Constructorul, aprilie 1955 (Anul 7, nr. 273-276)

1955-04-09 / nr. 273

Pag. 2 Pe șantierele de locuințe R­e­ș­i­ț­a­­u de­moult, cons­tructorii dliin Intre­­­spri­ndereni nr. 121- 1 Reșița au d­at in folosință cu două lunii mai­i devreme blocul de locuințe nr. 3, pentru muncitorii sidleirurgiști. Noul bloc se com­pune din­ 30 de apartamente cu cite 2 și 3 camere spațioase, baie, bucătărie și alte de­pendințe. La terminiarea lucrărilor înainte de data prevăzută în contract au contribuit în bună măsură muncitorii care au executat fu­­i­­­sajele. Cu 131% și-a depășit sardinia de pro­ducție echipa mozaicarului Matei Dumitru. Iar echipa Zugravului Ion Fulop — cu pes­te 100%. Prim aplicarea metodtelor inia initiate obține scuccese însemnate în muncă și brigada de ibetanliști condusă de Fillip Gavrilă, din sec­torul lucrărilor tiadustriniale. In cinstea zilei­­ de 1 Mai, In loc de 6 drenuri pe zi, vred­nicii batomliști au reușit să execute 12 dre­­nu­ri. Cu rezultate frumoase în producție se pot mtadri: brigada beitomdstului Vasile Tu­­xtaran, pavatorii dim brigadă lui Dumitru Gurleanu și zidarii dim brigăzile de speciali­­ficate conduse d­e Iosif SofoldV și Ion Chez­­mar. Tîrgu Ocna I. POPESCU corespondent In a­propiiem­e de Tg. Ocina, șantierul de locuințe munci­torești din cadrul Trustului nr. 2­ Roman a dat în folosință 24 de apartamente cu 5 zile ferite de termen. Deși au dotîimpinat greu­tăți din cauza intemperiilor, muncitorii cons­tructori de pe acest șantier n-au precupe­țit nici un efort pentru a-și îndeplini și de­păși sarcinile d­e pilam. In fruntea Întrecerii s-au aflat muncitori destoinici ca Gri­gore I Popa — monitor de prefabricate, Ludovic­i Zvodia — mozaicar, Nicolae Meinte — i­nsta­ Ilator, Dumitru Ciapîru — zugrav și alții. Pentru ca munca pe acest șantier să fie în Viitor și mai rod­nică, conducerea șarat­ie­­rului trebuie să se preocupe mai intens de aproviziomiairea la timp a punctelor de lucru cu materiale d­e masă, mozaic și corpuri de umplutură. C. PROCOPIE corespondent Muncitorii, teh­nicienii și inginerii șantierului nr. 6- Vulcam al Trustului nr. 7 au pornit cu elan întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai — avînd ca obiective principale darea in folosință înainte de termen a cu­ mai multe locuințe muncitorilor mineri și exe­cutarea unor lucrări de bună calitate.­­ Cele 12 brigăzi de specialitate își sporesc Vulcan zilnic eforturile pentru a-și îndeplini cu cinste angajamentele luate. Brigada de par­­chetari condusă de fruntașul in întrecerea socialistă Iosif Maizat dă zilnic o normă în plus și, în același timp, lucrări de bună ca­ntate. Cu 40—90% își depășesc normele bri­găzile conduse d­e fruntași, în producție An­drei Scări­șteanu — zugrav, Ianoș Gyula — tem­cuitor și Tudor Mitu — zidar. D. TEȘILEANU corespondent Tîrn­ave­n­i cu din­ orașul Tîr­____ ____________Strada N. Bălces­măreni s-a îmbogățit anul trecut cu noi clădiri de locuit, care se deos­ebesc nu nu­mai prin înfățișarea lor exterioară, dar și prin amenajarea interioară. . Apartamentele, cu încălzire centrală, se compun din­­cile 2 camere, vestibul, bucătărie, baie, cămară de alimente. Zeci de familii ale oamenilor muncii min acest oraș așteaptă să se mute iin viitoare­le locuințe confortabile care se construiesc în prezent. In timpul lor liber, ei vizitează șantierul și se bucură de succesele obținute în muncă de constructorii din întreprinde­rea nr. 803-Meditaiș. Dintre cele 4 blocuri noi im construcție — fiecare cu câte 18 apartamente — unul este gata de roșu, la altul se execută acoperi­șul, la al 3-lea se termină zidăria ultimului etaj și la al 4-lea — etajul II. Datorită muncii sîrguincioase depuse de constructori, două blocuri vor fi d­ate în folosință la luna septembrie, iar celelalte două la sfîrșitul a­­nu­lu­i și în acest oraș li se cfează oamenilor muncii condiții tot mai bune d­e trai. Anul trecut s-i a­u construit 3 blocuri ; acum se execută alte 3, dintre care două — aflate in finisaj — vor fi date in folosință la sfîrșitul lunii mai, iar al treilea — cu 16 apartamente — în luna sep­tembrie. In orașul Mediaș se mai construiesc 2 cre­­șe pentru copii, care vor fi terminate în luna octombrie. In trimestrul II din acest an va fi d­ată complet în folosință și școala profesională pentru 500 d­e elevi, cu­ 9 săli de clasă, o sală de desen, bibliotecă, labo­ratoare etc. Incepînd­ din anul 1951, tot mai mulți muncitori din­­­­ a­­ceastă localitate au posibilitatea să locuias­că în apartamente noi, spațioase. Pină in prezent s-au înălțat 18 blocuri. De aseme­nea, s-a construit acum 2 ani un cămin pen­tru 200 de muncitori. In luna aceasta, alți muncitori se vor instale intr-un nou bloc, iar în luna mai, încă 3 blocuri își vor pri­mi locatarii. Copșa Mică Mediaș In ajutorul faia­nțarilor La șantierul Halelor Obor al întreprinde­rii de construcții nr. 101 se experimentează inovația tov. Giovanni Bellegante: dispozi­tiv pentru montarea faianței. La o anumită distanță, d­e peretele pe care urmează să se aplice plăcile de falianță­, perpendicular pe el și verticali se aișează două rigle, ce se prind cu ajutorul unor tăl­pici și al unei legături d­e ipsos. In spatele lor se­­ așează rigle orizontale distanțate cu 5—6 cm, prin bucăți mici d­e lemn, și apoi un rind de faianță, lăsînd­u-se între acesta și zid loc pentru stratul de mortar. Spațiul liber între riglele orizontale permite să se vadă rosturile rîndurilor de plăci și să se constate dacă sunt corect executate. Morta­rul se introduce intre plăcile d­e faianță și perete, cu ajutorul unui furtun cu duză-e­­cran, alimentat cu mortar proaspăt d­intr-un rezervor înălțat pe un suport. Du­pă ce se fixează astfel un rînd, se mai montează o riglă orizontală și se așează rindul urmă­tor de plăci. Mortarul se întărește în cîteva ore, după care dispozitivul poate fi mutat la alt punct de lucru. Avantajele inovației se prevăd importan­te: dublarea productivității muncii, posibili­tatea ca lucrarea să fie executată­ de munci­tori cu ca­lificaare redusă, îmbunătățirea cali­tății. Ele vor mai spori dacă, în momentul tind inovatorul, cu concursul cabinetului tehnic,­­va îmbunătăți sistemul — încă ne­pus la punct — de scurgere a mortarului din rezervor. Di­spozitiivuil pentru montarea faianței (stingă) : 1 — riglă verticală; 2 — rigle orizontale; 3 — rînduri de plăci de faianță; 4 — strat de mortar. Așa se lucrează cu nouil dispozitiv (dreapta). Activitatea școlii de calificare s-a îmbunătățit Pină nu de mult, școala de­ calificare din cadrul Trustului de construcții nr. 12­ Timi­­șoara desfășura o activitate nemulțumitoare. Din cauza nejustei împărțiri a elevilor in grupe și folosirii unor metode necorespunză­­toare de predare de către lectori, elevii nu reușeau să-și însușească cunoștințe temeinice. De acest­ fapt s-a sezisat comitetul de în­treprindere, care, cu sprijinul conducerii tru­stului, a luat măsuri pentru îmbunătățirea muncii școlii de calificare. Astfel, colectivul de conducere al școlii a fost reactivizat, s-a amenajat o sală de clasă în care cursurile să se poată desfășura în condiții mai bune, elevii au fost împărțiți în grupe după nivelul cunoștințelor practice și li s-au pus la dis­poziție materialul didactic și rechizitele ne­cesare. Intr-o ședință cu maiștrii și șefii de șantiere, li s-a arătat importanța sprijinirii acțiunii de calificare. După cîtva timp, aceste măsuri și-au do­vedit rezultatele. Maiștrii Francisc Oester­­mann, Ludovic Senetra și alții, precum și in­ginerii Alilutin Mucealov și Dănilescu au depus o muncă rodnică pentru ca elevii să-și însușească temeinic lecțiile teoretice și prac­tice.’ După terminarea cursurilor, din 104 elevi, 62 au obținut calificarea de categoria IV-a.’ Cu merite excepționale au­­ cursurile școlii de calificare , zidarii absolvit Iuliu Desz, Gh. Ciuciuliu și Șt. Cristea, dulgherii Miroslav Raici, T. Jäger, C. Popa, fierar­­betonistul N. Coroian, lăcătușul N. Gheor­­gh­e și alții. Unul dintre elevi, Ioan Tarasciuc, a aplicat la locul său de muncă o nouă metodă, pe care a învățat-o la școală. Maistrul n-a fost la început de acord, însă după ce s-a convins că această metodă este mai bună decît cea pe care o cunoștea el însuși, i-a dat drep­tate — și noul procedeu de lucru a fost in­trodus în cadrul echipei. Conducerea școlii de calificare din cadrul Trustului nr. 12 n-a reușit însă­ să-și lichi­deze toate lipsurile. Se remarcă în mod deo­sebit lipsa unui efort susținut pentru mobili­zarea elevilor la cursuri. Acest fapt se da­­torește și cîtorva maiștri ca Ludovic Makay și Carol Gyarmati, care subapreciază impor­tanța cunoștințelor teoretice, iar în privința muncii practice cer elevilor să aplice vechile metode. Mulți maiștri nu controlează — une­ori nici măcar nu se interesează — dacă elevii din sectorul lor de lucru merg­ la cursuri. Pentru viitor, conducerea trustului și co­mitetul de întreprindere și-au propus să lăr­gească posibilitățile de calificare a munci­torilor, prin organizarea unor noi cursuri pentru meseriile de zidar, dulgher, fierar­­betonist, șofer, mecanic auto, instalator sa­­nitarist și caloriferist, ca și pentru cei ce lucrează la atelierele de prefabricate. N. CIOBANU corespondent CONSTRUCTORUL Tineri fruntași Tinerii din cadrul întreprinderii de cons­trucții nr. 131­­ Ploești luptă cu elan pentru a întîmpina ziua de 1 Mai cu tot mai frumoase succese în producție. Nu este șantier pe care tinerii, în frunte cu atemiștii, să nu obțină rezultate importante. La noul șantier al canalului-colector, bri­gada tinerilor­­ dulgheri,­ condusă de frunta­șul în producție Andrei. Basa, își depășește cu regularitate norma. In ultimele zile, bri­gada a ajuns să-și întreacă sarcinile de pro­ducție cu 75%. Ion Tupan conduce brigada tinerilor zidari de pe­ șantierul fabricii „Dorobanțul“. Mem­brii acestei brigăzi au reușit recent să-și de­pășească norma cu 58%. La șantierul uzinei de îngrășăminte chimice „Petru Poni“ din Valea Călugărească s-a evidențiat brigada tinerilor fierari-betoniști a lui Ion Oprea, prin depășirea normei cu 50 °/o. ION CONDEESCU corespondent . Pe șantierele clădirilor social-c­aturale din Galați, echipele de instalatori ale întreprin­derii rar. 192 obțin zâlniri deosebite success în îndeplinirea angajamentelor luate în cin­stea zilei de 1 Mai. La căminul studențesc, echipa lui Gh. Du­­binciuc — formată din tineri calificați pe șantier — își depășește zilnic norma cu 25 la sută. Din echipa de sanitariști condusă de maistrul Vasile Mogoș fac parte și ute­­miștii Alecu­ C­ălugăru, Vasile Mihu, Stelian Rîmboacă și Pavel Lefter; ei imprimă un caracter entuziast întrecerii socialiste, reu­șind să-și îndeplinească norma în proporție de 126 la sută. Pe șantierul băii comunale, echipele de instalatori își depășesc sarcinile de producție cu 23—30 la sută. La obținerea acestor fru­moase rezultate contribuie mai eles tinerii Sabin Părțilă, Dumitru Constantinescu, Mihu Mandare, Mirea Trifan și Emil Melinte, din echipele de caloriferiști ale lui Alecu Peser­­caru și Al. Binschi. ȘTEFAN PAȘCA corespondent Succesele depășesc an­gaj­amentele Hotărr­rea colectivului de la Stinu­­a rar. 7- Humedoai­a a Trustului de utilaj greu, d­e a întîmpina ziua de 1 Mai cu mărețe reali­zări, este tradusă în fapte. Astfel, angaja­mentul de a lucra cu începere de la 1 a­­prilie în contul lunii mai a fost îndeplinit încă de la 16 martie, ia­r prețul d­e cosit pe trimestrul I a fost redus cu 15%, în loc de 10%. Harnicul colectiv a reușit să rea­lizeze o creștere a productivi­tățiii muncii de 106,2%, în loc de 25%, ci­ prevedea anga­jamentul. La aceste înfăptuiri au contribuit excavia­­toriștii Constantin Ioneti, Grigore Cotan, Ni­colae Foca, soara Ghiurea, strungarul Ioan Ilea și multi a­ltii. Săli de teatru în reconstrucție începută mai de mult de către Trustul de construcții nar. 3. execuția lucrărilor de mo­dernizare a sălii Comediai a Teatrului Na­­țiomna­l „I. L. Caragiale“ și a sălii Teatrului de Estradă din Capitală continuă intr-un ritm intens. La sala Comedia echipele de constructori depun toate eforturile pentru ca acest lăcaș de cultură să fie terminat cu­ mai­­ grabnte. 1 La depozitul d­e decoruri se fac ultimele lu­crări­ de finisaj la pardoseli, instalații sa­nitare și electrice, iar la bazinele de apă necesare instalației de ploaie artificială îm­potriva incendiilor munca e în toi. Constructorii care lucrează la refacerea a­­ripii din stingă a clădirii se află la întrece­re pentru terminarea înainte d­e data din plan a planșeelor de beton. Hărnicia lor a fost încununată de succes; planul ,a fost de­­­pășit cu 30 la sută. O contribuție de seamă au adus dulgherii din echipa lui Matache Fofiircă, ca și fierari d-­betoniiști din echipa luii Vasile Stroiesiou, care montează 100 mp armături pe zi. . Aceeași mui­ică însuflețită desfășoară Și echipele de constructori de pe lobul Teatru­lui de Estradă din calea Victoriei. In mo­mentul d­e față se lucrează la lărgirea sce­nei și la amenajarea celor două foaiere. La forarea puțurilor pentru turnarea piloților ce vor susține noul cadru de beton al scenei, echipa de foraj a lui Zamfir Calotă reușește să obțină cele mai frumoase rezultate. Stuful — important Stuful, vegetație deosebit de bogată în Delta Dunării, a fost complet nefolosit în trecut, sporind plaurii, micșorînd tot mai mult bălțile și prin aceasta, stînje­­nind piscicultura. Azi, proiectanții și cer­cetătorii noștri, studiind această problemă și folosind documentația sovietică, au gă­sit multiple modalități de folosire avan­tajoasă a stufului din deltă. Plăci din deșeuri de stuf măcinate . In cadrul planului de amenajare integrală a Deltei Dunării, Institutul de proiectări de construcții hidrotehnice a efectuat un studiu prin care a stabilit posibilitatea utilizării sub diferite forme a stufului în construcții. Ast­fel, plăcile presate confecționate pe cale chimică din deșeuri de stuf măcinate (de la fabricile de celuloză care folosesc stuful ca materie primă) și legate cu diferite sub­stanțe chimice, rezultate la rîndul lor ca de­șeuri din procese de fabricație, înlocuiesc unele materiale deficitare, au avantajul că nu sunt atacate de rozătoare și insecte și nu permit adăpostirea acestora. Aceste plăci pot fi folosite ca prefabricate pentru pereți despărțitori de mare rezistență (constituind totodată o bună izolație termică și fonică), pentru pereți exteriori cuprinși între elemen­tele scheletului de beton armat, ca izolări termice la terase,­­ camere frigorifere etc., precum și la învelitori, în locul țiglei. Din noul material se poate confecționa, în con­diții foarte bune, timpi aria de binale, avînd față de lemn avantajul că nu se diformează și e foarte puțin inflamabil. Dată fiind re­zistența lor, plăcile de stuf măcinat pot fi stilizate în locul lemnului ca plăci de re­zistență pentru planșee, grinzi, stîlpi ettc. Deosebitele avantaje economice ale aces­tui material îl fac apt de a fi folosit în di­ferite ramuri de producție. ing. AL. IOANOVICI și ing. V. CIMPEANU material de construcții Construcții din panouri de beton, armat și stufit Dintre materialele folosite ca înlocuitor al cărămizii, betonul armat dă rezultate foarte bune cînd este asociat cu un alt material care să asigure construcției o bună izolație termică și fonică. Un astfel de materiali, care trebuie să fie ieftin și să se găsească în cantități suficiente, pentru a asigura o pro­ducție pe scară industrială, este stuful. La Instituitul­­ de proiectări de construcții s-a elaborat proiectul unei clădiri parter, din panouri mari prefabricate din beton armat și stufit. Ea poate servi ca locuință indivi­duală sau colectivă. In caz că se cuplează 2 locuințe de acest gen, se pot obține con­strucții cu lungimea de 16,80 m și lățimea de 8,40 m, fiecare locuință avînd o supra­față utilă de 61 mp. Din aceleași elemente prefabricate se pot realiza și construcții cu parter și etaj, cuprinzînd 4 apartamente. Pe­reții exteriori ai acestor locuințe se execută din panouri de stufit, într-o ramă de beton armat prefabricat, avînd tencuiala exterioa­ră — groasă de 2 cm — turnată odată cu rama. Aceste elemente, împreună cu ten­cuiala interioară intr-un strat de 2 cm, rea­lizează un perete corespunzător cu izolație termică unei zidării de circa 60 cm grosime. Pentru a obține o izolație echivalentă unui perete de cărămidă de circa 1 m, pereții se dublează cu un al doilea strat de stufit, care acoperă elementele de beton armat rămase neizolate, cum sunt ramele de beton și stîlpii. Panourile au dimensiunile 1,32x2,72 m,­ greu­tatea fiecăruia variind între 250—300 kg. Pereții executați din aces­te panouri sunt deosebit de avantajoși din punct de vedere economic, obținindu-se o izolație termică su­perioară celei a zidurilor obișnuite de 37,5 cm, ceea ce contribuie la economisirea com­bustibilului pentru încălzirea interioarelor. Atit stîlpii, cit și panourile sunt solidari­zate la partea superioară, alcătuind un tot indeformabil. Planșeta și fermele acoperișului au fost studiate în 2 variante : cu plăci de beton și stufit sau cu țiglă. Plăcile de beton se îm­bină prin acoperire, ca și țiglele, iar închi­derea rosturilor din pantă și de la coarne se obține cu ajutorul unor piese speciale prefabricate din beton. Pereții interiori se realizează din plăci de ipsos între cadre de beton prefabricate. încăperile se încălzesc cu ajutorul unor sobe de teracotă sau de beton prefabricat. Instalația sanitară este grupată pe un singur perete, atit la baie cit și la bucătărie, permițînd realizarea unui bloc sanitar prefabricat. Construcțiile cu panouri de pereți și aco­periș din stufit, în rame din beton armat, cu tencuială prefabricată, prezintă deosebite avantaje în ce privește economia de mate­riale (cărămidă, lemn, țiglă, ciment) și de manoperă calificată la lucrările de șantier, întrucît operația de montaj este simplă și ușoară. Panourile de acoperiș fiind izolate — atît hidrofug, cit și termic — încă din fabrică, pe șantier se execută numai monta­jul lor. Ele nu necesită vreo infireținiere spe­cială, reduc înălțimea podului, sînt incom­­bustibile și se montează direct pe ferme, cu pene de beton. Aspectul acestor plăci poate fi înfrumusețat prin presărarea lor cu țiglă pisată, pe un strat de bitum cald. Noul sistem de construcții scurtează cu mult timpul de execuție, deoarece, în afară de montajul diferitelor elemente prefabricate, pe șantier rămîn de efectuat numai tencuie­­lile interioare și pardoselile. Clădirile pot fi montate în orice anotimp, fiind închise spre exterior — ceea ce face posibilă executarea finisajului independent die vreme. ing. TUDOR DINESCU Noi dispozitive de mică mecestizare Lăzi-conteiner pentru transportul mortarului Pină nu de mult, mortarul era adus la etajele clădirilor în construcție intr-un mod com­plicat. Jos, mortarul era văr­sat de pe targa de mortar în buncărul elevatorului. Apoi, din buncărul etajului respectiv el era transportat la locurile de muncă cu roabele, pe căi de ru­lare. Sus, mortarul era turnat de cîteva orii d­imt­r­ ura recipient în altul , din buncăr în ladă, din ladă în roabă, din roabă — în lada de lucru a zidarului. Acum totul s-a schimbat. S-au construit lăzi-conteiner speciale. Jos, una din lăzi e umplută cu mortar și agățată cu o traversă la cîrligul maca­­ralei-turn. Cu ajutorul unui dis­pozitiv de închidere, de prima ladă se prinde a doua și, în funcție de capacitatea de ridi­care a macaralei, a treia și a patra ladă. Macaraua ridică lă­zile-conteiner umplute cu mor­tar și se așează la locurile de muncă ale zidarilor. Noua metodă a înlăturat transportul materialului cu roa­bele. In afară de aceasta, în timpul iernii lăzile-conteiner au îngăduit să se păstreze mai bine temperatura necesară a mortarului. Aceste dispozitive de mică mecanizare au fost prezentate de inginerul I. Gherștein, șeful grupului de proiectare a orga­nizării lucrărilor. Buncăr vibrator V. Hlistun, mecanic la com­binatul de construcții, a pro­pus o nouă metodă pentru tran­sportul mecanizat al betonului și mortarului. El a construit un buncăr vi­brator, care se deosebește de cele obișnuite prin faptul că nu vibrează întregul corp al bun­cărului, împreună cu conținutul său, ci numai dispozitivul așe­zat în interior și fixat de corpul compune din două valțuri, pa­tru arcuri, un lonjeron, pivoți vibratori și o placă vibratoare tip „1-7“. Datorită acestui dis­pozitiv, se reduce de 6—10 ori necesarul de forță vibrantă și, prin urmare, capacitatea nece­sară a motoarelor. In cursul vibrării, betonul capătă mobi­litatea necesară și nu se stra­tifică. Iov. Hristun a confecționat buncare de 3 capacități: 0,4, 0,8 și 1,6 mc. Un buncăr de 0,4 mc încărcat cu beton cîra­­tărește, împreună cu dispoziti­vul de vibrare, o tonă. Buncă­rul este încărcat cu beton di­rect de pe camionul autobascu­­lant, fără estacade. O macara ridică buncărul la locul de tur­nare a betonului. Folosirea buncărelor vibratoa­re a ușurat munca și a sporit simțitor productivitatea ei. înainte vreme, productivitatea medie a unui muncitor la tur­narea betonului era de 2,5 mc pe schimb. Acum, ea a ajuns la 16 mc. Pentru turnarea a 55-60 mc beton cu ajutorul buncărului prevăzut cu dispozi­tiv vibrator nu sînt necesari decât 4 muncitori, dintre care unul folosit la descărcarea a­­m­estecului din camionul auto­­basculant, unul care manipu­lează buncărul la descărcarea amestecului și doi care îndeasă amestecul cu ajutorul vibratoa­relor. Descărcarea buncărului durea­ză 30—60 secunde. Conteiner pentru trans­portul plăcilor de ghips înainte vreme, plăcile de ghips erau încărcate și trans­portate bucată cu bucate. A­­cum, s-a confecționat pentru transportarea lor un conte­ner în care încap 20 de plăci. Ino­vația aparține tov. Seminski, directorul combinatului de con­strucții. Rama containerului este con­fecționată din corniere sudate, iar în părțile frentate se com­pletează cu grătare din fier ro­tund de 8 mm. Containerele sînt încărcate cu plăci și apoi așezate în auto­camioane, cu ajutorul unei au­tomacarale. Pe șantiere ele sînt descărcate și transportate cu macaraua-turn la locul de muncă. Folosirea conteinerelor a în­găduit combinatului de cons­trucții să economisească circa 600 camerai-zile pe an, la ope­rațiile de încărcare și descăr­care. Și-a redus, de asemenea, procentul de plăci sparte prin manipulare. Leagăn de inventar pen­tru montarea cornișelor Aplicarea largă a mulurilor superioare din elemente prefa­bricate de beton a permis să se renunțe la tencuirea și tragerea cornișelor de pe scheitele exte­rioare. Cu toate acestea, mon­tarea cornișelor din prefabrica­te era, pină nu de mult, ane­voioasă, întrucît trebuiau mon­tate schele pentru umplerea ro­sturilor între detaliile arhitec­tonice. Mecanicul-șef al Sectorului de construcții nr. 1 din cadrul tru­stului „Liskimstroi“, Notcianov, a propus folosirea unui leagăn deplasabil metalic, de inventar, care se fixează pe zidăria ce depășește planșeul podului și se proptește pe partea superioară, a cornișei. Cînd e nevoie, lea­­ganul-podină se deplasează de la un sector de lucru la altul, cu ajutorul macaralei-turn. De­plasarea durează, în medie, 10 minute.Folosirea leagănului metalic de inventar a permis ca execu­tarea cornișelor să se facă în­­tr-un timp de 10 ori mai scurt. De asemenea, costul lucrărilor s-au redus. Cei peste 250 de inovatori de pe șantierele trustului „Lishim­­strpi“ din Lish­iansk dau o mare atenție micii mecanizări, ereri,1 dispozitive perfecționate, care găsesc o largă aplicare în pro­ducție. Propunerile de raționalizări publicate mai jos sînt exemple grăitoare, care ilustrează inițiativa creatoare a constructorilor, îndrumată cu pricepere de conducătorii întreprinderilor spre în­deplinirea celor mai importante sarcini: industrializarea con­strucțiilor și creșterea productivității muncii, buncărului cu arcuri de amor­tizare. Acest dispozitiv asigură descărcarea mecanică a betonu­lui. El este instalat în partea inferioară a buncărului și se Lucrări de investiții în industria constructoare de mașini Pe șantiteriuil Fabricii de rulmenți, din Malde­va, constructorii di­n întreprinderea rar. 143 a­u obținut în­­ anul trecut fuaimoiase succese: pr­imul­ anual ,a fost reavi­ziait în proporție de 113%. In acest ara, au fost atacate toate obiec­tivate pentru care s-ia primit documentația. Și d­e data aceasta, organizarea muncii s-a făcut după metodle înaintate, folosindu-se sistemul lucrului în brigăzi. Specificul lu­crărilor ce se efectuează la ei permițimidi orga­nizarea brigăzilor complexe, accentul s-a pus pe constituirea brigăzilor de specialitate. Dintre acestea, brigada de zidari condusă de Viaisiille lítiume lucrează la anexele forjei, brigadă d­e montori a lui Tud­or Chelaru execută lucrările de montaj la forjă, bri­gada de instalatori avărând în frunte pe Petre­­ F­lunenais face instalațiile de răcire si instalațiile la podul rulant, iar brigada de lăcătuși condusă d­e Vasile Ștafian lucrează și ea la forjă. Rezultatele muncii în brigăzi au fost — cum era și de așteptat — din cele mai bune. In primele luni, planul a fost realizat și chiar depășit. La aceasta a contribuit, în afara muncii avaratate depuse de constructori, și mecanizarea unor j>pe­­rații Astfel, transporturile pe verticală se fac cu m,acar,aua­ tura, betoarnele și morta­rele se prepară meciantic în­ proporție de 80%. De asemenea, transportul cărămizilor se face ,acum în conserraerie M­alțev, ceea ce duce la scăderea procentului de deșeuri de cărămidă. _ . .. Dar constructorii întîmpină și greutăți, din partea unităților care-i aprovizionează cu materiale și utilaj, și chiar din partea Trus­tului nr. 14* Astfel, Baza de aprovizionare a trimis șantierului cherestea de cl. V-a, de proastă calitate, care nu a putut fi folosită decit o dată, în loc de 3-4 ori. De asemenea, nici cantitatea de cherestea primită­ nu cores­punde cu cea înscrisă în factură. La fol la cărămidă și agregate, întreprinderea de u­­tilaj și transporturi nr. 148 a dart dovad­ă și ea dte lipsă d­e simț de răspundere, tri­­mițînd utilaje­­ necorespunzătoare ca: beto­niere defecte, vibratoare ca­re nu pot fi în­trebuințate decît în proporție de 20%, trac­toare reparate superficial etc. Orgianăzind un atelier central d­e lăcătușerie. Trustul nr. 14 l-­a d­esfii­ațat pe cel de pe șantier. Intenția a fost bună, dar acum, pentru orice modifi­care, elementele respective trebuie trimise tocmai la Iași — lucru care face să crească prețul de cost și întîrzie darea în folosință a obiectului. Concomitent cu lucrările pentru dezvol­tarea fabricii, se înalță și zidurile blocuri­lor de locuințe pentru muncitorii săi Și pe acest șantier, constructorii au obținut frumoase realizări. I­n toamna trecută a fost d­ată în folosință o clădire cu 44 apar­tamente, iar la 10 martie a.c. a fost recept tionat ura tronson cu 8 apartamente. Pina la 1 Mai, colectivul șantierului de locuințe de la fabrica d­e rulmenți din Mold­ova va da­ta folosință — după cum și-a luat an­gajamentul — încă 36 de apartamente. La obținerea acestor succese s-au evidențiat echipele de zidurii conduse de Ion Mocanu și Vasile Rotaru, care au obținut depășiri de normă d­e 200%, echipa tetracotistului Ion Fudul, care a marcat o depășire de 180%, cea a mecanicului Ilie Brănău cu un Indi­ce de îndeplinire a normei de 3,20 ș.­a. Mecanizarea lucrărilor constituie o pre­ocupare și pentru conducerea acestui șan­tier. Peste 4000 mp de tencuieli­ au fost efectuate mecanic d­e echipa zidarului frun­taș Mihai Popa. Transportul cărămizilor este centeinerizat. De asemenea, s-a extins fo­losirea elementelor prefabricate, ca piesele penrtru planșee, buiandrugii etc. ★ Oamenii muncii din întreprinderea nr. 143 sînt mtadri de contribuția lor la dez­voltarea tinerei noastre industrii construc­toare de mașini, la Întărirea economică a țării. E. TUTOVEANU * Constructorii de pe șantierul uzinei ce utilaj petrolifer „1 Mai“ — Ploești lucrează cu intensitate. Echipa de dulgheri a lui Ni­colaie Iacobescu și cea de fierari-betoniști a lui Vasile Bu­gu mai­ mai că nu prididesc Pe măsură ce se termină stîlpii și acope­rișul depozitului de nisip, susținerile și co­­frajele sînt demontate și așezate în alt sector. Materialul lemnos e de preț, și tre­buie folosit cît mai gospodărește. Șantierul rau­i utilat cu mecanisme compli­cate de ridicat, dar nu lipsește­­ mica meca­nizare. Echipa de zidari a lui Giovanni Bandera e mulțumită că toate cărămizile îi sosesc pe schelă în contiraere, aprovizi­onarea locului de muncă nu suferă între­ruperi, pe podină se poate circula mai ușor.­­ Depășindu-și planul in primele luni, șan­tierul a putut să acopere unele lipsuri or­­gani­zatorice din martie — de pildă, Între­ruperea lucrului la un obiectiv din cauza greșitei planificări a muncii d­ulgheriilor. Asta trebuie să-i arate însă șefului de șan­tier Constantin Bejan că in viitor planifi­carea operativă — pe care colectivul său încă nu o cunoaște — trebuie introdusă și respectată zi de zi, la fiecare lucrare. Iar întreprinderea nr. 131 trebuie să ajute șan­tierul încadrîndu-l cu un maistru d­e execu­ție și cu un referent tehnic, care să cuprin­dă variatele probleme. Normatorul va putea astfel să-și îndeplinească îndatorirea de a cai­cula rezultatele echipelor nu lunar, ca până acum, ci zilnic, iar șeful de șantier va pu­tea trece la măsurile tehnico-argaraizatorice absolut necesare, cum sînt eșalonarea lu­crărilor, d­epozitarea îngrijită ,a material­elor, înlăturarea risipei ce mai dăinuie în unele puncte de lucru ----------------­ C. DORIAN ■Ar Colaborare rodnică La atelierul de tîmplărie nr. 2 al între­prinderii de producție anexă nr. 207-Bucu­­rești, întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai se desfășoară cu multă însuflețire. Angajamentele luate de brigăzi sînt depă­șite într-o proporție însemnată. Brigada de croit și de tîmplărie meca­nică, condusă de maistrul Ion Auner, și-a propus să depășească planul pe luna mar­tie cu 6%. Lucrînd însă cu o deosebită rîvnă, organizîndu­și într-un nou fel munca, brigada a reușit să-și depășească planul cu 57,6%. In acest fel ea a dat un prețios aju­tor brigăzilor de la tîmplăria manuală, care au putut lucra din plin la confecționarea pieselor de tîmplărie pentru mobilier și ba­­racamente. Rodnica colaborare între brigăzi a contri­buit la obținerea unor rezultate frumoase în producție pe întregul atelier; planul pe luna martie a fost depășit cu 40,8%. C. PETRESCU JUL*# Contracte pentru lucrările din acest an La Trustul de construcții nr. 14­1­ași au fost încheiate contractele cu beneficiarii pen­tru majoritatea lucrărilor pe anul în curs, întreprinderea var. 141 va continua lucrul la antrepozitul frigorifer și la Institutul de cercetări chimice, va da în folosință cămi­nele de studenți de la Institutul agronomic și Institutul politehnic, creșa fabricii „Țe­sătura“, locuințe în suprafață de 3000 mp. pentru I.L.S., 2 blocuri pentru muncitorii vii­toarei fabrici de penicilină din regiunea Iași etc. Planul întreprinderii nr. 142 cuprinde lu­crări variate ca destinație: noi secții la to­pitoria de la Dornești, o aripă a clădirii spi­talului din Vaslui, construcții și amenajări în diferite S.M.T.-uri și G.A.S.-uri din ra­ioanele Suceava, Vaslui, Bîrlad, Iași și al­tele. Conform contractului Încheiat cu Sfatul popular al orașului Iași, Trustul nr. 14 va executa și diferite lucrări cu caracter edi­litar, printre care asfaltarea unor străzi pe o suprafață de 10.000 trape, trotuare și bor­duri pe o lungime de 10 kilometri și pavarea cu piatră brută și piatră cubică a peste 7 ■ kilometri de șosele. LAZAR BENEȘ corespondentul „Constructorului“ pentru reg­iu­nea Iași Neglijență de neîngăduit La șantierul nr. 13.414, din cadrul între­prinderii de construcții nr. 131 -Ploești, se construiește un bloc de locuințe. Acest bloc putea fi dat în folosință încă de multă vreme, însă din lipsa simțului de răspundere­­ a șefului de șantier, ing. Rusu și al maistrului de execuție, Petre Butnă­­răscu, lucrările de finisaje nu sînt terminate nici in prezent. Ba, mai mult, unele sînt executate greșit. De pildă, geamurile ușilor la balcoane au fost montate cu chitul pe dinafară. Greșit montat este și tocul feres­trei la baia de la primul etaj. O ispravă și mai năstrușnică , tubul de scurgere al insta­lației sanitare de la același etaj a fost mon­tat prin coșul de fum. De asemenea, instala­țiile electrice n-au fost executate după in­strucțiunile tehnice, ceea ce necesită acum modificarea lor. La montarea sobelor de te­­racotă nu s-a ținut seamă de căldura pe care ele trebuie s-o dea avînd în vedere cu­­bajul și poziția camerelor. Cu toate că mun­citorii au propus o raționalizare pentru a mări capacitatea de încălzire, conducere­a șan­tierului n-a luat-o în seamă. Finisajele executate sunt întreținu­t în proaste condiții, așa că va fi nevoie d re­parații încă înainte de darea în folosință a construcției. Broaștele de la uși și cremoa­­nele de la ferestre au fost deteriorate, s-au spart geamurile etc. Noi, muncitorii de pe șantier, am fi bucu­roși ca blocul pe care-l construim să-și pri­mească locatarii cit mai grabnic. Oare între­prinderea nr. 131, care a preluat șantierul de o lună de zile, nu dorește același lucru ? IVAN GHEORGHE corespondent

Next