuse de organele de specialitate. Aceste organe trebue să se preocupe pe viitor și mai intens de efectuarea unor studii științifice pentru normarea tehnică a tuturor lucrărilor, studii care trebue să se desfășoare pe baza unui plan de normare tehnică, îndeplinirea planului de normare tehnică va însemna un ajutor de seamă pentru producția din fabrici și de pe șantiere, ducând la o înaltă productivitate a muncii. Atât organele administrative cât și cele sindicale trebue să desfășoare o intensă muncă pentru a arăta constructorilor avantajele importante pe care le prezintă o justă aplicare a muncii în acord. Muncitorii trebue să capete încredere în norme și să nu le fie știrbită această încredere printr’o aplicare nejustă a normelor. De multe ori s’a constatat că printr’o greșită înțelegere a avantajelor muncii în acord nu se respectă însuși principiul socialist de salarizare după cantitatea și calitatea lucrului efectuat. Au fost unele cazuri de aplicare nejustă a normelor cu scopul de a se asigura un anumit câștig. Au fost conducători de întreprinderi care au socotit că o aplicare justă a normelor de muncă în acord i-ar împiedica în realizarea planului de producție. Aceste atitudini greșite, nesănătoase, trebue să dispară cu desăvârșire căci ele lovesc în însăși interesele clasei muncitoare. Conducătorii de unități trebue să lupte în permanență pentru asigurarea condițiilor care să facă posibilă realizarea și depășirea normelor; numai în acest fel se vor situa pe linia justă trasată de partid și guvern, vor contribui la consolidarea succesului reformei bănești, la întărirea puterii de cumpărare a salariului, la înflorirea patriei noastre. Trebue înlăturate cu desăvârșire lipsurile care au existat în legătură cu evidența privind aplicarea acordului, întrucât deficiențele în această privință duc la nerespectarea sistemului de remunerare a muncii în acord. Numai în acest fel sistemul de plată a muncii în acord va determina sporirea productivității muncii, creșterea câștigului real al muncitorilor, păstrându-se corelația justă intre acești factori—și anume productivitatea muncii să crească într’o măsură mai mare decât salariul mediu, tot așa cum volumul producției trebue să crească mai mult decât fondul total de salarii. Este o datorie pentru toți factorii de răspundere din producție : conducători de unități, ingineri și tehnicieni, maiștri, normatori, stahanoviști și fruntași în producție, de a contribui într-o măsură cât mai mare la lămurirea acestor probleme de bază, la crearea unei atitudini juste în problema muncii în acord. Aceasta este și una din sarcinile cele mai importante ce revin organelor sindicale. Introducerea și extinderea sistemului de muncă în acord la toate muncile ce pot fi normate și aplicarea justă a acordului sunt garanții puternice pentru îndeplinirea și depășirea planului pe 1952 la toți indicii, pentru desvoltarea economiei noastre, pentru întărirea frontului păcii, condus de marea Uniune Sovietică, în frunte cu genialul conducător și învățător al oamenilor muncii de pretutindeni, tovarășul Stalin.