Constructorul, ianuarie 1953 (Anul 5, nr. 156-160)
1953-01-03 / nr. 156
eessfinTö Eüt Gospodăriile agricole anexe, mijloace de seamă pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii Oamenii muncii din patria noastră, contrai al oamenilor muncii, conducerile Întreiduși de partid, obțin zi de zi noi succese în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal înainte de termen. Aceste succese în domeniul producției duc la continua creștere a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. O realizare deosebită a regimului democrat-popular este înființarea cantinelor pe lângă întreprinderi precum și a gospodăriilor agricole anexe, create în scopul de a îmbunătăți cantitativ și calitativ mesele servite la cantine. Recenta Hotărîre a guvernului și partidului cu privire la crearea zonelor legumicole în jurul orașelor și centrelor industriale in vederea aprovizionării lor cu legume și zarzavaturi, este încă o dovadă a grijii pe care partidul și guvernul o poartă oamenilor muncii. Zonele legumicole vor constitui un ajutor substanțial la ridicarea nivelului de trai al muncitorilor. Oamenii muncii din sectorul construcții și imateriale de construcții simt pe zi ce trece cum viața lor se îmbunătățește necontenit. In întreprinderi, pe șantiere, în fabrici, există astăzi cantine spațioase, higienice, unde muncitorii primesc o masă consistentă la un preț redus. Timpul când lucrau la diferiți patroni și erau siliți să mănânce pe șantier o bucată de pâine sau să-și pregătească o mămăligă la un foc între două cărămizi, a rămas doar o amintire tristă. O contribuție însemnată la creșterea bunei stări materiale a celor ce muncesc, o au gospodăriile anexe înființate pe lângă întreprinderile de construcții și fabricile de materiale de construcții. Acolo unde conducerile administrative și comitetele de întreprinderi s’au ocupat îndeaproape de buna funcționare a gospodăriilor anexe, rezultatele au fost dintre cele mai bune. Cantinele au fost aprovizionate în tot timpul verii cu zarzavaturi și produse legumicole putând astfel să îmbunătățească mâncarea servită oamenilor muncii din întreprinderile respective, multe din ele aprovizionându-se și pentru perioada de a urma îndrumând îndeaproape comisia de cantină și aprovizionare și mobilizând conducerea administrativă, comitetul fabricii „Cimentul Păcii” a înființat o gospodărie anexă. Pentru cultivarea celor 20 ha, comisia de cantină și aprovizionare a sprijinit permanent conducerea gospodăriei anexe la întocmirea planurilor de cultură după nevoile cantinei, la procurarea semințelor și a îngrășămintelor necesare, veghiind în acelaș timp ca înssămânțările și îngrijirea culturilor să se facă la timp și la bune condițiuni. Această preocupare față de gospodăria anexă a dat cele mai bune rezultate. Cantina a fost aprovizionată in tot timpul verii cu tot felul de zarzavaturi, și s’au putut face și proviziile necesare pentru iarnă.Rezultate bune au obținut și gospodăriile anexe de la întreprinderea nr- 803, fabrica de cărămizi „1 Mai” și altele. Sunt insă unele conduceri și comitete de întreprinderi care privesc problema gospodăriilor anexe ca pe un lucru secundar, de care nu trebue să se ocupe permanent. Așa se explică de ce unele conduceri și comitete ca de pildă cele de la întreprinderea de construcții nr. 202, fabricile de cărămizi ,,Reconstrucția” și „Ceramica”-Moflenii nu au acordat importanță gospodăriilor anexe lăsând conducerile acestor gospodării să lucreze la întâmplare și să facă ce vor. întreprinderea de construcții nr. 202 a înființat o gospodărie anexă, cele 25 ha au fost cultivate, însă nimeni nu a urmărit unde merg produsele gospodăriei. Conducerea gospodăriei a găsit de cuviință să vândă produsele altor instituții din oraș, lăsând cantina întreprinderii nr. 202 fără zarzavaturi în timpul iernii. Anul 1953 pune în fața constructorilor sarcini mărețe. Volumul construcțiilor va fi cu mult mai mare decât cel din anii trecuți. Vor trebui produse mult mai multe materiale de construcții necesare mărețelor construcții ale patriei noastre. Un obiectiv de seamă al planului cincinal este creșterea permanentă a nivelului deprinderilor și comitetele de întreprindere trebue să pună în centrul activității lor grija permanenta pentru bunăstarea celor ce muncesc. Activitatea de anul trecut a gospodăriilor anexe trebue analizată în mod serios și luate măsuri pentru remedierea lipsurilor avute. Acolo unde nu au existat gospodării anexe trebue să se treacă demdată la organizarea lor. Conducerile întreprinderilor trebue să pună la dispoziție uneltele și semințele necesare și să îndrumeze conducerile gospodăriilor anexe asupra felului cum trebue să muncească. Comitetele de întreprindere au sarcina să sprijine comisiile de cantină și aprovizionare să-și formeze colective obștești și împreună să întocmească un plan concret de muncă. In acest plan va trebui prevăzut cum va sprijini comisilae de cantină și aprovizionare gospodăria anexă in întocmirea planurilor de cultură care vor fi bazate în primul rând pe nevoile cantinei. Comisiile de cantină și aprovizionare, sprijinite de comitetele de întreprindere, trebue să vegheze ca aprovizionarea cu semințe, îngrășăminte, materiale pentru răsadniță să se facă din timp. Deasemenea ele vor trebui să îngrijească ca însămânțările de toamnă și primăvară să se facă din timp și să se aplice pe scară largă agrotehnica înaintată sovietică. O atenție deosebită trebue acordată felului cum sunt folosite produsele gospodăriilor anexe pentru a nu se mai repeta .greșelile făcute de unele gospodării în anul trecut. Asigurând o cât mai bună aprovizionare a cantinelor cu produse din gospodăriile proprii, acestea vor putea servi constructorilor o masă bună și cu preț redus, contribuind astfel la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii din construcții. ALEX. OLTEANU responsabilul secției aprovizionare și locuințe muncitorești din Uniunea Sindicatelor Constructori Unul din factorii de seamă care asigură buna desfășurare a întrecerii socialiste și in general bunul mers al producției este consfătuirea de producție. Experiența a dovedit că pe șantierele și in fabricile unde consfătuirile de producție sunt ținute cu regularitate, bine organizate, unde problemele de producția Wmț, dezbătute pe larg de oamenii iffijiȘte, care vin cu propuneri și sugestii jßffifi’u îmbunătățirea muncii, acolo lucrurile merg bine, sarcinile de plan sunt duse la îndeplinire și chiar depășite. Din păcate nu peste tot consfătuirilor de producție li se citi importanța cuvenită. Mai sunt destule șantiere unde aceste consfătuiri nu se țin cu lunile, sau atunci când au loc se desfășoară in mod formal, totul reducându-se la citirea sarcinilor de plan sau chiar a unor „angajamente“ întocmite în biroul conducerii șantierului sau al comitetului de întreprindere. Iată de ce socotim, folositor să reproducem din ziarul local din Petroșani „Steagul Roșu" nr. 166 foiletonul ,,Consfătuire de producție" din care organele administrative și sindicale vor trebui să tragă învățăminte de felul puni N trebue organizată o consfătuire de producție. Rămăsese stabilit: după masă urma să aibă loc consfătuirea Era și timpul. Consfătuirea de producție fusese amânată de câteva ori și trebuia ținută cel puțin de „ochii lumii". De pe șantierele întreprinderii 709 Construcții Petroșani, muncitorii anunțau că și-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 30 Decembrie să construiască tot mai multe apartamente pentru minerii Văii Jiului și cereau să se îmbunătățească aprovizionarea cu materiale, să li se pună la îndemână mai multe mașini. — Necazuri — află contabilul șef Caloporeanu Alexandru. — Mai sunt și altele. Tot azi ar fi să facem plata salariilor pe șantiere. Treburi și treburi — spuse cu glas domol directorul întreprinderii 709 Construcții, Mateescu Ștefan: încetul cu încetul, biroul se goli. Rămase doar directorul Mateescu și contabilul șef Caloporeanu. — Eu aș zice totuși să nu ținem azi consfătuirea. — Nici azi? — îl întrerupse mirat directorul. — Nici azi. Am eu ceva mai important la ordinea de zi. Știi, azi, 6 Decembrie, e ziua mea de naștere. Nu poți sta așa, de lemn. Suntem prieteni, colegi, ne leagă amintiri. Am de gând să marcăm ziua mea cu ceva ,udătură". Ce zici ? — Ce să zic. Se face! Consfătuiri de producție poți ține, în fiecare zi dar, ziua de naștere odată pe an și-o serbează omul! Dar cu plata salariilor pe șantiere cum rămâne? — Ca și cu consfătuirea. Vedem noi, doar zilele nu-s băgate în sac. — Ei dar uitam un lucru — reluă directorul Mateescu. Unde ne întâlnim? •— Mai întrebi? In birou la mine. Totul a aranjat — spuse contabilul șef Caloporeanu și plecă, trecându-și mulțumit mâinile. tV Amurg de seară. Atenția unui grup de muncitori veniți la întreprinderea de construcții să ia parte la consfătuirea de producție sau atrasă de cântecele vesele, de frânetele ce izbucneau din biroul contabilului șef Caloporeanu. — Să știi că funcționarii noștri au organizat un cor și se pregătesc de vreun festival — își dete un constructor cu părerea. — N'ar fi rău — răspunse altul. Unul dintre constructori se îndreaptă spre încăperea cu pricina. Bătu la ușă — nici un răspuns înăuntru, zarvă mare, încet deschise ușa și își băgă cepul înăuntru. —. Ia te uită! Fumul de țigări colora încăperea în albastru-cenușiu. Duhnea a vin, lichior și gustări. In mijloc, la loc de cinste, — contabilul șef Caloporeanu, sărbătoritul. In jur erau: directorul Mateescu, șeful serviciului contabilității Andrica Gheorghe, șeful sectorului financiar Șeica Gheorghe, contabilele Lăzărescu Anișoara și Popescu Sultana, funcționarul Popescu Eustațiu și alți șefi. Cu toții, închinau în cinstea contabilului șef: — Să ne trăiască domn' Caloporeanu, omul nostru! — Mulți ani trăiască! Urana! — îi țineau ceilalți isonul. Și’n hărmălaia asta, funcționarul Popescu Eustațiu observă că muncitorul nepoftit și-a băgat capul pe ușă, ducție ” — Ce mai vrei și dumneata acum, că doar serviciul s’a terminat! — Mă uit, zise constructorul. E foarte reușită „consfătuirea" voastră „de producție". De nu v ați deochia! Și cum tovarășul director Mateescu e săritor la nevoie, își puse întreaga sa „autoritate” în joc, s-o scoată basma curată. — Se mai întâmplă tovarășe. Doar suntem aici, c an familie, între noi. Și apoi, e după ora 4, cu aprobarea mea. Așa că totul e la rând... — Dar cu consfătuirea de producție cum rămâne? — Era vorba că azi — răspunse îngândurat directorul Mateescu. Dar nu suntem noi așa de rigizi, birocrați. O putem ține mâine, poimâne... In aceeaș zi când sub patronajul directorului Mateescu, contabilul șef Caloporeanu își serba onomastica, când în birourile întreprinderii de construcții era chei și veselie, pe șantiere, muncitorii erau frământați de alte treburi, ei și-au luat angajamente sporite in întrecere, darr aprovizionarea cu materiale merge prost, mașinile și utilajele nu sunt revizuite la timp — realizarea planului e împiedicată. Muncitorii așteptau să li se plătească salariile, iar directorul, contabilii și restul „familiei” își struneau paharele. Directorul Mateescu și contabilul șef Caloporeanu de la întreprinderea 709 Construcții, consideră că „mărunțișurile1 astea nu sunt demne de preocupările lor și înlocuiesc consfătuirile de producție cu agape colegiale, cu vinuri, alese, lichioruri, prăjituri și pupături. Ei și-au făcut un calcul burghez: e mai plăcută o asemenea atmosferă încărcată cu mâncăruri gustoase, băuturi tari, laude și urări de noroc, decât o ședință de producție în care să te expui criticilor aspre ale muncitorilor pentru că n'ai organizat bine transporturile și aprovizionarea cu materiale, că ai făcut greșeli în calcularea salariilor, că nu te îngrijești de cazarea muncitorilor... Numai că muncitorii constructori gândesc altfel decât caloporenii din conducerea întreprinderii și răstoarnă asemenea calcule, chiar dacă strică buna dispoziție a unor funcționari ușuratici care confundă birourile întreprinderii cu localurile de petrecere. I. BARBU FOILETON Consfătuirea de pro Risipă tip materiale întâmplare. In pământul scos din șanțuri-La lucrările ce se execută pe șantierele întreprinderii de construcții nr. 502 prețul de cost este încă ridicat. Aceasta se datorește, risipei ce se face prin proasta depozitare și gospodărire a materialelor, ca și prin proasta calitate a unor lucrări. Serioase lipsuri pot fi constatate pe șantierul Fabrica de pâine al acestei întreprinderi. Aici, cimentul în vrac este depozitat lângă betonieră, direct pe pământul umed, peste tot felul de gunoaie, talaj, resturi de cărămizi etc. Drumul de la magazie la betonieră e presărat cu sute de kilograme de ciment risipit printre cărămizi aruncate la le pentru canalizare sunt îngropate scânduri și alte materiale. Pe tărgi și în jurul betonierei, până peste osiile roților, sunt straturi de mortar de ciment întărit. O serie de lucrări au fost executate fară respectarea celor mai elementare reguli tehnice. La prezența inginerului Kurt Krestels și a meșterului Vasile Török s’a astupat complect rostul de dilatație în interiorul clădirii, lucru ce nu este îngăduit. Cornierele la colțurile stâlpilor din interior trebuiau să acopere faianța, or, plăcile de faianță au fost montate greșit, depășind cornierele sau la nivel cu ele, astfel încât lucrarea trebuia refăcută pe o suprafață de peste 20 m.p. In closete și băi s’au executat 100 m.p. tencuială pe porțiuni unde peretele trebue acoperit cu faianță. Refacerea acestor lucrări înseamnă timp pierdut, cheltuială de materiale și de manoperă. Toate acestea dovedesc că tehnicienii de pe șantier încă nu dau dovadă de simț de răspundere față de sarcinile ce le revin. Conducerea întreprinderii Nr. 502 va trebui să analizeze serios această situație și să nu îngădue ca ea să dăinue în viitor. GIOVANnI BELLEGANTE corespondent De pe șantiere și din fabrici Grija pentru ridicarea nivelului material și cultural al constructorilor O preocupare de seamă pentru comitetul și conducerea șantierului Centrul școlar Câmpulung Moldovenesc, al Trustului nr. 4 Sovrom,construcție, este ridicarea tot mai mult a nivelului material și cultural al constructorilor. Punând in centrul activității sale această problemă comitetul de întreprindere a mobilizat conducerea șantierului și împreună au luat o serie de măsuri pentru îmbunătățiri sociale și culturale. O frumoasă realizare în această direcție, o constitue amenajarea unui grup social înzestrat cu toate cele necesare. Dormitoarele spațioase, luminoase, bine încălzite și înzestrate cu lingerie curată, asigură constructorilor de pe șantier o odihnă bine meritată după orele de producție. Grupul social a fost înzestrat cu o spălătorie și o bac. Cantina șantierului, bine amenajată, servește constructorilor o masă consistentă, gustoasă și la preț redus. Mobilizând și îndrumând permanent activitatea comisiei de cantină, comitetul de întreprindere sesizează din timp lipsurile ce se ivesc și împreună cu conducerea administrativă la măsuri pentru înlăturarea lor. „ Grija comitetului și a conducerii s’a manifestat în aceeaș măsură și față de sănătatea muncitorilor. Prim înființarea pe șantier de truse medicale, posturi de prim ajutor și o infirmerie, dotate cu medicamente toate cele necesare, a fost asigurată o permimanentă asistență medicală acordată în mod gratuit. Munca culturală de massă este una din cele mai frumoase realizări ale comitetului de întreprindere. Amenajându-se un club înzestrat cu mese de șah, masă de tenis, bi- Frumoase Tinerii constructori de la Fabrica de cărămizi Medgidia obțin noi succese în producție. Astfel, echipa tânărului Adam Damian, lucrând la săpături, realizează zilnic o depășire medie a normei de 190 %. De asemenea, echipa tânărului Filip Vidinei realizează zilnic după Consfătuire cu „Tencuieli Cu prilejul „Săptămânii Cărții“, Editura Ministerului Construcțiilor și al Industriei Materialelor de Construcții, a organizat la Hunedoara o consfătuire între muncitorii și tehnicienii-constructori și autorul cărții „Tencuieli uscate“ tov. ing. Șt. Gheorghiță. In cadrul acestei consfătuiri au luatbliotecă cu 6.000 volume și o sală de lectură, s-a reușit să se atragă un mare număr de constructori care, frecvemtând clubul, luând parte la conferințele și manifestațiile culturale organizate aici, își ridică necontenit nivelul politic și cultural. Grija partidului și guvernului pentru asigurarea unor cât mai bune condiții de trai materiale și culturale pentru constructori a contribuit la creșterea avântului în muncă, la stimularea inițiativei creatoare, datorită cărora planul pe 1952 a fost realizat cu mult înainte de termen. Graficul de urmărire a întrecerii socialiste complectat în fiecare zi este o oglindă vie a elanului cu care constructorii răspund grijii ce se-o poartă partidul și guvernul. In el se oglindesc realizările zidarului stahanovist Ștefan Tier, care folosind metoda de zidire rapidă a stahanovistului sovietic Orlov, depășește zilnic norma cu 80—100%, calificând în acelaș timp după metoda Cotlear 6 tovarăși. Pe grafic se pot vedea și numele dulgherului stahanovist Dumitru Gherman, al fierarului betonist Stanislav Poacec, al mecanicului de utilaj Ion Bladea și al multor altora care, folosind metodele înaintate de muncă, depășesc normele cu 80—120%, realizează economii de mii de le; se califică la locul de muncă zeci de cadre noi necesare mărețelor noastre construcții. Toți aceștia sunt hotărîți să folosească realizările obținute în 1952 ca puinct de plecare în obținerea de noi și însemnate realizări lupta pentru realizarea planului pa 1953. Iași. realizări M. NEGRU șiri de normă între 70—150%. Aici sunt mulți tineri constructori care se mândresc cu titlul de fruntaș în producție și care se străduesc ca fiecare zi de muncă să însemne o nouă izbândă adusă patriei. PETRE COSTEA corespondent cititorii cârtii cuvântul o serie de muncitori și tehnicieni de pe șantiere, printre care ing. Barbu, Șt. Dumitrescu, Elena Condrea și alții care au propus extinderea metodei tencuielilor uscate descrisă în cartea tov. ing. Șt Gheorghiță. S. MONEA corespondent Un cabinet tehnic fără activitate La fabrica de ciment Azuga există de mult timp un cabinet tehnic. Conducerea fabricii și comitetul de întreprindere au creat acest cabinet cu scopul de a organiza conferințe tehnice și consfătuiri în cadrul cărora tehnicienii, inginerii și stahanoviștii să-și expună metodele lor de muncă pentru ca ele să devină un bun al tuturor și să ajute la ridicarea nivelului tehnic al celorlalți muncitori. Cabinetul tehnic nu-și îndeplinește însă nici pe departe scopul pentru care a fost înființat, și acest fapt se datorește în special (ov. Gh. Luca, responsabilul cultural carerut s'a îngrijit să facă un plan de muncă pe baza căruia să-și ducă activitatea cabinetul tehnic. Dealtfel nici comitetul de întreprindere nu s'a interesat de această problemă și nu a căutat să activizeze comisia culturală pentru lichidarea lipsurilor în ce privește cabinetul tehnic. ION LAZĂR corespondent lipsă de grijă gospodărească La grupul de șantiere Timișoara și Trustului S.R.C. nr. 2, conducerea administrativă s'a preocupat de aprovizionarea cantinei cu alimentele necesare pe tot timpul iernii, înlăturând o serie de greutăți ivite în această direcție, conducerea a reușit să procure cantități suficiente de cartofi, ceapă și alte zarzavaturi. Grija conducerii și în special a administratorului grupului de șantiere Zoltán Beraki, nu s’a manifestat însă in aceeaș măsură și în ce privește depozitarea acestor alimente. Crezând că sarcina a fost îndeplinită odată cu aducerea alimentelor, nimeni nu s-a mai interesat de felul cum acestea sunt înmagazinate. Datorită lipsei de grijă în această direcție, cartofii și zarzavaturile au fost descărcate la întâmplare în noroi și lăsate zile întregi în ploaie (o cantitate de circa un vagon de cartofi a stat aproape o lună de zile în aer liber fără ca cineva să se ocupe de depozitarea lor). Udați de ploaie și apoi depozitați la Întâmplare într’o magazie necorespunzătoare, o mare parte din cartofi și zarzavaturi s’au stricat, pricinuindu-se astfel pagube serioase. Lipsa de grijă a conducerii se manifestă și față de buna funcționare a cantinei, care deși aprovizionată în condiții bune, nu servește o masă consistentă, iar prețul este încă ridicat. Aceste lipsuri se datoresc în bună parte și comitetului de secție în frunte cu tov. președinte Gheorghe Butescu care nu a organizat comisia de cantină, nu s’a preocupat de controlul permanent și organizat al felului cum funcționează cantina și cum s’au făcut pregătirile pentru iarnă DUMITRU LUMEZEANU corespondent Spre o cât mai rațională antemăsurătoare în proiectare Antemăsurătoarea este una din piesele scrise alcătuitoare ale proiectului, pe care institutele de proiectare le trimit întreprinderilor de execuție și șantierelor. Pe baza ei se alcătuește devizul, care stabilește valoarea lucrării și permite deschiderea, finanțării ; de asemenea, pe baza ei se fac planificarea și comanda materialelor necesare pentru executarea lucrărilor. O antemăsurătoare corect făcută, pe dimensiuni și calități, care corespunde dublului scop all unei finanțări exacte și al unei aprovizionări corecte a șantierului, servește la o justă planificare, pe când o antemăsurătoare incorectă sau aproximativ făcută poate fi socotită ca o piedică în calea bunei desfășurări a execuției și deci, implicit, în calea realizării planului. Au fost cazuri când, primind o măsurătoare care indica de exemplu cantitatea de oțel beton, fără a arăta grosimile și lungimile, șantierul, ținând seama de nevoia unei planificări rapide care să nu întârzie execuția, a comandat oțelul și acesta nu a putut fi întrebuințat decât în parte, întrucât cantitățile existente, repartizate pe grosimi, nu corespundeau cantităților din planurile de execuție. In alte cazuri, din cauza unei antemăsurători subestimative, șantierul a deschis finanțarea pe baza devizului proiectului, care s-a dovedit insuficient, și șantierul a suferit din lipsă de bani, finanțarea fiind sub nevoile sale reale. In ambele cazuri, a fost necesară efectuarea unor formalități și calcule, care au dus la o imensă pierdere de timp ce putea fi evitată. Unii proiectanți, din comoditate, folosesc formula „măsurătoarea exactă la execuție“in multe cazuri când vor să ocolească o parte din măsurătorile care duc la calcule mai dificile, dând cantitățile cu aproximație la anumite materiale, pe baza unor procente care variază de la proiectant la proiectant. Aceștia ar trebui să știe că finanțarea, odată deschisă pe baza unor anumite cantități și a unui un anuimit deviz, nu poate fi schimbată ulterior decât în cazuri când intervin lucrări ce nu puteau fi prevăzute inițial, în nici un caz din cauza unor greșeli de măsurătoare și nu cu mai mult de 5% din valoarea devizului. de. Tât în acelaș scop, proiectantul trebue să mare atenție încadrării lucrărilor în articolele din analiza-tip a M.C.LM.C. și și cu preț redus pentru cinematografe și teatru, au constituit deasemeni un puternic stimulent. Toate acestea au făcut ca astăzi fabrica să se mândrească cu cei 8 stahanoviști și 15 fruntași în producție confirmați. Asemenea preocupare față de mișcarea stahanovistă, o are și conducerea întreprinderii de construcții nr. 101 unde însuși tov. director Mihai Bircaș, se ocupă de această problemă, ajutând muncitorii in realizarea de inovații și nu ridicarea nivelului lor tehnic. O serioasă preocupare față de această problemă o arată și întreprinderile de construcții nr. 501, 802 și 805 care au organizat școli stahanoviste, unde muncitorii fruntași își însușesc metodele avansate de lucru. Sunt însă unele organe administrative și comitete de întreprinderi care privesc cu nepăsare această problemă, tratând-o în mod birocratic. Cum pot oare justifica tovarășii din conducerea și comitetul fabricii de cărămizi „Crișul“ din Oradea faptul că deși a trecut mai bine de un an de la apariția Hotărîrii, ei nu au reușit nici s-o citească ? Urmarea acestei nepăsări este că deși în fabrică se aplică cu succes metoda Duvanov de așezare și ardere rapidă a cărămizilor, nu a fost confirmat nici un stahanovist. Unele conduceri și comitete au considerat că odată confirmat un stahanovist nu trebue să se mai ocupe de el. Așa a procedat de pildă conducerea șantierului „Teatrul Muzical“ care nu s-a interesat să creeze condiții bune de muncă zidarului stahanovist Ian Radu, ceea ce a făcut ca acesta să-și piardă titlul. Unele conduceri și comitete de întreprinderi nu numai ,că nu sprijină desvoltarea mișcării stahanoviste, dar prin felul birocratic de a lucra, îngrădesc această mișcare. Așa este cazul conducerii și comitetului de întreprindere al sectorului nr. 604 al Trustului de Construcții Nr. 6. Organele administrative și sindicale în loc să instruiască comitetele de secție și conducerile șantierelor de felul cum trebue să sprijine pe muncianume să țină seama de mijloacele de realizare ale executantului, pentru a nu prevedea în proiect mijloace de lucru pentru care executantul nu are utilajul necesar. Unii proiectanți greșesc în celălalt sens, și anime fac măsurători acoperitoare. Dacă a face o măsurătoare mai mică e dăunător bunei desfășurăriia lucrărilor pe șantier, tot astfel nu este just a se întrebuința măsurători acoperitoare, sau a se introduce în analiză ori măsurătoare operațiuni despre care proiectantul știe că nu se vor executa pe teren, insă care acoperă ca valoare executarea lucrărilor prin metodele de lucru ale șantierului. Este vorba despre acele măsurători acoperitor mai mari, pentru finanțare. Intre aceste două formule, proiectantul trebue să aleagă pe aceea a „măsurătorii exacte la proiectare“, singura care permite o justă planificare a materialelor și o corectă finanțare, pentru că în fond acesta este rolul anntemăsurătorii o măsurătoare care nu cuprinde specificarea cantităților de materiale pe dimensiuni poate aduce mari prejudicii, mai ales atunci când ea se combină și cu planuri neclare în expunere, căci în acest caz ea dă executantului posibilitatea să aducă proiectului inițial modificări care nu întotdeauna corespund intenției proiectantului și pentru care nu întotdeauna proiectantul este consultat. Deasemenea este important ca articolele măsurătorii să se succeadă în aceeași ordine in care vor fi înșirate articolele de deviz, pentru a nu se da loc la confuzii și neclarități. După cum și in celelalte operațiuni caracteristice proiectării se fac mereu pași înainte, găsindu-se noi metode de lucru, tot așa sa,au adus diverse îmbunătățiri felului de expunere a măsurătorilor, pentru a se căpăta o cât mai mare claritate și ușurință în alcătuirea și verificarea ei. O astfel de îmbunătățire a adus aplicarea metodei sovietice cu privire la alcătuirea tablourilor de fierărie. Această metodă constă în marcarea fiecărui fier în grindă cu un număr de ordine, pentru identificare, și în figurarea sa, în tabloul de fierărie printr-o schiță, arătându-i forma, caracteristicile, dimensiunea și cantitatea.. In felul acesta nu se mai scoate fier la scară, și se simplifică în acelaș timp și identificarea fiarelor, obținându-se mai multă precizie. Fierarul, pe șantier, lucrează după schițe date de șeful de șantier, și dacă în afară de desenul secției longitudinale a piesei, cu aratarea fierăriei, proiectantul mai dă și desenul exact al fierului la scară, face o operație care nu folosește execuției. Prin metoda indicată, avantajul este deci bilateral: pentru proiectant — economie de timp, pentru șantier — ușurarea execuției și controlului, folosul fiind deopotrivă al inginerului, meșterului și fierarului betonist. Față de metoda veche de scoatere a fierului la scară, aceasta reprezintă un progres simțitor, arătând preocuparea proiectantului de a ușura retrica executantului și de a face cât mai ușor înțeleasă concepția lui.. In sensul acestei preocupări se îndreaptă efortul proiectantului sovietic, eforturi bine justificate de folosul adus șantierelor in execuție. „O problemă în legătură cu antemăsuratoarea este aceea a personalului care trebue să execute această muncă. In unele institute de proiectare există calculatori care formează o secție în cadrul fiecărui serviciu și care se ocupă exclusiv cu alcătuirea măsurătorilor, pe care apoi le înmânează serviciului de devize. In alte institute există unități mixte de proiectare, din care, pe lângă cei care participă la elaborarea planurilor, fac parte și cei care fac măsurătorile și devizele. Este recomandabil ca aceeași persoană care face devizul să facă și măsurătoarea. Deasemenea, este esențial ca proiectantul care răspunde de elaborarea întregului proiect sa verifice serios măsurătoarea, pentru că singurul în măsură de a-și da seama de eventualele erori este el însuși, cel care a conceput lucrarea și căruia aceste greșeli îi pot apare în mod evident chiar de la prima privire. In general, în institutele de proiectare trebue să existe o preocupare permanentă a personalului proiectant, de a extinde claritatea ce se impune în planurile pe care le concepe și asupra măsurătorii care complectează planurile și care pentru execuție este o piesă extrem de importantă. In acest fel, vom reuși să întărim și mai iumlt legătură intre execuție și proiectare, pentru ca sectorul de construcție să poată desfășura în cele mai bune condiții producția, inălțâind mărețele construcții ale patriei noastre. A. SPATARU calculator în I P.S.R. lligglliJ^.DULL^L!11 ■' »■ [UNK] [UNK]—■ Toată atenția stahanoviștilor și fruntașilor in producție Minunate sunt realizările pe care oamenii muncii din patria noastră le obțin în lupta lor neobosită pentru construirea socialismului, pentru o viață nouă, fericită pentru cei ce muncesc! Iți crește inima de bucurie când vezi cum pe meleaguri altădată pustii, lăsate în părăsire de regimurile burghezo-moșierești, se înalță astăzi repede ,tot mai numeroase uzine, fabrici, locuințe muncitorești,instituții de cultură, clădiri sociale. Cu dragoste și îndreptățită mândrie privește poporul nostru muncitor la vrednicii constructori care prin eforturile lor croiesc drum nou Dunării spre Mare, cum se înalță mândră „Casa Scânteii“ sau uriașa hidrocentrală de pe Bistrița care va face să i se aprindă lampa lui Ilid, în cele mai îndepărtate sate și așezări muncitorești din bătrâna Moldovă. Odată cu aceste mărețe construcții cresc neîncetat oameni noi, educați de partid in spiritul dragostei nețărmurite față de pajtrie, care prin eforturile lor creatoare, prin atitudinea lor nouă față de muncă, împing tehnica pe o treaptă tot mai înaltă. Exemple minunate pot fi pentru constructorii noștri, stahanoviști ca Simion Faur, care urmând inițiativa stahanovistelor sovietice Maria Rojneva și Lidia Cononenco, a pornit cu patriotic avânt lupta pentru depășirea tuturor indicilor de plan, ca zidarul.AureLAna, care lucrând după metoda stahanovistului sovietic Orlov dă două norme și jumătate pe zi, sau așezătorul Condrat Harbuz care prin aplicarea metodei de așezare și ardere rapidă a cărămizilor a stahanovistului sovietic Duranov a adus o însemnată contribuție la îndeplinirea planului fabricii cu mai mult de două luni înainte de termen. Aceștia sunt numai o mică parte dintre sutele de stahagoviști și miile de fruntași în producție din sectorul construcțiilor și materialelor de construcții care prin însușirea unei tehnici înaintate, prin folosirea bogatei experiențe a constructorilor sovietici obțin realizări care îi situează în primele rânduri ale celor ce luptă pentru o viață mai bună, pentru pace, însemnatele realizări pe care le obțin oamenii muncii din sectorul construcțiilor și al materialelor de construcții’nu, lupta lui neobosită pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, demonstrează în mod practic fără putință de tăgadă, rezultatele minunate ale mișcării stahanoviste „mișcarea cea mai plină de vitalitate, cea mai de nebiruit din zilele noastre", în cuvântarea sa ținută la prima consfătuire a stahanoviștilor din Uniunea Sovietică tovarășul Stalin arată că „...mișcarea stahanovistă, ca expresie a unor norme tehnice noi, mai înalte, reprezintă o pildă a acelei productivități ridicate a muncii pe care o poate da numai socialismul și pe care nu o poate da capitalismul". Cei 353 de stahanoviști și 7.666 de Fruntași în producție din sectorul construcțiilor și materialelor de construcții, constitue o dovadă vie a elanului cu care constructorii au înțeles să muncească pentru făurirea vieții noi în țara noastră. Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri arată că dezvoltarea mișcării stahanoviste trebue să fie o preocupare de zi cu zi a conducerilor administrative și a organelor sindicale din întreprinderi. Acestea trebue să se ocupe permanent de a lua toate măsurile tehnico-organizatorice pentru crea condiții de muncă cât mai bune, de a a crește cu grije pe acei muncitori care obțin înaltul titlu de stahanovist sau de fruntaș în producție. Multe din conducerile și comitetele întreprinderilor noastre înțelegând rolul însemnat ce-l au în desvoltarea mișcării stahanoviste se ocupă îndeaproape de această problemă, punânnd în practică sarcinile Hotărârii. Așa a înțeles de pildă să se ocupe de această problemă conducerea și comitetul fabricii de ciment „Temelia“ din Orașul Stalin. încă de la începutul anului, conducerea și comitetul de întreprindere, au întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice, plan care pus în practică a dat cele mai bune rezultate. Având condiții bune de muncă muncitorii, au început să obțină zi de o zi realizări tot mai însemnate, fapt ce a făcut ca o serie de muncitori să fie fruntași in producție. Atât conducerea cât și comitetul nu au lăsat la voia întâmplării dezvoltarea mișcării stahanoviste ci au urmărit-o permanent îndreptând-o pe drumul cel bun. Comitetul de întreprindere organizând temeinic grupele sindicale, a putut ca în consfătuirile de producție pe grupe să antreneze muncitorii în discutarea și înlăturarea unor lipsuri ce le mai aveau unii tovarăși, lipsuri ce-i împiedicau să obțină titlul de stahanovist sau fruntaș in producție. Deasemenea comitetul în colaborare cu conducerea, au mobilizat cea mai mare parte a tehnicienilor și inginerilor pentru a urma inițiativa inginerului Vasile Dicu, de ridicare la nivelului profesional și tehnico-cultural al muncitorilor. Aceasta a constituit pe de o parte un sprijin prețios în ridicarea nivelului profesional și tehnico-cultural al stahanoviștilor și fruntașilor, iar pe de altă parte a contribuit la ridicarea la nivelul primilor a celorlalți muncitori. Prin gazetele de perete, panouri de onoare, lozinci la locul de muncă, prin stația de radio-amplificare, stahanoviștii, fruntașii în producție și realizările lor au fost sistematic popularizate. Organizarea „marfei fruntașilor", conferințelor tehnice, biletele gratuite lori, să le creeze cele mai bune condiții pentru a obține titlul de stahanovist și fruntaș în producție, au dat dispoziții să se trimită tabele cu numele muncitorilor și realizările ce le obțin pentru ca sectorul să confirme stahanoviștii și fruntașii în producție. Acest procedeu birocratic a făcut ca muncitorii să nu poată să discute in grupe și in secții realizările și lipsurile tovarășilor propuși pentru a primi aceste titluri, pentru a fi un stimulent și pentru alții, despre popularizarea si stimularea lor morală și materială nici nu poate fi vorbă. Diferitele lipsuri ce se manifestă in această problemă, se datoresc în bună parte și Comitetelor sindicale regionale constructori, care în activitatea lor nu caută să pătrundă problema sub toate aspectele, mulțumindu-se cu faptul că primesc tabele cu stahanoviștii și fruntașii în producție pe care le înaintează Uniunii. Unele comitete sindicale regionale cum este de pildă cel din regiunea Baia Manei, nu cunosc condițiile ce trebue să le îndeplinească un muncitor pentru a fi confirmat stahanovist, Tov. iuhasz, locțiitor de președinte al comitetului regional Baia Mare afirmă că stahanovist nu poate fi decât un muncitor care a fost mai multe luni fruntaș în producție. Nu este deci de mirare că în această regiune nu există nici un stahanovist în întreprinderile de construcții. De multe ori înșiși instructorii Uniunii Sindicatelor Constructori nu dau atenția cuvenită acestei probleme. Secția munca de massă în producție din cadrul Uniunii s'a mulțumit de multe ori să atragă atenția instructorului ce a plecat pe teren, sa se ocupe de problema stahanoviștilor și fruntașilor în producție ,fără să controleze dacă acesta cunoaște problema sub toate aspectele. Instructorul are datoria să-și ducă munca „la concret" și nu ,,în general, în regiunea in care s'a deplasat Pentru ca mișcarea stahanovistă să devină o mișcare largă de masse, care să cuprindă un număr din ce în ce mai mare de muncitori, tehnicieni și ingineri din sectorul de construcții și materiale de construcții, organele administrative și cele sindicale,rebite să ia toate măsurile tehnico-organizatorice pentru a crea cele mai bune condiții de muncă și de trai muncitorilor. Stahanoviștii și fruntașii în producție precum și realizările lor trebuesc sistematic popularizate, prin panouri de onoare, gazete de perete, lozinci la locul de muncă și prin stațiile de radioamplificare. Pentru aceasta trebue ținută o evidență clară a realizărilor obținute în întrecerea socialistă. Organele sindicale, începând de la organizatorii de grupă, până la instructorii Uniunii, vor trebui să mobilizeze organele administrative pentru crearea celor mai bune condiții de muncă și de trai. Ele vor trebui să asigure organizarea și conducerea concretă a întrecerii socialiste care este baza dezvoltării mișcării stahanoviste. Prin instruirea temeinică asupra condițiunilor pe care trebue să le îndeplinească stahanoviștii și fruntașii In producție, și a modului cum se face confirmarea lor, organele sindicale superioare trebue să înlăture birocratismul ce se mai manifestă in unele locuri. Un rol deosebit de important revine organelor sindicale în problema ridicării nivelului tehnic și cultural al stahanoviștilor și fruntașilor în producție. In această direcție vor trebui mobilizate cât mai mulți tehnicieni și ingineri care să aplice inițiativa inginerului Vasile Dicu de îmbogățire a cunoștințelor tehnice și culturale ale muncitorilor. Numai printr'o preocupare atentă și continuă față de mișcarea stahanovistă vom putea sa fie din ea o mișcare de masse care să împingă tehnica pe cele mai înalte culmi, chezășie a unei înalte productivități a muncii, bază a victoriei societății socialiste. VASILE BOIÎDOI responsabilul secției munca de massă in producție din Uniunea Sindicatiior Constructori