Constructorul, mai 1955 (Anul 7, nr. 277-280)

1955-05-07 / nr. 277

Pag. 2 CONSTRUCTORUL RESURSELE LOCALE ÎNLESNESC APROVIZIONAREA CU MATERIALE Partea cea mai însemnată din prețul de cost al unei construcții o reprezintă costul materialelor. Reducerea cheltuielilor pentru producția, transportul și punerea în operă a imaterialelor înseamnă, deci, că din acelaș rond de investiții se pot realiza suplimentar lucrări de mare însemnătate pentru economia națională,­ pentru bunăstarea celor ce muncesc. Acest rezultat se obține și prin valorificarea resurselor locale de materiale de construcții. Posibilitățile în acest domeniu sînt vaste, inepuizabile. Ele variază de la o regiune la alta, de la un șantier la altul; descoperirea și utilizarea lor necesită din partea cadrelor tehnice și a organelor de aprovizionare multă inițiativă, ca și cunoaș­­­­terea celor mai noi procedee de execuție. Maturitatea tehnică a unei organizații de construcții-montaj poate fi judecată în mare măsură după realizările în domeniul folo­­­­­­sirii materialelor de resurse locale. Succesele obținute pînă acum în organizarea exploatărilor forestiere și a balastie­relor proprii ale trusturilor, în producția cărămizilor în cuptoare de cîm­p, în utilizarea sterilului, zgurei și altor deșeuri la confecționarea betoanelor, în executarea zidăriei și fundațiilor din piatră brută, în întrebuințarea lemnului rural, a mortarelor de ciment v­n argilă etc. constituie numai un început, care trebuie continuat și dezvoltat cu perse­verență. In felul acesta, constructorii își vor putea realiza una din principalele sarcini de producție: redu­cerea costului lucrărilor. 90 metr cubi de balast pe oră Anul trecut. Trustul de construcții hidro­tehnice din București a dotat cariera de balast din comuna Cățelu cu un utilaj d­e tip nou: un încărcător cu lopeți sferici „Bleichert“, importat din R.D. Germană; încărcătorul extrage și încarcă în același timp, intr-o singură oră, 90 mc balast, înlo­cuind munca manuală a 120 de oameni. Fo­losirea­ acestei mașini, care lucrează și pe timp nefavorabil, a dat posibilitatea să se mărească exploatarea resurselor locale de balast. Numai în primul trimestru din acest­­an, încărcătorul „Bleitehert“ a extras peste­­ Zidarul Ion Cîlțea luă din container o că­rămidă, o etalări în mană, o cercetă atenți pe toate fețele­­ . Bane arsă, nicio crăpătură. Și de d­ata tasta, fabrica noastră e la înălțime I­imică di (lunia­ ■ decembrie a anului trecut colectivul, fabricii de cărămizi d­e l­a grupul de șantiere Buftea al Trustului nr. 3- a în­ceput pregătirile pentru campania d­e pro­ducție din anul 1955. La brii gospodari, oamenii au pus la punct întregul utilaj, au procurat piesele de rezervă necesare, a fost excavată și macerată o mare rezervă d­e ma­terie primă, înainte de repartizarea cadrelor la punctele de lucru, s-ia făcut cu toți mun­­­citorii un temeinic instructaj. La 26 martie, o dată cu sosirea timpului prielnic, a început lucrul la prese. Dar după scurtă vreme au venit ploiile, temperatura a­­ scăzut, împiedicând uscarea cărămizilor în­­ i șoproane deschise. Cărămidarii șantierului n-au stat însă cu brațele încrucișate. Intr-o consfătuire de producție au găsit o soluție i cărămizile crucite vor fi uscate artificial. In acest scop au fost amenajate câteva pup* Soare discontinue. Rezultatele au fost mai mult dacifit mulțumitoare. Probele de labo­rator ale cărămizilor au indicat o rezistență­­ de 236 kg/cm­p, față de­ cea de 120-150 kg/cmp, prevăzută în STAS. Deși ipresia este d­e format mic și tăierea cărămizilor se face manual, presării Nicolae Anton, Gheorghe Russu și­­ alții dau zilnic sarcina sa­ de lucru circa 8.000 mc de ma­terial Astfel au putut fi aprovizionate cu mari cantități de balast șantierele T.C.H., ale Trusturilor nr. 1, 3 și 10 și ale Trustului de construcții al Capitalei. încărcătorul cu lopeți sferice „Bleichert“ este deservit numai de șa­se oameni: un mecanic, doi taluzeri, doi direcționeri și un servant la cablu. Strădui­ndun se să obțină cît mai buni Inndici de folosire a încărcă­torului, tinărul mecanic Gheorghe Intem (în medalion) își depășește zilnic normele de producție cu 30—40 la sută, mii de bucăți peste plan. Cu multă sîr­­guință lucrează și a­șezătorii Ștefan Cră­­ciuimescu și Benito Mateussi, care stivuiesc peste plan 10.000 cărămizi la­­ fiecare zi. Nicolae Tănase, Vasile Grigorescuță și Ni­­­coilaie Păduraru­ aproviziionea­ză zilnic secțiile de fabricație cu mai mult de 6 mc argilă peste cantitatea programată. In schimbul de onoare la cinstea zilei de 1 Mai, brigada de specialitate a cărămidarilor, condusă de Du­mitru Tudose, a­­ confecționat 20.800 cără­mizi, depășindu-și planul cu 67%. Datorită muncii rodnice depuse de întregul colectiv al fabricii, planul pe luna aprilie a fost depășit cu 100.000 cărămizi. Primele cără­mizi din producția acestui an au și tot li­vrate șantierului Centrului d­e producție ci­nematografică. Aprovizionarea șantierului cu cărămizi va fi intensificată în lumile viiitoraire, pe măsura realizării amenajărilor proiectate, care vor permite mărirea capacității de producție cu aproape 50%. Astfel, fabrica va fi dotată cu o masiă semiautomată pentru tăierea palupu­­rilor; se vor construi încă 6 șiooioane pentru uscare, pe o suprafață de 2100 mp. Instalarea unei prese pentru cărămizi speciale și cons­truirea unui șopron­ cu rafturi pentru uscarea lor vor d­a posibilitatea să se confecționeze noi sortimente de produse, corespunzătoare cerințelor șantierelor. Pînă în prezent s-au făcut cu succes încercări pen­t­ru producția a diferite cărămizi speciale. Astfel s-a­u ob­ținut rezultate bune la cărămizile găurite (form­at simplu și dublu, echivalîn­d ca vo­lum cu 4 și 6 cărămizi obișnui­te), oare cân­ mai există posibilități nefolosite de numeroase șantiere din regiunea I­ași ale Trustului de construcții nr. 14, betoainele se prepară cu agregate din resurse locale. De la începutul anu­lui, șantierele Institutu­lui agronomic și locuințelor muncitorești din Iași, șantierul fabricii de penicilină și actele au fost aprovizionate cu mii de metri cubi de piatră și nisip, extrași din cariera de la masivul Repedea. Resursele locale sunt utilizate și la pro­ducția înlocuitorilor de cărămidă. In ultimul timp, pe diferite șantiere din Iași, Bîrlad și Cîmpullung s-au confecționat blocuri de be­ton în­t­r-o cantitate ce echivalează cu peste 100.000 de cărămizi. Măsurile luate de conducerea Trustului nr. 14 pentru extinderea folosirii materiale­lor din resurse locale nu sunt însă pretutin­deni puse în practică. Astfel, inginerii R. Profir, șeful șantierului d­e Locuințe munci­torești și A. Cohn, șeful șantierului cămine­lor studențești din Iași n-au dat cuvenita atenție sarcinii d­e a organiza producția blo­curilor din beton pentru zidărie, drași dis­puneau de toate condițiile necesare Direcția generală a producției de conns­­trucții-montaj­­ nu a acordat tacă Trustului nr. 14 îndrumarea și ajutorul pentru valorifica­rea marilor cantități de deșeuri ceramice existente la Fabrica de cărămizi Ciurea. A­­locarea fondurilor de investiții necesare pen­tru amenajarea unui atelier de blocuri ce­ramice ar da trustului posibilitatea să eco­nomisească pe șantierele sale cărămida, fo­losind deșeuri­le existente pe plan local și reducînd­, prin urmare, cheltuielile pentru transportul materialelor. B. LAZAR corespondent Beton macroporos cu travertin In masivele muntoase din apropierea lo­calității Borsec se găsește o rocă deosebit de rezistentă: travertinul. Multe case din a­­ceastă regiune au fundațiile din acest mate­rial, care înfruntă vremea. Pentru prima d­atră, se pune însă problema ca travertinul să fie folosit sub o formă nouă. Clădirea școlii elementare de 7 ani din Borsec, pe care o execută întreprinderea nr. 807, va avea zidurile din beton macroporos, la care se va întrebuința ca agregate travertinul cornoasa! ' Șantierul și-a organizat două cariere, la 4-5 km depărtare, d­e und­e blocurile de rocă sînt aduse cu autocamioanele. Instalația de pregătire a materialului se compune dintr-un camcasor și un ciur vibrator. Au fost con­fecționate cofrajele glisante, de 50 cm înăl­țime, la care se va turna betonul la zidurile exterioare și despărțitoare, pe toată înălți­mea parterului și etajului. Cei 600 metri cubi de beton vor înlocui astfel sute de mi de cărămizi, iar șantierul nu va avea nevoie de muncitori calificați la executarea zidă­riei. Obiective importante Pe baza sarcinilor din plaulu­l tehnic pe anul 1955, conducerea Trustului nr. 5-Orașul Stalin a întocmit un vast plan de măsuri tehnico-organizatorice axat în mare parte pe aplicarea unor soluții constructive și unor procedee de execuție care să permită larga utilizare a materialelor din resurse locale. Un accent deosebit se pune pe înlocuirea cărămizilor. Pe mai multe șantiere se vor folosi blocuri d­e­­ beton tip „Krestianin“, iar acolo unde există zgură de locomotivă se vor confecționa blocuri din beton de zgură, cu 3 goluri, pe modulul de 20 cm. In curînd se va trece la executarea pereților despăr­țitori din plăci d­e ipsos cu zgură. Pe ma­joritatea șantierelor, mortarele de var la zidărie și tencuieli au început să fie înlo­cuite cu mortare de ciment-a­rgilă. In vederea economisirii și înlocuirii mate­rialului lemnos, la lucrările de organizare a șantierelor se vor întrebuința la cît mai mare măsură lemnul rotund de foioase, din exploatări locale, și prefabricate din beton armat. De asemenea, la diferite locuri ba­­raoamentele vor fi executate din panouri de slutit, cărămizi de inină de fabricație locală și blocuri de zidărie din beton. Se vor ex­tinde,­­ de asemenea, exploatările de pădure ale trustului. Mecanizarea complexă a principalelor ba­­lesiere ale trustului a dus la creșterea ex­tracției de agregate locale. In viitor va fi și mai intens utilizată această bogată resursă de materiale. M. VLAD corespondent Cărămidăria șantierului zăresc doar 36% din greutatea celor pline. Probe reușite s--au obținut și la confecțio­narea elementelor pentru planșee și grinzi, cu o armătură de fier-betton introdusă în go­lurile special lăsate. Aceste produse vor în­lătura complet cofrajul de scînduri care se folosește la confecționarea elementelor din­ beton armat. In prezent se fac încercări și pentru con­fecționarea cărămizilor spongioase , care se fo­losesc la construcțiile acustice, ș­i a plăcilor acoperite cu glazură în culori — care vor înlocui plăcile de faianță, fiind cu 70% mai iefti­ne. De­­ asemenea s-a încercat obținerea unei ceramice speciale, din argilă arsă p­înă la vitrificare, pentru înlocuirea ba­zaltului. M. NEGREANU I­ 1 o mișcare simplă, sigură, și din calupul de pastă este tăiată încă o cărămidă. Vagonetul e plin, poate porni spre șopronul de uscare. Răspundem la Întrebările cititorilor Deplasarea macaralei -turn fără demontare Din inițiativa tov. Ștefan Suciu, mecanic­­șef al­ Trustului de construcții nr. 3, pe șantierul de locuințe Grivița Roșie și la fa­brica de prefabricate „Progresul“ s-a prac­ticat în iarna trecută deplasarea macaralei­­turn fără demontare, de la un loc de deser­vire la altul, pe o cale de rulare curbă descriind un arc de cerc cu raza de 30 m­ Tov. Ștefan Suc­iu ne cere să publicăm un articol despre alte metode, folosite pe șan­tierele din Uniunea Sovietică, pentru muta­rea macaralelor-turn fără a fi necesară de­­montarea lor. Pe marile șantiere de locuințe, unde ma­cara!­ele-turn trebuie mutate adesea de la un bloc la altul, demontarea și remontarea lor durează mult timp și consumă un mare vo­lum de muncă. In Uniunea Sovieti­că se folosesc cu succes mai multe metode pentru deplasarea macaralelor-tur fără demontare. Astfel, brigada de lăcătuși-montori condusă de tov. Vașcenko, de la trustul „Lîshtim­­stroi“, a reușit să deplaseze o macara pe o distanță de 400 m, pe o linie de țeovie spe­cială, compusă din 3 secțiuni. Pe măsură ce înainta, macaraua muta singură porțiunile căii de rulare. Operația, executată de 4 muncitori, a durat numai 4 zile, în loc de o lună — cît ar fi necesitat demontarea, trans­portul și montarea. O altă soluție interesantă a fost folosită la trustul „Vostokneftestroi“, la propunerea ing. Dubovițki și a mecanicului Silin. O macara-tura BK.SM-4 a fost transportată la picioare, cu brațul coborât, fiind trasă de două tractoare pe șenile S-80, pe o sanie din țevi. Instalarea macaralei pe această sanie și mutarea­ ei pe o distanță de 700 m­ au durat numai două ore și jumătate. La ridicarea brațului, după terminarea depla­sării, pentru ancorarea macaralei a fost fo­losit unul din tractoare. ★ Deplasarea unei macarale-turn BRS­ W- 4 cu ajutorul a două tractoare pe șenile S-80. Studierea documentelor Conferinței unionale a constructorilor din U. R. S. S. Documentele Conferinței unionale a con­structorilor din U.R.S.S., care s-a desfășurat la Moscova în luna decembrie a anului tre­cut, oferă prețioase învățăminte pentru îm­bunătățirea activității organizațiilor de pro­iectare, de construcții-montaj și industriei materialelor de construcții din țara noastră. Ele continuă să fie studiate cu mult interes de constructori, pe care experiența sovietică îi călăuzește spre noi succese în îndeplinirea importantelor sarcini ce le revin. Secția de specialitate construcții din ca­drul filialei regionale București a R.S.I.T. a organizat un ciclu de conferințe cu temă : „Problemele construcțiilor din R.P.R. în lu­mina Conferinței constructorilor de la Mos­cova“. In cadrul acestui ciclu, tov. arh. Nicolae Bădescu,­­președintele Comitetului de Stat pentru Arhitectură și Construcții și condu­cătorul delegației țării noastre la Conferința de la Moscova, a vorbit marți 26 aprilie despre „Unele aspecte ale proiectării con­strucțiilor“. Joi 5 man­ a avut loc conferința tov. ing. Emanoil Plorescu, vice-președinte al C.S.A.C., in legătură cu „Planificarea și economia com­struct­­iilor“. Ciclul va continua cu conferința tov. ing. Cioroiu Răducan, locțiitor al ministrului In­dustriei Materialelor d­e Construcții, despre „Dezvoltarea industriei materialelor de con­strucții“ (19 mai) și cu conferința tov. ing. Adrian Stănescu, prim-locțiitor al ministrului Construcțiilor, despre „Mecanizarea comple­xă a lucrărilor de construcții“ (2 iunie). Miercuri 4 aprilie a avut loc deschiderea hiclului de conferințe organizat de cercul R.S.I.T. din Ministerul Construcțiilor, în le­gătură cu problemele dezbătute la Conferința unională a constructorilor din U.R.S.S. Tov. Ing. Victor Cîrje, locțiitor al minis­trului Construcțiilor, a prezentat aspecte de la Conferința de la Moscova, la care a par­ticipat ca membru­­ al delegației țării noastre, sintetizând problemele cuprinse în referatele principale și pe secții ale Conferinței. In săptămânile următoare vor fi prezentate referate și organizate discuții ,în legătură cu problemele proiectării­ și studiilor, folosirii elementelor prefabricate din beton și beton armat, metodelor industriale de executare a construcțiilor, mecanizării lucrărilor și redu­cerii prețului de cost al construcțiilor, ana­­liizîndu-se situația construcțiilor din țara noastră la lumina învățămintelor Conferinței unionale a constructorilor din U.R.S.S. Cadre noi de mecanici La Baza de utilaje și transporturi a Trustului de instalații nr. 19­ București, un grup de maiștri și șefi d­e echipă au luat inițiativa de a crește noi cadre cali­ficate. Tinerii Ion Georgescu­, Vasile Rusu și Leiba Mișa au trecut cu succes examenul de calificare în meseria de mecanic, pe care și-au însușit-o cu ajutorul tovarășilor Andrei Tom­a, Gheorghe Gavrilescu și Nico­lae Horoș. Instruiți de maiștrii Nicolae Io­­nescu, Petre Ciorbă, Ion Marinescu și Ion Trancu, alți tei tineri muncitori—­Constan­tin Cuza și Robert Derner — vor deveni în curînd muncitori calificați: primul în meseria de strungar, iar celălalt —­ me­canic de motoare Diesel. ȘTEFAN PAȘCA corespondent 1 Datorită condițiilor bune d­e lucru create d e=i hale spațioase. Organizarea reparațiilor­­ pe amsamble — colectivul atelierelor de re­parații auto-Goileimtinia 1 -a obținut în ultimul t­imp unele rezultate mulțumitoare. Planul pe trimestrul I a fost depășit cu 17,7%­ la producția global­ă și cu 11,2% la producția a­­marfă, iar luna aprilie s-a încheiat de ase­­­menea cu o depășire de 8% la producția globală și 4% la­­ producți­a­marfă. Față de anul trecut, capacitatea de reparație a au­­­tocamioanelor­­ a crescut simțitor, reușindu-se să se înapoieze lunar latreprind­erilor de transipontari, tai medie, 30 de mașini în bună stare de funcțiune. Un obiectiv principal pe care noi încă nu 3-l am atins la întregime es­te însă îmbunătă­țirea permanentă a calității reparațiilor.­­ Serviciul de control, sprijinit de condu­­­cerea întreprinderii, e­ a preocupat să intro­ducă noi metode d­e control al calității re­parațiilor. Astfel, la constatarea tehnică ia uzurii pieselor fiecărui autocamion intrat în reparație iau parte și­ controlorii. In acest fel, ei pot efectua un control amănunțit la fiecare piesă și fază de reparație. Introdu­cerea fișei tehnice de control a dat, de a­­seme­nea, posibilitatea ca urmărirea calității reparațiilor să fie făcută mai lesne. Corn-­­idrolorul verifică calitatea lucrului pe operații și semnează fișa, confirmând inid­eplinirea în­tocmai a s­arcinilor de către echipa respectivă; • Dacă măsurile luate ar fi aplicate cu re­gular­it­ate, desigur că rezultatele ar fi mult mai bune ca în prezent. Iată, de pildă, si­tuația sectorului nr. 2 — reparații motoare, din cursul anului 1954 am primit șase recla­mații din partea beneficiarilor, care­ arătau că motoarele reparate s-au defectat în scurtă vreme de la întoarcerea din atelier. Și în acest am, numai la primul trimestru l­i s-­au semnalat deja cinci cazuri cînd motoarele necesită din nou reparații, numai după un scurt timp de funcționare. Răspund­erea cea mai mare pentru aceste deficiențe revine, de bună seamă, controlo­rilor. E drept că serviciul nostru de control este lipsi­t d­e unele instrumente și aparate de control, fapt care ne îngreunează mun­ca. Dar, pe lângă aceasta, la lipsurile ară­tate mai contribuie și propria noasitră negli­jență la efectuarea la timp a controlului. Așa se întîm­plă că ne trezim la bancul de rodaj sau la prima probă cu defecțiuni se­rioase ale motoarelor, care trebuie să fie d­in nou demontate pentru verificarea pieselor. Stat, în cadrul sectorului nr. 2, echipe d­e reparații care muncesc cu multă ponnștiincio­­zitate, chiar atunci cînd controlul nu se efec­tuează cu regularitate pe parcurs. Reparații de bună calitate execută echipele muncitori­lor Gh. Stere, D. Băbucă,­­ Dumitrescu, M. Buzatu și I. Enescu, cărora, în decurs de un an, nu le-a fost înapoiată pentru refacere nici o lucrare și nici nu s-a primit vreo obiecție în ce privește reparațiile executate la mo­toare. Aceste echipe și-a­u organizat din ce în ce mai bine munca și au reușit să efec­tueze în fiecare lună reparațiile generale la cîte două-trei motoare. Cu totul ,altfel lucrează echipele conduse de mecanicii Florea Scobici, Marin Zoiță și Vasiile Constantin. Preocupîndu-se numai de depășirea normei, ele realizează succese can­titative în dauna calității. La motorul unei mașini „Pnarga“ R.N.D., echipa tov. Scobici a montat invers pistoanele. Pentru remedierea acestei neglijențe, echipa a trebuit să mai presteze tocă 40 pun­ ore de lucru. Cu a­ceeași grabă și lipsă de atenție muncește și echipa lui Marin Zoiță , nu o dată am­ fost nevoit să-i resping diferite lucrări care erau executate­­ corespunzător. Greșeli serioase am constatat la comenzile nr. 4466 și 835, la care diferite piese au fost defectuos re­parate. Nici echipa lui Vasile Constantin nu se îngrijește mai mult d­e calitate. La un motor ZIS-­50 ea a lăsat un strat subțire de compoziție tocmai pe cuzinet. Astfel de cazuri se întâmplă și din pricină că organele de control sunt folosite ,rațio­nali și supraaglomerate cu sarcini în afara celor ce le revin la cadrul serviciului. Eu însumi, d­e pildă, am lipsit din atelier 20 de zile la cursul trimestrului trecut, fiind trimis în verificări la alte întreprinderi din țară. In tot acest timp nu a fost asigurată efectuarea controlului d­e calitate la motoare. O altă cauză care îmi îngreunează munca de control este lipsa unei colaborări temei­­­nice cu conducătorii sectorului și secției. Nu sînt rare cazurile cînd am­ respins piese necorespun­zătoare și operațiuni prost exe­cutate. Totuși, trecîn­d peste constatările mele, tovarășul inginer Ion Talpan, șeful sectoru­lui, a aprobat pe a sa răspundere continu­area lucrului. La fel procedtează și șeful d­e secție Ion Teleman. Ce se întâmplă în aceste condiții ? Iată un singur fapt grăitor : mo­toarele a două autocamioane ,,Praga“ s-au defectat înainte de a părăsi atelierul, fiindcă maistrul Ion Teleman a admis, to ciuda o­­biecțiilor pe care le-am făcut la control, montarea unor bolțuri necorespunzăt­oare. O astfel d­e atitudine nu poate contribui la în­tărirea autorității controlorului și duce la greutăți în producție, întâmpinăm dificultăți și din partea sectoru­lui nr. 1, care prelucrează piesele pentru motoare. Cu toate că la acest sector răs­punde de calitatea lucrărilor executate ingi­nerul Cătălin Rosetti, șeful serviciului de control, multe piese livrate sînt greșit con­fecționate, purtînd totuși semnul controlo­rului. Proasta calitate a unor bolțuri, seg­ment! șuruburi, biele, face necesară demon­tarea motoarelor în timpul rodajului. In de­curs d­e un an, am fost nevoiți să refacem lucrările la 20 de motoare, din cauza pie­selor necorespunzătoare. Pentru îmbunătățirea calității reparațiilor la motoare, conducerea atelierelor trebuie să se preocupe ca serviciul de control să fie do­tat cu inst­rumentele și aparatele necesare, cum ar fi: un aparat Brinell, micrometre com­paratoare, șublere, lere pentru filet, micro­scop metalografic. Un deosebit accent tre­buie pus pe colaborarea între serviciul de control și șefii de sectoare și secții. De asemenea, trebuie întărită exigența contro­lorilor din fiecare sector, în ce mă privește, voi căuta să duc la rîmduirile colectivului o temeinică muncă d­e lămurire, aratînd muncitorilor că dînd lu­crări de bună calitate înlătură refacerile, care le micșorează posibilitățile de cîștig. Cu sprijinul serviciului tehnic voi introduce o fișă tehnică d­e control și la bancul d­e ro­daj. Pentru ca rodajul fiecărui motor să du­reze exact timpul stabilit, voi confecționa un di­spo­zitiv ca­re să marcheze orele de rodaj. Ajutat de conducerea întreprimălerii și de șeful serviciului d­e control, voi lupta cu odată hotărîrea pentru ca reparațiile de motoa­re efectuate de sectorul nr. 2 să fie de cea mai bună calitate. ANTON PANAITESCU controlor de c­alitate la sectorul nr. 2 motoare A.R.U.C Calitatea reparațiilor la motoarele auto poate fi îmbunătățită Buzunarele — sau mistria ? Tare interesantă povestea cu buzunare­le lui Józsi Géza, brigadierul de la Târ­­năveni. Interesantă și plină de învăță­minte. Are Józsi-bacl niște buzunare cu­ toate zilele. Nu pentru carnetul brigăzii, pen­tru vreun plan, vreun desen de execuție sau altele de acest fel. Nu. Ci buzunarele i-s croite pe măsura mâinilor, pe care le viră acolo pînă-n cot și le ține citu-i ziu­lica de mare. — Mai scoate-le, frate, c-or să facă purici. A venit primăvara, s-a dus frigul! — O mai luau peste picior, la început, oamenii. Primăvara, intr-adevăr, se revărsase cu soare strălucind pe cerul senin, cu mu­guri sfioși pe ramuri. Zidarii lăsaseră scafele în încăperile cu ferestrele deschi­se larg, să se zvm­te tencuielile, și ieși­seră pe schele. Se­ nălțau zidurile, cără­midă cu cărămidă, văzînd cu ochii. Ți-era mai mare dragul să te uiți cum lucrează oamenii din brigada lui Anghel Lovas— și-nțelegeai lesne cum de­ și depășeau norma cu nouăzeci și patru de procente. Cînd se abatea normatorul pe la blocul 16, brigadierul Ștefan Prustol il iscodea: Cum mai stau cei de la blocul trei? Iar ne-au luat-o înainte? Și parcă se necăjea de-a binelea, așa își îndemna oamenii. — Brigada lui Lovas e tot în frunte. Să dăm ghes, că ne facem de rușine ! Iar în vremea asta, Józsi Géza își în­desa și mai tare mîinile in buzunarele cele fără fund. Să fi uitat oare­cum se ține mistria? Căci nu făcea altceva decit să colinde de-a lungul frontului de lucru, să se-ncrunte cînd i se năzărea că nu-i ceva cum trebuie, să tragă cu piciorul in vreo cărămidă, ori să dea capul pe spate și să fluiere. — Nene Geza, ți-ai făcut praf buzuna­rele. Ești brigadier, un inspector de cai verzi pe pereți. Mai dă-ne și nouă o mină de ajutor, că doar știi meseria mai bine ca noi. O să ni se ducă faima de briga­dă codată pe întreprinderea 803! Dar cu cine să te-nțelegi? Șeful de lot, Alexandru Puiu, i-a explicat de șapte ori, ca unui copil, că regulamentul îi dă dreptul să se ocupe două ore pe zi de organizarea brigăzii, iar restul să-și vadă de lucru, de mistrie. Iar el — nici orga­nizare, nici lucru. Józsi bac­ mormăia. — Da, da... ca să scape de bătaia la cap, și făcea tot cum știa el. Parcă-i erau mîinile cusu­te de buzunare, pînă suna toaca de ma­să... Oamenii se plingeau normatorului, șe­fului de lot. — Ce facem cu el? — Lă­sați, că luăm noi măsuri. Acum cîteva zile l-am văzut iar pe Józsi Geza. Stătea pe schelă, cu doi oa­meni lingă el. Tot cu mîinile la buzunare, tot fluierind. Dar fluiera o pagubă. — Ce faci? Unde ți-e brigada? Brigada se risipise, ca turma fără păs­tor. Trecuseră oamenii să lucreze cu alți zidari, fără buzunare așa de mari, dar cu simțul datoriei în muncă. ILIE MISTRIE (după o corespondență a tov. Simion Ciș) Noul atelier De curînd, numărul unităților de produc­­ție anexă ale întreprinderii de construcții nr. 124­ Arad s-a îmbogățit cu un nou atelier. Aici se produc tolacuri pentru zidărie, din beton de zgură. Atelierul este dotat cu o presă care pro­­­duce intr-un schimb 800 de blocuri. Ele sînt etuva­te timp de 10 ore la temperatura de 800, într-o instalație specială. Zidarii de pe șantierele întreprinderii s-au convins d­e avantajele noului înlocuitor de cărămidă, care este rezistent, poate fi ușor manipulat, iar prin volumul său mărește pro­­­ductivitatea mu­ncii și reduce consumul de­mortar la executarea zidăriei. Producerea blocurilor cu zgură este un nou succes al întreprinderii nr. 124 în fo­­losirea materialelor din resurse locale. Proiecte­<îp j Stațiune de mașini și tractoare Potrivit prevederilor Proiectului de Di­rective ale celui de al d­oilea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agricul­turii în următorii 2-3 ani, la apropierea co­munelor Fibiș, Topolovățu, Agnita, Jirlău, Horia, Padina, Berești și în alte puncte ale țării a început construcția unui număr de 20 de stațiuni de mașini și tractoare. Lucrările se execută după proiectul tip elaborat de un colectiv din I.P.C., format d­in arhitecții C. Rado, M. Maller, I. Glückman, Gh. Trifu, N. Petrașincu ș­i din inginerii I. Finkelstein și E. Băiculescu. Clădirile S.M.T.-ului sînt împărțite în 2 zone: cea social-admministrativă, cuprinzind căminul pentru muncitorii nefamiliști, blocu­rile de apartamente, cantina, baia, adminis­trația — și zona de producție, formată din obiectul principial — atelierul de reparații, 2 remize care pot adăposti 64 de tractoare, batoze, combaine și alte utilaje agricole, 2 platforme descoperite pentru utilajul agricol mărunt, o rampă pentru spălarea mașinilor și castelul de apă. Pe linia de demarcație a celor 2 zone au fost amplasate grajdul-șo­­pron, magazia gospodărească, poarta de ac­ces spre zona de producție (cu cabina porta­rului și pichetul de incendiu) și depozitul de combustibil. Soluția constructivă principală se bazează pe zidării purtătoare și planșee prefabricate din beton armat la clădirile din ambele zone. In cazul unor distanțe prea mari față de sta­țiile de cale ferată — implicînd dificultăți de transport, — se pot utiliza materiale lo­cale, zidării din piatră, planșee monolite sau din material lemnos. Pentru clădirile din zona social-­adm­inistrativă s-­au adoptat în­­velitori din material ceramic (țiglă sau o­­lane) — soluția variind după regiunea la care se execută construcția, iar pentru clă­dirile de producție — învelitori cu b­aschu­ și pînză impregnată sau carton asfaltat, întregul ansamblu e­ste înconjurat de perdea de verdeață care, delimitând in cîmp o stațiunea, constituie în același timp și un obstacol în calea zăpezii. Prin sistematizările făcute la amplasarea diferitelor obiecte, care au redus suprafața ocupată de stațiune de la 12-18 ha, cu­ era la început, la aproximativ 4 ha, ca și prin soluțiile tehnice adaptate s-a obținut o reducere prin proiectare­a cheltuielilor de investiții de 30% față d­e tipurile de S.M.T.­­uri anterioare. 1 — locuință colectivă; 2 —­ baie; 3 — depozit de combustibil; 4 — amenajări sani­tare ; 5 — cantină ; 6 — pichet de incendiu; 7 — locuință pentru familiști; 8 — clădirea administrației; 9 — cabina portarului; 10 — grajd-șopron și magazie gospodărească; 11 — anexe gospodărești; 12 — remize; 13 — atelier mecanic ; 14 — rampă de spălare; 15 — platforme pentru utilaj; 16 — castel de apă.

Next