Constructorul, mai 1955 (Anul 7, nr. 277-280)
1955-05-07 / nr. 277
Pag. 2 CONSTRUCTORUL RESURSELE LOCALE ÎNLESNESC APROVIZIONAREA CU MATERIALE Partea cea mai însemnată din prețul de cost al unei construcții o reprezintă costul materialelor. Reducerea cheltuielilor pentru producția, transportul și punerea în operă a imaterialelor înseamnă, deci, că din acelaș rond de investiții se pot realiza suplimentar lucrări de mare însemnătate pentru economia națională, pentru bunăstarea celor ce muncesc. Acest rezultat se obține și prin valorificarea resurselor locale de materiale de construcții. Posibilitățile în acest domeniu sînt vaste, inepuizabile. Ele variază de la o regiune la alta, de la un șantier la altul; descoperirea și utilizarea lor necesită din partea cadrelor tehnice și a organelor de aprovizionare multă inițiativă, ca și cunoașterea celor mai noi procedee de execuție. Maturitatea tehnică a unei organizații de construcții-montaj poate fi judecată în mare măsură după realizările în domeniul folosirii materialelor de resurse locale. Succesele obținute pînă acum în organizarea exploatărilor forestiere și a balastierelor proprii ale trusturilor, în producția cărămizilor în cuptoare de cîmp, în utilizarea sterilului, zgurei și altor deșeuri la confecționarea betoanelor, în executarea zidăriei și fundațiilor din piatră brută, în întrebuințarea lemnului rural, a mortarelor de ciment vn argilă etc. constituie numai un început, care trebuie continuat și dezvoltat cu perseverență. In felul acesta, constructorii își vor putea realiza una din principalele sarcini de producție: reducerea costului lucrărilor. 90 metr cubi de balast pe oră Anul trecut. Trustul de construcții hidrotehnice din București a dotat cariera de balast din comuna Cățelu cu un utilaj de tip nou: un încărcător cu lopeți sferici „Bleichert“, importat din R.D. Germană; încărcătorul extrage și încarcă în același timp, intr-o singură oră, 90 mc balast, înlocuind munca manuală a 120 de oameni. Folosirea acestei mașini, care lucrează și pe timp nefavorabil, a dat posibilitatea să se mărească exploatarea resurselor locale de balast. Numai în primul trimestru din acestan, încărcătorul „Bleitehert“ a extras peste Zidarul Ion Cîlțea luă din container o cărămidă, o etalări în mană, o cercetă atenți pe toate fețele . Bane arsă, nicio crăpătură. Și de data tasta, fabrica noastră e la înălțime Iimică di (lunia ■ decembrie a anului trecut colectivul, fabricii de cărămizi de la grupul de șantiere Buftea al Trustului nr. 3- a început pregătirile pentru campania de producție din anul 1955. La brii gospodari, oamenii au pus la punct întregul utilaj, au procurat piesele de rezervă necesare, a fost excavată și macerată o mare rezervă de materie primă, înainte de repartizarea cadrelor la punctele de lucru, s-ia făcut cu toți muncitorii un temeinic instructaj. La 26 martie, o dată cu sosirea timpului prielnic, a început lucrul la prese. Dar după scurtă vreme au venit ploiile, temperatura a scăzut, împiedicând uscarea cărămizilor în i șoproane deschise. Cărămidarii șantierului n-au stat însă cu brațele încrucișate. Intr-o consfătuire de producție au găsit o soluție i cărămizile crucite vor fi uscate artificial. In acest scop au fost amenajate câteva pup* Soare discontinue. Rezultatele au fost mai mult dacifit mulțumitoare. Probele de laborator ale cărămizilor au indicat o rezistență de 236 kg/cmp, față de cea de 120-150 kg/cmp, prevăzută în STAS. Deși ipresia este de format mic și tăierea cărămizilor se face manual, presării Nicolae Anton, Gheorghe Russu și alții dau zilnic sarcina sa de lucru circa 8.000 mc de material Astfel au putut fi aprovizionate cu mari cantități de balast șantierele T.C.H., ale Trusturilor nr. 1, 3 și 10 și ale Trustului de construcții al Capitalei. încărcătorul cu lopeți sferice „Bleichert“ este deservit numai de șase oameni: un mecanic, doi taluzeri, doi direcționeri și un servant la cablu. Străduindun se să obțină cît mai buni Inndici de folosire a încărcătorului, tinărul mecanic Gheorghe Intem (în medalion) își depășește zilnic normele de producție cu 30—40 la sută, mii de bucăți peste plan. Cu multă sîrguință lucrează și așezătorii Ștefan Crăciuimescu și Benito Mateussi, care stivuiesc peste plan 10.000 cărămizi la fiecare zi. Nicolae Tănase, Vasile Grigorescuță și Nicoilaie Păduraru aproviziionează zilnic secțiile de fabricație cu mai mult de 6 mc argilă peste cantitatea programată. In schimbul de onoare la cinstea zilei de 1 Mai, brigada de specialitate a cărămidarilor, condusă de Dumitru Tudose, a confecționat 20.800 cărămizi, depășindu-și planul cu 67%. Datorită muncii rodnice depuse de întregul colectiv al fabricii, planul pe luna aprilie a fost depășit cu 100.000 cărămizi. Primele cărămizi din producția acestui an au și tot livrate șantierului Centrului de producție cinematografică. Aprovizionarea șantierului cu cărămizi va fi intensificată în lumile viiitoraire, pe măsura realizării amenajărilor proiectate, care vor permite mărirea capacității de producție cu aproape 50%. Astfel, fabrica va fi dotată cu o masiă semiautomată pentru tăierea palupurilor; se vor construi încă 6 șiooioane pentru uscare, pe o suprafață de 2100 mp. Instalarea unei prese pentru cărămizi speciale și construirea unui șopron cu rafturi pentru uscarea lor vor da posibilitatea să se confecționeze noi sortimente de produse, corespunzătoare cerințelor șantierelor. Pînă în prezent s-au făcut cu succes încercări pentru producția a diferite cărămizi speciale. Astfel s-au obținut rezultate bune la cărămizile găurite (format simplu și dublu, echivalînd ca volum cu 4 și 6 cărămizi obișnuite), oare cân mai există posibilități nefolosite de numeroase șantiere din regiunea Iași ale Trustului de construcții nr. 14, betoainele se prepară cu agregate din resurse locale. De la începutul anului, șantierele Institutului agronomic și locuințelor muncitorești din Iași, șantierul fabricii de penicilină și actele au fost aprovizionate cu mii de metri cubi de piatră și nisip, extrași din cariera de la masivul Repedea. Resursele locale sunt utilizate și la producția înlocuitorilor de cărămidă. In ultimul timp, pe diferite șantiere din Iași, Bîrlad și Cîmpullung s-au confecționat blocuri de beton într-o cantitate ce echivalează cu peste 100.000 de cărămizi. Măsurile luate de conducerea Trustului nr. 14 pentru extinderea folosirii materialelor din resurse locale nu sunt însă pretutindeni puse în practică. Astfel, inginerii R. Profir, șeful șantierului de Locuințe muncitorești și A. Cohn, șeful șantierului căminelor studențești din Iași n-au dat cuvenita atenție sarcinii de a organiza producția blocurilor din beton pentru zidărie, drași dispuneau de toate condițiile necesare Direcția generală a producției de connstrucții-montaj nu a acordat tacă Trustului nr. 14 îndrumarea și ajutorul pentru valorificarea marilor cantități de deșeuri ceramice existente la Fabrica de cărămizi Ciurea. Alocarea fondurilor de investiții necesare pentru amenajarea unui atelier de blocuri ceramice ar da trustului posibilitatea să economisească pe șantierele sale cărămida, folosind deșeurile existente pe plan local și reducînd, prin urmare, cheltuielile pentru transportul materialelor. B. LAZAR corespondent Beton macroporos cu travertin In masivele muntoase din apropierea localității Borsec se găsește o rocă deosebit de rezistentă: travertinul. Multe case din această regiune au fundațiile din acest material, care înfruntă vremea. Pentru prima datră, se pune însă problema ca travertinul să fie folosit sub o formă nouă. Clădirea școlii elementare de 7 ani din Borsec, pe care o execută întreprinderea nr. 807, va avea zidurile din beton macroporos, la care se va întrebuința ca agregate travertinul cornoasa! ' Șantierul și-a organizat două cariere, la 4-5 km depărtare, de unde blocurile de rocă sînt aduse cu autocamioanele. Instalația de pregătire a materialului se compune dintr-un camcasor și un ciur vibrator. Au fost confecționate cofrajele glisante, de 50 cm înălțime, la care se va turna betonul la zidurile exterioare și despărțitoare, pe toată înălțimea parterului și etajului. Cei 600 metri cubi de beton vor înlocui astfel sute de mi de cărămizi, iar șantierul nu va avea nevoie de muncitori calificați la executarea zidăriei. Obiective importante Pe baza sarcinilor din plaulul tehnic pe anul 1955, conducerea Trustului nr. 5-Orașul Stalin a întocmit un vast plan de măsuri tehnico-organizatorice axat în mare parte pe aplicarea unor soluții constructive și unor procedee de execuție care să permită larga utilizare a materialelor din resurse locale. Un accent deosebit se pune pe înlocuirea cărămizilor. Pe mai multe șantiere se vor folosi blocuri de beton tip „Krestianin“, iar acolo unde există zgură de locomotivă se vor confecționa blocuri din beton de zgură, cu 3 goluri, pe modulul de 20 cm. In curînd se va trece la executarea pereților despărțitori din plăci de ipsos cu zgură. Pe majoritatea șantierelor, mortarele de var la zidărie și tencuieli au început să fie înlocuite cu mortare de ciment-argilă. In vederea economisirii și înlocuirii materialului lemnos, la lucrările de organizare a șantierelor se vor întrebuința la cît mai mare măsură lemnul rotund de foioase, din exploatări locale, și prefabricate din beton armat. De asemenea, la diferite locuri baraoamentele vor fi executate din panouri de slutit, cărămizi de inină de fabricație locală și blocuri de zidărie din beton. Se vor extinde, de asemenea, exploatările de pădure ale trustului. Mecanizarea complexă a principalelor balesiere ale trustului a dus la creșterea extracției de agregate locale. In viitor va fi și mai intens utilizată această bogată resursă de materiale. M. VLAD corespondent Cărămidăria șantierului zăresc doar 36% din greutatea celor pline. Probe reușite s--au obținut și la confecționarea elementelor pentru planșee și grinzi, cu o armătură de fier-betton introdusă în golurile special lăsate. Aceste produse vor înlătura complet cofrajul de scînduri care se folosește la confecționarea elementelor din beton armat. In prezent se fac încercări și pentru confecționarea cărămizilor spongioase , care se folosesc la construcțiile acustice, și a plăcilor acoperite cu glazură în culori — care vor înlocui plăcile de faianță, fiind cu 70% mai ieftine. De asemenea s-a încercat obținerea unei ceramice speciale, din argilă arsă pînă la vitrificare, pentru înlocuirea bazaltului. M. NEGREANU I 1 o mișcare simplă, sigură, și din calupul de pastă este tăiată încă o cărămidă. Vagonetul e plin, poate porni spre șopronul de uscare. Răspundem la Întrebările cititorilor Deplasarea macaralei -turn fără demontare Din inițiativa tov. Ștefan Suciu, mecanicșef al Trustului de construcții nr. 3, pe șantierul de locuințe Grivița Roșie și la fabrica de prefabricate „Progresul“ s-a practicat în iarna trecută deplasarea macaraleiturn fără demontare, de la un loc de deservire la altul, pe o cale de rulare curbă descriind un arc de cerc cu raza de 30 m Tov. Ștefan Suciu ne cere să publicăm un articol despre alte metode, folosite pe șantierele din Uniunea Sovietică, pentru mutarea macaralelor-turn fără a fi necesară demontarea lor. Pe marile șantiere de locuințe, unde macara!ele-turn trebuie mutate adesea de la un bloc la altul, demontarea și remontarea lor durează mult timp și consumă un mare volum de muncă. In Uniunea Sovietică se folosesc cu succes mai multe metode pentru deplasarea macaralelor-tur fără demontare. Astfel, brigada de lăcătuși-montori condusă de tov. Vașcenko, de la trustul „Lîshtimstroi“, a reușit să deplaseze o macara pe o distanță de 400 m, pe o linie de țeovie specială, compusă din 3 secțiuni. Pe măsură ce înainta, macaraua muta singură porțiunile căii de rulare. Operația, executată de 4 muncitori, a durat numai 4 zile, în loc de o lună — cît ar fi necesitat demontarea, transportul și montarea. O altă soluție interesantă a fost folosită la trustul „Vostokneftestroi“, la propunerea ing. Dubovițki și a mecanicului Silin. O macara-tura BK.SM-4 a fost transportată la picioare, cu brațul coborât, fiind trasă de două tractoare pe șenile S-80, pe o sanie din țevi. Instalarea macaralei pe această sanie și mutarea ei pe o distanță de 700 m au durat numai două ore și jumătate. La ridicarea brațului, după terminarea deplasării, pentru ancorarea macaralei a fost folosit unul din tractoare. ★ Deplasarea unei macarale-turn BRS W- 4 cu ajutorul a două tractoare pe șenile S-80. Studierea documentelor Conferinței unionale a constructorilor din U. R. S. S. Documentele Conferinței unionale a constructorilor din U.R.S.S., care s-a desfășurat la Moscova în luna decembrie a anului trecut, oferă prețioase învățăminte pentru îmbunătățirea activității organizațiilor de proiectare, de construcții-montaj și industriei materialelor de construcții din țara noastră. Ele continuă să fie studiate cu mult interes de constructori, pe care experiența sovietică îi călăuzește spre noi succese în îndeplinirea importantelor sarcini ce le revin. Secția de specialitate construcții din cadrul filialei regionale București a R.S.I.T. a organizat un ciclu de conferințe cu temă : „Problemele construcțiilor din R.P.R. în lumina Conferinței constructorilor de la Moscova“. In cadrul acestui ciclu, tov. arh. Nicolae Bădescu,președintele Comitetului de Stat pentru Arhitectură și Construcții și conducătorul delegației țării noastre la Conferința de la Moscova, a vorbit marți 26 aprilie despre „Unele aspecte ale proiectării construcțiilor“. Joi 5 man a avut loc conferința tov. ing. Emanoil Plorescu, vice-președinte al C.S.A.C., in legătură cu „Planificarea și economia comstructiilor“. Ciclul va continua cu conferința tov. ing. Cioroiu Răducan, locțiitor al ministrului Industriei Materialelor de Construcții, despre „Dezvoltarea industriei materialelor de construcții“ (19 mai) și cu conferința tov. ing. Adrian Stănescu, prim-locțiitor al ministrului Construcțiilor, despre „Mecanizarea complexă a lucrărilor de construcții“ (2 iunie). Miercuri 4 aprilie a avut loc deschiderea hiclului de conferințe organizat de cercul R.S.I.T. din Ministerul Construcțiilor, în legătură cu problemele dezbătute la Conferința unională a constructorilor din U.R.S.S. Tov. Ing. Victor Cîrje, locțiitor al ministrului Construcțiilor, a prezentat aspecte de la Conferința de la Moscova, la care a participat ca membru al delegației țării noastre, sintetizând problemele cuprinse în referatele principale și pe secții ale Conferinței. In săptămânile următoare vor fi prezentate referate și organizate discuții ,în legătură cu problemele proiectării și studiilor, folosirii elementelor prefabricate din beton și beton armat, metodelor industriale de executare a construcțiilor, mecanizării lucrărilor și reducerii prețului de cost al construcțiilor, analiizîndu-se situația construcțiilor din țara noastră la lumina învățămintelor Conferinței unionale a constructorilor din U.R.S.S. Cadre noi de mecanici La Baza de utilaje și transporturi a Trustului de instalații nr. 19 București, un grup de maiștri și șefi de echipă au luat inițiativa de a crește noi cadre calificate. Tinerii Ion Georgescu, Vasile Rusu și Leiba Mișa au trecut cu succes examenul de calificare în meseria de mecanic, pe care și-au însușit-o cu ajutorul tovarășilor Andrei Toma, Gheorghe Gavrilescu și Nicolae Horoș. Instruiți de maiștrii Nicolae Ionescu, Petre Ciorbă, Ion Marinescu și Ion Trancu, alți tei tineri muncitori—Constantin Cuza și Robert Derner — vor deveni în curînd muncitori calificați: primul în meseria de strungar, iar celălalt — mecanic de motoare Diesel. ȘTEFAN PAȘCA corespondent 1 Datorită condițiilor bune de lucru create d e=i hale spațioase. Organizarea reparațiilor pe amsamble — colectivul atelierelor de reparații auto-Goileimtinia 1 -a obținut în ultimul timp unele rezultate mulțumitoare. Planul pe trimestrul I a fost depășit cu 17,7% la producția globală și cu 11,2% la producția amarfă, iar luna aprilie s-a încheiat de asemenea cu o depășire de 8% la producția globală și 4% la producțiamarfă. Față de anul trecut, capacitatea de reparație a autocamioanelor a crescut simțitor, reușindu-se să se înapoieze lunar latreprinderilor de transipontari, tai medie, 30 de mașini în bună stare de funcțiune. Un obiectiv principal pe care noi încă nu 3-l am atins la întregime este însă îmbunătățirea permanentă a calității reparațiilor. Serviciul de control, sprijinit de conducerea întreprinderii, e a preocupat să introducă noi metode de control al calității reparațiilor. Astfel, la constatarea tehnică ia uzurii pieselor fiecărui autocamion intrat în reparație iau parte și controlorii. In acest fel, ei pot efectua un control amănunțit la fiecare piesă și fază de reparație. Introducerea fișei tehnice de control a dat, de asemenea, posibilitatea ca urmărirea calității reparațiilor să fie făcută mai lesne. Corn-idrolorul verifică calitatea lucrului pe operații și semnează fișa, confirmând inideplinirea întocmai a sarcinilor de către echipa respectivă; • Dacă măsurile luate ar fi aplicate cu regularitate, desigur că rezultatele ar fi mult mai bune ca în prezent. Iată, de pildă, situația sectorului nr. 2 — reparații motoare, din cursul anului 1954 am primit șase reclamații din partea beneficiarilor, care arătau că motoarele reparate s-au defectat în scurtă vreme de la întoarcerea din atelier. Și în acest am, numai la primul trimestru li s-au semnalat deja cinci cazuri cînd motoarele necesită din nou reparații, numai după un scurt timp de funcționare. Răspunderea cea mai mare pentru aceste deficiențe revine, de bună seamă, controlorilor. E drept că serviciul nostru de control este lipsit de unele instrumente și aparate de control, fapt care ne îngreunează munca. Dar, pe lângă aceasta, la lipsurile arătate mai contribuie și propria noasitră neglijență la efectuarea la timp a controlului. Așa se întîmplă că ne trezim la bancul de rodaj sau la prima probă cu defecțiuni serioase ale motoarelor, care trebuie să fie din nou demontate pentru verificarea pieselor. Stat, în cadrul sectorului nr. 2, echipe de reparații care muncesc cu multă ponnștiinciozitate, chiar atunci cînd controlul nu se efectuează cu regularitate pe parcurs. Reparații de bună calitate execută echipele muncitorilor Gh. Stere, D. Băbucă, Dumitrescu, M. Buzatu și I. Enescu, cărora, în decurs de un an, nu le-a fost înapoiată pentru refacere nici o lucrare și nici nu s-a primit vreo obiecție în ce privește reparațiile executate la motoare. Aceste echipe și-au organizat din ce în ce mai bine munca și au reușit să efectueze în fiecare lună reparațiile generale la cîte două-trei motoare. Cu totul ,altfel lucrează echipele conduse de mecanicii Florea Scobici, Marin Zoiță și Vasiile Constantin. Preocupîndu-se numai de depășirea normei, ele realizează succese cantitative în dauna calității. La motorul unei mașini „Pnarga“ R.N.D., echipa tov. Scobici a montat invers pistoanele. Pentru remedierea acestei neglijențe, echipa a trebuit să mai presteze tocă 40 pun ore de lucru. Cu aceeași grabă și lipsă de atenție muncește și echipa lui Marin Zoiță , nu o dată am fost nevoit să-i resping diferite lucrări care erau executate corespunzător. Greșeli serioase am constatat la comenzile nr. 4466 și 835, la care diferite piese au fost defectuos reparate. Nici echipa lui Vasile Constantin nu se îngrijește mai mult de calitate. La un motor ZIS-50 ea a lăsat un strat subțire de compoziție tocmai pe cuzinet. Astfel de cazuri se întâmplă și din pricină că organele de control sunt folosite ,raționali și supraaglomerate cu sarcini în afara celor ce le revin la cadrul serviciului. Eu însumi, de pildă, am lipsit din atelier 20 de zile la cursul trimestrului trecut, fiind trimis în verificări la alte întreprinderi din țară. In tot acest timp nu a fost asigurată efectuarea controlului de calitate la motoare. O altă cauză care îmi îngreunează munca de control este lipsa unei colaborări temeinice cu conducătorii sectorului și secției. Nu sînt rare cazurile cînd am respins piese necorespunzătoare și operațiuni prost executate. Totuși, trecînd peste constatările mele, tovarășul inginer Ion Talpan, șeful sectorului, a aprobat pe a sa răspundere continuarea lucrului. La fel procedtează și șeful de secție Ion Teleman. Ce se întâmplă în aceste condiții ? Iată un singur fapt grăitor : motoarele a două autocamioane ,,Praga“ s-au defectat înainte de a părăsi atelierul, fiindcă maistrul Ion Teleman a admis, to ciuda obiecțiilor pe care le-am făcut la control, montarea unor bolțuri necorespunzătoare. O astfel de atitudine nu poate contribui la întărirea autorității controlorului și duce la greutăți în producție, întâmpinăm dificultăți și din partea sectorului nr. 1, care prelucrează piesele pentru motoare. Cu toate că la acest sector răspunde de calitatea lucrărilor executate inginerul Cătălin Rosetti, șeful serviciului de control, multe piese livrate sînt greșit confecționate, purtînd totuși semnul controlorului. Proasta calitate a unor bolțuri, segment! șuruburi, biele, face necesară demontarea motoarelor în timpul rodajului. In decurs de un an, am fost nevoiți să refacem lucrările la 20 de motoare, din cauza pieselor necorespunzătoare. Pentru îmbunătățirea calității reparațiilor la motoare, conducerea atelierelor trebuie să se preocupe ca serviciul de control să fie dotat cu instrumentele și aparatele necesare, cum ar fi: un aparat Brinell, micrometre comparatoare, șublere, lere pentru filet, microscop metalografic. Un deosebit accent trebuie pus pe colaborarea între serviciul de control și șefii de sectoare și secții. De asemenea, trebuie întărită exigența controlorilor din fiecare sector, în ce mă privește, voi căuta să duc la rîmduirile colectivului o temeinică muncă de lămurire, aratînd muncitorilor că dînd lucrări de bună calitate înlătură refacerile, care le micșorează posibilitățile de cîștig. Cu sprijinul serviciului tehnic voi introduce o fișă tehnică de control și la bancul de rodaj. Pentru ca rodajul fiecărui motor să dureze exact timpul stabilit, voi confecționa un dispozitiv care să marcheze orele de rodaj. Ajutat de conducerea întreprimălerii și de șeful serviciului de control, voi lupta cu odată hotărîrea pentru ca reparațiile de motoare efectuate de sectorul nr. 2 să fie de cea mai bună calitate. ANTON PANAITESCU controlor de calitate la sectorul nr. 2 motoare A.R.U.C Calitatea reparațiilor la motoarele auto poate fi îmbunătățită Buzunarele — sau mistria ? Tare interesantă povestea cu buzunarele lui Józsi Géza, brigadierul de la Târnăveni. Interesantă și plină de învățăminte. Are Józsi-bacl niște buzunare cu toate zilele. Nu pentru carnetul brigăzii, pentru vreun plan, vreun desen de execuție sau altele de acest fel. Nu. Ci buzunarele i-s croite pe măsura mâinilor, pe care le viră acolo pînă-n cot și le ține citu-i ziulica de mare. — Mai scoate-le, frate, c-or să facă purici. A venit primăvara, s-a dus frigul! — O mai luau peste picior, la început, oamenii. Primăvara, intr-adevăr, se revărsase cu soare strălucind pe cerul senin, cu muguri sfioși pe ramuri. Zidarii lăsaseră scafele în încăperile cu ferestrele deschise larg, să se zvmte tencuielile, și ieșiseră pe schele. Se nălțau zidurile, cărămidă cu cărămidă, văzînd cu ochii. Ți-era mai mare dragul să te uiți cum lucrează oamenii din brigada lui Anghel Lovas— și-nțelegeai lesne cum de și depășeau norma cu nouăzeci și patru de procente. Cînd se abatea normatorul pe la blocul 16, brigadierul Ștefan Prustol il iscodea: Cum mai stau cei de la blocul trei? Iar ne-au luat-o înainte? Și parcă se necăjea de-a binelea, așa își îndemna oamenii. — Brigada lui Lovas e tot în frunte. Să dăm ghes, că ne facem de rușine ! Iar în vremea asta, Józsi Géza își îndesa și mai tare mîinile in buzunarele cele fără fund. Să fi uitat oarecum se ține mistria? Căci nu făcea altceva decit să colinde de-a lungul frontului de lucru, să se-ncrunte cînd i se năzărea că nu-i ceva cum trebuie, să tragă cu piciorul in vreo cărămidă, ori să dea capul pe spate și să fluiere. — Nene Geza, ți-ai făcut praf buzunarele. Ești brigadier, un inspector de cai verzi pe pereți. Mai dă-ne și nouă o mină de ajutor, că doar știi meseria mai bine ca noi. O să ni se ducă faima de brigadă codată pe întreprinderea 803! Dar cu cine să te-nțelegi? Șeful de lot, Alexandru Puiu, i-a explicat de șapte ori, ca unui copil, că regulamentul îi dă dreptul să se ocupe două ore pe zi de organizarea brigăzii, iar restul să-și vadă de lucru, de mistrie. Iar el — nici organizare, nici lucru. Józsi bac mormăia. — Da, da... ca să scape de bătaia la cap, și făcea tot cum știa el. Parcă-i erau mîinile cusute de buzunare, pînă suna toaca de masă... Oamenii se plingeau normatorului, șefului de lot. — Ce facem cu el? — Lăsați, că luăm noi măsuri. Acum cîteva zile l-am văzut iar pe Józsi Geza. Stătea pe schelă, cu doi oameni lingă el. Tot cu mîinile la buzunare, tot fluierind. Dar fluiera o pagubă. — Ce faci? Unde ți-e brigada? Brigada se risipise, ca turma fără păstor. Trecuseră oamenii să lucreze cu alți zidari, fără buzunare așa de mari, dar cu simțul datoriei în muncă. ILIE MISTRIE (după o corespondență a tov. Simion Ciș) Noul atelier De curînd, numărul unităților de producție anexă ale întreprinderii de construcții nr. 124 Arad s-a îmbogățit cu un nou atelier. Aici se produc tolacuri pentru zidărie, din beton de zgură. Atelierul este dotat cu o presă care produce intr-un schimb 800 de blocuri. Ele sînt etuvate timp de 10 ore la temperatura de 800, într-o instalație specială. Zidarii de pe șantierele întreprinderii s-au convins de avantajele noului înlocuitor de cărămidă, care este rezistent, poate fi ușor manipulat, iar prin volumul său mărește productivitatea muncii și reduce consumul demortar la executarea zidăriei. Producerea blocurilor cu zgură este un nou succes al întreprinderii nr. 124 în folosirea materialelor din resurse locale. Proiecte<îp j Stațiune de mașini și tractoare Potrivit prevederilor Proiectului de Directive ale celui de al doilea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, la apropierea comunelor Fibiș, Topolovățu, Agnita, Jirlău, Horia, Padina, Berești și în alte puncte ale țării a început construcția unui număr de 20 de stațiuni de mașini și tractoare. Lucrările se execută după proiectul tip elaborat de un colectiv din I.P.C., format din arhitecții C. Rado, M. Maller, I. Glückman, Gh. Trifu, N. Petrașincu și din inginerii I. Finkelstein și E. Băiculescu. Clădirile S.M.T.-ului sînt împărțite în 2 zone: cea social-admministrativă, cuprinzind căminul pentru muncitorii nefamiliști, blocurile de apartamente, cantina, baia, administrația — și zona de producție, formată din obiectul principial — atelierul de reparații, 2 remize care pot adăposti 64 de tractoare, batoze, combaine și alte utilaje agricole, 2 platforme descoperite pentru utilajul agricol mărunt, o rampă pentru spălarea mașinilor și castelul de apă. Pe linia de demarcație a celor 2 zone au fost amplasate grajdul-șopron, magazia gospodărească, poarta de acces spre zona de producție (cu cabina portarului și pichetul de incendiu) și depozitul de combustibil. Soluția constructivă principală se bazează pe zidării purtătoare și planșee prefabricate din beton armat la clădirile din ambele zone. In cazul unor distanțe prea mari față de stațiile de cale ferată — implicînd dificultăți de transport, — se pot utiliza materiale locale, zidării din piatră, planșee monolite sau din material lemnos. Pentru clădirile din zona social-administrativă s-au adoptat învelitori din material ceramic (țiglă sau olane) — soluția variind după regiunea la care se execută construcția, iar pentru clădirile de producție — învelitori cu baschu și pînză impregnată sau carton asfaltat, întregul ansamblu este înconjurat de perdea de verdeață care, delimitând in cîmp o stațiunea, constituie în același timp și un obstacol în calea zăpezii. Prin sistematizările făcute la amplasarea diferitelor obiecte, care au redus suprafața ocupată de stațiune de la 12-18 ha, cu era la început, la aproximativ 4 ha, ca și prin soluțiile tehnice adaptate s-a obținut o reducere prin proiectarea cheltuielilor de investiții de 30% față de tipurile de S.M.T.uri anterioare. 1 — locuință colectivă; 2 — baie; 3 — depozit de combustibil; 4 — amenajări sanitare ; 5 — cantină ; 6 — pichet de incendiu; 7 — locuință pentru familiști; 8 — clădirea administrației; 9 — cabina portarului; 10 — grajd-șopron și magazie gospodărească; 11 — anexe gospodărești; 12 — remize; 13 — atelier mecanic ; 14 — rampă de spălare; 15 — platforme pentru utilaj; 16 — castel de apă.