Constructorul, decembrie 1953 (Anul 5, nr. 204-208)

1953-12-05 / nr. 204

Pag. 2 Prin realizarea contractului colectiv Colectivul de muncă al grupului de șantiere Arad al Trustului nr. 2 S.R.C., antrenat în întrecere socialistă, a obținut o serie de realizări importante. Planul de producție pe primele 10 luni ale acestui an a fost depășit cu 5%, productivitatea muncii a crescut cu 2%, și au realizat economii de materiale în valoare de 10.214 lei. Metodele înaintate de lucru folosite de sute de muncitori de pe șantierele grupului au făcut posibil realizarea acestor frumoase succese. Echipa de zidari condusă de tov. Francisc Salich, aplicând metoda șchahanovistului sovietic Orlov, depășește în medie norma cu 196%, tov. Emil Vasa, care folosește metoda Ouznețov, a realizat o depășire de plan de 48%, iar dulgherul Ștefan Vass de 98%. Pentru extinderea experienței înaintate, au fost organizate o serie de schimburi de experiență care au dat rezultate bune. In urma unui asemenea schimb de experiență s'a reorganizat brigada de tâmplari de la atelierele anexe, ridicându-se astfel productivitatea muncii acesteia. Realizările obținute se datoresc și faptului că au fost luate o serie de măsuri tehniceorganizatorice de către conducerea grupului, măsuri prevăzute în contractul colectiv. Astfel s’au comasat cele două ateliere de lăcătușerie și cele de tâmplărie, s’a pus la punct folosirea Toților mecanice, s'a înființat o stație de preparare a betonului, s’a complectat Inventarul de utilaj, etc. însemnate realizări au fost obținute și în ce privește îmbunătățirea condițiilor de viață ale muncitorilor. La șantierul „Flamura Roșie" s’a dat în folosință o baie cu 15 dușuri, odată cu comasarea atelierelor de lăcătușerie s’a pus în funcție și aci o baie cu 7 dușuri, iar la atelierul de tâmplărie se află în curs de instalare o baie cu 5 dușuri. Un însemnat număr de muncitori au fost trimiși la casele de odihnă pentru a-și petrece concediul. La Ghioroc, în apropiere de Arad, a funcționat o tabără de pionieri unde au fost trimiși 54 de copii ai muncitorilor de pe șantiere. Grupul de șantiere are 3 cantine care servesc 3 mese pe zi la un preț redus. Acestea sunt aprovizionate în mare parte de către gospodăria anexă, care dispune de 144 ha teren arabil și o crescătorie cu 159 porchi.. Pe lângă aceste frumoase realizări la grupul de șantiere Arad mai există încă o serie de lipsuri care ar putea fi lichidate, dacă organele administrative și sindicale ar urmări cu atenție realizarea tuturor prevederilor contractului colectiv. De pildă, în cadrul grupului nu există încă un club. Deasemenea, muncitorii simt lipsa unui cămin de zi și a unei creșe care, deși au figurat ca angajamente în contractul colectiv în anii trecuți, nu au fost înființate până acum. Față de aceste lipsuri, comitetul de întreprindere și organele administrative nu pot rămâne pasivi. Trebue luate toate măsurile pentru urmărirea și îndeplinirea tuturor angajamentelor din contractul colectiv, pentru lichidarea grabnică a lipsurilor ce real există în această direcție. I. MICLEA corespondentul „Constructorului” pentru regiunea Arad Din munca cultural - politică de masă . Zilele trecute pe șantierele din Roman a sosit caravana cinematografică nr. 2 a Direcției generale „Sovromconstrucție“ și a C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori. Spectacolele prezentate cu filmul „Bătălie în plină pace", pe șantierele nr. 41 și pe șantierul Fabricii de cărămizi — la care au participat peste 1700 muncitori — s’au bucurat de mare succese. Cu acest prilej s’au transmis, prin stația de radio-amplificare a caravanei, și programe muzicale la cererea unor stahanoviști și fruntași în producție, ca săpătorul stahanovist Simion Rusu, zidarul, fruntaș în producție, Mihai Ursu, și alți. T. MIHAI corespondent •k • La fabrica de ciment „Ilie Pintilie“ Fieni acțiunea de alfabetizare constitue o preocupare de seamă a conducerii fabricii și a comitetului de întreprindere. Cursurile de alfabetizare, care cuprind toți neștiutorii de carte din fabrică, sunt îndeaproape sprijinite de tov. Ion Bulgărea, directorul fabricii. Noi cursuri de alfabetizare s’au deschis și la alte unități ale acestei fabrici. Tov. Gheorghe Simion, șeful carierei de gips- Pucioasa, chemând la întrecere celelalte secții în munca de alfabetizare, și-a luat angajamentul să se ocupe personal de îndrumarea celor doi neștiutori de carte din secția pe care o conduce. GH. BURCEL corespondent S Ia întâmpinarea alegerilor de deputați în sfaturile populare brigada artistică a Trustului nr. 4 „Sovromconstrucție“ Iași desfășoară o rodnică activitate. De curând brigada a prezentat programe artistice, pe tema alegerilor, la stația de radio-amplificare și la punctele de agitație din orașul Iași și împrejurimi. ★ H. COHN corespondent . La fabrica de ciment „Temelia" din Orașul Stalin deși există un număr important de stahanoviști și fruntași în producție, comitetul de întreprindere nu întrebuințează toate mijloacele pentru popularizarea succeselor obținute de aceștia în producție. Gazeta de perete și stația de radio-amplificare sunt prea puțin folosite în acest scop. Din vina comitetului, panoul de onoare cuprinde numai portretele a patru stahanoviști (printre care și cel al tovarășului M. Klnsch plecat de peste 7 luni din fabrică!). Comitetul de întreprindere trebue să acorde mai multă atenție popularizării succeselor muncitorilor stahanoviști și fruntași și a metodelor lor de muncă pentru a însufleți și mai mult pe cimentiști în lupta pentru realizarea planului. I. SCRIPCA corespondent Pe urmele materialelor publicate „Din necazurile utilajelor’* în nr. 191 al gazetei noastre a apărut un articol cu titlul de mai sus, în care erau criticate o serie de lipsuri ale Trustului de construct nr. 7 - Petroșani. Prin scrisoarea trimisă redacției, conducerea trustului arată că și-a însușit critica și a luat o serie de măsuri pentru remenieră la locul de muncă, dierea lipsurilor. Astfel, în ceea ce privește „necazul“ cu macaraua-turn, s’au luat măsuri pentru confecționarea unui centeiner necesar turnării betonului. Totodată s’a îmbunătățit transportul betonului de la beto „Intrecerea socialistă trebue temeinic organizată” Comitetul sindical regional constructori Ploești, a fost criticat în articolul purtând titlul de mai sus. In răspunsul trimis, Comitetul regional arată că, înlăturând lipsurile semnalate, a și luat măsuri pentru a ajuta în mod practic, prin activul său, munca sindicală la „Să imbunătățim calitatea ln nr. 197 al gazetei noastre a apărut articolul cu titlul de mai sus în care conducerea fabricii de cărămizi „Argila Roșie" era criticată pentru lipsa de preocupare față de calitatea produselor. In răspunsul său, conducerea fabricii își însușește critica și arată că în urma prelucrării articolului cu tehnicienii fabricii s’au fabrica de carton asfaltat „Telejean" și că se va oaupta în mod special de organizarea consfătuirilor de producție și a întrecerii socialiste. Ca urmare a ajutorului practic acordat de către activul Comitetului regional, planul de producție al fabricii pe luna octombrie a fost realizat în proporție de 104%. produselor ceramice a luat măsuri ca laboratorul și controlorii de calitate să urmărească zilnic calitatea materiei prime; de asemenea, se va urmări îndeaproape exploatarea straturilor de argilă, procesul de uscare, sortarea produselor finite și se va intensifica controlul de gradul 1 pentru produsele fabricii. CONSTRUCTORUL ȚARA SE PREGĂTEȘTE DE ALEGERI Fruntașin Ziua brumărie de toamnă târzie apăsa asupra șantierului. Iți făcea impresia că și oamenii lucrează tăcuți, morocănoși. Dar apropiindu-te, rămăneai surprins de veselia și voioșia care domnea in jur. Atenți la lucrul lor, oamenii își aruncau unul altuia verde urmând o discuție care se vedea că-i începută mai demult și că nu are de gând să se termine atât de ușor. — E om deștept — spunea unul. — Din 1948, de când li știu, e numai fruntaș în producție... — se aude o voce mai de departe care caută cu tot chipul să ia parte la discuție... Și, in pauza dela prânz se adună cu toții, formând un grup gălăgios unde, care mai de care dă să spună câte ceva. Ferencz Beke vorbește mai tare ca toți: — Ehe... dac’ar fi fruntaș in producție numai din 1948, încă n’ar fi mare lucru — Stați, că Beke știe, Beke doar l-a propus ! — exclamă cineva. Și se face tăcere in jurul celui de care e vorba. Iar acesta vorbește rar, apăsat. Și viața celui care este astăzi candidat al lor, viața lui Vilmos Kiss, șeful șantierului 804 instalații, începe a fi cunoscută de toți. Făcând parte dintr-o familie care număra 8 copii, Vilmos Kiss a trebuit să-și înăbușe orice dorință de-a învăța, să părăsească cele trei clase secundare pe care, de bine, de rău le urmase și să intre ucenic la un patron... Pe urmă, din pumnii acestuia, a trecut in pumnii căprarilor și maturilor care l învățau „să fie răcan ascultător și cum trebue“. Au venit apoi zilele senine de după 23 August. In frunte cu Partidul, clasa muncitoare a luptat și a izbândit; puterea a trecut în mâinile celor ce muncesc. producție Ferencz Beke a făcut cunoștință cu metodele, noi de muncă, metodele înaintate ale stahanoviștilor sovietici și constructorilor de frunte din țara noastră. El și brigada lui nu au avut niciodată o depășire mai mică de 160%. Și vorbele iarăși se grămădesc, fiecare vrând să spună ce știe despre șeful șantierului lor, și candidatul lor, tov. Vilmos Kiss. — Da. Gospodăria colectivă din Grebeniș, cine a înființat-o; cine s’a dus de i-a lămurit pe țărani ? — Vilmos Kiss. — Ehe, și parcă numai în Grebeniș, el a fost agitator în toată regiunea. — De când îl știu, și la întreprinderile comunale, când a lucrat — și la fosta întreprindere de construcții și instalații nr. 24 și aici, la întreprinderea nr. 804, întotdeauna a fost cel mai bun dintre noi... ...Și cei care sunt colegi cu el la cursul de studiu al Istoriei P.C.U.S. spun că nici nu mai știu de căte ori a fost evidențiat. Membri cercului A.S.I.T. vorbesc despre interesul pe care și-l dă el în studierea problemelor tehnice, tinerii își amintesc de calificarea pe care de la el au căpătat-o prin metoda Cotlear. Și, pe când lucrul începe iarăși, Ferencz Beke vorbește ca o concluzie : — E om, măi fraților, e om dintr’o bucată, la late-i bun... Nu, chiar uitasem să spun că-i și președintele colectivului sportiv „Constructorul" din Regiunea Autonomă Maghiară... Și toți sunt bucuroși că au un asemenea candidat, de meritele căruia poți să tot vorbești... OLGA HEJJA corespondent Un inginer destoinic și priceput De la masa îmbrăcată în pânză roșie se ridică un om scund, cu ochelari, cu părul netezit, începând să vorbească . — Oare am făcut noi totul pentru a descoperi rezervele existente pe șantier ? Ce spuneți ? — întrebă inginerul Ion Herescu. Dacă ați urmărit literatura tehnică — continuă el — dacă v’ați interesat de realizările constructorilor din Uniunea Sovietică, ați aflat desigur despre experiența și dezvoltarea spiritului lor inventiv. Să organizăm această muncă pentru ca și la noi, constructorii să realizeze cât mai multe inovații. Trebue să pășim cu hotărîre, să pășim înainte. Chiar din ziua aceea — 22 martie a.c. — s’a trecut la organizarea concursului de invenții, inovații și raționalizări. Mai întâi s’au reorganizat și întărit cabinetele tehnice — numindu-se pentru fiecare cabinet câte un responsabil. Și rezultatele inițiativei inginerului Herescu, responsabilul serviciului de planificare al Direcției generale a Hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz nu întârziară să se vadă. Constructorii îndreptați pe această cale, cu ajutorul inginerilor și tehnicienilor, cabinetelor tehnice și A.S.I.T., au venit cu numeroase și valoroase propuneri de inovații. Comunistul Ion Herescu muncește cu multă râvnă pentru ca munca pe șantier să devină cât mai spornică. El nu uită niciodată de sarcina pe care i-a încredințat-o partidul atunci când a fost trimis pe șantierul de la Bicaz pentru a găsi și folosi metodele cele mai potrivite de organizare, planificare și coordonare a muncii. Odată venit aici, a căutat mai întâi să-și organizeze cât mai bine serviciul al cărui responsabil este. Apoi, a trecut la formarea cadrelor pentru fiecare serviciu de planificare din fiecare sector. Nu după mult timp de la venirea sa a trecut la organizarea unor cursuri de planificatori. De aici au ieșit trei serii de planificatori, cu bogate cunoștințe profesionale, care astăzi pot face față cu cinste sarcinilor. Așa sunt tov. Sandu Iacob, șeful serviciului planificare de la sectorul baraj, tov. Ianopol și alții. Numai mulțumiri aduc muncitorii de pe șantier inginerului Ion Herescu, care a luat inițiativa de a introduce și folosi metoda Ivan Golovin la înaintarea în tunel, metoda Baranovscaia la sectorul auto și altele, de pe urma cărora minerii, șoferii și alți muncitori culeg cele mai frumoase rezultate. Mulțumirii-aduc mii și mii de elevi ai școlilor tehnice din țara noastră, care, astăzi învață din experiența inginerului Herescu — experiență împărtășită prin volumul „Tehnologia materialelor“ și manualul „Memento pentru electricieni“ al căror autor este. Tot inginerul Herescu este acela pe care mai în fiecare zi îl găsești la cursurile serale ale Institutului de mașini și aparate electrice al căror responsabil este și unde predă cu multă tragere de inimă lecțiile de fizică. Toată experiența căpătată i-au întărit și mai mult convingerea în faptul că acum poate să-și dezvolte din plin capacitățile, să găsească drumuri noi în tehnică, aducând și pe alții alături de el. Acesta este inginerul comunist Ion Herescu, bun organizator, inginer priceput și plin de inițiativă, care a fost propus candidat al F.D.P. în circumscripția electorală comunală, nr. 17, , Bicaz GH. TASICA Adevărat reprezentant al cartierului Când s'a născut Gheorghe Lepădatu, nu s’ar putea spune că s’a bucurat cineva prea mult în cartierul Horia unde locuiau părinții săi. Mai venea pe lume un copil intr’o familie săracă, o gură’n plus, un om în plus care va fi stors și exploatat de patroni. Și așa a fost. Locuitorii cartierului Horia n'au avut niciodată de ce să se pară rău de indiferența cu care l-au primit pe noul născut. Astăzi, dacă întrebi pe cineva, fie din cartierul Horia, fie dintre muncitorii întreprinderii de construcții nr. 205 Roman, de tov. Lepădatu, îți va satisface repede curiozitatea: — Păi tovarășul Lepădatu e cel mai bun zidar — îți va răspunde... și-ți va povesti cum el e primul zidar din oraș care a aplicat metoda Orlov pentru executarea zidăriei în formație de trei, cum el a fost exemplu la toate construcțiile pe care le-a lucrat întreprinderea , îngrășătoria de animale, construcția cantinei Trustului nr. 1, locuințele muncitorești, neavănd niciodată o depășire mai mică de 25%. Dacă vrei să știi cum a ajuns aici tov. Gheorghe Lepădatu, n’ai decât să urmărești viața tuturor oamenilor cinstiți din țara noastră care au înțeles cuvântul partidului și l-au pus în practică. In 1944 era membru al sindicatului. In 1946, pentru avântul pe care l-a dovedit in muncă, pentru cinstea și devotamentul său, este primit în rândurile Partidului de avantgardă al clasei muncitoare. Nimeni mai cu grijă decât el nu s'a ocupat de ridicarea noilor cadre, de calificarea lor. Anul acesta, muncitorii constructori l-au ales președinte al comitetului de întreprindere. Iar dacă mergi în cartierul Horia și întrebi despre el, oricine îți va spune: — Gheorghe Lepădatu ? Păi cine, dacă nu el, se ocupă de înfrumusețarea orașului nostru. Cine-i muncitor fruntaș astăzi, pe șantierul de locuințe muncitorești ? Și te va duce in fața primului anunț al circumscripției electorale nr. 107 ca să vezi că acolo, cu litere mari, in dreptul numelui candidatului e scris: Gheorghe Lepădatu. M. TIMOFTE Corespoundetul „Constructorului" pentru raionul Roman CONSTRUCȚIA DE ÎNTREPRINDERI ALE INDUSTRIEI UȘOARE ȘI ALIMENTARE SĂ ÎMBUNĂTĂȚIM La expunerea făcută la cea de a 9-a aniversare a eliberării patriei noastre, conducătorul partidului și guvernului, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a trasat liniile generale ale dezvoltării economiei naționale în anii viitori, în lumina hotărîrilor Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august. Din acest document se desprinde grija partidului și guvernului pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc, prin lichidarea rămânerii în urmă a agriculturii, a producției industriei alimentare și industriei ușoare, a producției de obiecte de menaj și de alte bunuri de consum, pentru a obține o abundență de produse. In acest scop — a arătat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej — se vor aloca până la sfârșitul cincinalului investiții de cca 1,8 miliarde lei în industria alimentară și de cca 1,2 miliarde lei în industria ușoară. Noul program de măsuri economice elaborat de partid și guvern pune sarcini deosebit de însemnate în fața constructorilor de întreprinderi ale industriei ușoare și alimentare în ce privește executarea în cele mai bune condiții și darea cât mai grabnică în exploatare a noilor unități industriale. In anul acesta, organizațiile de construcții din cadrul M.C.I.M.C. au înregistrat o serie de succese prin darea în folosință a fabricilor de pâine din Orașul Stalin și Bicaz, a instalațiilor frigorifice la abatorul din Orașul Stalin, prin executarea complectărilor la fabrica de dantele „Solidaritatea" din Baia Mare, prin începerea și continuarea lucrărilor la numeroase întreprinderi ale industriei textile, a încălțămintei, alimentară și altele. Pe aceste șantiere s’a câștigat o experiență prețioasă, au fost puse în aplicare procedee tehnologice perfecționate, au crescut cadre noi de stahanoviști și fruntași în producție, de muncitori calificați. Un însemnat pas înainte s’a făcut în ce privește organizarea lucrărilor, după pilda înaintatei experiențe sovietice. Pe șantierele fabricilor de pâine de la Bicaz (întreprinderea nr. 801) și Orașul Stalin (întreprinderea nr. 502) s’au respectat cu strictețe graficele de execuție, pe baza cărora s’a făcut repartizarea la locurile de muncă a mâinii de lucru și a utilajelor. Pentru a grăbi executarea lucrărilor, pe șantierul Fabricii de pâine din Petroșani (Intreprinderea nr. 701) s’a introdus lucrul în 3 Schimburi, iar pe șantierul Fabricii de pâine din Baia Mare (întreprinderea nr. 905) — în 2 schimburi. Cu toate acestea, nu pretutindeni munca pe șantierele din Industria ușoară și alimentară se desfășoară la nivelul impus de necesitatea dezvoltării acestor sectoare producătoare de mărfuri de larg consum. Chiar după ce au primit sarcini concrete în legătură cu accelerarea lucrărilor destinate acestor industrii, conducătorii unor organizații de construcții au continuat linia greșită adoptată în semestrul I de direcțiile generale de construcții, care considerau aceste șantiere ca un rezervor de mână de lucru pentru alte lucrări ce treceau — în mod nejustificat — pe primul plan. Având de satisfăcut obligații contractuale egale față de diferiți beneficiari, direcțiile generali și trusturile au stabilit cu de la sine putere o „scară” de importanță și de urgență, neglijând tocmai lucrările care, odată puse în exploatare, trebuiau să contribue la îmbunătățirea traiului celor ce muncesc. Iată cazul șantierului întreprinderii nr. 101, care execută lărgirea capacității de producție a fabricii de articole de cauciuc „Zorile" din București: Cu toate că stadiul lucrărilor e întârziat în urma faptului că în semestrul I șantierul a fost golit de cel puțin 3 ori de aproape întregul efectiv de muncitori, în prezent, când ar trebui să se desfășoare bătălia pentru lichidarea rămânerii în urmă, producția se desfășoară anevoie, deoarece Inginerulșef Duncan de la întreprinderea nr. 101 nu s’a îngrijit de organizarea efectivă a lucrului de iarnă, pentru care proiectul e alcătuit încă de acum 2 luni. Deasemenea, întreprinderea nr. 106 (director tov. Păcuraru, inginer-șef tov. Abramovici) a pus în funcțiune cu mare întârziere instalațiile de aburizare necesare betonării pe acest șantier. Iarna i-a surprins nepregătiți și pe constructorii frigorierului din Craiova (întreprinderea nr. 601 — fostul șef de șantier tov. Matei Izvernaru), a fabricilor de pâine din Tg. Jiu (întreprinderea nr. 603) și Baia Mare. Pe șantierele stației de îmbuteliere din Borsec și al topitoriei de cânepă de la Joseni, ale întreprinderii nr. 802 (director tov. Precup, inginer-șef tov. Schwartz), nu sunt luate măsurile tehnico-organizatorice curente pentru întreținerea utilajelor pe timp de iarnă. La Trustul nr. 5 s’au făcut din timp pregătirile pentru lucrul de iarnă. Aici a lipsit însă măsuri organizatorice de altă natură, care să asigure respectarea graficului de execuție. Pe șantierele fabricii de cauciuc și filaturii, ale întreprinderii nr. 502 (director tov. Szőcs, inginer-șef tov. Secăreariu, pe șantierul topitoriei de in din raionul Sibiu se ivesc deseori goluri în aprovizionarea cu materiale, nu s’a concentrat suficientă forță de muncă pentru grăbirea ritmului lucrărilor. Lipsă de preocupare pentru aprovizionarea cu materiale a șantierelor unde se construesc fabrici pentru industria ușoară și alimentară dovedește și întreprinderea nr. 101, care nu a folosit posibilitățile existente pentru aprovizionarea cu balast a șantierului fabricii de încălțăminte „Ștefan Gheorghiu“ din București. Pe unele șantiere unde lipsește o conducere tehnică corespunzătoare, unde lipsește un control eficient în toate fazele de execuție, se efectuează încă lucrări de calitate necorespunzătoare. Astfel s-au constatat zidării de proastă calitate executate pe șantierul stației de egrenat bumbac (întreprinderea nr. 101) și al Fabricii de lapte praf (întreprinderea nr. 802). Toate aceste lipsuri dovedesc și atitudinea greșită a unor ingineri-șefi de trusturi (tov. ing. Priefer dela Trustul nr. 1, tov. Ing. Bocancea dela Trustul nr. 5, tov. ing. Focșeneanu dela Trustul nr. 6, tov. ing. Moscu dela Trustul nr. 8), care au lăsat pe al doilea plan lucrările economice destinate industriei ușoare și alimentare, au slăbit controlul pe teren și tolerează neglijența și lipsa spiritului de organizare din partea unor conducători de șantiere. In anul viitor constructorii vor avea de îndeplinit sarcini sporite și de mare răspundere. Ei vor trebui să continue și să accelereze lucrările în curs, să înceapă lucrările la noi fabrici textile, la numeroase fabrici de pâine, printre care fabrica automatizată din București, la diferite fabrici pentru prelucrarea laptelui, a cărnii, fabrici de zahăr, conserve etc. Aceste sarcini nu vor putea fi duse la bun sfârșit fără o serioasă îmbunătățire a muncii. încă de la deschiderea noilor șantiere trebue să se aplice măsurile prevăzute în proiectul de organizare, dându-se o deosebită atenție creării a cât mai bune condiții de trai pentru constructori. Organizațiile de construcții trebue să dovedească mai mult spirit critic față de proiectele de execuție, cerând înlocuirea soluțiilor neeconomice cu soluții bazate pe folosirea prefabricatelor, a materialelor din resurse locale, a procedeelor tehnologice înaintate. Pentru grăbirea termenului de execuție trebue extinsă mecanizarea lucrărilor, trebue asigurată folosirea națională a mcanismelor. Trustul de utilaj greu (care în acest an a trimis pe șantiere diferite mecanisme — dragline, excavatoare, cilindri compresori, macarale — defecte) și bazele de utilaj au datoria de a se îngriji de buna funcționare și exploatare a mașinilor și mecanismelor de construcții, de executarea la timp a reparațiilor preventive și a reparațiilor curente. Trebue lichidată practica dăunătoare de a muta în mod nejustificat efectivele de muncitori și rezervele de materiale de pe un șantier pe altul — practică de urmările căreia se resimt lipsuri în lucrările pentru Industria ușoară și alimentară, întreprinderile de construcții au datoria de a-și concentra eforturile pentru darea cât mai grabnică în exploatare a secțiilor productive ale noilor fabrici. Pentru aceasta trebue să se înlăture sistemul împrăștierii forțelor la mai multe obiective deodată, sistemul contractării de lucrări extraplan în cazul când aceasta periclitează respectarea graficului de execuție a lucrărilor prevăzute în planul de stat. In executarea de clădiri industriale asemănătoare și de secțiuni tip trebue generalizată experiența șantierelor fruntașe, stabilîndu-se cele mai naționale procedee de lucru. Metodele stahanoviste trebue să capete o largă extindere; trebue introdusă și pe șantierele industriale metoda de organizare a muncii în brigăzi complexe și de specialitate. La rândul lor ,D.G.C.I. și D.G.C.S.C.S.C. trebue să ajute mai activ organizațiile în subordine în ce privește obținerea la timp a documentației necesare, astfel ca să nu se mai repete situația din acest an, când unele proiecte de fabrici pentru Industria alimentară au ajuns pe șantiere deabia în luna octombrie. Direcțiile generale trebue să intensifice controlul pe teren, să sprijine unitățile rămase în urmă pentru a ajunge la nivelul celor fruntașe. Mobilizându-și elanul creator, folosind larg tehnologia înaintată, constructorii trebue să lupte cu avânt sporit pentru a grăbdarea în exploatare a noilor unități ale Industriei ușoare și alimentare, destinate a contribui la îmbunătățirea traiului celor ce muncesc. Expoziția de inovații a M. C. I. M. C. ------------------------------- —|-—-----------------------— Ce expun inovatorii din industria materialelor de construcții Cu mult interes se parcurge expoziția de inovații a M.C.I.M.C. deschisă în Parcul Libertății din București. Numeroase realizări prezentate la concursul de inovații pe anul în curs, au fost expuse aci. Fiecare din ele stă mărturie creșterii simțitoare a spiritului creator al oamenilor muncii, inițiativei lor pusă în slujba sporirii productivității muncii și îmbunătățirii nivelului de trai. Și anul acesta, industria materialelor de construcții ocupă un loc însemnat în expoziție. Inovațiile prezentate de muncitorii, tehnicienii și inginerii din fabricile de materiale de construcții reflectă două preocupări principale la fel de lăudabile. Este vorba în primul rând de grija deosebită pentru ușurarea condițiilor de muncă și, în al doilea rând, de crearea unor noi produse menite să lărgească sortimentul de materiale de construcții și de larg consum. Cu deosebire se evidențiază prin prezența sa la această expoziție sectorul ceramicei, ceea ce dovedește o intensă preocupare pentru mișcarea inovatorilor. Iată de pildă, aici, scoțătorul mecanic creat de muncitorii Constantin Bagoliu, Sabin Iovaninc, Mihai Tomuz din fabrica de cărămizi ,,Argila Roșie“ București și dispecerul Ioan Kiss din D.G.C. Acest minunat mecanism (descris pe larg în ziarul nostru) prezintă avantaje enorme, protejează sănătatea scotătorilor și va aduce fabricilor de cărămizi o economie anuală de peste 3 milioane lei. Nu mai puțin importantă și interesantă este inovația prezentată de stahanovistul Ion Schuster, ing. Tiberiu Polacsek de la fabrica de cărămizi „Zorile Noi“-Piatra Neamț și ing. Ladislau Schneider din D.G.C., care au conceput un vagonet carusel modificat în vederea mecanizării operațiilor de încărcare și descărcare a cărămizilor în somoanele simple. Această inovație va aduce numai fabricii „Zorile Noi“ economii în valoare de peste 147.000 lei pe an. Printre produsele noi, trebue amintite cimenturile cu adaus de cenușă de termocentrală, cu adausuri inerte cum ar fi nisipul sau deșeurile ceramice, dându-se astfel întrebuințare resurselor locale și înlocuindu-se zgura de furnal de la prestia. In sectorul prefabricatelor se observă de asemenea o preocupare serioasă pentru crirea de produse noi. Fabrica „Izolatorul“București a produs — după indicațiile I.C.I.M.C. — plăci de tal as aglomerat cu bitum, care vor înlocui plăcile de stabilit. La fel, plăcile termoizolatoare din vată de sticlă cu bitum vor înlocui plăcile din plută. Tot după indicațiile I.C.I.M.C., fabrica „Teleajen“-Berceni a realizat plăci de ..bumlitiz“, plăci termoizolatoare din deșeuri de stuf și rumeguș. La fabricile de geamuri există actualmente un curent sănătos și favorabil inovațiilor, tehnicii noi. Iată, de pildă, la expoziție, inovația unui colectiv condus de ing. Tentulescu de la Fabrica de geamuri Târnăveni: o sticlă fără bor și alcali, rezistentă la șoc termic, din care se vor putea fabrica articole de larg consum ca vase de bucătărie rezistente la foc, care până acum se importau. Cu toată importanța inovațiilor înșirate mai sus — și care sunt doar o parte din cele expuse — se constată că direcțiile generale din industria materialelor de construcții nu au mobilizat în suficientă măsură întreprinderile la concursul de inovații. Sunt o seamă de întreprinderi mari care nu figurează cu nicio inovație. Direcțiile generale nu s’au preocupat întotdeauna ca inovațiile de mare însemnătate pentru industria materialelor de construcții să fie cunoscute și generalizate, iar inovatorii să fie răsplătiți și popularizați. Ceea ce se vede din însăși lipsa la expoziție a unor inovații foarte valoroase. Direcția generală a prefabricatelor, de pildă, nu a luat măsuri pentru popularizarea inovației stahanovistului Benone Neagu de la fabrica „Teleajei”"-Berceni, privind prăfuitorul automat prin care s’au îmbunătățit considerabil condițiile de muncă la fabricarea cartonului asfaltat. Este regretabil că lipsesc din expoziție realizările unui sector important cum este cel al Direcției generale lianți Cu atât mai mult cu cât în sector, în fabrici, inovațiile nu lipsesc. Dacă ar fi să amintim doar de inovațiile stahanoviștilor Avram Pârvescu și Ion Damo de la Fabrica de ciment București, inginerului șef al direcției generale, Socrate Tranulis și inginerului șef al fabricii „Victoria Socialistă“-Turda, Silviu Opriș, care au fost la vremea lor apreciate. Direcția generală a industriei pietrei de construcții se face deasemenea vinovată de a nu fi urmărit cu stăruință popularizarea tov. Zalman de la întreprinderea nr. 5 de prelucrare a marmorei și pietrei — București, care a reușit să înlocuiască cu succes, prin materiale indigene, piatra de frecat marmora care până acum se importa. Dând un impuls mai viu mișcării inovatorilor, cadrele de conducere din industria materialelor de construcții vor reuși să asigure un spor considerabil de productivitate, vor contribui la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc MARTIN GRÜNSEIT ing, șef al Direcției generale a prefabricatelor Lecții care nu se Sunetul atât de cunoscut al clopoțelului răsună prelung, străbătând coridor cu coridor, ciocănind parcă in fiecare ușă de clasă. Și, peste o clipă, acestea se deschid lăsând să năvălească, gălăgioși, elevii. Gălăgia lor se resfiră pe săli, se pierde în înserarea de afară. In centrul școlar a mai trecut o zi, cu noi lucruri s’au îmbogățit cunoștințele elevilor. Mâine, clasele vor fi din nou pline, mințile tinere vor asimila din nou materia care face din ei viitorii tehnicieni. Totuși, în seara aceasta pare să se întâmple ceva deosebit. De ce ? Pentru că o parte din larma care a umplut câtăva vreme clădirea și curtea nu se pierde, ci pare că se oprește intr’un anume loc. Da, sute de băieți și fete s’au strâns în sala de festivități. Sunt elevii Școlii medii tehnice de Instalații. Deodată gălăgia se pierde’n murmure, iar acestea se transformă într-un puternic ropot de aplauze. Sute de priviri urmăresc grupul de oameni ce se îndreaptă spre masa din țară, zeci de voci exclamă deodată. — Asta-i tovarășul Dănățoiu, le cunosc deja practică. — Iar celălalt e tovarășul Vasile Matei, nu știți când ne-a vorbit la întoarcerea sa din Uniunea Sovietică ?— Uite-l și pe tovarășul Mărculescu — ...Și pe tovarășul Halm, și pe tovarășul Lăzurcă... Și curiozitatea dăinue în ochii tineri tot timpul, devine parcă mai vie atunci când directorul școlii deschide consfătuirea, anunțând că stahanoviștii și fruntașii in producție din Instalații au venit ln mijlocul elevilor spre a le împărtăși din experiența lor. Din obișnuință, caietele de notițe se deschid, creioanele stau pregătite. Vorbește maistrul caloriferist Ion Dănățoiu, stahanovist pe ramură, despre metoda de montare a coloanelor de încălzire centrală după măsurători. Câți dintre elevi, care astă vară au făcut practică pe șantierul Teatrului Muzical, nu l-au văzut pe tovarășul Dănățoiu experimentând, îmbunătățind și punând în practică această metodă! Acum, rezultatele ei s’au văzut pe multe șantiere, expunerea ei este precisă, iar filele caietelor pe care iau ne aflăm manuale zițe elevii vor fi nedespărțite de viitorii tehnicieni instalatori sanitari. Vasile Pop este elev în anul IV, — treipatru luni îl mai despart doar de munca pe șantier; a și umplut câteva pagini de maculator, iar alături își notează întrebările pe care i le va lămuri maistrul. La fel. Atena Oprescu. In cei aproape patru ani pe care l-a urmat nu a avut decât calificativul .".foarte bine". Lecție cu lecție ea și-a însușit meseria de tehnician ln instalații electrice. Insă lecția de astăzi, pe care și-o notează din cuvântarea tovarășilor Lăzurcă și Halm, e cu totul deosebită. Ea nu e scrisă în niciun manual, pentru că metodele de care e vorba sunt noi, izvorite din munca de zi cu zi a stahanoviștilor și fruntașilor In producție. Dar cât de folositoare îl este / Pe șantierul unde va lucra, își va aminti mereu cele învățate în această seară, va căuta să urmeze exemplul tovarășilor ce vorbesc acum de la masa din față și care, deși la vârsta ei, nu au avut posibilitatea să învețe, totuși, cu avântul lor creator, au învins această greutate. Iată, răspunzând unor întrebări, maistrul stahanovist Dănățoiu vorbește despre importanța cunoașterii desenului tehnic. Cu câtă trudă a reușit să-l deprindă el, om in vârstă, stând aplecat nopți întregi asupra planșelor . Atena Oprescu își dă seama că această materie pe care ea o învață astăzi la școală, a cam neglijat-o, își spunea că „nu are îndemânare"; acum simte că rușinea îi aprinde obrajii. Și notează la începutul caietului, cu litere mari, ca și cum ar vrea să le întipărească puternic: „De acum încolo, mai multă atenție desenului"... Au trecut ceasuri de când noaptea a îmbrăcat totul în haina ei neagră, dar nimeni nu pare obosit. Întrebările vin mai multe, discuțiile se încing mai viu, notițele se înșirue mai departe pe filele caietelor. Și elevii învață mereu din aceste lecții care n’au avut încă timpul să apară în manuale, din aceste lecții care le vorbesc despre șantierele unde vor lucra ei mâine, din aceste lecții care dovedesc forța creatoare a poporului nostru pe care ei o vor continua mâine. LEONTIN CORNESCU Sute de priviri urmăresc cu atenție orice mișcare a tovarășului Ion Dănățoiu, care vorbește despre metoda sa. In medalion : tov. Atena Oprescu din anul IV B, vorbind în numele elevilor școlii).