Constructorul, octombrie 1956 (Anul 8, nr. 351-354)
1956-10-06 / nr. 351
Astazi, colectivul de la Scăeni se omära printre fruntașele sectorului înă a ajuns însă pe treptele de ii în ierarhia fabricilor de geamuri, muncit cu multă rîvnă. E un met al întregului colectiv, iar răsplate b'nemeritată. Cum e și firescisă, nu toate lucrurile sunt încă pui la punct. Pe lingă realizări mai ai și lipsuri, precum și greutăți. • La unitatea Blejei cuptorul Fourault a fost modificat, instalîndu-i: regeneratoare. Prin funcționarea .i oui regeneratoare se realizează enorm de circa 6000 m3 gaz metan, forarea a fost executată în regie aprie de echipa de șampturi condude Sara Efrim, după proiectul ing. îf Nicolae Petrescu. Pe lingă memrii echipei: Gh. Roșca, Traian Roși, Gh. Diaconu și Nicolae Macallăd, a mai lucrat și Petre Soare și Mana Riegler. • Cuptorul Fourcault de la Sedii era planificat să intre în repatiie la 1 aprilie. Cel puțin așa preveea planul. Dar printr-o atentă întrețiere și exploatare rațională s-a retit prelungirea perioadei lui de funconare. Acum cuptorul e în a 18-a mă de funcționare, iar pentru rearație va fi oprit abia în decembrie. • Despre dezvoltarea unității Be- i se discuta de anul trecut, darroiectele au venit abia la 22 sepmbrie a.c. Din această cauză e ■oblematic dacă lucrările de dezoltare vor mai putea fi începute î acest an. Dacă proiectele ar fiosit avizate mai devreme în farmă — și acest lucru era posbil — lucrările s-ar fi putut arenta și termina înainte de prevederile planului, realizîndu-se astfel produse mai multe. • Hala secției de apaxțt e improprie lucrului, înălțimea nu e cespunzătoare, acoperișul e boltit, crmele sunt din lemn putred înr-o hală unde se degajă tempeaturi înalte. De asemenea hala comună cu cea a secției de stilărie din care cauză se formează trenți care dăunează producției de >paxt. Pentru remedierea acestei stuații fabrica are nevoie de sprijiul direcției generale tutelare. Și cu atât mai necesar acest sprijin u cit fabrica a prevăzut în planul de investiții construirea unei ale noi, dar D.GLG.M.I. a respins «ferea. • Atelierul mecanic al fabricii enzestrat doar cu un strung veeran, așa că pentru orice lucrare ,ît de măruntă fabrica trebuie să speleze la „vecini“. Ideal ar fi ca atelierul să fie dotat cu strung, abateză, frezmașină, bormașină etc. ș cum în jur sînt întreprinderi care au turnătorii, avînd mașini incite și oameni cu calificare corespunzătoare (care există și în prezent în fabrică), s-ar putea executa la Scăeni multe piese ta la fabricile de geamuri x. ăS liKilifflii.S .-iSi lIISilâSlIIIIBIÎiSSiiiiSlIilIffllIIIHIiillP ® 480 mc de cherestea s-au economisit în semestrul ambalarea geamurilor. I în fabrică Ia Această importantă economie a fost realizată datorită unei propuneri de inovații care constă în ambalarea unei cantități mai mari de geam decît se împacheta înainte cu acelaș material lemnos. • Francisc Kadar este autorul unei inovații la locotractorul Diesel. Cînd locotractorul rămîne fără presiune de ulei la ambreiaj, printr-un dispozitiv construit de inovator se poate obține presiunea necesară, făcîndu-se totodată economii importante de ulei. • Carol Rus a transformat un compresor în compresor și pompă vacuum. In loc să aspire din atmosferă, aerul necesar pentru a-l comprima compresorul îl trage din țevile mașinii semiautomate pentru fabricat sticlărie de ambalaj, creînd vacuum. • In mediul în care lucrează sticlarii e necesară ca antidot apa gazoasă. Pînă de curînd aici în fabrică muncitorilor li se dădea apă minerală. In prezent a fost montată în fabrică o stație de apă gazoasă astfel că muncitorii au acum apă gazoasă la discreție, permanent rece și proaspătă. La mașina semiautomată pentru fabricat sticlărie de ambalaj, materia primă („picătura" cum îi spun în mod curent sticlarii) este adusa la formă manual. Acest lucru are mai multe dezavantaje : forțe de muncă în plus, productivitatea redusă, condiții grele de lucru (căldură mare) pentru muncitorii care execută această operație. La Mediaș s-a construit un dispozitiv care va automatiza această operație. Prin montarea acestui dispozitiv (care a funcționat pînă acum experimental și a dat rezultate) muncitorii de la această operație vor putea fi folosiți la alte munci, fără să mai vorbim de celelalte avantaje. MEDIAȘ Fabrica de geamuri din Mediaș e în plină dezvoltare. Dar nu numai fabrica. Cresc in acelaș timp și oamenii, din punct de vedere profesional. Metodele le muncă vechi nu îi mai satisfac. Meeuise aduc îmbunătățiri în procesul le producție, mereu noi propuneri duca perfecționări în funcționarea utilaelor. Peste tot se vede preocuparea pentru descoperirea și aplicarea noului, redăm mai jos cîteva din noutățile picuite prin fabrică și trecute în fugă de carnetul de reporter. 9 Pînă nu de mult cînd se uza o foria de la mașina semiautomată pentru abbest sticlărie de ambalaj, trebuiaurnată o formă nouă. Acum, datoită unei inovații, la fiecare formă se ace o cămașă subțire din metal, iartunci cînd aceasta se uzează se înocuiește cu o cămașă nouă. Se înlăură astfel turnarea de forme noi, ealizîndu-se economii și de timp și de bani. Studiind la cabinetul tehnic Cabinetul tehnic al fabricii de ciment ,,Ile Pintilie“-Fieni e unul din cele mai bine organizate din industria materialelor de construcții. Numai in primul semestru al acestui an au fost înregistrate 59 de propuneri de inovații. Din acestea 44 sunt acceptate iar restul in studiu. Din cele 44 acceptate — 18 au și fost aplicate cu rezultate bune. Clișeul nostru infățișează un aspect al activității cabinetului tehnic, iată muncitori și tehnicieni care, in sala de studiu, cercetează cărți tehnice de specialitate pentru ridicarea nivelului profesional, i pentru rezolvarea anumitor probleme J ivite In procesul de producție sau are unei inovații | Numărul cititori [UNK]tor bibliotecii tc ' ui ce crește sherea. r.e unde in . ,1954 numărul acestora lra de 230, iar In 1953 de 288, in arest an peste 400, crește ta j Risipă-sub toate formele Școala nr. 1 mixtă-Colentina se ■” află din întîmplere,în imediata vecinătate a fabricii „Ceramica“, București. Cum, s-ar spune, gard în gard. Ceea ce însă» nu e întîmplător este faptul că pentru lucrările de dezvoltare ale școlii, cărămizile au fost primite tocmai de la fabrica „Arg la roșie“, adică de la cîțiva kilometri depărtare. VasSzică, în l cc sa luăm cărămizile de peste gard, de la „Ceramica“, le încărcăm în Dudești Cioplea, le carăm _cu camionul, le descărcăm etc., făcînd cheltuieli inutile de care nu știm cine răspunde. Și,apoi, fie vorba între noi, așa cum au fost aruncate și prăvălite cărămizile pe șantierul școlii (după cum se vede din fotografie), puteau să o facă... mai bine tovarășii noștri din Colentina decît cei de la „Argila roșie“! Ei, cel puțin, erau... între vecini. Durata de serviciu a căptușelilor refractare poate fi mărită Colectivul fabricii de ciment „temelia" din Orașul Stailin se străduiește să prelungească cît mai mult durata de serviciu a căptușelilor refractare din zona de ardere a cuptoarelor de clincher. La aceste cuptoare se punea,, în mod permanent problema duratei de serviciu a căptușelii, deoarece în condițiile de obținerea clinchetului din materia primă, de care dispune întreprinderea, cărămizile refractare obișnuite din șamotă nu rezistau decât o perioadă foarte scurtă (mai puțin de o lună), iar cărămida de magnezită din import rezistă o perioadă variind intre 3 și 6 luni,după care era nevoie de schimberea parțială sau totală a căptușelii în zona de ardere. Necazurile cauzate de aceste înzjdiri duceau la diminuarea indicelui extensiv al cuptoarelor. De aceea fotorîj Mi a ranjat săsească și să aplice cele mai indicate măsuri pentru înlăturarea deficiențelor care duc la scurtarea duratei de utilizare a căptușelii între două reparații. Astfel, la înzidire, printr-o manipulare atentă a cărămizilor CARE ÎNAINTE DE UTILIZARE AU FOST BINE CONSERVATE IN DEPOZIT), prin menținerea unor rosturi normale de dilatare și utilizarea unui mortar bine pregătit, colectivul a reușit să elimine greutățile legate de înzidirea cuptoarelor. De asemenea, lipitura care protejează căptușeala în timpul funcționării cuptorului s-a păstrat cu foarte multă grijă, evitindu-se șocurile provocate de variația regimului de ardere; s-au evitat pe cît posibil opririle prea lungi care dăunează căptușelii cuptorului. Un factor deosebit de important îl constituie eliminarea inelelor ce se formau extrem de des la aceste cuptoare în zona de ardere și care pe lîngă că reduceau productivitatea, supuneau căptușeala la puternice solicitări atunci cînd aceste inele se distrugeau direct cu flacăra. Ani de-a rîndul, aproape zilnic, se ardeau inelele reducîndu-se alimentarea cuptorului și mărindu-se mult temperatura pînă ce materialul se înrouia și se desprindea de pe cuptor, pînă la dispariție. Colectivul fabricii, analzînd greutățile în legătură cu obținerea materiei primei (calcar, marnă, și argilă), a trecut la utilizarea unei materii prime mai silicioase care a avut ca efect imediat formarea mai rară a inelelor. Acum, adeseori, acestea cădeau singure în momentul în care ajungeau la o anumită mărime de formare. Acest lucru se întîmpla fără ca productivitatea cuptoarelor sau calitatea clincherului să fie cîtuși de puțin diminuate. Din sa contră, calitatea condenului s-a îmbunătățit simțitor. In urma acestor rezultate, durata de serviciu a cărămizilor din zona de ardere a crescut forte mult față de anii trecuți, astfel încît colectivul a rezolvat în mare măsură una din greutățile pe care le avea în exploatarea cuptoarelor Lepei. Căptușeala de cărămizi cromo-magnezitice din import a durat în 1956 cu cca. 50 la sută mai mult decît în anii 1952-55, adică în jurul a 120 de zile. In aceste condiții de funcționare a cuptoarelor s-a creat posibilitatea utilizării căptușelilor din cărămizi forsteritice, al căror regim de funcționare, adică de durabilitate, a crescut de la 67 de zile (cît s-a obținut în anul 1955 la cuptorul nr. 2) la 145 de zile (durata obținută în cursul acestui an la acelaș cuptor). Aceste cifre sunt recorduri pe care a reușit să le atingă fabrica de ciment „Temelia” în ciuda faptului că la cuptoarele sale se întrebuințează un regim de ardere foarte dur, cunoscut în întregul sector al industriei lianților. Pentru această .,performanță” deoseobită meritul îl au deopotrivă arzătorii fruntași Aurel Moldovan (distins cu insigna de muncitor frantaș în industria materialelor de construcții) și Martin Karosa, care, conduși de maistrul Gheorghe Bartes și de șeful secției cuptoare Petru Szennyesi, au depus o grijă deosebită atît la dirijarea focului cît și la întreaga exploatare a cuptoarelor, străduindu-se să prelungească . Cu mai mult durata de serviciu a căptușelii refractare. Aceste realizări, obținute în cursul acestui an, fac posibilă utilizarea cu succes a cărămizii forsteritice la fabrica de ciment „Temelia“ din Orașul Stalin. S. MAXIMILIAN corespondentul „Constructorului“ pentru regiunea Stalin din LEMNARII DE LA TURDA Intr-o fabrică mare, ca cea de ciment „Victoria socialistă” din Turda, în care reparațiile sînt eșalonate de-a lungul întregului an, e bine să ne amintim și de oamenii de care s-a vorbit mai puțin pînă acum. De pildă despre membrii secției de dulgherie a fabricii, cei care sînt foarte solicitați peste tot, mai ales acum în pragul iernii. Dulgheri, tîmplari (sau lemnari cum își spun ei), vopsitori — despre ei vrem să spunem cîteva cuvinte. La cariera de calcar , piatra încărcată manual sau cu excavatoarele scoate din circulație zeci și zeci de vagonete. Parcul iele rulare se împuținează, planul de livrare a pietrei este adeseori aimenințat. Duăgherii sînt însă la datorie. Pe ploaie sau pe vînt meșterii lemnului cioplesc, taie cu firezul, bat în cuie. Treaba aceasta se face sub un șopron. Dar iarna munca lor nu e delloc ușoară. Și tocmai iarna au de reparat mai mult. Ușile îngheață. Se rup, trebuie reparate. Dar sub conducerea maistrului Ambrozie Bereș secția a realizat încă în primele două trimistre toate reparațiile prevăzute anul curent. Multe ceasuri au pentru stat aplecați asupra ușilor de vagonete sau harnicul lemnar Iosif Lörincz, Pașciu și echipele lor. Pîlnia de vărsare a argilei la malaxorul nr. 1 r.u este o lucrare oarecare. Ea cere largi cunoștințe profesionale și îndemînare. De aceea multă vreme lucrarea a fost amînată. După punerea la punct a mașinilor și mecanismelor din atelier, se putea însfîrșit începe lucrarea de la măînîtor. Planificată pentru 38 de zile, în prezent lucrarea este aproape terminată, numai după 31 de zile. Bine au muncit lemnarul Ștefan Szilagy și echipa sa, dulgherul Farkas Lörincz II, tîmplarul Gheorghe Pop și alții. Doi oameni care se bucură de încredere și dragoste sunt tîmplarii Augustin Mic și Carol Gomboși. Fie că e vorba de uși, de rame de ferestre, de înlocuirea parchetului, fie că e vorba de o lucrare mai artistică, cum ar fi ramele gazetelor de perete, ale panoului de onoare și ale graficului întreprinderii, îi vei întîlni oricînd pe acești dai. De ani de zile cu pensula în mină maistrul Mihai Andreica scrie panouri, vopsește locomotive, uși, geamuri. Bătrînețea nu l-a putut îndupleca să părăsească fabrica. Maistrul Andreica este pensionar. Dar cît mai poate, nu vrea să se lase. Tocmai de aceea bătrînul este socotit printre cei mai constanți fruntași ai secției. Lemnarii au hotărît să nu irosească nimic. Au început să strîngă toate rămășițele și spre sfîrșitul lunii iulie întreprinderea a putut vinde vagoane de deșeuri. De atunci s-au 4 mai adunat din nou 2 vagoane de deșeuri. Lemnarii sunt obișnuiți cu un regim de economii just și îmbucurător. S-ar putea spune multe munca lor, încheiem însă aici, despre eu convingerea că lemnarii de la „Victoria socialistă” își vor îndeplini și pe viitor sarcinile, contribuind la noi victorii ale cimentiștlor din Turcia. AUREL PUSTAI corespondent REZERVELE PENTRU IARNĂ VOR FI ASIGURATE De ani de zile la Fabrica de ciment București nisipul necesar proesului de fabricație se transporta cujutorul autocamioanelor. Din această cauză, deși distanța de la carieră a fabrică nu e prea mare, abia cu tren se adunau mici rezerve de nisip pentru timpul nefavorabil transportului. Tovarășii Alexandru Ghițuescu, șeful producției și Tudor Vlad a studiat problema construirii unei mii de copil care să facă legătura ntre carieră și fabrică. La început hlanul a fost privit cu neîncredere:viia trebuia să treacă prin unele ateliere ale fabricii, iar terenul prezenta unele asperități. Pina la urmă linia a fost însă realizată. Acum nisipul necesar producției este transportat cu ajutorul vagonetelor. Munca oamenilor care lucrau la încărcatul și descărcatul autodiduioanelor o face ,un excavator. Acum se transportă numai în două schimburi 120 de torțe de nisip față de 50 de tone cît, se transportau în trecut. Rezervele de nisip necesare fabricii pe timpul iernii vor fi astfel asigurate. Sporesc producția de ciment La fabrica „Stînca“ din orașul Brăila se desfășoară alegerile organelor conducătoare sindicale. In cinstea acestui eveniment, muncitorii de aici desfășoară larg întrecerea socialistă, obținînd realizări de seamă în producție. Numai în primele două decade ale lunii septembrie sarcinile de plan la producția de ciment au fost depășite cu 175 tone. Un aport deosebit la obținerea acestor realizări l-au adus comuniștii :Victor Trușcă, Mihai Belău, muncitorii Niță Mircea, Nae Antam și alții, care își depășesc zilnic sarcinile de producție între 45—60 la sută. Mulți dintre fruntașii în producție, au fost aleși în noile organe sindicale din fabrică. Printre muncitorii fruntași care s-au bucurat de încrederea tovarășilor lor, fiind aleși organizatori de grupă, sunt tov. Constantin Ion, Ion Piroșcă, Marin Buzea, Constantin Lefter și alții. D.G.I.L TREBUIE SĂ INTERVINĂ! Muncitorii și tehnicienii Fabricii de ciment Comarnic ne-au exprimat printr-o scrisoare nemulțumirea față de faptul că fabrica „Templa“-Orașul Stalin nu livrează la timp și conform contractelor materia primă necesară întreprinderii. Cimantiștii de la poalele Bucegilor vorbesc de o restanță de 9727 tone de calcar, cu care ar fi în urmă fabrica „Temelia“, și amintesc că timpul iernii care se apropie îi găsește fără nici un fel de stoc de materie primă, riscînd astfel să rămînă cu producția neasigurată în lunile de iarnă. Nu e necesar, credem, să mai subliniem toate consecințele ce decurg dintr-o asemenea situație. Intrucît problema livrărilor de calcar de la cariera Bartolomeu a fabricii „Temelia“ a mai fost ridicată însă și în legătură cu penuria de calcar de la Fabrica de ciment București, credem că este necesară intervenția urgentă a Direcției generale a industriei lianților. Sâmbătă 6 octombrie 1956 - Nr. 351 )V „Cheramzit” din deșeuri industriei ceramice sp va trece mult și producția agregatelor de cheramzit in cuptoare rotative se va răspîndi larg și va deține un rol important în tehnica betoanelor ușoare. In acelaș timp, pentru satisfacerea nevoilor imediate ale constructorilor, ar trebui folosite și alte izvoare pentru obținerea agregatelor ușoare, în special pentru producția agregatelor de cherramzit din deșeurile fabricilor de cărămizi, care prin concasare măruntă pot fi transformate în agregate de cheramzit. La fiecare fabrică de cărămizi se string cantități mari de deșeuri de cărămizi uscate care de regula nu sunt folosite în producție, deși reprezintă cel puțin 5% față de producția globală. Așadar, la fiecare fabrică cu o productivitate de 10.000.000 cărămizi anual se string aproximativ 1250 mc de cărămizi uscate sparte (ceea ce echivalează cu 500.000 de cărămizi întregi). Din această cantitate de deșeuri se pot obține prin prelucrare termică 3000—4000 mc de cheramzit Este ușor să ne închipuim ce cantitate uriașă de agregate ușoare pot căpăta întreprinderile de construcții datorită utilizării deșeurilor de cărămizi uscate din industria de cărămizi. Se știe că majoritatea argilelor ușor fuzibile, folosite pentru fabricarea cărămizilor, au capacitatea de a se expanda în măsură diferită în procesul unei rapide prelucrări termice (la o anumită temperatură pentru fiecare varietate) obținîndu-se un material ușor, poros. Pe această bază am încercat să obținem cheramzit din deșeurile producției proprii, în care scop, într-un cuptor mic, cu camere, cu flacăra inversă, s-au încărcat spărturi de cărămizi uscate aduse din șoproane. Așezătura înaltă de 950 mm a fost supusă unei rapide prelucrări termice timp de 4 ore (temperatura ultimă, fiind de 1150 °). La descărcarea camerei la care materialul a fost supus unei răciri rapide și forțate, s-a constatat că temperatura finală adoptată nu este suficientă pentru a se obține agregate ușoare din materia noastră primă. A doua, încercare s-a făcut la aceleași condiții, însă cu o așezătură mai rărită și o temperatură finală mai ridicată (1210 °). De data aceasta în rîndurile superioare ale așezăturii s-a format un material ușor, gri-negru, de fractură zguroasă iar pe măsură ce ne apropiem de vatra camerei, am găsit bulgări clincherizați, denși, de structură sponerînoasă Ulterior, am redus așezătura pînă la 700—750 mm, rărind-o și am redus pe cît posibili durata procesului. Modificind condițiile de la o încercare la alta, am ajuns pînă la urmă la o prelucrare termică de, 3 ore la o temperatură de 1220 °— 1240 ° (temperatura maximă fiind menținută timp de 25 de minute) cu ardere oxidantă. Am obținut astfel sistematic un material ușor, poros, uniform expandat. Caracteristicile sale: greutatea specifică aparentă 200—600 kg/m2; rezistența bulgărilor la compresiune 7X7X7 cm — 20 — 60 kg/cm2; capacitatea de absorbire a apei 12—16%; rezistent la ger. Munca pe care am efectuat-o ne îngăduie să facem unele recomandări preliminare. Cheramzitul în bucăți poate fi produs în majoritatea cazurilor din deșeuri de cărămizi uscate și nu este exclusă posibilitatea expandării argilelor carbonizate. In aceste scopuri pot fi folosite deșeurile de cărămizi uscate de orice formă și dimensiune (jumătăți, clotărie etc.), exceptîind bucățile de cărămizi arse insuficient. Factorul principal în procesul de utilizare a deșeurilor este prelucrarea termică, care depinde de compoziția și însușirile materiei prime, dar întotdeauna procesul termic trebuie să fie scurt ca timp (să nu treacă de trei ore). Creșterea temperaturii trebuie să fie — cît putem deduce din obesrvațiile noastre — cît mai rapidă, pe cît este cu putință după hidraulica instalației. Se pare că fiu este necesar un regim termic în două trepte. Răcirea produsului finit trebuie și ea să se facă cît mai repede, înălțimea așezăturii în cameră nu trebuie să treacă de 700—750 mr. Ca materialul să nu se prindă de vatră, înainte de executarea așezăturii suprafața vetrei trebuie izolată cu un strat subțire de șamotă du granulație măruntă. Intervalele dintre diferite elemente ale așezăturii trebuie să fie cît mai mari( fără a dăuna stabilității ei) pentru ca să nu fie împiedicată expandarea materialului. Pentru a se obține cheramzit pe baza deșeurilor industriale de cărămizi, pot fi găsite, firește, și , alte soluții raționale care să permită folosirea mai eficientă a acestor deșeuri ln scopul obținerii unor materiale ceramice poroase. N. PALKIN ing. șef al Fabricii de cărămizi din Uhta Blocuri cu miez termoizolator De curînd, la fabrica „Ceramica“-București safi produs experimental blocuri din beton cu miez termoizolator. Noul produs este inovația ing. Aurel Saxone de la I.C.S.C. Față de blocurile din beton obișnuite, acestea prezintă mai multe avantaje. In primul rînd vor putea fi folosite cu succes la construcțiile de locuințe și cele socialculturale, zidăria realizată din astfel de blocuri fiind și mai ieftină (cu cca 25 mo) decît cea de cărămizi. Din punct de vedere ferme au un coeficient de conductibilitate mai bun decît cărămizile. Procesul de fabricație e acelaș ca și la blocurile de beton, numai că fundurile, de pe care se decofrează Sunt In formă de vinciu pentru a se putea răsturna blocurile. Go. . . „ tarile blocurilor sunt am prezent. Astfel, dintr-un mai subțiri va trebui sa plute cu o barbotină sub metru cub de beton se sab acorde o atenție spoțire (argila-ciment-spump- vor putea realiza 100 fită procesului de fabrigen). Un alt avantaj pe de blocuri (față de 85 cație a blocurilor, pentru care-i oferă noul produs cît se realizează la pre) a nu se deforma. Proieceste economia de ciment, zent). De altfel singura fanții trebuie să caute fie Pe baza experienței că, diferență din punct de asemenea să prevadă in pătate în fabricarea blocu- vedere al aspectului, e traducerea noului produs zilor de beton, se va faptul că noile blocuri au la construcțiile pe care putea, trece cu noul pro- pereții mai subțiri, iar le va r Proiecta un dus în realizarea de golurile sunt dreptunghiu- Clișeul nostru în fațiblocuri cu 30 °/h goluri rare și nu ovoidale. Bișează o stivă de blocuri față de 17 °/h cît au în neînțeles că pereții fiind cu miez termoizolator. Este avantajoasă răcirea cu apă a cuptoarelor? Pentru îndeplinirea sarcinilor trasate în cel de al II-lea plan cincinal, fabricile de ciment, trebuie să ducă o luptă asiduă pentru ridicarea producției și productivității cuptoarelor de clincher. In stadiul actual, una din căile importante pentru a se ajunge la scopul dorit este prelungirea duratei de funcționare a căptușelilor, la cuptoare. Aceasta ar avea pe de o parte avantajul de a mări producția actualelor agregate, iar pe de altă parte ar duce la economisirea de materiale refractare de calitate; implicit s-ar obține o scădere a prețului de cost al produsului și renunțarea la importul unor materiale refractare. Durata de funcționare a unei căptușeli este determinată de o serie de factori printre care amintim : calitatea materialului de înzidire, condițiile de păstrare a materialului înainte de a fi înzidit, modul de înzidire, compoziția chimică a materiei prime, uniformitatea în funcționarea cuptorului și în compoziția chimică a materialului de ars, starea mecanică a cuptorului, formarea lipiturii etc. Am făcut această enumerare pentru a ne da seama de multiplii factori care determină durata de funcționare a unei căptușeli. Dintre acestea, nu ne vom ocupa decît de modul de formare a lipiturii, de cauzele care contribuie la formarea unei bune lipituri, precum și de acțiunea pe care o are asupra formării lipiturii, aplicarea stropirii cu apă a cuptoarelor. Rezistența căptușelii în zona de clineherizare depinde, într-o bună măsură, de prezența stratului de lipitură care se formează pe cărămizi în timpul arderii și al cărei rol este de a proteja căptușeala, de acțiunea chimică și fizico-mecanică a materialului și de a permite intensificarea procesului de ardere în zona de clincherizare. Formarea lipiturii are loc în momentul cînd viscozitatea fazei lichide devine suficientă pentru a ușurra aderarea particulelor de material la căptușeala refractară. Cunoscînd procesul de formare a lipiturii, urmează să se găsească căile de a influența favorabil acest proces. O parte din aceste căi sînt de mult cunoscute și folosite în acest scop. Un procedeu nou, introdus de cu- UNSOHine rînd în U.R.S.S., este răcirea cu apă a cuptoarelor rotative în zona de clineherizare. Nu vom descrie în ce constă această metodă, care sunt sistemele de răcire folosite în prezent și nici scopul aplicării acestui procedeu, întrucît ele sunt cunoscute în cea mai mare parte de tehnicienii noștri și au fost expuse într-un mod foarte clar în articolul ing. A. Niculescu. Vom reaminti numai că acțiunea acestui procedeu la formarea lipiturii constă în faptul că stropirea zonei de clineherizare duce la o răcire a căptușelii refractare de la exterior la interior, ceea ce dă posibilitatea formării lipiturii precum și a menținerii ei. Acesta este efectul favorabil al aplicării acestei metode sovietice, efect scos în evidență de datele apărute în literatura de specialitate. Este însă probabil ca pe lângă acest efect favorabil, stropirea cu apă să producă și unele efecte nedorite, cum ar fi acela de a provoca o pierdere mai mare a căldurii prin mantaua cuptorului, ceea ce ar duce la un consum mai mare de combustibil. Publicațiile apărute nu se ocupă de acest efect nedorit sau îl amintesc foarte vag, fără a se putea trage concluzii. Am arătat mai sus că stropirea cu apă se face în U.R.S.S. pe scară destul de mare. Totuși datele care ne sunt cunoscute, chiar dacă confirmă rezultate satisfăcătoare în ce privește prelungirea duratei de funcționare a căptușelilor și o oarecare mărire a producției, cauzată de posibilitatea intensificării arderii în zona de clincherizare, ele nu aduc o clarificare în ce privește factorii care determină : alegerea sistemului de stropire, alegerea calității materialului refractar și a grosimii înzidirii, dependența ce există între alegerea modului de răcire și tipul de cuptor, dacă are sau nu efect defavorabil asupra părții metalice ,a cuptorului etc. Experiențele efectuate la fabricile noastre, din lipsa posibilităților de a aplica metodologia elaborată de I.C.I.M.C., nu au dus nici ele la o clarificare a avantajelor ce se așteaptă prin aplicarea acestei metode avansate și nici la stabilirea factorilor de care trebuie să se țină seama atît la proiectarea instalațiilor de răcire cît și la reglementarea modului de aplicare. •In concluzie, metoda stropirii cu apă a cuptoarelor, teoretic, trebuie să ducă la o prelungire ,a duratei de funcționare a căptușelilor, însă rezultate practice nu vor fi obținute decit întîmplător, pînă nu se efectuează un studiu amănunțit care, să ducă la stabilirea tuturor elementelor de care trebuie să se țină seama la proiectarea instalațiilor și la reglementarea modului de aplicare a acestui procedeu. Pînă la efectuarea acestor studii, care trebuie urgentate și făcute cu colaborarea tuturor factorilor competenți, trebuie să continuăm a aplica în mod mai consecvent și exigent măsurile deja cunoscute, pentru a obține o exploatare mai îndelungată a căptușelilor și deci o sporire a producției de clincher. ing. I IANDRIEȘ din I.C.I.M.C, J >