Constructorul, martie 1956 (Anul 8, nr. 320-324)
1956-03-03 / nr. 320
Cărămizi refractare cromodolomitice Urmărind valorificarea rezervelor uriașe de materii prime de care dispune țara noastră și care n-au fost încă utilizate pentru produse superioare, cercetătorii din cadrul Institutului de cercetări și proiectări metalurgice (ICEPROM) au elaborat procesul tehnologic și de fabricație al unui nou material : cărămizile refractare cromodclomitice. Noul produs se fabrică din materii prime indigene ca dolostina și serpentinul, care se găsesc în cantități de miliarde de tone și din cromit care se importă din R. P. Albania. Cărămizile refractare cromodolomitice au caracteristici foarte apropiate de cele cromomagnezitice, avînd o refractaritate peste 20000C, rezistența la compresiune peste 200 kg/cmp, porozitatea sub 20%, greutatea volumetrică peste 2,90, iar rezistența la șoc termic de peste 30 de cicluri în apă. Pînă în prezent s-au fabricat în faza experimentală 7 tone de cărămizi refractare cromodolomitice care au fost încercate la bolțile cuptoarelor electrice pentru oțel. Rezultatele obținute au dovedit că ele pot fi utilizate peste tot acolo unde se foloseau în mod obișnuit cărămizile refractare cromomagnezitice din import. In industria materialelor de construcții aceste cărămizi sunt indicate la căptușirea acelor cuptoare care sunt solicitate din punct de vedere al șocului termic. înlocuiește cărămizi deodată f$ Var în cuptoaree de cărămizi? # Radioactivitatea în slujba cercetătorilor 0 Granulit, aerolit, cromodolomit ? 0 Noutăți tehnice din U. R. S. S., R. D. Germană, R. P. Polonă, Norvegia. Detalii de casă prefabricată din plăci de stufit Fibre de celuloză în loc de azbest I.C.I.M.C. a făcut de de curînd cercetări de laborator în vederea reducerii consumului de azbest la producția de azbociment. S-a constatat că fibrele de celuloză (din saci vechi de ciment) în proporție de 20—25% pot fi folosite foarte bine în loc de azbest la fabricarea produselor de azbociment. Aceste fibre îmbunătățesc substanțial rezistența și elasticitatea plăcilor crude, măresc rezistența la încovoiere a plăcilor întărite și stabilitatea îmbunătățesc volumului la variații de temperatură. S-a propus experimentarea acestei soluții la fabricarea plăcilor de azbociment la fabrica din Oradea, Kiffie de tratare a apei ce trezin în Cea mai mare parte din apa condensată provenită din utilizarea aburului nu mai poate fi reutilizată pentru alimentarea cazanelor la fabricile de materiale de construcții, deoarece aburul este utilizat în mare măsură la încălzirea păcurii, încălzirea prefabricatelor, încălzirea apei prin barbotare etc. Cantitatea de apă proaspăt introdusă în cazane fiind însemnată este necesar ca ea să fie dedurizată. Tipurile de cazane „Locomotiva“, „Manotehnica“, „Cornwall“, sunt mai puțin sensibile la calitatea apei și posibilitățile ușoare de purjare îngăduie introducerea substanțelor chimice dezincrustante în apa de alimentare. Metoda este simplă și eficace cerînd însă ca o condiție principală, în afara unei juste deserviri, o duritate a apei pînă la 30 ° germane. Avînd în vedere că în fabrici nu întotdeauna laboratorul supraveghează calitatea apei indicînd cantitatea de substanțe chimice,dezincrustante ce trebuie introduse în apa de alimentare, un colectiv din I.S.P. S M.C. condus de ing. , Victor Huch a proiectat în acest scop un dispozitiv simplu care asigură dozarea dezincrustantului în mod automat evitîndu-se erorile de tot felul. El se compune dintr-un recipient în care se prepară soluția de dezincrustant pentru 24 de ore de funcționare; un rezervor pentru soluție prevăzut cu dispozitiv automat de dozare a cantității de dezincrustant; două rezervoare de amestec în care se introduce soluția de dezincrustant ce se amestecă cu apa brută și care servesc alternativ la alimentarea cazanelor, fie direct, fie prin intermediul unui al treilea rezervor, în caz că se recuperează parțial apa condensată, sau la instalații mai importante, și în fine dintr-o pompă de mînă, cu care se pompează soluția din recipientul de preparare în rezervorul prevăzut cu dozator automat. In afară de prepararea soluției și pompare, care se face la intervale mari, manipularea instalației se reduce la manevrarea unei pîrghii care printr-un sistem de bare acționează toate robinetele ce asigură funcționarea instalației. Un alt avantaj al dispozitivului constă in imposibilitatea de a alimenta cazanul cu apă netratată. In felul acesta, s-a realizat un dispozitiv care combină simplicitatea cu siguranța de funcționare permițînd o supraveghere ușoară precum și un control ușor din partea laboratorului care supraveghează dozarea. ing. B. STANDEISCHI din I.S.P.I.M.C. UN INEL URIAȘ Uzina de mașini grele ,,Ernst Thälman” din Magdeburg (Republica Democrată Germană) construiește un cuptor rotativ lung de 135 m și cu diametrul de 5 m. Cuptorul va produce 1200 de tone de clincher pe zi. La tîrgul de mostre din Leipzig a fost expus unul din lagărele uriașului cuptor. El are forma unui inel care va cuprinde cilindrul cuptorului și se va învîrti odată cu el pe două role de sprijin. Diametrul exterior al inelului este de 6 m. El cîntărește 47 de tone. Fiecare pereche de role de sprijin, cu lagărele respective, cîntărește 78 de tone. Să producem variu cuptoarele de cărămizi! Se știe că după apariția și introducerea metodei de ardere rapidă a cărămizilor, la multe fabrici cuptoarele nu sunt folosite integral, ele f find numai 60—70 la sută din randamentul de care sunt capabile. Aceasta din cauză că presele și uscătoriile nu pot satisface uneori capacitatea de producție mult sporită a cuptoarelor. Există fabrici utilate cu 2—3 cuptoare, care însă din lipsă de materie primă, diau o producție redusă, 1000—1200 de cărămizi pe mc, într-o lună, deși ele ar putea da cîte 2500 de cărămizi pe mc. In asemenea cazuri, se recomandă ca un cuptor să fie alimentat integral cu semifabricate, iar im celelalte cuptoare să ardem vara material alet de necesar șantierelor noastre. Acest lucru privește îndeosebi fabricile sezonfere care nu funcționează cinci linii pe an. Arderea cărămizilor cu umiditate mare și proaspăt ieșite de la fasonare, contribuie la creșterea producției, dar aceasta nu este singura posibilitate de alimentare completă a cuptoarelor, pentru a se folosi integral capacitatea lor. Arzînd var în timpul pauzei dintre sezoane, am putea folosi și mai mult folos capacitatea cuptoarelor. Se înțelege că aici e vorba de fabricile situate în apropierea zăcămintelor de piatră de var. Organizarea producției de var la fabricile de cărămizi nu prezintă nici o dificultate. Trecerea cuptorului circular la producția de var nu implică nici un fel de cheltuielii. Piatra trece de la carieră direct la cuptor, pentru ardere. Este mult mai ușor să arzi varul în cuptoarele circulare și de cîmp decît să arzi cărămizile. Aici nu ai de ce să te temi de aburire sau de ardere excesivă. Pe de altă parte nu e nevoie nici de alte cadre decît cele existente la fabrică. Iată regimul de ardere a varului : zona de ardere — de la 4 pînă la 7 camere (în funcție de combustibil); 2,5—4 camere de fum; 3—5 camere de răcire. La arderea varului putem trece cuptorul de 70 m pe două focuri, iar cel de 130 m — pe 3 focuri. Folosim acelaș combustibil ca și la arderea cărămizilor, alimentarea cuptorului cu combustibil făcîndu-se și ea la fel. In fiecare regiune, trebuie evaluate posibilitățile existente pentru organizarea producției de var — iarna la fabricile sezoniere și în tot timpul anului, la cele permanent, utilate cu 2—3 cuptoare ce dau o producție scăzută. Organizațiile de prospecțiuni geologice au sarcina de a descoperi surse de calcar în apropierea fabricilor de cărămizi. Folosirea cuptoarelor incomplet exploatate va duce la creșterea considerabilă, fără investiții, a producției unui liant atât de necesar șantierelor și va îngădui să fie îndeplinite înainte de termen prevederile celui de al 6-lea cincinal privind producția de var. P. DUVANOV laureat al premiului Stalin Vom afla cu ajutorul izotopilor radioactivi. In Norvegia s-a studiat funcționarea cuptoarelor rotative de clincher cu ajutorul sodiului radioactiv. Cercetările s-au făcut la cuptoarele industriale de diferite dimensiuni, cu perdele de lanțuri și cu diferite tipuri de răcitoare. Două cuptoare sunt utilate cu filtre încălzitoare de pastă. S-au tras următoarele concluzii: 1. Materialele încărcate în cuptor simultan se deplasează cu viteză diferită. 2. Viteza de înaintare a materialului în cuptor sporește treptat începînd de în zona lanțurilor și atinge maximul in zona de calcinare, scăzînd în zona de ardere, unde se reduce la minimum. 3. Viteza de înaintare a materialului în diferite cuptoare este complet diferită și acest lucru nu se poate explica prin diferența în viteza de rotație sau prin dimensiunile cuptorului. In toate cazurile, schimbările vitezei de înaintare a materialului se explică prin deosebirile existente în dimensiunile granulelor. Cu cît granulele sînt mai mici cu atît este mai mare viteza de înaintare. Pentru reglementarea funcționării cuptorului are o importanță decisivă componenta granulometrică uniformă a granulelor care ies din zona perdelelor de lanțuri. Sistemul perdelelor de lanțuri trebuie potrivit în așa fel încît să asigure milierizarea minimă a materialului. Rezultatele obținute au dovedit pe lîngă aceasta că o mare cantitate de praf se pierde cu gazele evacuate din zona de calcinare și că folosirea izotopilor radioactivi permite să se stabilească cum influențează funcționarea cuptorului factori ca tirajul și temperatura în zona de ardere. Pe viitor, izotopii radioactivi trebuie folosiți pentru a studia legătura dintre natura materiilor prime, precum și înclinația cuptorului, ce se întîmpla în cuptoarele de clincher Sâmbătă 3 martie 1956 — nr. 320 UTILAJ NOU IN FABRICI Multe din fabricile noastre au fost de curînd înzestrate cu mese vibrante R. L. 2 pentru producția de blocuri din beton sau deșeuri ceramice. Construite la Atelierele „9 Mai" mesele vibrante R. L. 2 aduc un aport însemnat la sporirea producției de înlocuitori de cărămidă, traducînd astfel în viață Directivele Congresului partidului. La fabricarea blocurilor se întrebuințează ciment (P. 400 pe timp friguros și P. 300 la o temperatură de peste + 15 ° în exterior) sau deșeuri ceramice, nisip, pietriș și piatră spartă. Agregatele nu trebuie să fie mai mari de 15 mm (cel mult 1Q la sută pot să depășească această dimensiune, dar să nu treacă de 25 mm). Deșeurile ceramice obținute prin concasarea sleiturilor de cărămidă L311 țiglă vor putea fi întrebuințate numai dacă au giranulozitatea prezăvută. Dacă granulozitatea nu corespunde, atunci deșeurile se vor durui în două sorturi 0/3 și 3/15, care se vor întrebuința separat. De asemenea este interzisă folosirea agregatelor înghețate. In timpul iernii se recomandă întrebuințarea clorurii de calciu sub formă de soluție 20 la sută. Prepararea betonului se execută cu o betonieră basculantă de 150 I sau 250 I, în care amestecul se face 2—3 minute astfel încît să rezulte un beton omogen. Apa acalitativ, temperatura în hala presei trebuie să fie de cel puțin + 15 ° C la prepararea betonului. Pentru o bună desfășurare a procesului de fabricație și pentru ca blocurile să nu sufere din punct de vedere calitativ, temperatura în hala presei trebuie să fie de cel puțin-1-15 ° C dacă nu se întrebuințează clorură de calciu și de cel puțin + 10 ° C3 dacă se folosește acest adaos. Înainte de începerea lucrului se verifică funcționarea mesei vibrante RS 2, care este formată (fig. 1) din 3 părți principale: elementul vibrator (v), tiparele blocurilor (b) și scheletul mesei (picioarele) (p). E bine ca legăturile dintre elementul vibrator și tiparele blocurilor să fie rigide, fără rondele de cauciuc, pentru scurta transmisie a vibrației, legăturile dintre tiparele blocurilor și scheletul mesei să fie elastice, datorită unor rondele de cauciuc pare să amortizeze vibrațiile, iar pîrghia de ridicare a blocurilor să funcționeze ușor. Betonul introdus în tiparele mesei vibrante se aranjează cu mistria după care se vibrează 10—15 secunde. Consistența betonului e bună dacă la vibrare mustește Blocurile scoarse din tipare, trebuie să aibă un aspect corespunzător , să fie omogene, fără goluri datorită așezării betonului. Cele cu defecte se reamestecă imediat și se fasonează din nou. Pe suprafața laterală a blocului se așează perfect lipit un fund de lemn, pe care doi muncitori, de o parte și de alta a mesei, îl sprijină cu o mînă, iar cu cealaltă imprimă fundului de metal — pe care este așezat blocul la ieșirea din tipar — o mișcare de rotație, așa încît Macul să se așeze cu fața laterală pe fundul de lemn (fig. 2). Fundul mobil de metal se deslipește cu grijă și se așează din nou în tipar. Blocurile cu 8 sau 11 goluri e bine să rămînă pe fundurile metalice, fără a fi trecute pe funduri de lei. Atît cele pe funduri de lemn cît și cele pe funduri metalice se pun in rastel, unde rămîrn 24 de ore. După acest timp blocurile se continerizează sau manipulează ca atare. lefó/vr# rigida h Fig. 1 dăugată se va măsura exact, iar dacă agregatele sunt umede se va scădea din apa ce trebuia introdusă, o cantitate echivalentă apei conținută în agregate. Iarna e bine să se întrebuințeze apă caldă (50—60 ° C) la prepararea be’atonului. Pentru o bună desfășurare a procesului de fabricație și pentru ca blocurile să nu sufere din punct de vedere • In America s-a construit o nouă presă care permite producția a 50.000 de cărămizi pe zi. Cărămizile sunt presate cu ajutorul aburilor și apoi vibrate. • Un nou sistem de blocuri prefabricate prinse unele într-altele, după un proiect elaborat de un arhitect austriac, va face posibilă executarea construcțiilor fără mortar și într-un timp extrem de scurt. Granujit u S-a pus problema găsirii unor agregate ceramice care să înlocuiască zidăria din cărămida și să poată fi fabricate ușor cu materii prime pretențioase. Se cere acestui agregat să poată fi utilizat în toate elementele unei clădiri și la prefabricate, iar pe șantier prin să nu apară sortimente variate, ci sortate pe ciururi să permită obținerea de betoane macroporoase, semimacroporoase și compacte pentru betoane armate. Agregatul trebuie să aibă rezistențe mecanice ridicate, asemănătoare pietrișului natural, cu scopul de a se reduce consumul specific de ciment pentru betoane, iar din punct de vedere tehnologic să permită o fabricație simplă și sigură fără dificultăți la ardere sau condiții speciale pentru materiile prime. Obținerea unui agregat care să întrunească aceste condiții a fost posibilă numai renunțîndu-se la ideea unor agregate prea ușoare și care să servească numai ca umplutură între cadrele armate. Acest agregat s-a obținut în I.C.I.M.C. El este denumit „gramulit“ și prezintă următoarele caracteristici : greutatea volumetrică în grămadă — 800—900 kg/m3; absorbție de apă — 16% ; volumul golurilor — 39% ; rezistența la strivire — 70% ; gelivitate după 15 cicluri — nu prezintă fisuri sau degradări ; forma granulelor este asemănătoare pietrișului de rîu. Granulitul prezintă un ciob caracteristic : exterior nevitrifiat cu fierul sub formă de Fe0O^, iar interiorul viitrifiat cu fierul redus bivalent cu o porozitate fină vizibilă cu lupa. Procesul tehnologic este similar celui cu granulare descris în literatura sovietică de specialitate. Sunt în curs lucrări pentru stabilirea unor procese tehnologice specifice condițiilor din R.P.R. în ceea ce privește combustibilul, utilajele și posibilitatea fabricației locale. Ing. C. ZERVADIS din I.C.I.MS.C. La Cracovia s-a început producția Aerolitlii unui nou material sintetic din spumă, cu deosebite calități de izolare termică și fonică : aerolitul. Un lc de aerolit cîntărește 15 kg. Noul material este folosit ca material izolator la construcțiile frigorifere și la construcția vagoanelor de cale ferată și a vapoarelor. Aerozitul care necesită o metodă de fabricație destul de simplă, înlocuiește materialele izolatoare de acest tip care înainte trebuiau a fi importate. Fabrica de ci Oiment ment „Przemko“ fără clincher din Szczecin produce un nou material de construcții: cimentul fără clincher, așa zisul „zgură-ghips“ care înlocuiește cimentul Portland și este în același timp mai ieftin decît acesta cu 40%. Producția noului material se bazează pe zgura siderurgică necesitînd abia 2% din clincherul deficitar. Cimentul fără clincher poate fi folosit la construcțiile sătești, pentru locuințele fără etaj sau a dependințelor din gospodării. O nouă realizare Cărămizi a industriei ceracanelatemice din R. P. Polonă sunt așa numitele cărămizi canelate produse de :« întreprinderile ,,Grebocin“ și „Fordon“ pe bază experienței fabricilor de cărămizi sovietice. Cărămida canelată are la suprafață, la distanțe egale, o serie de șanțuri, ea se usucă și se arde mai repede și poate fi spartă mai ușor în jumătăți și sferturi decît cărămizile obișnuite. Porcelan topit .Au admirat desigur de multe ori minunatele produse de porțelan atît de utile în gospodărie cît și in industrie. Dar va fi întrebat de ce prețul lor este mai scump decît al produselor similare din sticlă? Fiindcă deși prețul materiilor prime este aproape același în ambele cazuri, prețul de cost al produselor de ceramică fină vitrifiată este de circa 4 ori mai mare decît acel al produselor de sticlă. Aceasta se explică prin procesul de fabricație a ceramicei fine (prepararea pastei — fasonare — uscare și ardere), care necesită față de procesul de fabricație aplicat in sticlărie (prepararea amestecului — topire — fasonare — recoacere) investiții de 3—4 ori mai mari, consum de energie și manoperă de asemenea de circa 4 ori mai mari. Imposibilitatea înlocuirii însă în anumite domenii a produselor de porțelan cu cele din sticlă a impus găsirea unui material care, fabricat după un proces tehnologic asemănător cu cel al sticlei, să prezinte caracteristicile fizico,mecanice și aspectul porțelanului. Un colectiv din I.C.I.M.C. format din ing. Dumitru Popescu-Haș și ing. Stelian Lungu, utilizînd ca materii prime caolin de Aghireș sau Harghita, steatit de Cerișor, criolit și nisip cuarțos, a reușit să realizeze un nou produs — porțelanul topit. Prepararea amestecului se face după dozare printr-o omogenizare avansată pe cale uscată; topirea se face in cuptoare cu oale sau cuptoare vană continui; prelucrarea se execută prin presare sau vălucire; tratamentul termic se face în cuptoare fixe sau mai avantajos in cuptoare-tunel, după care produsele se finisează. De exemplul în cazul materialelor de construcții pentru pardoseli, produsele se supun operației de sablare cu nisip pentru obținerea unei suprafețe rugoase. Avînd caracteristici fizico-mecanice superioare, rezistențele la tracțiune fiind de 1200 kg/cmp, la compresiune — 7000 kg/cmp, la încovoiere — 1500 kg/cmp, la șoc mecanic și termic — 4,5 kg/cmp, respectiv — 150 ° C, și la uzură —3,1 gr/cmp. Prețul de cost este scăzut, prețul total fiind de 2,10 — 2,60 lei/kg. Noul material are multiple utilizări. El va putea fi folosit la articolele de menaj care vor înlocui pe cele de porțelan, la articole electroceramice de joasă tensiune și mai ales ca material de construcții la plăcile pentru placarea pereților exteriori in locul plăcilor de marmoră sau a tencuielilor, la placarea pereților interiori înlocuind opaxitul sau faianța sau la pardoseli unde va înlocui gresia artificială de import. Aceste plăci se pot obține fie in culori uniforme, fie marmorate imitând pietrele naturelle sau marmora. N. MATASARU corespondent n perioada 1953 -1955, I.C.I.M.C. a executat o serie de măsurători termotehnice la un cuptor rotativ tip „23 August“ și pe baza lor a întocmit birt lanțurile termice și 11 de materiale. Intrucît studiul termotehnic al cup.___ torului rotativ este o lucrare care iese din comun prin specificul ei, arăt în cele de mai jos, în rezumat, modul cum a desfășurat I.C.I.M.C. executarea măsurătoriloir termotehnice care au servit apoi la studiul funcționării cuptorului rotativ „23 August“. Studiul termotehnic al cuptorului ales, s-a desfășurat în patru etape principale. In etapa 1-a cuptorul a fost pregătit în vederea executării măsurătorilor termotehnice, completîndu-se echipamentul lui cu aparate de măsură și control. Intrucît în perioada măsurătorilor trebuie să se asigure un regim cît mai uniform în funcționarea cuptorului rotativ, el trebuie alimentat cu materie crudă cu proprietăți chimice și fizico-chimice cît mai constante (compoziție chimică, finețe de măcinare normală, conținut constant de apă în pastă etc.). Pentru aceasta s-a dat atenție și procesului tehnologic de pregătire a pastei. La încăperea măsurătorilor termotehnice, cuptorul avea următoarele aparate de măsură și control, cu instrumentele indicatoare sau înregistrare montate în majoritate pe un panou la platforma capului cald al cuptorului : a) Capul rece al cuptorului și alimentarea: grup Ward-Leonard pentru reglarea automată a alimentării în funcție de turația cuptorului cu indicatoare la distanță ale turațiilor electromotoarelor ; numărător de învîrtituri al dozatorului de pastă; oală de control pentru verificarea debitului de pastă ; pirometru termoelectric nichel/nichel-crom, pentru măsurarea temperaturii gazelor evacuate la ieșirea lor din cuptor ; indicator de tiraj (depresiometru) la camera de praf; indicator de tiraj la conducta de legătură dintre camera de praf și exhaustor; analizoare automate pentru determinarea compoziției chimice a gazelor evacuate, la ieșirea lor din cuptorul rotativ ; aparat normal Orsat pentru verificarea, din 6 în 6 ore sau cînd se constată necesar, a funcționării analizoarelor automate; aparat V.T.I. pentru analiza gazelor de ardere inclusiv H2 și C,H4 sau necombustibile ; termometru pentru măsurat temperatura pastei la intrarea ei în cuptor; cronometru pentru verificat debitul de alimentare a cuptorului cu pastă. b) Cuptorul: numărător de învîrtituri ale cuptorului; 2 orificii (ștuțuri), de circa 60 mm diametrul, în zona lanțurilor și 2 orificii în zona de calcinare pentru luat probe de material direct din cuptor și măsurarea temperaturii și compoziției chimice a gazelor în punctul respectiv; termometre cu mercur montate direct pe mantaua cuptorului, la interval de 10 m unul de altul, pentru măsurarea temperaturii mantalei în lungul cuptorului, cutii metalice cu închidere ermetică, de 100 mm diametrul și 70 mm înălțimea, pentru luare de probe de material din cuptor (prin scurgere prin cele 4 orificii) in vederea determinărilor de umiditate și CaCO3 din materialul respectiv. c) Capul cald al cuptorului și platforma cocătorului: regulator automat al presiunii gazului metan; contor pentru măsurat debitul de gaz metan; manometru (tub U) pentru măsurarea presiunii statice a gazului metan la intrarea lui în arzător; termometru cu mercur pentru măsurat temperatura gazului metan; termometru cu rezistență pentru măsurat temperatura aerului primar și tublizot pentru măsurat debitul de aer primar, ambele montate pe conducta de aer primar între ventilator și arzătorul de gaz metan ; termometru cu mercur pentru temperatura aerului secundar la intrarea în răcitoarele de clincher; pirometru cu radiație totală (ardometru) pentru măsurarea continuă a temperaturii clincherului în zona de clincherizare; pirometru optic pentru măsurarea temperaturii în cuptor în zona de clincherizare și a temperaturii clincherului la intrarea lui în răcitoare; ladă de metal (formă cubică cu latura interioară de 300 mm) izolată termic pentru măsurarea temperaturii clincherului la ieșirea din răcitoare ; cutie de 10 l capacitate, pentru determinarea greutății litrice a clincherului neciuruit; ciururi de 5 și 7 mm ochiul, pentru determinarea greutății litrice a clincherului; tracțiunea 5—7 mm; serie de :ciururi (50, 30, 15, 7, 3, 1 și 0,2 mm gaura), pentru determinarea granulozității clinchierului; cîntar automat pentru cîntărirea clincherului produs ; cronometru. d) Diverse • barometru cu mercur pentru măsurat presiunea atmosferică ; termometru cu mercur și termograf pentru măsurat temperatura aerului atmosferic ; hidrograf pentru măsurat umiditatea relativă a aerului; anemometru pentru determinat viteza vîntului. In etapa a II-a s-au executat măsurătorile termotehnice propriu-zise. Grupa de lucru a fost alcătuită din 9 ingineri și 6 laboranți, formînd 3 echipe, o echipă lucrînd 12 ore cu 24 de ore repaos. Sarcinile echipei erau repartizate astfel : un inginer executa măsurătorile la capul rece al cuptorului și în lungul cuptorului (temperatura mantalei și luarea probelor de material la ștufuri) ; al doilea inginer executa măsurătorile la capul cald al cuptorului și platforma cocătorilor; acești doi ingineri erau ajutați de un laborant, după nevoie; al treilea inginer ajutat de un laborant executa la laboratorul fabricii diferitele determinări necesare. O grijă deosebită s-a dat determinării compoziției chimice a gazelor evacuate, temperaturii lor, cantității de gaz metan consumat și cantității de clincher produs. Pentru a evita erori,aparatele respective au fost supuse — în timpul măsurătorilor — la reverificări. In special analizorul automat de gaze și cîntarul automat de clinoher au fost verificate foarte des. In etapa a IlI-a s-au prelucrat datele colectate în timpul măsurătorilor termotehnice și pe baza lor s-au întocmit bilanțurile termice și de materiale, pe intervale de 24 de ore de funcționare a cuptorului. S-au calculat apoi valorile medii pe intervalul de timp cît au durat măsurătorile, întocmindu-se bilanțurile termice și de materiale pe întreaga perioadă a măsurătorilor. Cu ajutorul valorilor medii s-au întocmit diagramele I-Q. Bilațul termic simplu (călduri iitrate și repartiția căldurii consumate) arată la prima vedere numai cum a fost repartizată căldura. Dar bilanțul termic simplu nu poate să arate temperatura cea mai eficace la care căldura ar putea fi folosită și nici condițiile transmisiei de căldură prin intermediul gazelor de ardere către material. In acest scop se folosește diagrama t—Q care este un sistem de coordonate rectangulare (două linii perpendiculare una pe alta) și un care pe abscisă (linia orizontală) se trec cantitățile de căldură Q ale materialului, respectiv ale gazelor de ardere, și pe ordonată (linia verticală) se trec temperaturile t ale materialului, respectiv ale gazelor de ardere. Diferitele valori rezultate din calcule se înscriu în diagramă, obțintîndu-se o curbă caracteristică. Pentru a se ușura interpretarea rezultatelor, s-au executat o serie de diagrame pentru diferiți parametri. In etapa a IV-a s-a efectuat studiul și interpretarea rezultatelor, s-au tras concluziile pe baza cărora s-au făcut propunerile pentru înlăturarea deficiențelor constatate, recomandările pentru îmbunătățiri de introdus în procesul de clincherizare și pentru aplicarea de metode ale tehnicii avansate. Studiul a arătat o etanșare neperfectă a capetelor cuptorului (cald și rece), o zonă a lanțurilor nepusă la punct, arzător de gaz metan care necesită o ușoară punere la punct, pierderi de căldură prin gazele evacuate ca urmare a deficiențelor din zona lanțurilor, nefolosiirea căldurii pierdută prin radiația mantalelor răcitoarelor de clincher, pierderi prin radiația mantalei cuptorului. Acestea au fost deficiențele principale constatate la cuptor. Măsurătorile au mai scos în evidență deficiențe la procesul tehnologic de pregătire a pastei: variațiuni în compoziția chimică a materiei crude, pasta cu conținut prea mare de apă, variațiuni ale conținutului în apă al pastei. Nu s-a așteptat terminarea măsurătorilor termotehnice și pe baza rezultatelor provizorii s-au făcut unele modificări la cuptorul în cercetare, s-a mărit zona lanțurilor și s-a înlocuit arzătorul de gaz metan cu un altul cu cameră de preamestec. Măsurătorile au fost apoi reluate pentru a se urmări efectul acestor modificări simple, parțiale obținute.Dăm mai jos rezultatele : La arderea gazului metan , îmbunătățirea arderii, conținutul de oxigen în gazele evacuate a scăzut la 1,13% față de 2,55% obținut cu primul arzător. CO+Hj a fost de 0,67% față de 1,79% cît era înainte. Producția cuptorului a sporit cu 17,8%, iar consumul de căldură în kocal/kg de clincher a scăzut cu 9,14%. In timpul măsurătorilor termotehnice cocătorii fabricii au fost instruiți să conducă procesul de clincherizare cu ajutorul indicațiilor aparatelor de măsură și control. Aceasta a făcut ca, după plecarea din fabrică a cercetătorilor de la I.C.I.M.C., cuptorul cercetat să continue a avea aceeași productivitate ridicată ca și în perioada măsurătorilor de după modificările aduse zonei lanțurilor și arzătorului de gaz metan. Pentru a da fabricilor de ciment posibilitatea să urmărească buna exploatare a cuptoarelor rotative, acestea vor fi echipate în scurt timp cu aparate de măsură și control, ceea ce va permite tehnicienilor fabricilor să controleze singuri funcționarea cuptoarelor cu ajutorul bilanțurilor termice și de materiale, bazate pe măsurători termotehnice Este de la sine înțeles că măsurătorile ce se vor executa de tehnicienii fabricilor nu vor putea avea volumul și preciziunea celor executate de I.C.I.M.C., dar cu mijloacele proprii de care fiecare fabrică dispune, aceste măsurători și bilanțuri vor avea suficientă preciziune pentru a permite fabricilor progresul continuu și sigur pe calea îmbunătățirii randamentului cuptorului rotativ. Măsurători termotehnice la cuptorul rotativ „23 August" , chimist N. NICOLAESCU din I.C.I.M.G. DIN MATERIALE NOI... Bloc tip Scacikov (modificat) cu goluri și tip Krestianin. Placaje de fațadă (jumătăți) din beton colorat la partea văzută, executate direct la vibropresa cehoslovacă tip „Kovo“ Locuință experimentală executată cu materialele de mai sus