Constructorul, august 1955 (Anul 7, nr. 290-293)

1955-08-06 / nr. 290

Pentru o temeinică sprijinire din construcții in perioada Școala profesională de ucenici a Trustului de­ construcții nr. 3 a repartizat în această vară peste 400 de elevi la practică pe dife­rite șantiere din Capitală. Elevii au astfel posibilitatea să-și­ îmbogățească cunoștințele în meseria respectivă, obișnuindu-se cu mî­­nuirea sculelor, cu executarea diferitelor o­­perații etc. Rezultatele dobîndite pină acum de numeroși elevi dovedesc că tinerii își pot însuși temeinic meseria atunci cînd sînt a­jutați. 1 * 4­1 I Cl­u­j I­V 1 Cu multă­­ sîrguință lucrează pe­­ șantiere «levii Cornel Bîrsan, Stela Bord­ea, Hie T­­Sh­e, Maria Ștefănuescu și Dumitru Boboc, de la șantierul Vatra Lum­inoasă, Constantin J Cristocea și Aurel Stanciu, de la atelierele­ S de instalații, Emin Gregorius, Alexandru Dobrică ș­i Tulică Condian de­ la șantierul­­ Jilava și numeroși alți elevi, care dovedesc în munca practică aceeași sîrguință ca și în însușirea cunoștințelor teoretice. Ei au ob­­­sțir­ut rezultate mulțumitoare în producție,­­­după scurt­ timp de la începerea practicii. Crearea condițiilor optime pentru a în­lesni elevilor folosirea deplină a timpului în perioada de practică, trebuie să preocupe atit trustul cit și conducerea școlii. Nu se poate spune că această sarcină a fost înde­plinită cu succes. Chiar în primele zile de practică unii elevi au întîmpinat greutăți. Nu toți con­ducătorii de șantiere au înțeles că este de datoria lor să se ocupe îndeaproape de creș­terea noilor cadre. La șantierul Centrului poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“, de pildă, — așa cum a arătat eleva Olivia Bo­­dea — a trecut un timp îndelungat pînă ce elevii au fost repartizați la un sector precis de lucru. Ei au pierdut timp prețios în­ pe­rioada de practică prin­ plimbarea de la un sector la altul. Pe alte șantiere, cum ar fi la șantierul locuințe muncitorești Vatra Lu­minoasă, timp de o lună de zile un grup de elevi a fost ținut numai la atelierul de fie­rărie, fără să i se creeze condiții să cunoas­că­­ specificul altor lucrări. Tot pe acest șantier, nu tuturor elevilor li se pun la cis­­ a noilor cadre de practică­ ­. Săptămîna trecută a avut loc la Școala profesională de ucenici a Trustului nr. 3 o consfătuire organizată de gazeta noastră cu elevii și cadrele didactice ale școlii. La această consfătuire au participat reprezen­tanți ai Ministerului Construcțiilor, C. C. al Sindicatului, Comitetului sindical regio­nal constructori București, Trustului nr. 3, elevi și profesori de la celelalte școli pro­fesionale de ucenici constructori din Bucu­rești, precum și numeroși tehnicieni și maiștri de pe șantierele unde fac practică elevii,­­problemele ridicate In­ cadrul consfătuirii au arătat că în­­creșterea n­oilor cadre, o deosebită atenție tribuie acordată muncii practice pe șantiere,, cînd­ elevii au prile­jul să-și completeze cunoștințele teoretice printr-o rodnică activitate In producție. I (­­­ [ ) * ‘ i ! I ? / sare. Elevului Cornel Bîrsan, care învăț­­meseria de sudor, nu i s-a dat timp în­ de-a lungat șorț de lucrat, mască, ochelarii etc. , In­ timpul ,practici­s pe jssative, elevă tre­­buie mefrumăți și sprijiniți îndeaproape de maistrul lotului respectiv. Maiștrii­ N. Savu, de la șantierul Vatra Luminoasă, N. Lăzu­­rică de la șantierul Centrului poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“ și alții s-au a­­propiat cu dragoste părintească de tinerele vlăstare. De la ei ar trebui să ia exemplu maiștrii Antonescu și Gabrovschi de la șan­tierul locuințe muncitorești Grivița roșie care au privit cu nepăsare această sarcină de cinste, neocupîndu-se de elevii care au fost repartizați în sectoarele lor. Nici con­ducerea școlii nu s-a îngrijit să repartizeze pe șantierele unde lucrează grupuri mai mari de elevi, profesori de specialitate, care să­ supravegheze cum se desfășoară practica Tov. Elena Dragomir a arătat că pe unul din șantierele întreprinderii de instalații nr. 181 au fost trimiși pentru practică un număr de 71 elevi, fără a fi însoțiți de un instruc­tor de specialitate. Aceasta a făcut ca elevii să nu poată fi controlați în activitatea lor practică, să nu poată fi îndrumați cum să-și însușească mai bine meseria. Lipsa unei strînse colaborări între școa­lă și șantier duce deseori la o sla­bă pregă­tire practică a elevilor. Unii dintre ei dove­desc o atitudine necorespunzătoare în com­ertarea lor la locul de muncă, întîrzie sau lpsesc nem­otivat de la lu­cru; nu sînt atenți la explicațiile date de șefii de brigăzi sau echipe etc. Tov. N. Grumberg de la șantie­rul Vatra Luminoasă a scos în evidență o serie de asemenea cazuri de care s-au făcut vinovate elevele Victoria Alexandru, Vasi­­lica Petcu, Valeria Cojocaru etc. Cadrele didactice care au luat cuvîntul la consfătuire, au arătat­, necesitatea ca școala­­ să fie înzestrată cu ateliere proprii, care vor permite o mai bună pregătire practică a ele­vilor în tot cursul anului. In afară de condițiile bune pentru des­fășurarea unei activități rodnice în perioada de practică, trebuie să li se asigure elevi­lor și posibilitatea să trăiască o bogată viață culturală și sportivă. Locțiitorul secre­tarului organizației U.T.M. a școlii, elevul Mircea Căldărușu­ a arătat­­ că în această­­ privință mai sunt multe de făcut. Cu sprijinul conducerii școlii vor trebui organizate vi­zionări de filme, biblioteca va trebui să funcționeze și în orele de după amiază, se vor putea organiza reuniuni tovărășești etc. Activitatea sportivă va trebui, de asemenea, să-și lărgească baza de masă, antrenînd noi tineri în practicarea diferitelor discipline sportive. Un sprijin efectiv în buna funcționare a școlii l-a adus și comitetul de părinți, care, cu mijloace proprii, s-a străduit să ajute la terminarea unor reparații urgente. Tov. Gore — președintele comitetului de părinți — a solicitat un sprijin mai efectiv din partea ministerului în ce privește fondurile de întreținere a școlii. ★ Reprezentanții Ministerului Construcțiilor, C.C. al Sindicatului și Trustului de con­strucții nr. 3 au lămurit o serie din pro­blemele ridicate, subliniind necesitatea orga­nizării și pe viitor a unor astfel de consfă­tuiri in cadrul școlilor profesionale, pentru îmbunătățirea activității elevilor și corpului didactic, precum și a maiștrilor și tehnicie­nilor care se ocupă pe șantiere de califi­carea noilor cadre. PE CALEA INTRODUCERII TEHNICII ÎNAINTATE ftWWW8iW<^>ai!W^ ■j'srssssfSssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssj'sssfssssjvsssjrsssrsrjrssssssA *• ' Schimb de experiență la fabrica „Progresul 66 /Zilele trecute a avut loc la întreprinderea de prefabricate „Progresul“-București un schimb de experiență între delegații unită­­ților de prefabricate din cadrul Ministeru­lui Construcțiilor, la care au participat, prin intermediul Consiliului Central al A.S.I.T., și reprezentanți ai unor ministere interesate, în scopul introducerii tehnicii înaintate și organizării pe baze științifice a producției elementelor prefabricate de be­ton. Cu această ocazie au prezentat două referate tov. I David, inginer-șef al între­prinderii „Progresul“ și ing. Ștefan Gheor­­ghiță, din I.C.S.C., care au scos în relief pe de o parte realizările obținute în dome­niul sporirii producției de prefabricate din beton, calității produselor și reducerii pre­țului de cost, iar pe de altă parte succesele cercetătorilor științifici ai I.C.S.C. cu privire la studiile și experimentările noilor procedee tehnologice. După vizitarea sectoarelor de activitate ale fabricii, și studierea felului cum­ sunt re­zolvate problemele organizării locurilor de muncă și a folosirii forței de muncă, pre­cum și a metodelor întrebuințate, delegații au adus o contribuție­­ însemnată,,la reușita schimbului de experiență. In afara proce­deelor bune de lucru, a strînsei legături cu oamenii de știință în rezolvarea proble­melor de producție, cei prezenți au scos la iveală și unele aspecte negative ale mun­cii la „Progresul". Așa, de pildă, s-a ară­tat că lipsa unor dispozitive speciale pen­tru dozarea apei, duce la rebutarea unor piese; propunerea participanților de a se instala un rezervor pentru­­ creiarea unei presiuni constante la dozatoarele de apă, ar duce la eliminarea acestei deficiențe. De asemenea s-a observat că organizarea muncii la unele locuri nu este făcută în mod științific: depozitarea armăturilor se face în două părți: la stația de agregate, datorită faptului că nu există elemente de mecanizare, manopera constituie aproape 12% din prețul de cost al piesei; la tur­narea unei piese de acoperiș se întrebuin­țează 5 muncitori pentru finisarea feței etc. In numărul viitor al gazetei noastre vom publica referatele prezentate la acest­ schimb de experiență. 1. Lucrările pregătitoare sînt pe sfîrșite. Acum se montează macaraua metalică ce va ridi­ca undele. Șefii de echipă Ni­­colae Prinz și Matei Laping îm­preună cu sudorii Constan­tin Roșu, Iosif­ești și Io­n Joi­­ța, s-au evidențiat în deosebi cu acest prilej. Vîntul care a bătut de multe ori cu putere n-a fost un impediment pentru curajoșii constructori. 2. Clipe de emoție! Totu­l este în ordine pentru ridicare. Toată lumea este la posturi. Macaraua așteaptă parcă și ea cu încordare. 3. Vom izbuti ? Desigur — și-au zis membrii echipei de SUMAR TEHNIC O Suprafața magaziei : 3300 mp. • O undă — lungime : 22,n m, lățime : 3 m și greutate 11,5 tone.­­ Cele două frontoane se execută monolit fiind umplute cu zi­dărie armată. • In interiorul magaziei se prevede o pasarelă suspendată.­­­­orhotul va fi introdus pneumatic printr-o conductă și scos prin 8 uși glisante laterale. • Magazia va primi lumină naturală prin lucarne situate în par­tea de sus a undelor prefabricate. Pînă acum s-au ridicat 14 perechi de unde prefabricate. Fabrica va începe să producă peste puțin timp. Constructorii de la întreprinderea nr. 123 sub supravegherea tehnică arhitectului Ștefan Palok, in­­­ginerului Petru Schwartz și me­canicului Dumitru Boceanu de­pun tot efortul pentru darea la timp în folosință a magaziei de borhot uscat. Intreprinderea nr. 123 Timișoara execută in acest an, la Fabrica de zahăr din Banat o mare magazie pentru borhot uscat, lucrare de Înaltă tehnicitate. Ea se bazează pe o soluție Ingenioasă, inspirată din literatura de specialitate sovietică : magazia se execută din unde prefabricate din beton armat, fiind una din primele construcții din țara noastră la care se folosește acest gen de prefabricate, montaj a undelor conduse de Ladislau Nagy, Gheorghe Cior­tan, Nicolae Duță, Leonida Stănculescu și Iosif Becaș)... 4. ...Și într-adevăr! In cîte­­va ore prima pereche de unde prefabricate a fost montată. Noul învinsese. Spre titlul de fruntaș Cum a ajuns fruntaș in producție tînărul tîmplar Ion Fett? El și-a format un obicei, păstrînd o ordine exemplară la locul său de muncă. Nu-l vezi niciodată părăsind lucrul pînă nu înlătură resturile de materiale și își pregătește sculele necesare pentru a doua zi. Astfel Ion Fett, de la șantierul nr. 10 al Trustului de construcții nr. 3, a reușit să înlăture complet timpii morți, muncind din plin cele 8 ore de lucru, lată și rezultatul: depășirea sarcinilor zilnice de producție cu peste 50%. Acest artăr­­ știe să folosească cu femei și orele libere. Deseori îl vezi cufundat în lec­tura unei cărți sau cu un manual, învățînd limba rusă. Urmînd pilda lui Ion Feti, tinerii Gh. Du­mitru, Radu Ilie și alți tîmplari obțin fru­moase rezultate în producție. DUMITRU AILENII corespondent O datorie La atelierele Moruzești ale Trustului de construcții nr. 3 lucrează cu multă price­pere strungarul I. Nicu, mecanicii Popa Ghi­­nea, V. Tom­u și ajustorul D. Georgescu. Din mîinile lor dibace ies piese de cea mai bună calitate. Din păcate, conducerea atelierelor și co­mitatul sindical nu s-au preocupat pînă a­­cum de extinderea experienței acestor frun­tași în producție. Mai sînt aici muncitori care execută lucrările cu întîrziere și de proastă calitate. Printre aceștia se află strungarul Matei Eremia și mecanicul Ion Bîrcă. Muncitorii fruntași din cadrul atelierelor Moruzești au datoria să-i ajute pe cei ră­mași în urmă să-și ridice nivelul profesio­nal și să devină mai disciplinați în m­uncă. ALEXANDRU BARBU corespondent CmSVuiäa^iM Ce frînează aplicarea metodelor avansate Mai mult de două luni au trecut din ziua cînd, pe­ unul din șantierele­ ieșene ale Trus­tului nr. 14, a avut loc un schimb de ex­periență în legătură cu folosirea dispozi­tivelor Tille la lucrările de zidărie. Munci­torii zidari s-au bucurat, auzind angaja­mentele pe care conducătorii de șantiere­ și de întreprinderi și le-au luat pentru intro­ducerea acestui procedeu înaintat. S-au comandat mai multe garnituri de dispozitive (colțare și rame metalice) la Baza de producție anexă (director Ozias Bercovici) — dar, din nepăsarea acesteia a ing. Giovani Pari, șeful serviciului pro­ducției și a ing. Alexandru Dragomir, teh­­nologul-șef al Trustului, care aveau sar­cina de a urmări confecționarea pieselor, comanda n-a fost executată la timp. Pe șantierul căminului studențesc de la Ins­titutul politehnic, astfel de dispozitive s-au confecționat din rezerve interne. E so­luția la care trebuie să ajungă și celelalte șantiere, daca Baza de producție anexă nu le va ajuta. (M. Negru, corespondent). *. Pe șantierele Trustului nr. 7 lucrează în prezent 4 brigăzi de tencuire mecanizată. Cele de la șantierul Petroșani, conduse de Marin Mustață (efectiv: 31 muncitori) și Virgil Puiu (efectiv: 33 muncitori) exe­cută un complex de operații care începe cu ciuruirea nisipului și se încheie, cu darea gletului pe pereți; ele realizează zilnic, în medie, 250 mp. tencuieli finisate. Brigăzile de la șantierul Vulcan execută însă 300— 350 mp în fiecare zi, deși în componența .„Intr­a doar 23 (brigada lui I. Mără­­cină) și, respectiv, 25 muncitori (brigada lui A. Baciu). „ Cum se explică diferența rezultatelor, a­­tîta vreme cît forma organizatorică a bri­găzilor, gradul de calificare al muncitori­lor, frontul­ de lucru și condițiile de muncă sunt asemănătoare ? Iată cum, în vreme ce brigăzile de la Vulcan execută mecani­zat tencuirea pereților și tavanelor, inclusiv aplicarea funalului, cele de la Petroșani fo­losesc­­ aplicarea mortarului numai la pe­reți : tinciul, tencuielile la partea superioară a pereților (pe o fîșie lată de 50 cm) și la tavane sînt aplicate manual. In acest fel, productivitatea muncii scade, o dată cu cîș­­tigul mediu al muncitorilor. Suferă și calita­tea, deoarece stratul de mortar aplicat ma­nual in partea de sus a pereților nu are aceeași densitate ca stratul executat meca­nizat, se ivește o denivelare, de la linia verticală. . Șefii de­ lot ing. M. Cristea și D. Turnă și conducătorii brigăzilor de tencuitori de la Petroșani trebuie să-și însușească­ grab­nic experiența tencuitorilor de la Vulcan (A. Olteanu, corespondent). Primele realizări au trecut 5 luni de cînd 19 tineri mun­citori de la șantierul Fabricii de sticlă București al Trustului nr. 1 au început să urmeze cursurile de calificare pentru me­seria de zidar. Cunoștințele , teoretice și practice însușite în acest timp sunt concretizate în frumoa­­sele succese obținute în muncă. Astfel, e­­levii execută în prezent zidăria halei de amestec al fabricii, pe care o vor da în folosință în cinstea zilei de 23 August. La această lucrare s-au evidențiat în mod deosebit elevii Ion Pagu, Gheorghe Lupu, Ion Tănase, Anton Marinache, Ion Tudo­­rache și alții. M. RENESCU corespondent Maistrul Mihai Gal Pe drept cuvînt maistrul Mihai Gal poate fi considerat unul din cei mai pricepuți constructori ai întreprinderii de construcții nr. îN Med­­iaș. In calitate de conducător al ateliere­lor de prefabricate din Dumbrăveni el dovedește măiestrie, destoinicie și exer­cită cu adevărat un control științific a­­supra producției. In ultima vreme, deșeu­­rile rezultate de la atelierul de prefa­bricate din Dumbrăveni, au căpătat o largă utilizare la elementele prefabricate din beton. Pentru meritele sale, maistrul Mihai Gál, printr-un ordin al secretariatului științific al Comitetului de Stat pentru Arhitectură și Construcții, a fost eviden­țiat și premiat cu suma de 2000 lei. Din relatările corespondenților ■ O serie de măsuri luate de întreprin­derea de instalații nr. 193-Craiova, vor face să se realizeze în cinstea zilei de 23 Au­gust acumulări socialiste peste plan în va­­loare de 46.000 lei, iar pe întregul an în valoare de 163.400 lei (Constantin Timuș). • Cu prilejul consfătuirilor de producție colectivul de muncă de la Stațiunea de uti­laj greu nr. 4­ Brăila a studiat posibilită­țile de mărire a acumulărilor socialiste. Pe baza propunerilor făcute, stațiunea și-a luat angajamentul să realizeze acumulări socia­liste peste plan în sumă de 170.000 lei (L. Iosefsohn). • 646.000 lei, dintre care 385.000 lei pînă la 23 August — atît este angajamentul mun­citorilor de la întreprinderea de utilaj și transport nr. 169 pentru sporirea acumulă­rilor socialiste. Totodată, ei s-au angajat să îndeplinească planul valoric anual pînă la 7 Noiembrie­(Paul Moisescu). • Potrivit angajamentelor luate, munci­torii întreprinderii nr. 215-Ateliere vor rea­liza pînă la finele anului acumulări socia­liste peste plan în valoare de 400.000 lei. (Vasile Grigore). In atenția cititorilor Din cauza abundenței de material cu privire la cel de al IV-lea Congres al Sindicatului nostru, pagina „Literatură și artă“ va apare în numărul viitor. ökovn im mnst Ni­tor HlopmmLi­ Mliin­ Executarea zidăriei cu placaj ceramic Produsele ceramice constituie unul dintre cele mai frumoase și mai durabile mate­riale de finisaj pentru casele de locuit și clădirile social-culturale. De obicei, placarea fațadelor cu ceramică se execută concomitent cu zidăria. Această îmbinare a operațiilor îngăduie să se re­ducă, simțitor cheltuielile d­e producție, să se renunțe la schelele exterioare. Prima experiență în executarea lucrărilor de placare exterioară a zidurilor s-a făcut lucrîndu-se în formație de cinci, compusă din doi zidari care execută fin­sajul, un alt zidar și doi muncitori necalificați. Deși îndeplineam normele, zidarii care executau finisajul — muncitori cu o înaltă califi­care — pierdeau aproape jumătate din tim­pul de lucru efectuînd operații auxiliare. Ne-am hotărît atunci să îmbunătățim orga­nizarea muncii și, în acest scop, am înfiin­țat o formație de șa­se oameni. Astăzi, lucrînd în formație de șase, exe­cutăm cu succes zi­dăria unei clădiri de locuit cu șase etaje în strada Tverskaia­ Zamskaia din Mosco­va. Pe acest șantier, trei formații de șase oameni execută zidu­rile concomitent cu placarea lor cu că­rămizi de tip „KR”. Aici se aplică regu­lile tehnologice obli­gatorii, care prevăd organizarea minuțoa­­să a tuturor lucrări­lor pregătitoare auxiliare, ca și folo­si­sirea celor mai ra­ționale scule, dispozi­tive și piese de in­ventar, în diferitele etape ale construc­ției: înainte de în­ceperea lucrărilor, șe­ful de șantier explică șefilor de echipe re­gulile tehnologice și desenele de­­ execuție. Fiecare formație de șase primește un sec­tor de lucru de 20—25 m lungime. Așezăm buncărele cu mortar la intervale de 6 m, iar între ele, conteinere cu cărămizi sim­ple și cărămizi de placaj. Intr-un conteiner obișnuit de tip Maîțev încap 32—34 plăci ceramice — cantitate suficientă pentru fi­nisarea a 6 mp de fațadă. Folosim schelele metalice tubulare de tip Sirkov, care se instalează ușor și pot fi lesne mutate în alt sector,­­ ca și schele ajutătoare de tip Agarkov. Materialele sunt transportate la etaje cu două macarale cu o putere de ridicare de două tone. In afară de sculele și dispozitivele obiș­nuite, mai folosim un dreptar de lemn și cîteva pene de lemn, nu prea mari. Drep­tarul (susținătorul, cum îl numim noi) se compune din două scînduri, prinse una de alta cu cuie, în formă de colțar. Lungimea dreptarului este de 5 m, iar grosimea scîn­­durii — de 5 cm. El servește pentru susți­nerea plăcilor. Cu ajutorul lui, zidarul așea­ză­­­ plăcile pe o porțiune de zid de 5 m și trece mai departe, fără a mai aștepta ca­­ zidarul următor să le fixeze. Tot cu drep­tarul nivelăm patul orizontal superior pe care așezăm plăcile. Cu penele de lemn nivelăm rîndurile de plăci. Fiecare dintre cele trei formații de lucru se compune dintr-un zidar care execută fi­nisajul, alți doi zidari, doi muncitori neca­­lificați și un marcator. Cele mai frumoase rezultate în muncă le obține pe șantierul nostru formația con­dusă de Alexandr Efremov. Șeful formației, zidar de categoria a 6-a, specializat în fi­nisarea fațadelor, execută colțul, îl contro­lează după rîndurile așezate anterior, apoi întinde sfoara și instalează martorii. înainte vreme, primind desenul de mon­tare a plăcilor, zidarul care executa fini­sajul, trebuia să potrivească plăcile pe mărci și apoi să le monteze, pierzînd cu aceasta aproape o jumătate din timpul de lucru. Acum, această muncă o execută marcatoa­­rea Maria Oglî, muncitoare de categoria a 3-a.. Ea sortează ,în prealabil plăcile, după­­, tipuri, dimensiuni și toleranțe. Pentru fie­­­care rînd de zidărie, marcatoarea alege plăci cu toleranțe egale ca înălțime și lă­țime­a (numai cele cu toleranțe în plus, sau numai cele cu toleranțe în minus). In fe­lul acesta se previne executarea unei zi­dării inegale, cu rosturi neuniforme. După ce marcatoarea a pregătit totul, zi­darul așează plăcile pe stratul de mortar. El îndreaptă plăcile cu ajutorul unor mici pene. Urmează la lucru muncitoarea necalifi­cată Alexandra Zin­­cenkova. Ea așează cărămizile la îndemâ­­na zidarului și așter­ne mortarul. Plăcie ceramice zidite con­stituie, de fapt, run­­dul exterior. De a­­ceea, Viktor Suhacev, de categoria a 5-a, execută rîndul inte­rior. După el vine mun­citoarea necalificată Nina Pavlovka. Ea pregătește frontul de lucru pentru zidăria de umplutură, așea­ză cărămizile la în­­demîna zidarului și așterne mortarul. Zi­dăria de umplutură o execută Nikolai Ia­kovlev, zidar de ca­tegoria 4-a. O astfel de alcă­tuire a formației și rațiilor ne îngăduie de repartizare­a ape­să executăm în lanț zidăria și placarea. Muncitorii din această formație înaintează succesiv de la stînga spre dreapta ; cel care execută placarea pre­gătește frontul de lucru pentru zidari, și invers. In timp ce zidarii așează patru rin­­duri de cărămizi pe lungimea unui sector, zidarul care execută finisajul reușește să monteze rîndul următor de plăci, pe o trei­me din lungimea sectorului. Aceeași succe­siune o respectă și celelalte două formații, conduse de zidarii Kuzmin și Panfilov. Prin aplicarea acestei metode, șantierul folosește mai puțini muncitori calificați, iar productivitatea muncii zidarilor a crescut simțitor. Dacă înainte vreme, producția me­die realizată pe schimb de către un munci­tor era de 420 cărămizi și 0,9 mp suprafață finisată, acum formația lui Efremov a de­pășit regulat normele cu 100% și chiar cu mai mult. Fiecare muncitor din această for­mație așează pe schimb, în medie, 950 că­rămizi și 4,5 mp plăci ceramice. Producția realizată pe schimb de această formație a fost de 14,3 mc zidărie de cărămidă și 27 mp suprafață finisată. Celelalte formații au înregistrat și ele rezultate frumoase. Constatînd că formațiile de șase obțin realizări frumoase în muncă (2,5-3 norme pe zi), Comitetul sindical regional din Mos­cova al muncitorilor din­ industria mate­­­rialelor de construcții a adoptat o hotărîre specială prin care aprobă metoda noastră de organizare a muncii. N. F. ROTAR instructor de metode înaintate de lucru Planul semestrial depășit cu 5,9 In cadrul primei jumătăți a anului în curs, întreprinderile Trustului­ de construcții nr. 2­ Roman, luptînd cu perseverență pen­tru realizarea sarcinilor încredințate, au contribuit la depășirea cu 5,9% a planului semestrial. Printre alte obiecte au putut fi date în folosință : o nouă linie tehnologică la Fabrica de ciment-Bicaz, 168 apartamente pentru muncitorii mineri și s-a pus în func­țiune un canal colector. Acest succes se datorește folosirii meto­delor înaintate de lucru Orlov și Maximen­­co la zidărie, mecanizării tencuielilor, pre­cum și exploatării raționale a utilajelor de construcții și a mijloacelor de transport. In cadrul întrecerii ei s-au angajat să dea acumulări socialiste peste plan în va­loare de 2.000.000 lei. C. LUCA corespondent Neglijența și nepăsarea au prins rădăcini adînci 102 mii lei pînă la sfîrșitul anului — a­­tît s-au angajat să dea statului în contul acumulărilor socialiste peste plan construc­torii de pe șantierul „Filatura“ din Fălti­ceni, aparținînd Trustului de construcții nr. 2­ Roman. • Despre acest angajament auzi vorbindu­­se la toate locurile de muncă din cadrul șantierului. Oamenii de aici, care au ridicat alte zeci de asemenea construcții știu ce în­seamnă fiecare bănuț economisit. Angaja­mentul e luat: Cum să ajungă la îndepli­nirea lui ? Și întrebi, grăbindu-te să auzi un răspuns pe care să-l notezi cu înfrigu­rare. Și unul înalt cu priviri întunecate, pe nume Ioan Perju, numai­decît se uită­­ de-a lungul și de-a latul șantierului și-ți spune cu o vădită îndurerare un glas: „Păi, căi? se știu ele prea bine, dar n-ajunge să le cunoaștem; trebuie să le și bătătorim... Noi însă pisăm cărămida-n picioare, în glod...“ De fapt, asta nu e o noutate pentru cel ce vîne pentru prima oară pe șantier. Nu­mai că nu cunoști frămîntarea muncitorilor pentru sporirea angajamentelor în vederea obținerii de cît mai multe acumulări peste plan. încolo, chiar de la gară, de lingă liniile de rezervă, unde zac aruncate în noroi unele peste altele, mii de cărămizi, te în­­tîmpină neorînduiala și risipa de materiale, care dovedește că la conducerea șantierului nu este un bun gospodar. Asta e prima impre­sie pe care ți-o faci și în adevăr — urîtă ! Dacă mergi pe șantier, acolo te întîmpină alte neajunsuri. Un prim obiectiv al între­cerii este acela de descoperire a rezervelor interne pentru reducerea prețului de cost. Să vedem acum cum sînt urmărite aceste obiective. S-ar putea spune că stocurile de cărămizi de la gară sunt preludiul­ unei risipe neîngăduite pe șantier. Zvîrlite direct din mașini clare peste grămadă, pe drumu­rile de acces, cărămizile sunt majoritatea sparte și degradate. In spatele atelierului de prefabricate o cantitate apreciabilă de beton spumos s-a pietrificat în... straturi. Dar lip­surile nu se opresc aici. Una din preocupă­rile cele mai centrale este dată uitării. Este vorba de calitatea lucrărilor executate. La o serie de obiecte zidurile ridicate sînt de ca­litate proastă; ele prezintă ieșituri sau in­­trînduri, cu unele rosturi mai mari decît cele permise, nefiind trasate corect la sfoară sau cumpănă. Așa sunt zidurile de la cantină, pavilionul administrativ și altele. Mai mult, datorită faptului că la lucrările de zidărie exterioară unde se cere o bună calificare au fost puși să lucreze oameni necalificați, fără să fie controlați și îndrumați îndeaproape­­ de maiștri și de conducerea tehnică a șantieru­lui, legăturile de la colțurile halei pentru materii prime și finit­e și la atelierul-garaj sînt prost executate, ceea ce a făcut ca ele să se crape, neavînd o rezistență mare. Pe șantier nu există o organizare științi­fică a locurilor de muncă, iar forța de muncă nu este judicios folosită. Majoritatea locuri­lor de lucru nu s­unt aprovizionate la timp și suficient cu materialele trebuincioase, silind astfel oamenii să piardă timp prețios aler­­gînd după materiale. Muncitorii fierari-beto­­niști n-au un loc anume de muncă stabilit, ceea ce face să nu aibă o productivitate mulțumitoare. Planificarea operativă nu se face potrivit sarcinilor primite de la trust. Brigăzile nu știu ce au de executat pe în­treaga lună,, deoarece planurile se înmînează filmat șefilor de lot fără ca aceștia să le facă cunoscute pînă la ultimul om. Din aceste cauze întrecerea socialistă lîncezește pe șan­tier. Toate aceste deficiențe frînează în chip vădit îndeplinirea angajamentelor de a da cît mai multe acumulări socialiste peste plan. Criticată în repetate rînduri de orga­nele de presă pentru condamnabila negli­jență și nepăsare de care dă dovadă, condu­cerea șantierului n-a luat măsuri concrete pentru lichidarea acestor racile. Este vremea ca la acest șantier să se petreacă ceva în bine. Conducerea Trustului de construcții nr. 2-Roman nu trebuie să lase ca aceste vechi deficiențe să prindă rădăcini tot mai adinei. Ea are datoria să contribuie la extirparea cît mai urgentă a tot ce e putred în buna desfășurare a execuției lucrărilor filaturii din Fălticeni. V. RADU ȘTIRI SPORTIVE Colectivul sportiv al Fabricii de geamuri Scăeni a amenajat prin muncă voluntară , un teren de volei și o pistă pentru cursa cu obstacole. 36 de aspiranți și-au trecut majoritatea probelor. In curînd ei vor de­veni purtători ai insignei G.M.A. ★ Cimentiștii de la Fieni împreună cu con­structorii de la întreprinderea nr. 132 au amenajat în timpul liber 3 terenuri de vo­lei și un bazin de înot. Echipa de volei s-a calificat pentru finala campionatului pe asociație care se va disputa la Fieni. Și în­trecerea dintre cei mai buni înotători ai asociației se va desfășura în bazinul nou construit la Fieni. La Tirgoviște s-a amenajat de curînd un complex sportiv pentru constructori, dotat cu un teren de volei, pistă acoperită pen­tru popice, sală de șah, de tenis de masă, precum și o bibliotecă înzestrată cu carii sportive. Un sprijin prețios în această acțiune l-au dat tov. Dumitru Bodîncă, secretarul con­siliului sportiv ,și conducerea întreprinderii de construcții nr. 132. (C. Bujoiu, corespon­dent).­­ Finala Spartachiadei de tir a Asociației Zilele trecute pe poligonul de la Petro­șani s-a desfășurat finala Spartachiadele de tir a asociației „Constructorul" la care au luat parte 21 trăgători și 8 trăgătoare, re­­prezentînd colectivele din cele 9 regiuni participante la această competiție. Finala s-a desfășurat la proba de armă sport 3x20 focuri, întrecerea a fost deosebit de disputată fapt ce reiese și din rezultatele strînse care s-au înregistrat. La băieți pri­mele locuri au fost ocupate în ordine de Robert Mazilu (București) 473 puncte, Hel­muth Jost (Orașul Stalin) 455, Constantin Vignnde (București) 451, iar la fete de Ro­semarie Bolesch (Orașul Stalin) 467 punc­te, Cornelia Costea (Orașul Stalin) 425. Iu­­liana Abultoaei (Petroșani) 419. MIHAIL IONESCU corespondent De ce n-avem bibliotecă? De multe insistențe a fost nevoie pînă cînd Marieta Chiricuță, responsabila comisiei­­muncii culturale din Comitetul sindical al întreprinderii de construcții nr 143-Bîn­ad, s-a hotărît să amenajeze o bibliotecă, infiin­­țîndu-se un cabinet tehnic la întreprindere s-a amenajat și u­n dulap cu cărți , bibliotecă. După puțină vreme, cînd s-a desființat cabi­netul tehnic, aceeași soartă a avut-o și bi­blioteca. In prezent cărțile bibliotecii nu pot fi folosite deoarece responsabilul ei, Valeriu Ulea, a fost mutat pe un alt șantier. Ar fi cazul ca și întreprinderea noastră să aibă o bibliotecă așa cum se cuvine. Posibilități sunt, e nevoie doar de mai multă preocupare față de problemele culturale. VERONICA BĂLAN corespondentă

Next