Constructorul, februarie 1956 (Anul 8, nr. 316-319)
1956-02-04 / nr. 316
m am desfășurat planul de producție in fabrică ui pe anul 1956, pe care l-am încă de la sfîrșitul lunii decem- 55, prevede ca în fabrica noastă de anul trecut, producția să 1 cu 12% și productivitatea cu 16%, iar prețul de cost să cu 5%. A dat seama că planul nu este ușor și că pentru îndeplinirea suie făcută în prealabil o anainuțioasă. Prima măsură luată de a doua zi după primirea plaa fost convocarea tuturor factoe răspundere din fabrică. Am de asemenea pe secretarul oriiei de bază și pe președintele ului de întreprindere. In acease aim făcut cunoscute sarcinile ce ne stau în față. Amanan colectiv ce avem de făcut, secție trebuie să ne îndreptăm în primul rînd, în ce măsură ,e îndeplini planul. Cunoscînd vele celui de al II-lea Con 1 partidului și măsurile ce se a fi luate pentru îndeplinirea lor sporite ale celui de al doicinal, fiecare membru al colecnostru a ajuns la concluzia și irat că planul pe 1956 se poate mai realiza ei și depăși, iar, chiar a doua zi după ceacest colectiv a trecut la dhetall anului. S-a desfășurat pe secmașini și agregate, pe brigăzi fiecare om în parte. S-a ținut atît de capacitatea de muncă viilor și a mașinilor, cît și dele atmosferice din cursul anunu am lăsat problemele de salariului numai pe seama planirirî, ci am antrenat la aceasta colectivul. pînă aci treaba nu era făcută jumătate. Știam că din partea viilor o să avem un sprijin cît de de prețios. Și l-am avut. not ședințe de analiză a plae producție la fiecare secție în A participat și cîte undelegat rtea colectivului pe care l-am în prealabil. Eu am particiședința de la secția preselor, o brigadă a expus sarcinile de muncitorii au făcut unele sau propuneri. Unii au cerut să se revizuiască presa de calupuri care îngreunează munca alimentatorilor, câmpurile ieșind prea mari. Tot așa, să se asigure materia primă, argila necesară. Desigur că în cea mai mare parte, atît maistrul secției cît și șeful de brigadă au răspuns la mai toate întrebările și au justificat necesitatea traducerii în fapte a propunerilor făcute. Dar nu era suficient. Unii muncitori nu erau convinși pe deplin că planul se poate îndeplini. Se obiecta : „Cum să putem face planul pe gerul ăsta și apoi nu sunt nici destule rame“. Atunci am înțeles că trebuie să intervin. Nu vroiam ca cineva să rămînă cu vreo urmă de îndoială mai ales față de posibilitatea îndeplinirii planului Am încercat să le arăt mijloacele — rezervele interne — pe care le avem. Am demonstrat că ger nu va fi... în secție pentru că s-au pregătit sobițe cu motorină, iar ramele nu vor lipsi căci în ianuarie și la începutul lui februarie se vor recondiționa 50.000 de rame. Desigur că toate acestea au ajutat pe organizatorii de grupe sindicale și pe președintele comitetului de secție, care au vorbit și ei la fel, nu numai în timpul ședinței ci și multe zile. după aceea. Toate consfătuirile au scos la iveală însuflețirea muncitorilor și numeroasele lor propuneri. Acestea au stat la baza planului de măsuri tehnice, organizatorice și sociale, pe care l-am înntocmit. Rezultatele s-au văzut chiar din prima lună : productivitatea muncii la prese a crescut cu 10% față de anul trecut. Am stat din nou de vorbă zilele acestea cu întregul colectiv format pentru desfășurarea planului de producție și în special cu tov. Iuriu Deneș, președintele comitetului de întreprindere. Le-am atras atenția în mod deosebit că garanția îndeplinirii planului stă tocmai în cunoașterea de către fiecare membru al colectivului nostru a sarcinilor de plan și că asupra acestui lucru trebuie insistat mereu. ÁRPÁD LACZKO directorul fabricii de cărămizi „Reconstrucția“Pe’cioara ui sportiv regional „Constructourești a organizat de curînd o șetivă, la care au participat sportiviști sindicali. Cu această au arătat rezultatele obținute în lului 1955 de colectivele și secțiile și a fost scos în evidență număde purtători ai insignei G.M.A. și gradul N ote de aplauze au fost răsplătiți echipei de rugbi care s-a clasat I în campionatul republican. Rerumoase au mai obținut echipa de baschet din categoria A și e volei (fete) care s-au menținut funtașe în clasament. De asemesubliniat rezultatele obținute de colectivele sportive la care au fi și antrenori, instructori și aportivi ca : Ștefan Iordache, Gh. u. I. Zilbermann, E. Borza, Miurghiu, E. Rolich, Iosif Lupu, D. IPi*eaiaÍ € íi,Offtcotecii Telep Spuntașe Brăgău, N. Nedelea și N. Pielea. Pentru comportarea deosebită în întîlnirile susținute, sportivi ca : Grigore Antimonian, Sorin Niculescu, Dumitru Segal, din echipa de rugbi juniori, Vicki Antonescu, Xenia Nistor, din echipa de baschet feminin, Nicolae Ichim, Marius Ionescu, din secția de box și alții au fost felicitați pentru dîrzenia cu care au apărat culorile asociației. A urmat premierea colectivelor fruntașe pe anul 1955. Premiul I a revenit colectivului sportiv I.P.C., locul II — colectivului sportiv al Trustului de instalații nr. 18, iar locul III — Trustului de construcții nr. 1. Colectivele sportive au primit fanioane, cupe, plachete și diplome. Au mai fost premiați antrenorii D. Ionescu, I. Zilbeman și Cornel Zotter. R. NANDOR corespondent ......... .. Cei ce produc șamote forsteritice La Fabrica de ciment din Dej s-au realizat anul trecut, pentru prima oară în țară, șamota forsteritică și șamota aluminiană care se folosesc la producerea cărămizilor refractare pentru căptușirea cuptoarelor din Industria cimentului. Noile produse (realizate la fabrica ,,Proletarul"’-Turda) Înlocuiesc cu succes cărămizile magnezitice, care se aduceau din import. , Anul acesta, șamotele forsteritice și luminoase vor fi principalele produse fabricate la Dej. In acest scop, se va începe în curînd construcția unei noi hale moderne de granulare a șamotelor, care va fi înzestrată cu mașini de mare productivitate. Colectivul Fabricii de ciment din Dej va produce, de asemenea, lignit măcinat și „tras-gel", produse necesare în tehnologia exploatărilor petrolifere și o serie de produse utilizate în industria farmaceutică cum sunt: oxid de magneziu, carbonat de magneziu, sulfat de magneziu și altele. In numai trei zile de la începutul acestui an muncitorii Fabricii de elment din Dej au produs peste plan 23 de tone de șamotă forsteritică și 35 de tone de „trasgel”. Echipele conduse de Alexandru Balázs și Ștefan Fülek și-au depășit norma zilnică cu 12-20 la sută, iar muncitorii Alexandru Mare, Ștefan Vaida, Ludovic Megyesi, Viorel Danciu, Ioan Szabó și J. Andrei și-au depășit norma cu 20-30 la sută. CU 13 ZILE ÎNAINTE DE TERMEN Sarcinii de a produce în acest an, comparativ cu anul trecut, cu 165 la sută mai multe plăci de mozaic, cu 100 la sută mai multe tuburi de beton și 10 la sută mai multe plăci de azbociment, muncitorii de la Fabrica de azbociment din Oradea i-au răspuns printr-un prim și însemnat succes: îndeplinirea planului producției globale pe luna ianuarie cu 13 zile Înainte de termen! La loc de frunte în întrecerea socialistă se situează muncitorii din secțiile de fabricare a plăcilor de mozaic și oglinzi, care au depășit cu peste 68 la sută planul producției globale pe întreaga lună. Fruntașele în producție Juliana Kiss și Estera Glasz au dat peste planul lunar 200 de plăci de mozaic. k ★ Visul directorului Stoica ? de producție pe luna i~r ualcau directorului Mihalache e dinaintea ochilor. Planul pe ■te realizat și chiar dupăprimele două decade! Ridică la calendar. Ultima filă din muarte flutura gata să cadă. O pie de grajdul de producție, roșii urcaseră de parcă ar fi argint viu. Planul lunar pestel depășit de asemenea mulțumit manile, își luă șapcuier și o porni prin fabrică. ‘iva „23 August" intră pu Tomolos în curtea fabricii, tracă d'nsa 9 vagonete cu argilă. 3 materii prime era plină cu mcerată, iar acum se depunea Intră la prese„ Dădu binețe fier și bine dispus schimbă cuteva cuvinte. Ritmul regulate desfășura aici munca și unia de bucurie. Dădu o raită cuptor. Transportorii scoteau și țigle pe care le stivuiau n curte. Luă o țiglă, o privi aminte, apoi o ciocăni cu desercă și o cărămidă. Pe față un zimbet plin de satisfacție le fabricii erau doar mînaria si ! Aștepta chiar o vizită a di direcției generale din. mini siguranță că va fi felicitat succesele obținute I se păru , aude o mașină claxonînd. t că au și venit. Claxonul suna tență. Buimăcit, sări in sus, la ochi și privi in jur. Era vii. Abia acum se dumini ce se Toată noaptea stătuse in conducînd lucrările de desa pompelor de păcură. Spre a intrase in birou și scosese producției pe ultimele zile, ca cum stau cu planul, dar, oboîi furase somnul. •— așadar totul nu fusese .. Ar fi fost prea frumos sărat. Și claxonul ăla blestede cu soneria telefonului. Ciar cheamă oare la ora asta? Cerul. Adio felicitări, vin iar înreferitoare la pian și iar ielile. La telefon era chiar generală: da, Stoica la telefon... Cine spsesc ca să realizăm planul? • cărămizi, arse, 42 000 de fiți 15.000 de țigle crude. Ai întreagă de lucru. Credem izbindi până la urmă. Munciț astăzi un iureș puternic... Ce frumos sună, muncitorii dau astăzi un iureș puternic. Pentru cine nu cunoaște situații de la Fabrica de țigle și cărămizi Urziceni, aceste cuvinte ar putea suna plăcut. Conducerea s-a mobilizat, iar muncitorii conștienți dau bătălia pentru realizarea planului. Insă realitatea e alta. Chiar situația producției de pe biroul directorului Stoica o arată: cărămizi arse — In prima decadă 14,1%. In decada a doua —217,2%, țigle arse — in ambele decade, cste 23,5% din planul lunar. In aceste condiții e firesc ca în ultima decadă a lunii să fie nevoit să înceapă munca „în asalt“ pentru realizarea sarcinilor de plan. Acum ctnd rezultatele iureșului sunt cunoscute, cuvintele care înainte păreau mărețe devin fade și condamnă chiar conducerea fabricii. Să mobilizezi muncitorii, să recurgi la însuflețirea lor pentru a reuși abia să termini planul „în asalt“ și nu ca să dai patriei produse tot mai multe, înseamnă că n-ai știut să-ți organizezi munca. Procentele realizate pe decade confirmă acest lucru și reflectă întreaga activitate pe l una ianuarie. Muncitorii de la fabrica din Urziceni n-au cunoscut ce sarcinile revin în cursul lunii și nici realizările obținute. Ceea ce e mai trist e că nici chiar directorul n-a cunoscut realizările, astfel că producția se desfășura în virtutea inerției, adică după obiceiul: „cu a ieși". Și nu se poate spune că la Urziceni nu sunt muncitori vrednici. Așezătorul Pavel Doibani, așezătoarea utemistă Elena Andrei, presără de țigle utemistă Maria Stoian, scoțătorul C. Anghelache, alimentatorul cu cărbuni, comunistul Petre Pinzaru, sunt numai cițiva din fruntașii fabricii, care depășesc cu regularitate normele. E elocvent chiar și „asaltul“ din ultima decadă cind colectivul a reușit să recupereze procente însemnate din pierderea înregistrată în primele două decade. Dar faptul că, incepind de la conducere și pînă la ultimul muncitor, nimeni nu cunoștea sarcinile și nici realizările a dus la situația existentă. Avea dreptate directorul Stoica să regrete că visul s-a spulberat. Ar fi fost frumos, chiar prea frumos , ca planurile decadate să fi fost depășite și calitatea produselor foarte bună. Mai ales cind știi că neindepHnirea planului și calitatea proasă a produselor sunt răcite vechi la Urziceni. Cu idemul de muncă actual insă, aceste lipsuri nu pot fi lichidate. Numai in vis se poate intimpla ca hala de argilă să fie plină și să se lucreze cu argilă macerată. Nu fiindcă ar fi imposibil, insă cînd munca e organizată și condusă defectuos, nu pot fi altele rezultatele. Hala de materie primă e construită ca argila să poată fi macerată. Pentru aceasta insă ar trebui să fie plină ca să existe timpul necesar macerării. In momentul de față hala nu e nici pe jumătate plină, așa că se lucrează cu argilă vie. Posibilități sunt, dar nu-s folosite. Excavatorul din carieră e utilizat abia la 46% din capacitatea sa. Aceasta și din cauză că transportul argilei nu e bine organizat. Din 4 locomotive cire are in inventar fabrica, doar 2 sunt în stare de funcționare. Iar din 42 de vagonete abia 27 circulă. Și nici acestea nu sunt bine întreținute, neunse, fără siguranțe. Ar putea fi oare altfel cind mecanicul-șef Ion I. Petre nu se duce cu săptăminile in carieră? Bineînțeles că din cauza argilei nemacerate suferă și calitatea produselor. Controlorul de calitate loader Dumitru nu-și duce sarcinile la bun sfirșit, șeful serviciului tehnic Petre Gh. Ioan nu-l trage la răspundere și ca urmare calitatea e slabă. De altfel acesta e sistemul" la Urziceni. Conducerea (director M. Stoica, ing. șef M. Petrovici) nu trage la răspundere pe maiștri și șefii de schimb, aceștia ducă-i lăsați in pace lasă și ei producția să se desfășoare la voia întimplării și toată lumea e împăcată. Dar in condițiile acestea suferă planul. Și nu numai planul. Ci și problemele de gospodărie. Gardul care nici pînă acum nu e terminat, ramele care sînt aruncat prin toate părțile, baia care e intr-o stare de nedescris, și în general dezordinea totală care demonstrează lipsa simțului de gospodărie. Nu ar vrea oare directorul AS Stoica să-și vadă visul aevea? Visele se pot împlini. Insă pentru ca ele să devină realitate e nevoie la Urziceni de o muncă bine organizată și de schimbarea mentaității. E. TUTOVEANU Dedicată tov director Mihalache Stoica și ing șef M. Petrovici de la Fabrica de țigle și cărămizi Urziceni De-auut asalt in ultima decadă ei s-au specializat ca birocrați Incit, plutind în timp — nu pot să vadă c-ajunsau îngerași... „nevinovați" Utilaje noi pentru produse noi La sectorul III (construcții și montaj) al Atelierelor „9 Mai“ se lucrează prese vibratoare pentru blocuri de ciment. Șeful de echipă Ion Vescă (drepata) și montorul Constantin Chiță fac parte din brigada „23 Decembrie“. O nouă metodă de ardere rapidă a țiglelor încă din septembrie 1955, la cuptorul nr. 1 al Fabricii de țigle și cărămizi Mureșeni se folosește o nouă metodă de ardere rapidă, elaborată de directorul întreprinderii, tov. Iosif Javorski. Rezultatele bune ce s-ar putea obține datorită noii metode, ne îndreptățesc să o propunem spre studiere tuturor fabricilor de țigle din țara noastră. Noua metodă de ardere rapidă a țiglelor privește: «modul de așezare, regimul de ardere și organizarea muncii la cuptor. Așezarea produselor se va face în mod deosebit față de metoda practicată înainte. S-a avut în vedere egalizarea temperaturii și tirajului pe secțiunea cuptorului, ceea ce nu se poate obține cu vechea metodă, la care temperatura variază pe secțiunea canalului de ardere. Astfel, la mijlocul secțiunii temperatura este mai mare, iar îngă pereții exteriori ai canalului de ardere ca și la ușă temperatura este cea mai scăzută. Aceasta pentru motivul că alimentarea cu gaze de ardere nu se face în cantități egale, la care se mai adaugă diferite pierderi de căldură (prin pereții interiori, exteriori, bolți, vatră etc.). Din această cauză se produc dese topituri la mijloc și se obțin produse insuficient arse în special lîngă pereții exteriori și uși. Noua metodă îmbunătățește această situație prin: crearea unui canal format din 12 rînduri de cărămizi și a unui canal de 4 rînduri de cărămizi paralel cu peretele interior al canalului de ardere, crearea la jumătatea înălțimii încărcăturii a 4 nișe din cărămizi avînd înălțimea de 12 cm și lățimea de 24 cm. Aceste nișe sînt astfel așezate ca să sprijine rîndurile de țigle fără ca ele să se răstoarne. Prin această așezare, gazele de ardere sînt forțate să treacă prin porțiunile unde pierderea de căldură este cea mai mare, făcîndu-se o alimentare mai abundentă cu gaze de ardere. In același timp se egalează și depresiunea mai bine. Restul așezării se face după metoda cunoscută. Regimul de ardere, pentru 16 camere, prevede, după noua metodă, următoarele zone: zona de preîncălzire— 5 camere, zona de foc — 2,5 camere, zona de coacere — 2 camere, zona de răcire — 3 camere, zona de încărcare, descărcare și goală — 3,5 camere. Conducerea clopotelor se face astfel: primul clopot din zona de preîncălzire este deschis pe sfert, al doilea clopot este deschis de tot, al treilea clopot — pe trei sferturi, al patrulea clopot — ,pe jumătate, al cincilea clopot — pe sfert. Celelalte clopote sunt închise. La fiecare cameră se aplică registrul de hîrtie (șubăr). Depresiunea la rindul 6 înaintea focului trebuie să fie de 9—11 mm coloana de apă. Cu asemenea conducere a clopotelor se obține o încălzire treptată a materialului din zona de preîncălzire și se asigură focului o viteză mare de înaintare. Organizarea muncii la cuptor. Pentru a se putea realiza respectarea zonelor stabilite, este necesar ca și munca la cuptoare să se schimbe. Astfel, încărcarea și descărcarea cuptorului trebuie să se facă în 3 schimburi, iar în fiecare schimb să se încarce și să se descarce cantități egale de produse. Lucrînd ritmic se poate asigura focului o înaintare constantă, o preîncălzire bună produselor din zona de preîncălzire și așa mai departe. Pentru ca metoda să dea rezultate bune, trebuie ținut seama de următoarele: 1. Canalul de ardere după descărcare trebuie bine curățat. 2. Canalele de tiraj vor fi întreținute curat pentru a asigura tirajul necesar. 3. La așezarea picioarelor să se formeze canale continui. 4. Canalele de lângă pereți trebuie să fie așezate drept și să aibă continuitate, iar nișele din centrul încărcăturii trebuie să formeze canale drepte,neîntrerupte. 5. Tirajul trebuie urmărit în mod regulat și menținut prin reglarea clopotelor. 6. Este necesară controlarea temperaturii și în special în prima cameră din zona de preîncălzire .7. În cazul arderii cu combustibil solid picioarele se recomandă a fi făcute după cum urmează: primele trei picioare de la peretele exterior ca și cele două de Ungă peretele interior se fac de 5 rînduri de cărămizi (adică 60 cm înălțime) , celelalte, din mijlocul canalului de ardere, se vor face la înălțimea de 4 cărămizi (43 cm). Restul așezării rămîne neschimbat. Datorită aplicării acestei metode, ciclul de ardere se reduce la jumătate față de metoda aplicată în trecut, adică se încheie în loc de 7 zile,în 3,5 zile. Noua metodă se folosește la arderea țiglelor concomitent cu cărămizile și se poate aplica la cuptoare de orice mărime. »•«■ [UNK]wiffrowteiMn Silinti»»» ÎN CONTUL LUNII VIITOARE BACAU (prin telefon de la corespondentul nostru Gh. Columb). — Cărămidarii de la Homan au pornit în noul an cu elan sporit în muncă. Rezultatele obținute în cursul lunii ianuarie fac cinste colectivului. In ziua de 24 ianuarie planul lunar la cărămizi crude a fost îndeplinit, iar la cărămizi arse, pianul la zi — depășit cu l.B/t. O contribuție de preț la acest succes a adus și șeful centralei termice Carol Simion care a adaptat la cuptorul auxiliar un dispozitiv de ardere cu păcură pentru îmbunătățirea uscării produselor. S-au mai evidențiat: șeful unei echipe de presari Ion Tiron care a realizat o depășire de 25“/», vagonetara Aneta Cincu cu o depășire de 2B4/» și alții 4 febrtarie 1956. = 915, O importantă acțiune de masă Pregătesc încheierea noului contract De cîteva zile, cărămidarii de la „Mondial“Lugoj trăiesc un eveniment deosebit — a început acțiunea pregătirii dării de seamă asupra realizării angajamentelor din contractul colectiv pe anul 1955 și redactarea noului contract colectiv pe 1956. Mai mult ca oricînd această acțiune a trezit în rîndul cărămidarilor un viu interes. La prese, la uscătorii, la cariere, pretutindeni se înfiripă discuții pe această temă. Unii și-au și formulat de pe acum propunerile pe care le vor face pentru noul proiect de contract. La creșterea interesului pentru acțiunea de încheiere a contractului colectiv a contribuit mai ales comitetul de întreprindere tnv Ștefan Stanică. Comitetul și conducerea fabricii au întocmit un plan de acțiune, cu date precise și răspunderi personale. Planul a fost supus discuției în cadrul unei ședințe lărgite a comitetului la care au luat parte maiștri, muncitori fruntași, responsabili de unități și de servicii. In cadrul acestei ședințe au fost formate și colectivele de redactare pe capitole a dării de seamă și de adaptare a proiectului de contract colectiv; în aceste colective au fost cuprinși 50 de muncitori fruntași, tehnicieni, funcționari, oameni pricepuți care cunosc problemele producției și cele social-culturale. Prezența în cadrul colectivelor a unor fruntași în producție ca Ecaterina Amschlinger, Aurel Medeșan, Biter, Petru Miron, Hilda unor tehnicieni ca Valeriu Petrescu, Maximilian Juhasz și a numeroși activiști sindicali, este o garanție că acțiunea de încheiere a contractului colectiv va decurge în condiții bune. Pentru popularizarea acțiunii, tov. Elisabeta Șerbănescu, responsabila comisiei muncii culturale de masă, s-a îngrijit de confecționarea unor lozinci, de apariția la gazetele de perete a unor articole ce dezbat această problemă. Și programul brigăzii artistice a fost axat pe acest eveniment. uNu este deci de mirare că la „Mondial“-Lugoj acțiunea de încheierea noului contract colectiv a luat un caracter de masă. PIlLEI DE ÎNVĂȚĂMINTE Consultînd capitolele contractului colectiv pe anul 1955 al șantierul nr. 4 din cadrul Trustului nr. 3, se poate constata că multe din angajamente au fost duse la îndeplinire. Prin rîvna întregului colectiv, multe din lucrările executate au fost predate înainte de termen (șantierele I.P.C. — cu 30 de zile mai devreme, I.P.C.L.— cu 60 de zile, sala de decoruri a Teatrului Comedia — cu 30 de zile, B.R.P.R. — cu 60 de zile etc.) ; acest lucru a permis ca planul să fie îndeplinit în proporție de 140%. Trebuie însă spus că nu toți indicii planului au fost realizați, fondul de salarii a fost depășit cu 4%. In ceea ce privește prevederile contractului colectiv asupra creșterii mișcării inovatorilor, ele... se vor „reporta“ pe anul acesta, deoarece comitetul sindical n-a activizat colectivele obștești pentru sprijinirea inovatorilor și creșterea numărului lor. Printre angajamentele prevăzute în contractul colectiv care nu au fost realizate amintim colțul roșu, amenajarea spălătoriei și uscătoriei, înființarea unei echipe de volei etc. Examenul pe care-1 constituie apropiata dare de seamă în fața colectivului trebuie să devină un prilej de învățăminte pentru întocmirea proiectului noului contract colectiv pe 1956. Să respectăm prepurtările muncitorilor Aplicînd popularul proverb „toamna se numără bobocii“ la situația întreprinderii „Granitul“ din Capitală în ce privește realizarea prevederilor contractului colectiv pe anul 1955, se poate afirma că, în parte, roadele muncii au corespuns așteptărilor. Sfîrșitul anului a marcat traducerea în viață a ultimelor puncte cuprinse în contractul colectiv. Potrivit prevederilor contractului și datorită măsurilor tehniceorganizatorice luate, volumul producției globale a sporit cu 2,38 °/o față de 1954, iar prețul de cost a fost redus cu 1% față de anul trecut. La acest succes au contribuit, în mare măsură, elementele de mică mecanizare introduse în majoritatea unităților de bază ale întreprinderii, precum și crearea condițiilor tehnico-materiale necesare, desfășurării normale a procesului de producție. Printre multe alte angajamente luate prin contractul colectiv în direcția îmbunătățirii condițiilor de muncă, au fost realizate: 10 cărucioare cu roți cu bandaje de cauciuc, două macarale pentru încărcarea tuburilor, mecanizarea transportului tuburilor și încărcării lor în vagoane, punerea în stare de funcționare a malaxorului tip Cyclon, și montarea a două prese la unitatea I-a, repararea unui malaxor și instalarea unei conducte la unitatea IV-a etc. Comitetul sindical și conducerea întreprinderii au căutat să elimine accidentele de muncă, luînd măsuri eficace de tehnica securității și protecția muncii. Astfel, toate locurile periculoase de muncă au fost marcate, la transmisiile mașinilor de polizat au fost confecționate apărători de protecție și s-a organizat un curs cu inspectorii obștești din grupele sindicale. De asemenea, instalațiile de forță au fost dotate cu hebluri și automate de protecție, s-au confecționat grătare de lemn pentru șlefuitoare și s-au montat 4 fîntîni arteziene în incinta întreprinderii. Contractul colectiv mai prevede o serie de angajamente cu privire la condițiile social-culturale. In această direcție întreprinderea nu poate să se mîndrească. Nu e de ajuns faptul că a fost amenajat un colț roșu, înzestrat cu stație de amplificare, că au fost confecționate panouri pentru fruntași, dacă nu se duce nici o activitate cultural-artistică (înființarea brigăzii artistice de agitație a rămas doar un simplu angajament, panourile stau goale, iar cele 23 conferințe cu caracter tehnic programate pe tot cursul anului în vederea ridicării calificării muncitorilor, n-au avut loc). Propunerea muncitorilor de a fi mărită capacitatea sălii de mese de la cantina, a fost trecută ca un angajament în contractul colectiv, cu toate că întreprinderea nu avea fonduri de investiții aprobate de minister, și nici prin resurse interne ni se putea soluționa această cerință. Este de la sine înțeles că organele sindicale și conducerea fabneii „Granitul“ n-au știu sa se orienteze practic în cuprinderea în contractul colectiv numai a angajamentelor realizabile. De aceea, la întocmirea noului contract colectiv pe anul 1956 ele trebuie să învețe din lipsurile anului trecut și, respectînd propunerile bune izvorîte din mase, să asigure transpunerea în viață a angajamentelor luate. DIN PRICINA ABSENȚELOR ... . Eliminarea pierderilor de timp productiv (datorită absențelor »© motivate și a celor aprobate de conducerea întreprinderi) în cele 3 fabrici din industria geamurilor și a materialelor izolatoare notate mai jos, ar fi permis creșterea suplimentară a producției respective în proporțiile consemnate cu graficul de mai jos. De calitatea reparațiilor și buna întreținere depinde viața utilajelor In industria materialelor de construcții sunt folosite o serie întreagă de utilaje tehnologice specifice care trebuie menținute în perfectă stare de funcționare o perioadă cît mai îndelungatăj realizînd și chiar depășind indicii planificați de utilizare. Menținerea utilajelor în stare de funcționare se impune cu atît mai mult cu cît, din cauza specificului procesului de fabricație, orice defecțiune, orice întrerupere in funcționarea unei instalații sau a unui utilaj, poate atrage oprirea producției în anumite sectoare sau chiar în toată fabrica. Astfel, o fabrică de ciment care nu are depozite suficiente de materie primă, orice defecțiune la încărcare sau transportul materiei prime de la carieră la fabrică, poate provoca oprirea concasoarelor și a morilor brute din lipsă de materie primă, cum a fost adesea cazul la fabricile de ciment din Medgidia, Bicaz și Fieni. Intr-un singur trimestru din 1955, la fabrica „Cimentul păcii“ — Medgidia morile de ciment au avut opriri neplanificate însumînd 978 de ore, iar morile brute — 1626 de ore. La fabrica de cărămizi „Victoria muncii“-București, datorită defectării unei prese de cărămizi, întreaga linie tehnologică nu a putut lucra mai multe zile, pînă la punerea în funcțiune a presei. Realizarea unor indici superiori de funcționare a utilajelor și instalațiilor se asigură numai dacă acestea sînt întreținute, reparate și exploatate în bune condiții. Buna funcționare a utilajelor și îmbunătățirea calității reparațiilor preventive sînt determinate însă de următorii factori: verificarea și întreținerea sistematică a utilajului în timpul funcționării; repararea utilajului conform planului preveniv anual; organizarea și dotarea atelierelor de reparații. Exploatarea rațională a utilajelor implică cunoașterea și respectarea cu stricteță a indicațiilor tehnice stabilite pentru fiecare utilaj. Utilajele nu trebuie forțate în timpul exploatării, ci folosite la capacitatea lor normală. Concasoarele din fabricile de ciment de exemplu, atunci cînd sînt alimentate cu bucăți prea mari de calcar, pe lîngă faptul că sunt suprasolicitate, se și defectează repede. Efectuarea la timp și în mod conștiincios a lucrărilor de întreținere a utilajelor in timpul schimburilor și între schimburi, determină durata de funcționare a utilajelor. Operațiile principale de întreținere, atît în timpul schimbului cît și după terminarea acestuia, sînt următoarele: curățirea și ungerea, Strîngerea șuruburilor slăbite, verificarea penelor ,cuielor spintecate, garniturilor, verificarea aparatelor de control. La fabricile de ciment din Fieni și Orașul Stalin, fabricile de cărămizi și țigle de la Jimbolia, Lugoj, Bucov, Piatra Neamț, Roman fabrica de geamuri de la Mediaș și fabrica de azbociment de la Oradea, întreținerea se face în bune condiții. La fabrica de ciment de la Bicaz întreținerea liniilor de cale ferată îngustă, a pompelor de ciment, a morilor de ciment și reductoarelor lasă fașă mult de dorit. In industria ceramicii, din cauza întreținerii insuficiente, unele fabrici au avut dese defecțiuni la presele de cărămizi și excavatoare. Printre acestea se numără fabricile de la Mofleni, Cluj și Timișoara. Pentru mărirea duratei de funcționare a utilajelor și pentru prelungirea vieții lor, reparațiile trebuie executate la timp (conform planului) și de bună calitate. Lucrările de reparații trebuie făcute periodic, într-o ordine strict planificată, avînd un caracter bine determinat, pentru a asigura preîntîmpinarea defecțiunilor și a opririlor neașteptate și neplanificate. Utilajele menținute în funcțiune pînă se degradează complet, dau randament nesatisfăcător, iar reparațiile vor costa mult mai mult, durata de imobilizare în reparație va crește și în unele cazuri, cînd degradările sînt foarte mari, nici nu va mai renta executarea reparării lor. Sistemul de reparații preventiveplanificate cuprinde lucrări pentru control planificat, reparații curente, mijlocii și capitale, cu un volum anumit de lucrări. Aceste reparații e necesar să se succeadă la intervale bine determinate, în raport cu durata de funcționare a utilajului între două reparații. La fabricile de materiale de construcții, deși în ultimul timp, s-au făcut progrese mari în ceea ce privește respectarea planului de reparație și calitatea reparațiilor executate, totuși mai sunt încă lipsuri: nu se respectă încă de către toate fabricile termenele pentru scoaterea din funcțiune a utilajelor; uneori se depășește timpul de imobilizare planificat; se dau în exploatare utilaje necontrolate suficient și nerecepționate. Astfel, la Fabrica de ciment București nu se respectă termenele de predare a utilajelor pentru reparații, s-au depășit termenele de reparații la două mori brute și la cuptorul Lepei. In general, nu se urmărește îndeaproape executarea reparațiilor, pentru a se asigura calitatea și nu se recepționează lucrările. La fabrica de ciment „Stînca‘-Brăila din cauza reparațiilor de proastă calitate, la moara de ciment au survenit defecțiuni mecanice și opriri neplanificate. La Fabrica de cărămizi Satu-Mare reparațiile au fost de slabă calitate, întîrziate, și au dat loc la dese defecțiuni după punerea în funcțiune a utilajului. Sunt însă fabrici, care își planifică judicios reparațiile, își prevăd inițial sumele necesare, atît pentru reparațiile capitale cît pentru celelalte reparații din producție, își organizează din timp aprovizionarea cu piese de schimb execută reparațiile la timp și de bună calitate. Dintre acestea fac parte: fabricile de ciment „Temelia“-Orașul Stalin „Victoria socialistă“-Turda și „Ideal“Cernavoda, fabricile de cărămizi și țigle de la Jimbolia, Feldioara, Lugoj și Bucov, fabricile de geamuri de la Tîrnăveni și Scăeni, fabricile de prefabricate de la Brăila, Tulcea și Oradea. In cursul anului trecut, au fost multe reparații accidentale. La fabrica de ciment de la Medgidia s-a rupt axul intermediar la moara brută nr. 4, s-a rupt coroana redactorului de la moara de ciment nr. 6 și pinionul de atac de la reductorul morii de ciment nr. 1. Printr-o planificare justă a reparației utilajelor și prin executarea lucrărilor de întreținere și de reparații în bune condiții, accidentele trebuie și pot fi reduse și chiar eliminate. Pentru îmbunătățirea calității reparațiilor în cursul anului trecut s-au luat o serie de măsuri printre care: înființarea la Atelierele ,,9 Mai, a unei secții de reparații exterioare la fabrici, a unei secții pentru repararea utilajelor trimise de fabrici ; crearea sectorului de proiectări pentru întocmirea documentației tehnice, a desenelor și nomenclatoarelor pentru piese de schimb și utilaje; controlul și îndrumarea reparațiilor la fabrici și colaborare cu mecanicii-șefi ai direcțiilor generale industriale; organizarea și dotarea unor ateliere de reparații la fabrici, repartizîndu-li-se în cursul anului 1955, 93 de mașini-unelte, unele noi, altele obținute prin transfer. Sarcinile de plan mărite ale celui de al doilea cincinal, pun în fața lucrătorilor din industria materialelor de construcții problema îmbunătățirii lucrărilor de întreținere și de reparații pentru a prelungi viața utilajelor. De aceea e necesar să fie organizată o evidență primară cît mai exactă a tuturor mijloacelor de bază, a timpului de funcționare a utilajelor și a executării reparațiilor, întocmirea unui tablou cu starea tehnică a fiecărui mijloc de bază și a unui plan anual de reparații, conform ciclurilor de funcționare, coordonat cu lucrările de întreținere și stabilirea fondurilor necesare, va contribui la o mai bună executare a reparațiilor. Planul de reparații Va trebui coordonat cu planul de producție al fabricii în așa fel încît executarea tuturor reparațiilor prevăzute în plan să se execute în condițiile cele mai bune și fără să dăuneze planului de producție. E bine să se reexamineze din timp documentația tehnică pentru piese de schimb, iar pentru piesele ce nu au desenele puse la punct, se recomandă întocmirea lor după un plan bine stabilit. Asigurarea unor reparații de bună calitate este determinată și de: urmărirea îndeaproape a aprovizionării din timp cu piese de schimb și de bună calitate; organizarea în bune condiții a locului de muncă pentru reparații, scurtîndu-se la maximum timpul de reparații și timpul de imobilizare a utilajelor; ridicarea nivelului tehnic al muncitorilor din sectoarele de întreținere și reparație în special cu privire la exploatarea și executarea lucrărilor de reparații, prin instructaje și cursuri tehnice, organizarea în fabrici a unui control sistematic asupra executării lucrărilor de întreținere (mai ales ungerea) și de reparații în conformitate cu planul de reparații și urmărirea calității lucrărilor Mecanicii-șefi ai direcțiilor generale au datoria să asigure controalele și asistența tehnică la fabrici. Noi nu vom neglija însă nici acțiunea de îndrumare și organizare a Atelierelor „9 Mai“ pentru ca în anul 1956 ele să execute piese de schimb de calitate mai bună, contribuind astfel direct la îmbunătățirea calității reparațiilor și prelungirea vieții utilajelor în fabricile de materiale de construcții. ♦ ing. I. BIRSU șeful Oficiului energo-mecanic din M.I.M.C. *