Constructorul, august 1956 (Anul 8, nr. 342-345)
1956-08-04 / nr. 342
PROBLEME CE TREBUIE REZOLVATE DE CONDUCEREA FABRICI i că ar fi să judeci realizările Fade jigle și cărămzi Urziceni capacitatea de producție a W* •inderii, ele ar reieși și mai mici sunt în realitate. E de ajuns să vin că printr-o funcționare noifabrica ar putea să-și îndeplină planul cu multă ușurință, ba să obțină depășiri importante și colectivul de la Urziceni se ără de mult timp printre codașe os pare faptul că în lumile de Í și primăvară, de bine de rău, zările sînt mai bune, în schimb cînd ar trebui obținută o prce de vîrf, atunci realizările sînt mai mici. Am spus că pare cufaptul, fiindcă cei care au cubine fabrica de la Urziceni n-au înde să știe că în timpul cam-i agricole aici nu s-a reușit dei ani să se asigure planul lorde muncă. Este de altfel una lipsurile principale ale conducecare s-au perindat la cîrma întinderii și în mai mare măsură rivalei conduceri (director M. a, conducător tehnic M. Petro,deoarece n-a tras învățăminte experiența predecesorilor și n-a măsuri să asigure cadre stabileragoste de fabrică, ci s-a mulțitsă lucreze cu rmunctori sezonieri. "Mă măsură este vinovat și co-1 de întreprindere (președintele Alexandru). această situație e firesc ca nici rezent planul forțelor de muncă n fie realizat decit în proporție 0 la sută. Poate conducerea o să faie că ... a încercat și n-a reușit, rtam să credem acest lucru, însă convingerea, și rezultatele ne-o esc, că a făcut-o fără a pune, fără a lua măsurile necesare, ru a atașa muncitorii de fabrică ,fie să le asiguri un cîștig corelător, o hrană consistentă și iescondiții de muncă bune și cacorespunzătoare celor care nu localnic. Aceste condiții nu au îndeplinite. Cîștigul mediu readepășește intr-adevăr, cu puțin, planificat, dar se putea asigura mult. Aplicarea acordului protv în condițiile fabricii de la U.var fi dat posibilitatea să seteze un cîștig de două ori mare decît cel planificat. Organizădefectuoasă a muncii în fabrica cut ca planul să nu poată fi readeci, de avantajele acordului ieșiv muncitorii să nu poată cheia. Masa e ieftină, însă, din punct vedere al calității lasă încă de De asemenea, din punct de veal curățeniei, sala de mese nurespunzătoare. Nerealizarea aceicondiții numai și e suficient ca citorii să nu se simtă atrași de că. Dar, cînd nici condiții bune muncă nu sînt create, atunci nu poate fi vorba de asigurarea unor stabile și este firească fluctuamate a forțelor de muncă. Rînd la condițiile de muncă vom : numai unul din aspectele obimMM pisa de cărămizi nr. 2 altfel nu lucrează decît cîte o ( pe schimb) calupul ieșea cu ii de balaur“. Presatele nu au însă presa decît la Insistențele tre. Despre acest lucru vom vorbi mai tîrziu. Atunci cînd s-a oprit, a trecut timp îndelungat pînă decis mecanicul de serviciu să ande presa și să dea mai multa calupului, „Reparația“ fiind însă să superficial, pasta continua să CU „dinți“. A urmat altă desfunși apoi altai iar pîfts la urmă >st necesară Schimbarea „muștapresei, deoarece nu i s-a dat ost... Și pîrtă a reînceput să funceze presa normal, au trecut aproape Í ore, timp în care s-au pierdut de cărămizi. Presără Georgeta Isne a spus că defecțiunile la prese foarte frecvente și din cauză că ele nu sînt puse la punct brigada , își poate realiza placflarea proastă a utilajului e cauzată de felul în care își duce munca mecanicul-șef Ion I. Petre care s« preocupă foarte puțin de utilaje, stînd mai mult un birou. Dacă, așa cum e normal, mecanicul-șef și-ar petrece mai mult timpul prin fabrici, ar vedea utilajele care trebuie revizuite, felul în care sînt întreținute $1 cum își duc munca mecanicii de serviciu. In acest fel ar putea fi evitate și unele lipsuri în privința calității produselor. Fiindcă pe lângă defectele de fabricație („dinți de balaur“ etc), proasta funcționare a utilajului duce la munca „în asalturi“ pentru recuperarea rämtoerii în urmă, ceea ce implicit duce la neglijarea calității. Și e grăitor exemplul, citat mai sus cu produsele care intrau în procesul de producție deși aveau „dinți de balaur“. Problema calității produselor nu se rezumă numai la aceste aspecte. Ea îmbracă la Urziceni diferite forme. Toate însă ca urmare a neglijenței conducerii și a comitetului de întreprindere față de ridicarea calificării profesionale a muncitorilor. Lipsa de exigență față de calitate face ca majoritatea țiglelor să n-aibe „urechi", ca la sortare țigle de calitatea a II-a și a III-a să fie trecute în rîndul celor de calitatea întîia (mai ales că datorită cerințelor mari, beneficiarii sunt mulțumiți că se primesc și nu mai reclamă calitatea), ca procentul de rebuturi să se ridice la 19% la țigle și 9% la cărămizi etc. Procentul mare de rebuturi este determinat și de faptul că se lucrează cu argilă vie, deși există un stoc de argilă macerată. Toate acestea trebuie să dea de gîndit conducerii și comitetului de ■întreprindere. Chiar dacă D.G.I.C. a luat măsuri pentru completarea momentană a forțelor de muncă, aceasta e o măsură provizorie și nu de durată. Factorii de răspundere din fabrică au datoria să gîndească temeinic la măsurile ce au de luat pentru asigurarea unor cadre stabile, cu o calificare corespunzătoare și cu dragoste față de fabrică. Chiar daca nu se vor obține rezultate bune dintr-o dată, cu răbdare și perseverență roadele nu vor întîrzia să se arate. E. IOV • • ■ * • * • **• ^ Doi morari buni - rezultate deosebite Am cercetat felul în care muncesc doi morari fruntași din fabrica noastră: Zoltán Petrán și Eremia Daczo. Ei au reușit de la o vreme să se situeze în fruntea întrecerii. Petrán, primul în întreprindere, a realizat în schimbul de noapte rezultate tot atît de bune ca și în schimburile de zi. Daczo a cîștigat pentru a treia oară consecutiv titlul de „cel mai bun morar“. Amîndoi sînt comuniști. Daczo — membru de partid, Petrán, mai tînăr, — candidat de partid. Amîndoi se întrec în luptă deschisă, cinstită, urmărind același scop : ciment mai mult, de calitate superioară și mai ieftin. In ultima săptămână am urmărit cu mult interes întrecerea celor două schimburi fruntașe care lucrează în același loc de muncă, cu aceleași mijloace, la aceleași agregate. La fiecare echipă am descoperit însă lucruri asupra cărora meriți să ne oprim. Schimbul lui Petrán era „de noapte". Dacia lucra îmtr-un schimb de zi. Ziua schimbului de tură este una din cele mai grele. Din 72 de ore posibile sunt planificate pentru lucrul marilor 62 de ore- Celelalte sînt rezervate diferitelor opriri accidentale, reviziilor etc. Dacă reușești să prelungești înseamnă durata de lucru, că ai cîștigat. Dar ca să reușești, trebuie să muncești bine, să controlezi la timp, să coordonezi munca. Prelungind durata de funcționare peste orele planificate, se mărește indicele extensiv. De aceea lozinca echipei condusă de Petrán este: „cu maii puține opriri“. In ziua schimbului de tură și în noaptea respectivă, sub supravegherea echipei lui Petrán morile au lucrat cu trei ore mai mult decît prevedea planul. La sfîrșitul turei, calculele au arătat 264 de tone de ciment peste plan. In a doua noapte morile au funcționat 48 de ore față de 41 planificate. in ziua a treia indicele extensiv s-a micșorat, lucrîndu-se în schimbul de noapte doar 25 de ore, însă din motive obiective. Aceasta a adus o pierdere de 183 de tone. In următoarele două nopți morile au mai lucrat 9 ore peste durata de funcționare planificată. In cele cinci nopți, echipa lui Petrán a dat peste plan 314 tone, din care scăzîndu-se cele 183 de tone, rezultă o depășire de plan de 131 de tone. Metoda lui Dacio constă in mărirea indicelui Mensiv. Prin aceasta reușește să mărească productivitatea, care este însă strps legată și de producție. Productivitatea rezultă din producția ce se obține într-o oră de funcționare cu întreaga capacitate de producție a morilor. Dar, spre deosebire de Petran, care a reușit să lucreze 229 de ore față de 226 planificate. Daczo a lucrat cu morile în același număr de schimburi (dar de zi) numai 227 de ore. Tocmai acest lucru a făcut ca la sfîrșitul celor cinci zile, echipa lui Eremia Daczo să realizeze doar o depășire de 18 tone. Calculele sunt calcule. Ele nu greșesc niciodată. Petrán a înțeles just problema. De aceea, el, pe lângă mărirea indicelui extensiv, n-a uitat că trebuie să fie atent și la indicele intensiv. Echipa lui Daczo însă s-a preocupat în mai puțină măsură de extensiv. Or, aceasta indicele este una din cauzele care duc la depășiri mai mici decît posibilitățile reale, si Indici intensivi și extens realizați, producție mare și productivitate sporită, calitate superioară, iată ce trebuie să urmărească cele două echipe. Cu siguranță rezultatele ar putea fi mai bune dacă între ele s-ar organiza schimburi de experiență. Morarii de la „Victoria socialistă" -Turda, oameni care îndreptățesc încredere, ce li s-a acordat, sînt dețînători de mnai multe ori ai drapelului de secție frunta, a 4 - neîntreprindere . h A.PUSTA! 1 corespondent ZOLTÁN PETRAN EREMIA DACZO ORGANIZAREA MUNCII LA BANCUL VIBRATOR Alimentarea tiparelor bancului vibrator cu funduri se face de către ajutorul operatorului. Fundurile tiparului se recuperează fie în momentul depozitării, fiind necesare atunci cca 20—30 de bucăți, fie după maturizare cînd sînt necesare cca. 2.500 de bucăți. Cele două cazuri de mai sus prezintă fiecare avantaje și dezavantaje. Astfel, în primul caz se cere un număr mic de funduri de tipar, însă descărcarea de pe banda transportoare trebuie să fie efectuată de 2 muncitori care așează blocul prin răsturnare pe un fund de lemn, desprinzînd totodată și fundul metalic al tiparului bancului vibator pe care-l trimit înapoi la bancul vibrator. In cel de al doilea caz este necesar un număr mai mare de funduri (cel puțin egal cu productivitatea maximă a bancului vibrator), însă la capătul benzii descărcarea se face de către un singur muncitor. După o zi de maturizare fondurile se scot și se înapoiază la bancul vibrator unde se reîntrebuințtează. Un alt dezavantaj al primului caz, atunci cînd se produc MoCUri cu goluri, este faptul că aceste blocuri răsturnîndu-se proaspăt pe o coastă, peretele lateral care vine prin răsturnare deasupra golului, uneori nu rezistă la încovoiere și se deformează sau chiar se năruie, dînd loc la rebuturi. Adoptarea uneia sau a celeilalte soluții se va face după posibilitățile de fabricație și după un calcul tehnico-economic exact, luîndu-se în considerație atît avantajele cît și dezavantajele fiecăruia Operațiile de mai sus pot fi complet mecanizate, acolo unde există o astfel de posibilitate, necesitînd atunci un singur operator și un ajutor. Astfel, prin dispozitive comandate și acționate pneumatic sau electric, se pot umple automat din buncăr cărucioare se dezoltoare cu cantitatea de material necesară. Se deplasează prin comandă peste golurile tiparelor și se declanșează fundul automat. Prin comandă se vibrează, în același timp se închid fundurile și se întorc cărucioarele dozatoare în poziția inițială după care procesul de lucru reîncepe. Prin comandă se ridică blocurile din tipar și se preiau de către transportori sau printr-un dispozitiv special, se depun automat pe o barldă transportoare care le duce pînă la locul de depozitare INOVATORII SUNT RECOMPENSAȚI In institutul nostru, I.C.I.M.C., mișcarea inovatorilor a luat o mare dezvoltare. încă din anul 1955 această activitate a fost recompensată prin „mențiunea“ primită la concursul instituit de minister. In primul semestru al anului 1956 s-au înregistrat 75 de propuneri de inovații, ceea ce reprezintă un real progres față din întreg anul 1955 cînd s-au înregistrat 66 de propuneri. Analizîndu-se și experimentîndu-se propunerile primite, au fost acceptate și aplicate pînă la această dată 15 inovații ce provin de la 18 ingineri, 1 tehnician și 8 muncitori. Pentru aceste inovații acceptate s-au stabilit recompenseloi valoare de 23.700 de lei. In general propunerile primite au caracterul celor din anii precedenți, adică cele mai importante sînt ale cercetătorilor, ceea ce este explicabilr țintînd seama de Caracterul institutului nostru. Progresul este evident însă și în numărul propunerilor venite din masa tehnicienilor și muncitorilor. Dintre cele mai importante propuneri de inovație cităm cîteva. ..Fabricarea cărămizilor de construcție prin procedeul uscat și semiuscat", lucrare experimentată cu rezultate bune de către ing. M. Bărbulescu, A. Topsacalian, C. Zervadis și V. Petrescu, prezintă un mare interes pentru economia națională. Ing. O. Theo experimentează la Fabrica de ciment București „folosirea ghipsului ca mineralizator in procesul de formare a clincherului de ciment". Ing. C. Popescu și V. Ailat pregătesc experimentarea „automatizării reglajului cuptoarelor rotative de clincher", iar ing. A. Gross și ing. G. Tsicura „un nou tip de blocuri mari pentru zidăria exterioară". Un colectiv de analiști în frunte cu dr. A. Cioară a desăvîrșit o „metodă rapidă de analiză chimică a clinchetului". Propunerea a fost experimentată și acceptată pentru generalizare; s-a reușit să se reducă durata unei analize de la 3—4 zile la 8 ore, asigurîndu-se în același timp și precizia rezultatelor. „Aparatul pentru încercări sub sacine repetate", propus de ing. Șt. Enescu, G. Șerbănescu și O. Bugeac, a fost construit și servește curent la Încercări. I.C.S.C. a cerut și i s-a pus la dispoziție documentația pentru a-și construi un aparat asemănător. Pentru stimularea mișcării inovatorilor s-a luat inițiativa ținerii unui concurs intern pe trimestrul III, alcătuindu-se în acest scop un plan tematic special. Colectivul nostru de inovații, în afară de rezolvarea propunerilor venite din rândurile salariaților institutului, mai este solicitat cu o serie întreagă de lucrări pentru avizarea și experimentarea inovațiilor în domeniul materialelor de construcții, propuse de salariații altor întreprinderi. La avizarea inovațiilor sunt invitați și inovatorii respectivi pentru a susține inovația propusă. Se recomandă înființarea unui afișier pe care să se anunțe din timp ședințele colectivului de inovații, rezolvarea dată inovațiilor propuse, precum și recompensele plătite inovatorilor. La toate realizările menționate un aport important l-a dat atît colectivul de inovații cît și responsabilul cu inovațiile din cadrul cercului A.S.I.T. al institutului, ing. Mircea Dumitrescu. N. MATASARU corespondent Patru mii de cărămizi pe mc de cuptor „n“în fabrica noastră de chirigi din Nartkino s-a înregistrat o producție lunară nemaivăzută pînă acum: patru mii de cărămizi pe mc de cuptor. Acest spor de producție se datorește unei mai bune folosiri a utilajului. Cuptorul nostru are 16 camere, un volum de 264 mc. și folosim ventilatorul nr. 12. Facem așezătură dreaptă, fără grătare și fără rînduri transversale. Cărămizile se așează față în față, cu intervale de cite 65 mm. Așezătură însăși (pe care o facem în formă de „brad") servește de grătar. O trăsătură caracteristică a regimului de ardere este zona scurtă de ardere. Pentru a crea condiții mai bune de scoatere a produselor finite, la 10—12 rînduri de la zona de ardere, se deschid ușile. Preuscarea cărămizilor se efectuează într-o zonă lungă, încălzim cărămizile treptat și atunci etndele ajung în zona de ardere, sunt bine pregătite. Datorită acestui fapt, ele ard repede și uniform. Așezarea urmează scoaterea, efectuîndu-se în camera încă nerăcită. Cărămizile crude proaspăt așezate sunt tratate cu o Căldură „blîndă". Evghenia Tiftiofeevna Fomina — arzătoare la fabrica noastră — a dat dovadă de multă inițiativă în aplicarea metodei de ardere rapidă. Scoțătorii A. Komiakov și N. Egorușkin realizează depășiri de normă de 30—40».. In septembrie, cind uscarea in șoproane era mai dificilă am început să ardem cărămizi cu umiditate mare. La început, am așezat în cuptor 10 rînduri de cărămizi uscate și 10 de cărămizi crude. Lingă pereți și in partea de sus, cărămizile ardeau bine dar la mijloc, multe cărămiii nu resistau la prisiline, ele se turteau și căpătau fisuri. De aceea, am început să așezăm in primele opt rinduri de os, cărămizi uscate, în rîndul al nouălea — cite o cărămidă crudă lingă pereții fierbinții un al zecelea — cite două, șh al unsprezecelea — cite trei etc., iar de ,la ,alta.ÎnPrezecelea ‘ritd — numai cărâmizi crude. Cuptorul se îngustează în partea de sus și rindurile de cărămizi din vîrful așezătorii apasă asupra cărămizilor uscate din care executăm mijlocul așezăturii. Circa 40% din cărămizile din așezătură aveau umiditate mare. Așezătoarele M. N. Șalimova și M. A. Șalimova, respecind Întocmai noul regim, au realizat depășiri de 40— 60%. Se înțelege că o productivitate înaltă cere ca cuptorul circular să fie în perfectă stare. Ușile camerelor sunt de obicei lovite de roabe și dacă nu le reparăm la timp, un cuptor pătrunde inevitabil aerul rece și regimul de ardere se tulbură. De aceea dăm o deosebită atenție stării ușilor. Iată unele particularități privind organizarea muncii, datorită cărora am reușit să dăm lunar cite 4000 de cărămizi pe loc de cuptor circular. In viitor, vom reuși, fără îndoială, să obținem rezultate și mai bune. P. BIBOCIKIN șeful secției de ardere a Fabricii de cărămizi din Narîșkina, regiunea Orlov VIITORII MAIȘTRI PE BĂNCILE ȘCOLII Vasile Horvath termină exercițiul și, curios, se uită in ochii posesorului, să citească in ei dacă erau bune calculele făcute. Pe tabla neagră înșirase o serie de date și socoteli prin care, cu ajutorul teoremei lui Variation, aflase mărimea rezultantei, punctul de aplicație a rezultantei, reacția din punctele de sprijin A și B, etc. Astfel, a rezolvat exercițiul ce-l primise la oral, la mecanică. Pe chipul profesorului înflori un zimbet de mulțumire. Se simțea Cu conștiința Împăcată că elevii lui răspundeau bine. Horvath răsuflă ușurat și se întoarse către clasă. Din bănci, colegii săi Gheorghe Ciobariu, Aicolae, Matei, Gheorghe Neagu, Aurel David și ceilalți, ii făceau semne încurajatoare și-l felicitau „pe mutește". Erau munori că și colegul lor răspunsese bine la examen. Se prezentaseră cu toții temeinic pregătiți pentru sesiunea actuală. Doar nu mai erau copii, sa „tragă la fii" sau să vină nepregătiți. Sînt cursanți ai școlii de maiștri a M.I.M.C., secția mecanici, cursurile fără frecvență. Ei își ridică aci calificarea profesională în vederea atestării calității de maistru. Abia sînt în anul Mii- Mai au de Străbătut cale de doi ani, examene multe și nu tocmai ușoare, dar pregătindu-se cu perseverență și conștiinciozitate , vor reuși. Calificativele obținute pînă nu prezint stau mărturie. Au mai dat examene la tehnologie și matematică, trecute tot cu „foarte bine“. Vasile Horvath se așează în bancă. Pe chipul bălai se citește mulțumirea datoriei împlinite . Venise doar tocmai de la Câmpia Turzii pentru examene. La fabrica de țigle și cărămizi de acolo îndeplinește în prezent funcția de șef al unei echipe de lăcătuși. Se pregătise acasă cît a putut. iar la 1 mme se prezentase la școală, unde timp de 20 de zile, împreună cu Nicolae Ciobanu și Matei Nicolae, recapitulaseră materia. Acolo unde mai întîmpinau greutăți și nu puteau rezolva singuri anumite probleme, profesorii de la catedra respectivă îi ajutau. Primul, N. Ciobanu, e mecanic la Fabrica de ciment București. In perioada recapitulării materiei și a examenelor, a lucrat „de noapte", ca să nu lipsească nici o zi și să se poată pregăti cit mai bine. Al doilea, Matei Nicolae,lucrează la excavatoarele fabricii de ciment „Victoria socialistă“-Turda. Ii poți vedea in fiecare zi la ora 8 intrînd in clasă și începînd să se pregătească pentru examenul cel mai apropiat. Pentru a se veni în ajutorul elevilor, s-a amenajat la școală și o expoziție documentară asupra istoricului materia. Mor de construcții. Expoziția servește totodată și drept sală de lectură, iar elevii găsesc aici material documentar care ii ajută la pregătirea examenelor. Tot in această sală se proiectează și drafiting in Sprijinul insușirii materiilor. Toate acestea candidații se folosesc la pregătirea lor teoretică. Au de altfel un angajament: „să ia toate examenele cu foarte bine" p vor să-l respecte. Pînă în prezent au reușit. Iar examenele ce urmează... Un singur lucru umbrește activitatea acestei școli: numărul mic de candidați prezenți la sesiunea de examene. Unii, din colțuri îndepărtate de patriei, ca Turda, s-au putut prezenta, tn schimb din cele 4 fabrici de cărămizi din București nu s-a prezentat nici unul ! Direcția cadrelor din minister are datoria să ia măsuri în această privință. Am amintit numai fabricile din București, fiindcă exemplul e mai grăitor, dar nici de la Bucov, Urziceni, Simileasca, Comarnic etc. nu s-a prezentat nimeni la examene. E. TUTOVEANU Ajuns la jumătatea lucrărilor Vasile Horvath Se uită întrebător către profesor să vadă dacă rezolvarea exercițiului e pe calea cea bună. Jt schimbul de păreri inițiat și găzda ziarul „Constructorul“ pe tema să aparțină echipele dte repaa fost bine venit și oportun. rece a scos la iveală o seamă opinii diferite, care se reflecta at atîtea metode de lucru în întnderile noastre, cu rezultate bune sau mai rele r ăspunsurile primite la această baie se pot clasifică astfel: Păreri care pledează ca toate rațiile să se execute de către atticul-șef și care susțin deci ca e forțele de reparații să aparmecanicului-șeif (ing. Silviu iș, inginer-șef al fabricii de cit „Victoria socialistă“ din Tur- Emeric Bedö, mecanic-șef al faii de ciment „Temelia“ din Ona- Stalin și alții). Păreri care pledează ca echipele întreținere și reparații curente aparțină dispecerului-șef, iar cele de reparații mijlocii și care să aparțină mecanicului-șef Bogdan Stăndelschi din TMC, ing. Nicolae Căciulă, dispeșef și ing. Gh. Iacobiescu, mecașef al fabricii „Cimentul păcii“ Medgidia, ing. C. Popescu din I.M.C. și alții)consider că nu se poate răspunla întrebare fără a arăta princii care stau la baza sistemului ,un organizatoric și rolul sectaar cheie din întreprinderile monsarizarea întreprinderilor sociaare la bază diviziunea muncii ecilizare, iar sistemul nostru izatoric (schema de organizaîntreprinderilor) ca și regulați de funcționare respectă întru aceste principii, toatele cheie din întreprinderinastre, care trebuie să concure locit la realizarea producției native și calitative), la reduceprețului de cost și la sporirea activității, sînt: distrecerul-șef, micul-șef, energeticul-șef și seftehnic. I aspect organizatoric toate asectoare sînt subordonate dinginerului-șef, care este coordoritor în vederea realizării sooul acestor sectoare-cheie, bine at în regulamentul de funcțieal întreprinderilor noastre, po arezumat astfel: Serviciul de dispeceri: organizează desfășurarea ritmică a producției, repartizează forțele de muncă pe locurile de producție, asigură funcționarea agregatelor la capacitatea lor maximă și, împreună cu serviciul tehnic, ia măsuri pentru dezvoltarea capacității și respectarea procesului tehnologic în toate fazele de fabricație. Urmărește exploatarea rațională utilajului și evitarea opririlor neplanificate, semnalînd mecanicului-șef deficiențele constatate. • Serviciul mecanicului-șef, în afară de organizarea reparațiilor sub toate aspectele (plan, documentație, aprovizionare etc.), răspunde de termenele de executare a reparațiilor^ capitale, mijlocii, curentă, și a reviziilor planificate. • Serviciul energetic: pe lângă exploatarea centralelor de forță, stațiilor de transformare, receptorilor și instalațiilor electrice, conduce și răspunde de termenele de executare și de calitatea reparațiilor capitale, mijlocii, curente și a reviziilor planificate în întregul sector producător și consumator de energie electrică. • Serviciul tehnic: întocmește cu sectoarele cheie planul tehnic și ia măsuri pentru aplicarea lui. Ia măsuri pentru respectarea și perfecționarea proceselor tehnologice, precum și alte măsuri tehnico-organizatorice în vederea ridicării nivelului tehnic al organizării și executării procesului de producție. Instrucțiunile pentru organizarea și efectuarea reparațiilor la mijloacele de bază din întreprinderile M.I.M.C., elaborate de oficiul energo-mecanic cu un colectiv de ingineri mecanicienergetici din M.I.M.C. și de mecanici-șefi din întreprinderi, pe baza bogatei experiențe sovietice și a experienței fabricilor noastre, delimitează precis atribuțiile mecanicului-șef, dispecerului-șef și energeticului-șef. Acestea se pot rezuma astfel: Dispecerul-șef exploatează utilajele de producție și execută întreținerea în exploatare (curățenie, ungere, strîngeri de șuruburi etc.). Mecanicul-șef și energeticul-șef execută toate reparațiile, începind de la controlul planificat, adică: revizii planificate, reparații curente, mijlocii și capitale. Pe baza principiilor economiei planificate și în special în sectorul nostru, producția se execută tot anul, iar reparațiile, începînd cu controlul planificat și terminînd cu reparațiile capitale, se execută eșalonat în tot cursul anului, la termene fixe care stau la baza întocmirii și executării planului de producție. Prin urmare întreg sistemul nostru de organizare prevede că: Serviciul de dispeceri (producție) exploatează și întreține utilajul de bază la capacitatea maximă de producție, cu respectarea procesului tehnologic și a calității prevăzute in standarde. Serviciul tehnic ia măsuri pentru perfecționarea proceselor tehnologice și îmbunătățirea calității. Serviciul mecanicului-șef și energeticului-șef execută toate reparațiile, începînd cu controlul planificat și sfîrșind cu reparațiile capitale. Inginerul-șef trebuie să conducă și să coordoneze perfect activitatea acestor sectoare, astfel încît să existe cea mai perfectă colaborare și toate aceste sectoare să acționeze ca un tot organic. In Schemele de organizare pe care Direcția generală le-a aprobat întreprinderilor de gradul I, s-a prevăzut în cadrul serviciului mecanicului-șef un inginer principal in reparațiile care trebuie să aibă în Subordictia sa toate echipele de reparații Ing. șef Silviu Opriș a semnalat la fabrica de ciment „Congresul al XIX-lea“-Bicaz deficiențe cu privire încercarea de a acorda dispecerului șef executarea reparațiilor, are mai multe dezavantaje, printre care cele mai importante sunt executarea unor reparații de proastă calitate, prelungirea timpului de reparații și neglijarea exploatării raționale a utilajelor în funcțiune. Intrucît această problemă organizatorică este hotărîtoare prin importanța ei în realizarea planului de producție, la reducerea prețului de cost și creșterea productivității, Direcția gennerală va organiza o consfătuire pe Sector pentru a face un schimb de experiență nemijlocit. IN CONCLUZIE, pentru a putea realiza o producție economică se este necesar ca: Serviciul de dispeceri (producție) să se ocupe de exploatare și întreținere, ințelegînd prin exploatare realizarea prescripțiilor procesului tehnologic, a indicilor intensivi (utilizarea agregatelor la capacitatea proiectată) și a indicilor de consum, reducerea prețului de cost și întreținerea utilajelor în funcțiune în termenele planificate, iar prin întreținere: curățenia, ungerea și remedierea defecțiunilor mici ca: strîngeri de șuruburi, înlocuirea uneia sau a reparațiilor. Just observate, aceste deficiențe se oglindesc în rezultatele obținute de fabrica din Bicaz, care, neținînd seama de structura organizatorica aprobată, a aplicat un „sistem propriu“ nerațional La această situație au contribuit și serviciile mecaniciului-șef, energeticului-șef și dispecerului-șef din Direcția generală, care și-au controlat biOciul de organizare a Serviciilor respective la fabrica din Bidaz și celelalte fabrici, pentru a putea îndrumă" activitatea" Sectoarelor respective, . Sistemul de organizare și executare a reparațiilor aplicat la fabrica din Bicaz a dus la indici de utilizare foarte scăzuți. In timp ce la fabricile din Turda, Orașul Stalin etc.. S-au obținut indici foarte buni. Spre exempiu, la cuptoare indicele de utilizare extensiv a fost realizat astfel: două plăci de blindaj. Înlocuirea unei cupe sau unui lanț de elevator, operațiuni care se pot face cu 1—2 oameni tn interval de 6—8 ore de lucru (în schimbul respectiv). Serviciul mecanicului-șef să se ocupe de reparațiile accidentale, controlul planificat, reparațiile curente, mijlocii și capitale. Pentru executarea acestor lucrări trebuie să aibăh subordine: toate atelierele cu mașini-unelte și personal pentru pregătirea pieselor și toate echipele de reparații pentru executarea reparațiilor menționate mai sus, în termenele planificate. Inginerul-șef trebuie să conducă și să coordoneze activitatea acestor sectoare cheie care condiționează realizarea pianului la toți indicii, luând măsuri ca să nu existe încălcări de atribuțiunii și de competențe. Trebuie să se țină seamă că aceste servicii au fost create tocmai ca să împartă răspunderile pe competențe și să se asigure specializarea care duce desigur la creșterea productivității și la reducerea prețului de cost. ing. VASILE PREDA director tehn’c al D.G.I.L. din M.I.M.C. CONCLUZII la Cui să aparțină echipele de reparații? reparații trebuie să aparțină Toate echipele de numai mecanicului-șef și energeticului-șef! Turda ti Temelia“ Bicaz Anul 1955 87,3% =319 zile 87,8% =320,5 „ 71,0%-258 .. Sem I 1956 91% -164 zile 88,4% =162 „ 49,3% * 90 „ La Fabrica de azbociment Bicaz prima victorie! Urinare din pag,la ția stăpinită. Toți așteaptă clipa ieșirii primei plăci, pentru a izbucni intr-un strigăt de bucurie, de victorie. Lingă mașini, inginerul-șef Ion Coman discută cu specialiștii sovietici. Cu genele albe și părul „încărunțit“ de áment, șeful producției, tânărul comunist ing. Ion Bănescu supraveghează pasta de azbociment pe care a urmărit-o de la început de la buncărele de ciment și schipurile cu azbest, la holendere, colergang și malaxorul de omogenizare. Mecanicul-șef, atemistul ing. Vasile Antohi, aleargă de la o mașină la alta, de la etaj la parter și iarăși sus. S-a oprit o clipă lingă un motor și-l mingise. Zimbește mulțumit. Toți trei au absolvit institutul in Uniunea Sovietică, unde s-au și specializat. De o parte și de alta a mașinii se aude cite o voce ce domină tumultul. Sînt tinerii maiștri Gh. loniță și Octavian Pirvulescu ce dau ultimele dispoziții înaintea apariției primei plăci. Și ei au urmat cursurile de specializare tot in Uniunea Sovietică. Din pîntecele voluminos al malaxorului de omogenizare, năvălește prin jgheaburi pasta de azbociment și intră în mașina de format plăci. Cilindrii reticulari depun pe fileul ce se rotește de la un capăt la altul al mașinii, particulele de azbest și ciment, apoi le depune mai departe pe tamburul mașinii. S-a înfășurat prima peliculă de azbociment. Și una după alta, formează grosimea foii. Mașinistul Ion Florescu și ajutorul său Costin Artenie, vrednici utemiști, au atenția încordată. Dezlipesc cu niște cuțite mari marginea foii de pe tambur. Automat, un cuțit taie această foaie de pe tambur care se desfășoară pe o bandă rulantă, ce o transportă la cuțitele rotative. De aci, pe altă bandă rulantă, sunt scoase primele plăci. Prin mișcări îndeminatice, tineri muncitori le iau și, le așează pe matrițele metalice, niște forme vălurite, și cu ajutorul unor vergele metalice le ondulează. Astfel, placă peste placă, se formează primul pachet ce este ridicat și transportat cu podul rulant. Lucrul continuă. Muncitorii sînt atenți la plăcile ce vin una după alta. Cei de pe margine aleargă de la un capăt la altul. Specialiștii sovietici rămin mai departe lingă mașini. Inginerii A I. Baskakov și A. I. Bondarenko sunt mulțumiți. Zîmbțtul fie pe fața lor e pentru toți muncitorii un îndemn la dragoste de muncă. Sunt zeci de oameni în jurul mașinii. Alături de, mașina de plăci, în aceeași hală, a rămas pentru un moment fără nici un om lingă ea, o altă mașină, tot atit de impunătoare. Este mașina de tuburi. Oamenii curioși s-au adunat să vadă prima placă. In curînd, în fabrica noastră, vom avea încă o zi Ca aceasta, va ieși primul tub de azbotiment I ...De unde stau, ridic privirea peste capetele muncitorilor din jurul mașinii de plăci și urmăresc podul rulant, care a mai ridicat și transportă încă un pachet de plăci ondulate. De-a lungul fabricii, poate chiar în tot Bicazul, circulă acum aceeași frază: la fabrica de azbociment a ieșit prima placa! Bag mina in buzunar și scot agenda, să notez acest eveniment. Este 19 iulie 1956. ION VINTILESCU corespondent y