Constructorul, ianuarie 1953 (Anul 5, nr. 156-160)

1953-01-03 / nr. 156

eessfin­­Tö Eüt Gospodăriile agricole anexe, mijloace de seamă pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii Oamenii muncii din patria noastră, con­trai al oamenilor muncii, conducerile Între­iduși de partid, obțin zi de zi noi succese în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal înainte de termen. Aceste succese în domeniul producției duc la continua creș­tere a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. O realizare deosebită a regimului demo­crat-popular este înființarea cantinelor pe lângă întreprinderi precum și a gospodării­lor agricole anexe, create în scopul de a îm­bunătăți­­ cantitativ și calitativ mesele ser­vite la cantine. Recenta Hotă­rîre a guvernului și partidu­lui cu privire la crearea zonelor legumi­cole în jurul orașelor și­ centrelor indus­triale in vederea aprovizionării lor cu le­gume și zarzavaturi, este încă o dovadă a grijii pe care partidul și guvernul o poartă oamenilor muncii. Zonele legumicole vor constitui un ajutor substanțial la­ ridicarea nivelului de trai al muncitorilor. Oamenii muncii din sectorul construcții și imateriale de construcții simt pe zi ce trece cum viața lor se îmbunătățește necontenit. In întreprinderi, pe șantiere, în fabrici, există astăzi cantine spațioase, higienice, unde muncitorii primesc o masă consistentă la un preț redus. Timpul când lucrau la diferiți patroni și erau siliți să mănânce pe șantier o bucată de pâine sau să-și pregă­tească o mămăligă la un foc între două că­rămizi, a rămas doar o a­mintire tristă. O contribuție însemnată la creșterea bu­nei stări materiale a celor ce muncesc, o au gospodăriile anexe î­n­ființate pe lângă între­prinderile de construcții și fabricile de ma­teriale­ de construcții. Acolo unde conducerile administrative și comitetele de întreprinderi s’au ocupat îndeaproape de buna funcțio­nare a gospodăriilor anexe, rezultatele au fost dintre cele mai bune. Cantinele au fost aprovizionate în tot­ timpul verii cu zarza­vaturi și produse legumicole putând astfel să îmbunătățească mâncarea servită oame­nilor muncii din întreprinderile respective, multe din ele aprovizionându-se și pentru perioada de a urma­ îndrumând îndeaproape comisia de canti­nă și aprovizionare și mobilizând conduce­rea administrativă, comitetul fabricii „Ci­mentul Păcii” a înființat o gospodărie a­­nexă. Pentru cultivarea celor 20 ha, comisia­­ de cantină și aprovizionare a sprijinit per­manent conducerea gospodăriei anexe la în­tocmirea planurilor de cultură după nevoile cantinei, la procurarea semințelor și a în­grășămintelor necesare, veghi­ind în acelaș timp ca înssămânțările și îngrijirea culturi­lor să se facă la timp și la bune condițiuni. Această preocupare față de gospodăria a­­nexă a dat cele mai bune rezultate. Canti­na a fost aprovizionată in­ tot timpul verii cu tot felul de zarzavaturi, și s’au putut face și proviziile necesare pentru iarnă.Rezultate bune au obținut și gospodăriile anexe de la întreprinderea nr- 803, f­abrica de cărămizi „1 Mai” și altele. Sunt insă unele conduceri și comitete de întreprinderi care privesc problema gospo­­dăriilor­ anexe ca pe un lucru secundar, de care nu trebue să se ocupe permanent. Așa se explică de ce unele conduceri și comitete ca de pildă cele de la întreprinderea de con­strucții nr. 202, fabricile de cărămizi ,,Re­construcția” și „Cer­a­mica”-Moflenii nu au acordat importanță gospodăriilor anexe lă­sând conducerile acestor gospodării să lu­creze la întâmplare și să facă ce vor. între­prinderea de construcții nr. 202 a înființat o gospodărie anexă, cele 25 ha au fost culti­vate, însă nimeni nu a urmărit unde merg produsele­­ gospodăriei. Conducerea gospodă­riei a găsit de cuviință să vândă produsele altor instituții din oraș, lăsând cantina în­treprinderii nr. 202 fără zarzavaturi în timpul iernii. Anul 1953 pune în fața constructorilor sarcini mărețe. Volumul construcțiilor va fi cu mult mai mare decât cel din anii tre­cuți. Vor trebui produse mult mai multe materiale de construcții necesare mărețelor construcții ale patriei noastre. Un obiectiv de seamă al planului cinci­nal este creșterea permanentă a nivelului de­prinderilor și comitetele de­ întreprindere trebue să pună în centrul activității lor grija permanenta pentru bunăstarea celor ce mun­cesc. Activitatea de anul trecut a gospodăriilor anexe trebue analizată în mod serios și luate măsuri pentru remedierea lipsurilor avute. Acolo unde nu au existat gospodării anexe trebue să se treacă dem­dată la organizarea lor. Conducerile întreprinderilor trebue să pună la dispoziție uneltele și semințele ne­cesare și să îndrumeze conducerile gospodă­riilor anexe asupra­­ felului cum trebue să muncească. Comitetele de întreprindere au sarcina să sprijine comisiile de cantină și aprovizionare să-și formeze colective ob­ștești și împreună să întocmească un plan concret de muncă. In acest plan va trebui prevăzut cum va sprijini comis­ilae de cantină și aprovizionare gospodăria anexă in întoc­mirea planurilor de cultură care vor fi ba­zate în primul rând pe nevoile cantinei. Comisiile de cantină și­­ aprovizionare, spri­jinite de comitetele de întreprindere, trebue să vegheze ca aprovizionarea cu semințe, în­grășăminte, materiale pentru răsadniță să se facă din timp. Deasemenea ele vor trebui să îngrijească ca însămânțările de toamnă și primăvară să se facă din timp și să se aplice pe scară largă agrotehnica înaintată sovietică. O atenție deosebită trebue acor­dată felului cum sunt folosite produsele gos­podăriilor anexe pentru a n­u se mai repeta .greșelile făcute de unele gospodării în anul trecut. Asigurând o cât mai bună aprovizionare a cantinelor cu produse din gospodăriile proprii, acestea vor putea servi constructo­rilor o masă bună și cu preț redus, contri­buind­­ astfel la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii din construcții. ALEX. OLTEANU responsabilul secției aprovizionare și locuințe muncitorești din­ Uniunea Sindicatelor Constructori Unul din factorii de seamă care asigură buna desfășurare a întrecerii socialiste și in general bunul mers al producției este consfătuirea de producție. Experiența a dovedit că pe șantierele și in fabricile unde consfătuirile de­ producție sunt ți­nute cu regularitate, bine organizate, unde problemele de producția Wmț, dez­bătute pe larg de oamenii iffijiȘte, care vin cu propuneri și sugestii jßffifi’u îm­bunătățirea muncii, acolo lucru­rile merg bine, sarcinile de plan sunt duse la în­deplinire și chiar depășite. Din păcate nu peste tot consfătuirilor de producție li se citi importanța cuve­nită. Mai sunt destule șantiere unde a­­ceste consfătuiri nu se țin cu lunile, sau atunci când au loc se desfășoară in mod formal, totul reducându-se la citirea sar­­cinilor de plan sau chiar a unor „anga­jamente“ întocmite în biroul conducerii șantierului sau al comitetului de între­prindere. Iată de ce socotim, folositor să repro­ducem din ziarul local din Petroșani „Steagul Roșu" nr. 166 foiletonul ,,Cons­­­­fătuire de producție" din­ care organele administrative și sindicale vor trebui să tragă învățăminte de­ felul puni N­ tre­bue organizată o consfătuire de pro­ducție. Rămăsese stabilit: după masă urma să aibă loc consfătuirea Era și timpul. Con­sfătuirea de producție fusese amânată de câteva ori și trebuia ținută cel puțin de „ochii lumii". De pe șantierele întreprin­derii 709 Construcții Petroșani, muncitorii anunțau că și-au­­ luat angajamentul ca în cinstea zilei de 30 Decembrie să constru­iască tot mai multe apartamente pentru minerii Văii Jiului și cereau să se îmbu­nătățească aprovizionarea cu materiale, să li se pună la îndemână mai multe mașini. — Necazuri — află contabilul șef Calo­­poreanu Alexandru. — Mai sunt și altele. Tot azi ar fi să facem plata salariilor pe șantiere. Tre­buri și treburi — spuse cu glas domol di­rectorul întreprinderii 709 Construcții, Ma­­teescu Ștefan: încetul cu încetul, biroul se goli. Ră­mase doar directorul Mateescu și contabi­lul șef Caloporeanu. — Eu aș zice totuși să nu ținem azi consfătuirea. — Nici azi? — îl întrerupse mirat di­rectorul. — Nici azi. Am eu ceva mai important la ordinea de zi. Știi, azi, 6 Decembrie, e ziua mea de naștere. Nu poți sta așa, de lemn. Suntem prieteni, colegi, ne leagă a­­mintiri. Am de gând să marcăm ziua mea cu ceva ,udătură". Ce zici ? — Ce să zic. Se face! Consfătuiri de producție poți ține, în fiecare zi dar, ziua de naștere odată pe an și-o serbează omul! Dar cu plata salariilor pe șantiere cum rămâne? — Ca și cu consfătuirea. Vedem noi, doar zilele nu-s băgate în sac. — Ei dar uitam un lucru — reluă direc­­torul Mateescu. Unde ne întâlnim? •— Mai întrebi? In birou la mine. Totul a aranjat — spuse contabilul șef Calopo­reanu și plecă, trecându-și mulțumit mâi­nile. tV Amurg de seară. Atenția unui grup de muncitori veniți la întreprinderea de con­strucții să ia parte la consfătuirea de pro­ducție s­au atrasă de cântecele vesele, de f­rânetel­e ce­ izbucneau din biroul contabi­lului șef Caloporeanu. — Să știi că funcționarii noștri au or­ganizat un­­ cor și se pregătesc de vre­un festival — își dete un constructor cu pă­rerea. — N'ar fi rău — răspunse altul. Unul dintre constructori se îndreaptă spre încăperea cu pricina. Bătu la ușă — nici­ un răspuns­ înăuntru, zarvă mare, încet deschise ușa și își băgă cepul înăuntru. —. Ia te uită! Fumul de țigări colora încăperea în al­­bastru-cenușiu. Duhnea a vin, lichior și gustări. In mijloc, la loc de cinste, — con­tabilul șef Caloporeanu, sărbătoritul. In jur erau: directorul Mateescu, șeful serviciului contabilității Andrica Gheorghe, șeful sec­torului financiar Șeica Gheorghe, contabi­lele Lăzărescu Anișoara și Popescu Sul­tana, funcționarul Popescu Eustațiu și alți șefi. Cu toții, închinau în cinstea conta­bilului șef: — Să ne trăiască domn' Caloporeanu, omul nostru! — Mulți ani trăiască! Urana! — îi ți­neau ceilalți isonul. Și’­n hărmălaia asta, funcționarul Popes­cu Eustațiu observă că muncitorul nepoftit și-a băgat capul pe ușă,­ ducție ” — Ce mai vrei și dumneata acum, că doar serviciul s’a terminat! — Mă uit, zise constructorul. E foarte reușită „consfătuirea" voastră „de produc­ție". De nu v­ ați deochia! Și cum tovarășul director Mateescu e săritor la nevoie, își puse întreaga sa „autoritate” în joc, s-o scoată basma curată. — Se mai întâmplă tovarășe. Doar sun­tem aici, c­ an familie, între noi. Și apoi, e după ora 4, cu aprobarea mea. Așa că totul e la rând... — Dar cu consfătuirea de producție cum rămâne? — Era vorba că azi — răspunse îngân­durat directorul Mateescu. Dar nu suntem noi așa de rigizi, birocrați. O putem ține mâine, poimâne... In aceeaș zi când sub patronajul direc­torului Mateescu, contabilul șef Caloporea­nu își serba onomastica, când în birourile întreprinderii de construcții era chei și veselie, pe șantiere, muncitorii erau fră­mântați de alte treburi, ei și-au luat an­gajamente sporite in întrecere, darr apro­vizionarea cu materiale merge prost, mași­nile și utilajele nu sunt revizuite la timp — realizarea planului e împiedicată. Muncitorii așteptau să li se plătească salariile, iar directorul, contabilii și res­tul „familiei” își struneau paharele. Di­rectorul Mateescu și contabilul șef Calo­­poreanu de la întreprinderea 709 Construc­ții, consideră că „mărunțișurile1­ astea nu sunt demne de preocupările lor și înlocu­iesc consfătuirile de producție cu agape colegiale, cu vinuri, alese, lichioruri, pră­jituri și pupături. Ei și-au făcut un calcul burghez: e mai plăcută o asemenea atmos­feră încărcată cu mâncăruri gustoase, bău­turi tari, laude și urări de noroc, decât o ședință de producție în care să te ex­­pui criticilor aspre ale muncitorilor pen­­tru că n'ai organizat bine transporturile și aprovizionarea cu materiale, că ai făcut greșeli în calcularea salariilor, că nu te îngrijești de cazarea muncitorilor... Numai că muncitorii constructori gân­desc altfel decât caloporenii din conduce­rea întreprinderii și răstoarnă asemenea calcule, chiar dacă strică­­ buna dispoziție a unor funcționari ușuratici care confun­dă birourile întreprinderii cu localurile de petrecere. I. BARBU FOILETON Consfătuirea de pro Risipă tip materiale întâmplare. In pământul scos din șanț­uri-La lucrările ce se execută pe șantierele întreprinderii de construcții nr. 502 prețul de cost este încă ridi­­c­a­t. Aceasta se d­ato­­rește­, risipei ce se face prin proasta depo­zitare și gos­podări­re a materialelor, ca și prin proasta calitate a unor lucrări. Serioase lipsuri pot fi constatate pe șan­tierul Fabrica de pâine al acestei în­trep­rin­­deri. Aici, cimentul în vrac este depozitat lân­gă betonieră, direct pe pământul umed, peste tot felul de gunoaie, talaj, resturi de cărămizi etc. Drumul de la magazie la be­tonieră e presărat cu­­ sute de kilograme de ciment risipit printre cărămizi aruncate la le pentru canalizare sunt îngropate scân­duri și alte materiale. Pe tă­rgi și în jurul betonierei, până peste osiile roților, sunt straturi de mortar de ciment întărit. O serie de lucrări au fost executate fară respectarea celor mai elementare reguli teh­nice. La prezența inginerului Kurt Krestels și a meșterului Vasile­­ Török s’a astupat complect rostul de d­ilatație în interiorul clădirii, lucru ce nu este îngăduit. Cornie­­rele la colțurile stâlpilor din interior tre­buiau să acopere f­aianța, or, plăcile de fa­ianță au fost montate greșit, depășind cor­­nierele sau la nivel cu ele, astfel încât lu­crarea trebuia refăcută pe o suprafață de peste 20 m.­p. In closete și băi s’au executat 100 m.p. tencuială pe porțiuni unde pere­tele trebue acoperit cu faianță. Refacerea acestor lucrări înseamnă timp pierdut, chel­tuială de materiale și de manoperă. Toate acestea dovedesc că tehnicienii de pe șantier încă nu dau dovadă de simț de răspundere față de sarcinile ce le revin. Conducerea întreprinderii Nr. 502 va trebui să analizeze serios această situație și să nu îngădu­e ca ea să dăinue în viitor. GIOVANnI BELLEGANTE corespondent De pe șantiere și din fabrici Grija pentru ridicarea nivelului material și cultural al constructorilor O preocupare de seamă pentru comitetul și conducerea șantierului Centrul școlar Câmpulung­ Moldovenesc, al Trustului nr. 4 Sov­rom,construcție, este ridicarea tot mai mult a nivelului material și cultural al con­structorilor. Punând in centrul activității sale această problemă comitetul de întreprindere a mobilizat conducerea șantierului și îm­preună au luat o serie de măsuri pentru îm­bunătățiri sociale și culturale. O frumoasă realizare în această direcție, o constitue amenajarea unui grup social în­zestrat cu toate cele necesare. Dormitoarele spațioase, luminoase, bine încălzite și în­zestrate cu lingerie curată, asigură construc­torilor de pe ș­antier o odihnă bine meritată după orele de producție. Grupul social a fost înzestrat cu o spălă­torie și o bac. Cantina șantierului, bine amenajată, ser­vește constructorilor o masă consistentă, gustoasă și la­ preț redus. Mobilizând și în­drumând permanent activitatea comisiei de cantină, comitetul de întreprindere sesizează din timp lipsurile ce se ivesc și împreună cu conducerea administrativă la măsuri pen­tru înlăturarea lor. „ Grija comitetului și a conducerii s’a ma­nifestat în aceeaș măsură și față de sănăta­tea muncitorilor. Prim înființarea pe șantier de truse medicale, posturi de prim ajutor și o infirmerie, dotate cu medicamente toate cele necesare, a fost asigurată o per­mi­manentă asistență medicală acordată în mod gratuit. Munca culturală de massă este una din cele mai frumoase realizări ale comitetului de întreprindere. Amenajându-se un club în­zestrat cu mese de șah, masă de tenis, bi- Frumoase Tinerii constructori de la Fabrica de cărămizi Medgidia obțin noi succese în producție. Astfel, echipa tânărului Adam Da­mian, lucrând la săpături, realizează zilnic o depășire medie a normei de 190 %. De asemenea, echipa tânărului Filip Vidinei realizează zilnic după­ Consfătuire cu „Tencuieli Cu prilejul „Săptămânii Cărții“, Edi­tura Ministerului Construcțiilor și al Industriei Materialelor de Construcții, a organizat la Hunedoara o consfă­tuire între muncitorii și tehnicienii-con­­structori și autorul cărții „Tencuieli uscate“ tov. ing. Șt. Gheorghiță. In cadrul acestei consfătuiri au luat­bliotecă cu 6.000 volume și o sală de lec­tură, s-a reușit să se atragă un mare număr de constructori care, frecvemtând clubul, luând parte la conferințele și manifestațiile culturale organizate aici, își ridică necontenit nivelul politic și cultural. Grija partidului și guvernului pentru asi­gurarea unor cât mai bune condiții de trai materiale și culturale pentru constructori a contribuit la creșterea avântului în muncă, la stimularea inițiativei creatoare, datorită cărora planul pe 1952 a fost realizat cu mult înainte de termen. Graficul de urmărire a întrecerii socialiste complectat în fiecare zi este o oglindă vie a elanului cu care constructorii răspund grijii ce se-o poartă partidul și guvernul. In el se oglindesc realizările zidarului sta­ha­­novis­t Ștefan Tier, care folosind metoda de zidire rapidă a stahanovist­ul­ui sovietic Or­lov, depășește zilnic norma cu 80—100%, ca­lificând în acelaș timp după metoda Cotlear 6 tovarăși. Pe grafic se pot vedea și numele dulgherului stahanovist Dumitru Gherman, al fierarului betonist Stanislav Poacec, al me­canicului de utilaj Ion Bladea și al multor al­tora care, folosind metodele înaintate de muncă, depășesc normele cu 80—120%, rea­lizează economii de mii de le; se califică la locul de muncă zeci de cadre noi necesare mărețelor noastre construcții. Toți aceștia sunt hotă­rîți să folosească realizările obținute în 1952 ca puinct de ple­care în obținerea de noi și însemnate reali­zări lupta pentru realizarea planului pa 1953. Iași. realizări M. NEGRU șiri de normă între 70—150%­. Aici sunt mulți tineri constructori care se mândresc cu titlul de fruntaș în producție și care se străduesc ca fiecare zi de muncă să însemne o nouă izbândă adusă patriei. PETRE COSTEA corespondent cititorii cârtii cuvântul o serie de muncitori și teh­nicieni de pe șantiere, printre care ing. Barbu, Șt. Dumitr­escu, Elena Condrea și alții care au propus extinderea me­todei tencuielilor uscate descrisă în cartea tov. ing. Șt­ Gheorghiță. S. MO­NEA corespondent Un cabinet tehnic fără activitate La fabrica de ciment Azuga exi­stă de mult timp un cabinet tehnic. Conducerea fabricii și comitetul de întreprindere au creat acest cabinet cu scopul de a orga­­niza conferințe tehnice și consfătuiri în cadrul cărora tehnicienii, inginerii și sta­­hanoviștii să-și expună metodele lor de muncă pentru ca ele să devină un bun al tuturor și să ajute la ridicarea nivelului tehnic al celorlalți muncitori. Cabinetul tehnic nu-și­­ îndeplinește însă nici pe de­parte scopul pentru care a fost înființat, și acest fapt se datorește în special (ov. Gh. Luca, responsabilul cultural care­rut s'a îngrijit să facă un plan de muncă pe baza căruia să-și ducă activitatea cabine­tul tehnic. Dealtfel nici comitetul de întreprindere nu s'a interesat de această problemă și nu a căutat să activizeze comisia cultu­rală pentru lichidarea lipsurilor în ce pri­vește cabinetul tehnic. ION LAZĂR corespondent lipsă de grijă gospodărească La grupul de șantiere Timișoara și Trus­tului S.R.C. nr. 2, conducerea administra­tivă s'a preocupat de aprovizionarea can­tinei cu alimentele necesare pe tot timpul iernii, înlăturând o serie de greutăți ivite în această direcție, conducerea a reușit să procure cantități suficiente de cartofi, cea­pă și alte zarzavaturi. Grija conducerii și în special a administratorului grupului de șantiere Zoltán Beraki, nu s’a manifestat însă in aceeaș măsură și în ce privește depozitarea acestor alimente. Crezând că sarcina a fost îndeplinită odată cu aduce­rea alimentelor, nimeni nu s-a mai intere­­sat de felul cum acestea sunt înmagazinate. Datorită lipsei de grijă în această direc­ție, cartofii și zarzavaturile au fost des­cărcate la întâmplare în noroi și lăsate zile întregi în ploaie (o cantitate de circa un vagon de cartofi a stat aproape o lună de zile în aer liber fără ca cineva să se ocupe de depozitarea lor). Udați de ploaie și apoi depozitați la În­tâmplare într’o magazie necorespunzătoa­re, o mare parte din cartofi și zarzavaturi s’au stricat, pricinuindu-se astfel pagube serioase. Lipsa de grijă a conducerii se manifestă și față de buna funcționare a cantinei, care deși aprovizionată în condiții bune, nu servește o masă consistentă, iar pre­țul este încă ridicat. Aceste lipsuri se datoresc în bună par­te și comitetului de secție în frunte cu tov. președinte Gheorghe Butescu care nu a organizat comisia de cantină, nu s’a preocupat de controlul permanent și or­ganizat al felului cum funcționează can­tina și cum s’au făcut pregătirile pentru iarnă DUMITRU LUMEZEANU corespondent Spre o cât mai rațională antemăsurătoare în proiectare Antemăsurătoarea este­­ una din piesele scrise alcătuitoare ale proiect­ului, pe care institutele de proiectare le trimit întreprin­derilor de execuție și șantierelor. Pe baza ei se alcă­t­uește devizul, care stabilește valoarea­­ lucrării și permite deschiderea, finanțării ; de asemenea, pe baza ei se fac planificarea și comanda materialelor necesare pentru exe­cutarea lucrărilor. O antemăsurătoare corect făcută, pe di­­mensiuni și calități, care corespunde dublului scop all unei finanțări exacte și al unei apro­vizionări corecte a șantierului, servește la o justă planificare, pe când o antemăsurătoare incorectă sau aproximativ făcută poate fi socotită ca o piedică în calea bunei desfă­șurări a execuției și deci, implicit, în calea realizării planului. Au fost cazuri când, primind o măsură­toare care indica de exemplu cantitatea de oțel beton, fără a arăta grosimile și lungi­mile, șantierul, ținând seama de nevoia unei planificări rapide care să nu întârzie exe­cuția, a comandat oțelul și acesta nu a putut fi întrebuințat decât în parte, întrucât can­titățile existente, repartizate pe grosimi, nu corespundeau cantităților din planurile de execuție. In alte cazuri, din cauza un­ei antemăsu­­rători subestimative, șantierul a deschis fi­nanțarea pe baza devizului proiectului, care s-a dovedit insuficient, și șantierul a suferit din lipsă de bani, finanțarea fiind sub ne­voile sale reale. In ambele cazuri, a fost necesară efectua­rea unor formalități și calcule, care au du­s la o imensă pierdere de timp ce putea fi evitată. Unii proiectanți, din comoditate, folosesc formula „măsurătoarea exactă la execuție“­in multe cazuri când vor să ocolească o parte din măsurătorile care duc la calcule mai dificile, dând cantitățile cu aproximație la anumite­ materiale, pe baza unor procente care variază de la proiectant la proiectant. Aceștia ar trebui să știe că finanțarea, o­­dată deschisă pe baza unor anumite canti­tăți și a unui un­ anuimit deviz, nu poate fi schimbată ulterior decât în cazuri când in­tervin lucrări ce nu puteau fi prevăzute ini­țial, în nici un caz din cauza unor greșeli de măsurătoare și nu cu mai mult de 5% din valoarea devizului. de. Tât în acelaș scop, proiectantul trebue să mare atenție încadrării lucrărilor în articolele din analiza-tip a M.C.LM.C. și și cu preț redus pentru cinematografe și tea­tru, au constituit deasemeni un puternic sti­mulent. Toate acestea au făcut ca astăzi fabrica să se mândrească cu cei 8 stahanoviști și 15 fruntași în producție confirmați. Asemenea preocupare față de mișcarea sta­­hanovistă, o are și conducerea întreprin­derii de construcții nr. 101 unde însuși tov. director Mihai Bircaș, se ocupă de această problemă, ajutând muncitorii in realizarea de inovații și nu ridicarea nivelului lor tehnic. O serioasă preocupare față de această pro­blemă o arată și întreprinderile de construcții nr. 501, 802 și 805 care au organizat școli stahanoviste, unde muncitorii fruntași își însușesc metodele avansate de lucru. Sunt însă unele organe administrative și comitete de întreprinderi care privesc cu ne­păsare această problemă, tratând-o în mod birocratic. Cum pot oare justifica tovarășii din conducerea și comitetul fabricii de cără­mizi „Crișul“ din Oradea faptul că deși a trecut mai bine de un an de la apariția Ho­tă­­rîrii, ei nu au reușit nici s-o citească ? Ur­marea acestei nepăsări este că deși în fabrică se aplică cu succes metoda Duvanov de așe­zare și ardere rapidă a cărămizilor, nu a fost confirmat nici un stahanovist. Unele conduceri și comitete au considerat că odată confirmat un stahanovist nu trebue să se mai ocupe de el. Așa a procedat de pildă conducerea șantierului „Teatrul Muzi­cal“ care nu s-a interesat să creeze condi­ții bune de muncă zidarului stahanovist Ian Radu, ceea ce a făcut ca acesta să-și piardă titlul. Unele conduceri și comitete de întreprin­deri nu numai ,că nu sprijină desvoltarea mișcării stahanoviste, dar prin felul birocra­tic de a lucra, îngrădesc această mișcare. Așa este cazul conducerii și comitetului de întreprindere al sectorului nr. 604 al Trus­tului de Construcții Nr. 6. Organele admini­strative și sindicale în loc să instruiască co­mitetele de secție și conducerile șantierelor de felul cum trebue să sprijine pe munci­anume să țină seama de mijloacele de rea­lizare ale executantului, pentru a nu preve­dea în proiect mijloace de lucru pentru care executantul nu are utilajul necesar. Unii proiectanți greșesc în celălalt sens, și­­ a­nime fac măsurători acoperitoare. Dacă a­­ face o măsurătoare mai mică e dăunător bunei desfășurări­ia lucrărilor pe șantier, tot astfel nu este just a se întrebuința măsură­tori acoperitoare, sau a se introduce în ana­liză ori măsurătoare operațiuni despre care proiectantul știe că nu se vor executa pe teren, insă care acoperă ca valoare execu­tarea lucrărilor prin metodele de lucru ale șantierului. Este vorba despre acele­­ măsu­rători acoperitor mai mari, pentru finanțare. Intre aceste două formule, proiectantul tre­bue să aleagă pe aceea a „măsurătorii exacte la­­ proiectare“, singura care permite o justă planificare a materialelor și o corectă finan­țare, pentru că în fond acesta este rolul annte­­măs­urătorii o măsurătoare care nu cuprinde specifi­carea cantităților de materiale pe dimensiuni poate aduce mari prejudicii, mai ales atunci când ea se­ combină și cu planuri­­ neclare în expunere, căci în acest caz ea dă executan­tului posibilitatea să aducă proiectului inițial modificări care nu întotdeauna corespund intenției proiectantului și pentru care nu în­totdeauna­­ proiectantul este consultat. Deasemenea este important ca articolele măsurătorii să se s­ucceadă în aceeași ordine in care vor fi înșirat­e articolele de d­eviz, pentru a nu se da loc la confuzii și necla­rități. După cum și in celelalte operațiuni caracte­ristice proiectării se fac mereu pași înainte, găsin­du-se noi metode de lucru, tot așa sa,au adus diverse îmbunătățiri felului de expu­nere a măsurătorilor, pentru a­­ se căpăta o cât mai mare claritate și ușurință în alcă­tuirea și verificarea e­i. O astfel de îmbună­tățire a adus aplicarea metodei sovietice cu privire la alcătuirea tablourilor de fierărie. Această metodă constă în­­ marcarea fiecărui fier în grindă cu un număr de ordine, pentru identificare, și în figurarea sa, în tabloul de fierărie prin­t­r-o schiță, arătându-i forma, caracteristicile, di­mensiunea și cantitatea.. In felul acesta nu se mai scoate­ fier la scară, și se simplifică în acelaș timp și identificarea fiarelor, obținându-se mai multă precizie. Fier­a­rul, pe șantier, lucrează după schițe date de șeful de șantier, și dacă în afară de desenul secției longitudinale a piesei, cu a­ratarea fierăriei, proiectantul mai dă și de­senul exact al fierului la scară, face o ope­rație care nu folosește execuției. Prin metoda indicată, avantajul este deci bilateral: pentru proiectant — economie de timp, pentru șantier — ușurarea execuției și controlului, folosul fiind deopotrivă al ingi­nerului,­ meșterului și fierarului betonist. F­ață de metoda vech­e de scoatere a fierului la scară, aceasta reprezintă un progres sim­țitor, arătând preocuparea proiectantului de a ușura retrica executantului și de a face cât mai u­șor înțeleasă concepția lui.. In sensul acestei­­ preocupări se î­ndreaptă efortul proiectantului sovietic, eforturi bine justificate de folosul a­dus șantierelor in exe­cuție. „O problemă în­­ legătură cu antemăsu­­rato­area este aceea a personalului care trebue să execute această muncă. In unele institute de proiectare există calculatori care formează o secție în cadrul fiecărui serviciu și care se ocupă exclusiv cu alcătuirea măsurătorilor, pe care apoi le înmânează serviciului de de­vize. In alte institute există unități mixte de proiectare, din care, pe lângă cei care par­ticipă la elaborarea planurilor, fac parte și cei ca­re fac măsurătorile și devizele. Este recomandabil ca aceeași persoană care face devizul să facă și măsurătoarea. Deasemenea, este e­sențial ca proiectantul ca­re răspunde de elaborarea întregului proiect sa verifice serios măsurătoarea, pentru că sin­gurul în măsură de a-și da se­a­ma de even­tualele erori este el însuși, cel ca­re a con­ceput lucrarea și căruia aceste greșeli îi pot apare în mod evident chiar de la prima pri­vire. In general, în institutele de proiectare tre­bue să existe o preocupare permanentă a personalului proiectant, de a extinde clari­tatea ce se impune î­n planurile pe care­ le concepe și­­ asupra măsurătorii care complec­­tează planurile și ca­re pentru execuție este o piesă extrem de importantă. In ace­st fel, vom reuși să întărim și mai iu­mlt legătură intre execuție și proiectare, pentru ca sectorul de construcție să poată desfășura în cele mai bune condiții produ­cți­a, inălțâind mărețele construcții ale patriei noastre. A. SPATARU calculator în I P.S.R. lligglliJ^.DULL^L!1­1 ■' »■ [UNK] [UNK]—■ Toată atenția stahanoviștilor și fruntașilor in producție Minunate sunt realizările pe care oamenii muncii din patria noastră le obțin în lupta lor neobosită pentru construirea socialismu­lui, pentru o viață nouă, fericită pentru cei ce muncesc! Iți crește inima de bucurie când vezi cum pe meleaguri altădată pustii, lăsate în părăsire de regimurile bur­ghezo-moșie­­rești, se înalță astăzi repede ,tot mai nume­roase uzine, fabrici, locuințe muncitorești,­­instituții de cultură­, clădiri sociale. Cu dra­goste și îndreptățită mândrie privește po­porul nostru muncitor la vrednicii construc­tori care prin eforturile lor croiesc drum nou Dunării spre Mare, cum se înalță mândră „Casa Scânteii“ sau uriașa hidrocentrală de pe Bistrița care va face să i se aprindă lam­pa lui Ilid, în cele mai îndepărtate sate­ și așezări muncitorești din bătrâna Moldovă. Odată cu aceste mărețe construcții cresc neîncetat oameni noi, educați de partid in spiritul dragostei nețărmurite față de pa­­jtrie, care prin eforturile lor creatoare, prin atitudinea lor nouă față de muncă, împing­­ tehnica pe o treaptă tot mai înaltă. Exemple minunate pot fi pentru construc­torii noștri, stahanoviști ca Simion Faur, care ur­m­­ând inițiativa stahanovistelor so­vietice Maria Roj­neva și Lidia Cononenco, a pornit cu patriotic avânt lupta pentru depă­șirea tuturor indicilor de plan, ca zidarul.A­­ureLAna, care lucrând după metoda­­ stahano­­vistului sovietic Orlov dă două­ norme și jumătate pe zi, sau așezăto­rul Condrat Har­buz care prin aplicarea metodei de așezare și ardere rapidă a cărămizilor a stahanovis­­tului sovietic Duranov a adus o însemnată contribuție la îndeplinirea planului fabricii cu mai mult de două luni înainte de ter­men. Aceștia sunt numai o mică parte dintre sutele de stahagoviști și miile de fruntași în producție din sectorul construcțiilor și mate­rialelor de construcții care prin însușirea unei tehnici înaintate, prin folosirea­­ bogatei experiențe a constructorilor sovietici obțin realizări care îi situează în primele rânduri ale celor ce luptă pentru o viață mai bună, pentru pace, însemnatele realizări pe care le obțin oa­menii muncii din sectorul construcțiilor și al materialelor de construcții’nu, lupta lui ne­obosită pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, demonstrează în mod practic fără putință de tăgadă, rezultatele minunate ale mișcării stahanoviste „mișcarea cea mai plină d­e vi­talitate, cea mai de nebiruit din zilele noa­stre", în cuvântarea sa ținută la prima consfătu­ire a stahanoviștilor din Uniunea Sovietică tovarășul Stalin arată că „...mișcarea stahano­­vistă, ca expresie a unor norme tehnice noi, mai înalte, reprezintă o pildă a acelei pro­ductivități ridicate a muncii pe care o poate da­ numai socialismul și pe care nu o poate da capitalismul". Cei 353 de stahanoviști și 7.666 de Frun­tași în producție din sectorul construcțiilor și materialelor de construcții, constitue o do­vadă vie a elanului cu care constructorii au înțeles să muncească pentru făurirea vieții n­oi în țara noastră. Hotăr­îrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului­­ de Miniștri arată­ că dezvoltarea mișcării sta­­hanoviste trebue să fie o preocupare de zi cu zi a conducerilor administrative și a or­ganelor sindicale din întreprinderi. Acestea trebue să se ocupe permanent de a lua toate măsurile tehni­co-orga­nizatorice pentru crea condiții de muncă cât mai bune, de a a crește cu gri­je pe acei muncitori care obțin înaltul titlu de stahanovist sau de fruntaș în producție. Multe din conducerile și comitetele între­prinderilor noastre înțelegând rolul însemnat ce-l au în desvoltarea mișcării stahanoviste se ocupă îndeaproape de această problemă, punânn­d în practică sarcinile Hotărârii. Așa a înțeles de pildă să se ocupe de a­­ceastă problemă conducerea și comitetul fa­bricii de ciment „Temelia“ di­n Orașul Stalin. încă de la începutul anului, conduce­rea și comitetul de întreprindere, au întoc­mit un plan de măsuri te­hnico-organizatori­­ce, plan care pus în practică a dat cele mai bune rezultate. Având condiții bune de mun­că muncitorii, au început să obțină zi­ de o zi realizări tot mai însemnate, fapt ce a făcut ca o serie de muncitori să fie fruntași in producție. Atât conducerea cât și comitetul nu au lă­sat la voia întâmplării dezvoltarea mișcării stahanoviste ci au urmărit-o permanent în­dreptând-o pe drumul cel bun. Comitetul de întreprindere organizând temeinic grupele sindicale, a putut ca în consfătuirile de pro­ducție pe grupe să antreneze muncitorii în discutarea și înlăturarea unor lipsuri ce le mai aveau unii tovarăși, lipsuri ce-i împiedi­cau să obțină titlul de stahanovist sau frun­taș in producție. Deasemenea comitetul în colaborare cu conducerea, au mobilizat cea mai mare parte a tehnicienilor și inginerilor pentru a urma inițiativa inginerului Vasile Dicu, de ridicare la­­ nivelului profesional și tehnico-cultural al muncitorilor. Aceasta a constituit pe de o parte un sprijin prețios în ridicarea nivelului profesional și tehnico-cul­­tu­ral al stahanoviștilor și fruntașilor, iar pe de altă parte a contribuit la ridicarea la nive­lul primilor a celorlalți muncitori. Prin gazetele de perete, panouri de onoare, lozinci la locul de muncă, prin stația de radio-amplificare, stahanoviștii, fruntașii în producție și realizările lor au fost sistematic popularizate. Organizarea „marfei fruntași­lor", conferințelor tehnice, biletele gratuite lori, să le creeze cele mai bune condiții pen­tru a obține titlul de stahanovist și fruntaș în producție, au dat dispoziții să se trimită tabele cu numele muncitorilor și realizările ce le obțin pentru ca sectorul să confirme staha­noviștii și fruntașii în producție. Acest pro­­cedeu birocratic a făcut ca muncitorii să nu poată să discute in grupe și in secții reali­zările și lipsurile tovarășilor pro­puși pentru a primi aceste titluri, pentru a fi un stimu­lent și pentru alții, despre popularizarea si stimularea lor morală și materială nici nu poate fi vorbă. Diferitele lipsuri ce se manifestă in această problemă, se datoresc în bună parte și Comi­tetelor sindicale regionale constructori, care în activitatea lor nu caută să pătrundă pro­blema sub toate aspectele, mulțumindu-se cu faptul că primesc tabele cu stahanoviștii și fruntașii în producție pe care le înaintează Uniunii. Unele comitete sindicale regionale cum este de pildă cel din regiunea Baia Manei, nu cu­nosc condițiile ce trebue să le îndeplinească u­n muncitor pentru a fi confirmat stahano­vist, Tov. iuh­asz, locțiito­r de președinte al comitetului regional Bai­a Mare afirmă că stahanovist nu­ poate fi decât un muncitor care a fost mai multe luni fruntaș în pro­ducție. Nu este deci de mirare că î­n această regiune nu există nici un stahanovist în în­treprinderile de construcții. De multe ori înșiși instructorii Uniunii Sin­dicatelor Constructori nu dau atenția cuve­nită acestei probleme. Secția munca de mas­să în producție din cadrul Uniunii s'a mul­țumit de multe ori să atragă atenția instruc­torului ce a plecat pe teren, sa se ocupe de problema stahanoviștilor și fruntașilor în producție ,fără să controleze dacă acesta cunoaște problema sub toate aspectele. In­structorul are datoria să-și ducă munca „la concret" și nu ,,în general, în regiunea in care­­ s'a de­pl­as­at Pentru ca mișcarea staha­novistă să devină o mișcare largă de masse, care să cuprindă un număr din ce în ce mai mare de munci­tori, tehnicieni și ingineri di­n sectorul de construcții și materiale de construcții, orga­nele administrative și cele sindicale,­rebite să ia toate măsurile tehnico-organizatorice pentru a crea cele mai bune condiții de mun­că și de trai muncitorilor. Stahanoviștii și fruntașii în producție precum și realizările lor trebuesc sistematic popularizate, prin panouri de onoare­, gazete de perete, lozinci la locul de muncă și prin­ stațiile de radio­amplificare. Pentru aceasta trebue ținută o evidență clară a realizărilor obținute în între­cerea socialistă. Organele sindicale, începând de la organizatorii de grupă, până la instruc­torii­­ Uniunii, vor trebui să mobilizeze or­ganele administrative pentru crearea celor mai bune condiții de muncă și de trai. Ele vor trebui să asigure organizarea și conduce­rea concretă a întrecerii socialiste care e­ste baza dezvoltării mișcării stahanoviste. Prin instru­irea temeinică asupra condițiunilor pe care trebue să le îndeplinească stahano­viștii și fruntașii In producție, și a modului cu­m se face con­firm­area lor, organele sin­dicale superioare trebue să înlăture birocra­tismul ce se mai manifestă in unele locuri. Un rol deosebit de important revine organe­lor sindicale în problema ridicării nivelului tehnic și cultural al stahanoviștilor și frun­tașilor în producție­. In această direcție vor trebui mobilizate­­ cât mai mulți tehnicieni și ingineri care să aplice inițiativa inginerului Vasi­le Dicu de îmbogățire a cunoștințelor tehnice și culturale ale muncitorilor. Numai pri­ntr'o preocupare atentă și conti­nuă față de mișcarea staha­novistă vom pu­tea sa fie din ea o mișcare de masse care să împingă tehnica pe cele mai înalte culmi, chezășie a unei înalte productivități a muncii, bază a victoriei societății socialiste. VASILE BOIÎDOI responsabilul secției munca de massă in producție din Uniunea Sindicatiior Constructori

Next