Constructorul, noiembrie 1956 (Anul 8, nr. 355-358)
1956-11-03 / nr. 355
montată de specialiștii sovietici la filatură fie cilți de in din Gheorgheni a început producția Dacă Trustul de construcții nr. 3—București a acumulat o practică pozitivă — și cu bune efecte în producție — în ce privește pregătirea și executarea lucrărilor pe timp friguros, aceasta se datorește în mare măsură aplicării procedeelor tehnologice elaborate în Uniunea Sovietică. Normativele, instrucțiunile, publicațiile de specialitate din U.R.S.S. sunt studiate cu atenție la serviciul tehnologullui-șef și folosite la întocmirea proiectelor de organizare a șantierelor pentru anotimpul friguros. Ca și în anii trecuți, iarna aceasta se vor executa la mai multe construcții zidării din cărămidă, la care mortarele de ciment vor fi preparate cu apă și agregate încălzite, și cu adaos de clorură de calciu ca accelerator de priză. In acest scop se efectuează de pe acum pregătirile necesare. Astfel, la șantierul Floreasca se vor amenaja 3 centrale închise de mortare și betoane, dotate cu cuptoare după tipull sovietic ing. Sizov. Se închide spațiul și la centrala de pe șantierul Pod. Muncii, unde apa și agregatele vor fi încălzite cu serpentine de abur. O altă centrală va funcționa la construcția spitalului de la uzinele „23 August“. Se prevede aplicarea metodei sovietice termos la șantierul canalului colector din sos. Olteniței. Aici betonul va fi preparat într-o stație închisă, unde apa va fi încălzită într.un boiler iar agregatele — cu ajutorul unor serpentine, alimentarea cu abur făcîndu-se de la o locomobilă. Temperatura betonului proaspăt turnat la colector va fi păstrată prin acoperirea șanțului și prin căldura proprie a pămtorului la nivelul săupăturii Și la alte șantiere se va realiza protejarea împotriva înghețului și a betoanelor proaspete, prin rogojini și saltele din vată de zgură. Generatoarele cu aer cald tip I.C.S.C., la proiectarea cărora s-a folosit documentația aparatului sovietic Jukov, s-au dovedit de mare folos la executarea lucrărilor interioare te timpul iernii. Un asemenea aparat va fi utilizat la șantierul policlinicii ,,23 August“ pentru încălzirea spațiilor unde se va lucră la finisaj» n cadrul acțiunii de industrializare raionului Gheorgheni din Regiunea tonomă Maghiară s-a prevăzut să construiască, în bazinul de la poa. Harghitei, un complex de prelucrări inului — din care în prezent tacte filatura din Gheorgheni și topița de iu din Joseni. n această filatură se valorifică destule pînă acum inutilizabile ale teoriilor cîrții. Pînă nu de mult, ut material era trimis la străinătate, unde-1 reprimeam sub forma unui duș finit scump. Construcția filaturii din Gheorgheni efectuată de către Trustul nr 8 î nceput în toamna anului 1954, după s-a executat organizarea șantierului n amenajarea unui grup social alcăt din barăci de cărămidă, baie, cană și teren de sport pentru munciii și tehnicienii șantierului. Competent cu grupul social s-a organizat pul productiv, prin executarea centlelor de beton și mortar, a rețelei avii, a drumurilor și a rețelei proprii de apă. După terminarea lucrări de organizare a început executaconstrucțiilor definitive, n centrul amplasamentului indusai este așezat corpul principal deducție, în care sunt montate utilae tehnologice, utilajele pentru condinarea aerului și instalațiile de veniție. Toate acestea sunt necesare specului procesului de producție, în densul căruia se degajă mult praf. Pemdeservirea corpului industrial s-a executat o centrală termică, o stadie pompare și filtrare a apei, re: de canalizare, de aducțiune și de venire a incendiilor. ’antoni salariații fabricii s-au clădit dispensar, o cantină etc. Caracteristica construcțiilor executaeste structura lor de beton armat fabricat in piese grele, care au confecționate fie la întreprinderile producție secundară, fie (cele de pe trei tone) pe poligonul șantier. Montarea prefabricatelor s-a făcut un excavator „Kirov“ cu echipament macara, in iarna anului 1954. Pentru a asigura stabilitatea tempeurii în corpul principal de producție la centrala termică (pe plaiurile eurghenilor clima este caracterizată ntr-o diferență simțitoare între temui lumie maximă și minimă și iernile i foarte aspre), s-a aplicat soluția tării termice cu beton spumos. Pentru a accelera execuția și pentru trmite terminarea lucrărilor de izore hidrofugă înainte de venirea unui ploios din toamna anului 1953, tonul sipumos s-a executat sub formă plăci prefabricate, incă în timpul oii 1954—1955, iar în luna mai 55 s-a montat izolația termică, imdus apa de egalizare, pe o suprafață circa 6000 mp. In cursul lucrărilor ,s-au evidențiat apele de ziduri conduse de zidarii orheieni Dominic Benyovsky și Moi- Kulcsar, precum și echipele de fori. La pregătirea prefabricatelor a betonuluin spumos s-a situat frîn;ă brigada complexă de producție sendară a lui Mihai Sarga, care fiind atît ca tîmplar, cit și ca fierar betonist și-a depășit norma in perinență cu 80—120%. In conducerea lucrărilor au avut merite mari ing. Otto Adamovici, șeful șantierului, și maistrul Ioan Fiuieraș, pentru organizarea corectă a locurilor de muncă. La 1 ianuarie 1956 s-au prezentat pe șantier 16 montori sovietici, conduși de ing. Jiukov, care au început lucrările de montaj. Acestea s-au desfășurat concomitent cu executarea lucrărilor de instalații electrice, sanitare și de ventilația Ritmul lucrărilor de montaj a fost" foarte viu, astfel că la 1 iulie 1956 a putut începe rodajul, iar la sfîrșitul lunii august, după ce prin stația de transformare s-a trecut la alimentarea cu energie electrică, a început producția industrială a acestei fabrici — care avea plan de intrare în foimațiune la 31 decembrie 1956 . Frumos stivuite, tuburile și plăcile ondulate din azbociment umplu platforma de produse finite a fabricii. Nu e mult, abia o lună de zile, de cînd fabrica a început să lucreze cu ambele linii tehnologice și produsele realizate se și bucură de aprecierea specialiștilor. Daci nu e prea îndepărtat nici timpul cînd pe malul drept al Bicazului începuseră să se toarne fundațiile și să se înalțe schelele. Astăzi se ridică mîndră și impunătoare construcția Fabriciii de azbociment, rod al prieteniei și colaborării sovieto-romîne. Experiența avansată a specialiștilor sovietici fie-a fost de ajutor și în acest domeniu. Proiectul noii fabrici a văzut lumina la Harkov. Constructorii romîni i-au dat viață înălțînd zidurile construcției, dar la lucrări inginerii sovietici Bondarenko și Borskovski, au ajutat prin rezolvarea problemelor neclare din documentație. Nu se înălțaseră încă bine zidurile ce conturau noua clădire industrială și au început să sosească utilajele din U.R.S.S. iar mai tîrziu cînd a început montarea utilajelor, iscusiți meșteri montori sovietici au venit să ne ajute. Maiștrii Mihail Grigorievici Fulosov și Piotr Vasilievici Kuznețov sînt numai doi dintre aceștia. Nici ei nu știau romînește și nici montorii romîni nu știau rusește, dar s-au înțeles totuși în limbajul simplu, direct, apropiat al muncii. In timp ce fabrica se înălța și utilajele se montau, cadre de tehnicieni și ingineri se specializau în U.R.S.S. pentru a putea conduce procesul tehnologic al noilor produse. Inginerii Ion Coman și Vasile Antohi, care aveau să devină apoi inginer-șef și respectiv mecanic-șef, maiștrii Gheorghe Ioniță și Octavian Pîrvulescu s-au adăpat la izvorul bogatei experiențe sovietice, iar ing. Ion Bănescu este fostul student din Novocerkask, care la lucrarea de diplomă a prezentat tocmai proiectul unui combinat de plăci și tuburi de azbociment.Dar ajutorul sovietic nu s-a oprit aici. Și astăzi 2 maiștri specialiști sovietici îi ajută pe ai noștri cu vasta lor experiență. Pe lingă maiștrii sovietici cei romîni își îmbogățesc bagajul de Darea în folosință a fabricii de către Trustul nr. 8 s-a făcut în cursul luniii septembrie. , In momentul de față stot în curs d terminare lucrările la drumurile uzinale și tencuielile exterioare. In curînd se vor începe lucrările prevăzute în planul pe anul 1957, care constau în executarea unui grup asocial (creșă și blocuri de locuințe). Noua fabrică din Gheorgheni, în care vor lucra în condiții optime șase sute de muncitori, va contribui la valorificarea unei însemnate bogății a Regiunii Autonome Maghiare, la aprovizionarea cu materie primă a industriei textile. BELA BENCZEL corespondentul „Constructorului“ pentru Regiunea Autonomă Maghiară cunoștințe, iar muncitorii prind din „secretele“ fabricării tuburilor și plăcilor de azbociment. Astăzi colectivul de ln Bicaz numără muncitori vrednici ale căror realizări îi fac cinste și sunt reflectate de mersul producției. Schimbul maistrului Gh. loniță de la linia de plăci și-a îndeplinit și chiar depășit luni de lună planul. De aceea e considerat „cel mai bun“. La tuburi nu se poate spune cine e fruntaș întrucît ambele schimburi merg la fel de bine, iar sortimentele sunt limitate. Se produc numai tuburi de 100 și 117 (pentru mufe). Atunci cînd sortimentele se vor lărgi (în viitor se vor produce și tuburi de 125 și 150) probabil că întrecerea se va intensifica și va apare și un fruntaș. Calitatea produselor e urmărită cu exigență atît de laborator cit și de controlul tehnic. Laboranta Emilia Țîrtea și controlorii tehnicei N. Dincă la plăci și Petre Botezatu la tuburi sînt cei mai „pretențioși“. Mergînd pe linia evidențierilor, am ajunge pînă la urmă să lăudăm întregul colectiv, fiindcă merite are fiecare. Am vrut doar să arătăm felul în care au reușit să-și însușească această nouă meserie de la prieteni adevărați care își pun din toată inima la dispoziție experiența și acordă tot ajutorul pentru dezvoltarea unei industrii noi. E. TUTOVEANU (după o corespondență a tov. I. Vinuilescu), Fabrica de azbociment de la Bicaz ROD AL PRIETENIEI Executata după un proiect sovietic, dotată cu utilaj sovietic, îndreptar prețios in efectuarea pregătirilor de iarnă POȘTAȘUL A AdUS UN PLIC Intrate in funcțiune abia de 3 luni, utilajele Fabricii de azbociment din Bicaz au și produs peste plan 65.480 de plăci ondulate și 38 de tone de tuburi. Au mai contribuit la acest succes: maiștri Dumitru Popa, Costin Artemie și Aurel Leahu, ondulatoarele Maria Garda, Elena Sfîrsu și Lucia Boghian, etc. AVANTAJELE UNEI METODE DE MARE PRODUCTIVITATE La Trustul nr. 7-Petroșani se lucrează după experiența tencuitorilor din U.R.S.S. Nimeni nu poate contestaptul că fără folosirea morizării, suprafețele uriașe tencuieli la noile locuri, din Valea Jiului n-ar tea fi realizate la terme 1 stabilit Și cu forța de încă de care dispunem, i mai muilți ani aplicăm succes metoda sovietică tencuirii mecanizate, organizarea formațiilor de crit în brigăzii de speciante. Numai în primele ani ale acestui an s-a exetat cu ajutorul pompelor mortar o suprafață de 6. 000 mp de tencuieli, spă experimentarea mai ultor tipuri de injectoare,am oprit la cel cu memamă de cauciuc, care s-a ivedit cel mai avantajos. La trustul nostru funcinează în prezent 6 bri•e izi de tencuire mecanizată, dau laolaltă o probiție lunară de 30—35 000 P.Stațiile de tencuire mecarată sînt dotate cu cîte o ndă transportoare, un co•gang și 1—2 pompe de arțar. Avînd în vedere volumul ane de tencuieli pe mai em de executat și întrut trustul nu are la dotație trea pompe și malaxoare e îi trebuie, tehnicienii studiat această problemă în urma unei serii de periențe, s-a ajuns ca la iele stații o singură pomsă facă transportul lecția mortarului, fără a și ai intrebuița pompa de releu. Această metodă se poate extinde la toate stațiile, însă sunt necesare furtunuri sau conducte metalice bune, care să nu piardă presiunea. La șantierul 1 Petroșani o singură pompă deservește două brigăzi (ale lui I. Negulescu și N. Pătroi), prin fixarea unei ramificații la orificiul de evacuare a mortarului, dînd ■astfel posibilitatea de a se monta două conducte. Acest sistem permite ca ambele formații, întrebuințimd aceeași stație, să lucreze în același timp. La unele stații, colergangul a fost înlocuit cu betoniere care, cu o atenție mai mare din partea mecanicilor, malaxează tot așa de bine mortarul. Prin întrebuințarea betonierei prețul de cost al tencuielilor se reduce, deoarece în acest sistem se elimină banda transportoare. Brigăzile de tencuire mecanizată ale tovarășilor Podweiler și Gh. Ileana de la șantierul 4-Lupanu, Negulescu, Arșei și Petroi de la șantierul 1-Petroșani și A. Buciu de la șantierul si-Vulcan dau o producție medie zilnică de cite 200— 300 mp de tencuială finită. Tehnicienii trustului și ai șantierelor au studiat și executarea mecanizată a tencuielilor de fațadă. In prezent funcționează 3 brigăzi de tencuieli exterioare mecanizate. Introducerea acestei metode se datorește șantierului 6-Vulcan, unde ing. D. Andor, șeful șantierului, și Ion Vaicu, șeful brigăzii, au persistat în această acțiune și nu s-au descurajat în fața greutăților ce le-au întîmpinat pe parcurs. La acest șantier colergangul a fost înlocuit cu un malaxor cu cupă, eliminîndu-se banda transportoare. O singură pompă face transportul și injecția. Brigada este compusă din următoarele formații: echipa care pregătește suprafețele, execută punctajul, cioplește eventualele ieșituri și astupă golurile prea mari; echipa care aplică stratul de mortar cu injectomul; echipa care nivelează mortarul cu dreptarul; echipa de obiscuit; echipa de ancadramente. Toarte aceste formații trebuie astfel dimensionate, nicit să dea aceeași producție, pentru coordonarea activității lor. In general, formațiile de tancțiune de fațadă trebuie să dea o producție de 100 mp zilnic, fiind dimensionate în acest sens. La șantierul 3 Petrila au luat ființă 2 brigăzi de tencuire mecanizată la fațade, care vor fi deservite de o singură stație de mortar. Aceste brigăzi, conduse de tencuitorii Ghinai și Budică, au o bună organizare internă, datorită căreia vor depăși chiar 500 mp zilnic. Pentru rezultate cît mai bune, comitetul sindical al trustului ar trebui să inițieze o întrecere socialistă între brigăzile de tencuire mecanizată. In anul 1957, problema tencuirii mecanizate la interior și exterior trebuie să între într-o fază mai înaintată. In acest sens tehnicienii de la întreprinderea de utilaj și transporturi nr. 711 sunt datori să analizeze posibilitatea de a aplica la malaxoarele colergang aupă pe șine, eliminind bano da transportoare, ceea ce va reduce prețul de cost al lucrării și întreruperile (este bine știut: cu cît se întrebuințează mai multe utilaje într-un proces tehnologic, cu atît întreruperile cresc). Pentru brigăzile de tencuire de fațadă va trebui să ne preocupăm de asigurarea unor stații mobile și, cu ajutorul ministerului, să ne procurăm schelă metalică suficientă pentru a crea fiecărei brigăzi un front de lucru zilnic de 1.000—1200 mp. Inginerii, tehnicienii și muncitorii tencuitori trustul nostru studiază din în continuare materialul, documentar sovietic, pentru îmbunătăți ,aplicarea acesteia, metode care ușurează munca fizică, ridică productivitatea muncii și cîștigul muncitorilor. AUREL OLTEANU șeful serviciului organizarea muncii de la Trustul de construcții ____________nr. 7 După experiența cluburilor sovietice înainte însă de a stabili planul de activitate "în această direcție, am consultat materialul documentar sovietic. El ne-a luminat și mai bine calea. De mare folos ne-au fost cele publicate în revistele ,,Din experiența sindicatelor din U.R.S.S.“ și „Klub“. Eram de pildă, rămași în urmă cu problema agitației vizuale la sprijinul problemelor tehnice de producție.Articolul lui A. Laipșin, directorul Casei i de cultură „Maxim Gorki“ din Sverdlovsk, apărut în revista sovietică „Kilub“ (nr. 10 din 1955) ne-a deschis o largă perspectivă la folosirea expozițiilor, panourilor, listelor bibliografice și filmelor ca forme ale propagandei tehnice. Vreau să arăt de asemenea că folosind experiența tovarășei Kneajevskaia, de la biblioteca Casei de cultură din Kiev, am reușit să desfășurăm o largă popularizare a cărților tehnice. Astăzi, în munca colectivului bibliotecii clubului nostru ne folosim în mod curent de materialele apărute în publicația ,.Din experiența bibliotecilor sovietice“. Lucrarea „Casa de cultură Viborg", în , care este expusă activitatea acestei case de cultură constituie un adevărat ghid al activității noastre. Glubul ,,Constructorul“ dispune și de o frumoasă grădină de vară. Pentru a o pune la valoare, conducerea clubului s-a folosit de experiența clubului „Vorovski“ din Moscova, dobândită prin mijlocirea broșurii „Munca clubului în timpul veci!“ de E. Belkin. Spre a fi mereu în curent cu activitatea cluburilor sovietice ne-am hotărît să inițiem un schimb de scrisori cu un club din U.R.S.S. Acest lucru l-am izbutit repede. Acum purtăm corespondență regulată cu clubul :,$troi. tei“ (Constructorul) din Moscova. Prin acest schimb de scrisori am găsit rezolvarea la o seamă de probleme ce frământau conducerea clubului nostru, privind munca de organizare a clubului, în general, și activitatea bibliotecii, în special. Iată — pe scurt — cum folosește conducerea clubului nostru experiența cluburilor sovietice. Ținînd seama de rezultatele obținute pînâ acum, ne vom strădui și de aici înainte s să căpătăm cu mai multe informații asupra activității cluburilor din Țara Socialismului. Scontăm în acest fel numai succese. I. FA1BIȘ președintele comitetului de conducere a clubului „Constructorul“ București, încă de mult timp clubul nostru — .,Constructorul“București folosește consecvent experiența cluburilor sovietice. Astăzi nu există sector de activitate al clubului în care să nu se facă simțite pildele oferite de activitatea cluburilor din țara vecină și prietenă. La începutul anului, după ce colefitivul nostru de conducere a dezbătut sarcinile ce-i revin din documentele celui de al II-lea Congres al P.M.R. precum și din lucrările Plenarei C.C.S., ne-am îndreptat toată atenția activității noastre, asupra muncii de propagandă tehnică. Operativitate in conducerea producției După un model foarte obișnuit în întreprinderile din Uniunea Sovietică, a fost introdusă și la fabrica de ciment „Ilie Pintilie“ din Fieni o stație-dispecer cu ajutorul căreia producția poate fi condusă cu multă operativitate. Iat-o în fotografie pe operatoarea Ana Ispas care mijlocește dispecerului-șef legătura cu orice secție sau orice serviciu din fabrică. Tot ea este cea care înregistrează comunicările venite din fabrică și care transmite ordinele conducerii concomitent mai multor sau tuturor secțiilor. Această stație telefonică complexă permite dispecerului-șef să poarte convorbiri directe cu mai mulți șefi de secție dintr-odată. Totodată el poate fi in acest fel permanent informat asupra mersului producției. Este limpede deci pentru oricine cît de neprețuite servicii aduce fabricii aceasta stație-dispecer. / // Pe adresa lui Bela Blumer, la Institutul de proiectare a construcțiilor a sosit mai detinăzi un plic. Un plic simplu, obișnuit. După mărci, și mai cu seamă după mulțimea ștampilelor, se vedea bine că venea de departe. Intr-adevăr, expeditorul era ing. Viktor Grișko, un tînăr inginer sovietic care din îndepărtatul Murmansk, trimitea vești unui prieten din București. Intr-una din camerele căminului studențesc al Institutului de ingineri constructori din Leningrad s-au cunoscut trei tinerii: Karl Torkan, Viktor Grișko și rominul Relu Blumer. Colegi de cameră, de an și de grupă. Ajutat de cei doi sovietici, studentul român a învățat repede limba rusă. Asta a însemnat mare lucrru. Putea urmări fără dificultate prelegerile, putea lua parte la dezbaterile din seminarii. Karl, Viktor și Bela n-au fost doar colegi. Intre ei s-a înfiripat o prietenie strînsă. Ii puteai vedea mereu împreună, povestindu-și intimplări din viată, năzuințe de viitor. Anii s-au scurs pe nesimțite. Viitorii ingineri constructori au început să lucreze la proiectele de diplomă. Belu Blumer a executat proiectul „Siloz de cereale pe lingă o moară republicană". A primit calificativul „Otlicino" — excepțional, de altfel ca și ceilalți doi prieteni. Studenții Institutului de ingineri constructori din Leningrad sunt pregătiți de către profesori al căror renume a trecut de mult granița Uniunii Sovietice. Kart Torkan, Viktor Grișko și Belu Blumer au fost elevii profesorilor K. B. Sahnovschi — de la catedra de beton armat (lucrarea sa intitulată „Construcții din beton armat", tradusă de multă vreme, in limba română, stă la baza muncii de proiectare în institutele noastre), M. Ristov la construcții metalice, Smirnov, Biciukin și Veber — la tehnologia execuției și organizarea șantierelor, autori bine cunoscuți ai mai multor lucrări traduse și la noi în țară. Prietenia dintre cei trei tineri nu s-a terminat o dată cu absolvirea institutului. E drept că tinerii ingineri s-au despărțit Karl Torkan lucrează acum ca inginer pe șantierul unui combinat metalurgic la Celeabinsk, Viktor Grișkov la Murmansk, iar Belu Blumer e proiectant în București. Ei despart mii de kilometri, dar legăturile dintre ei sunt și azi la fel de strînse. Scrisorile duc veștile de la unul la altul. Belu Blumer le-a trimis foștilor colegi vești despre proiectele magaziei de borhot de la Freidorf și căii de rulare de la Combinatul chimic nr. 1, la care a lucrat și el. Prietenii din URSS. îl informează permanent despre ultimele noutăți tehnice în domeniul construcțiilor. Și alte prietenii dragi s-au legat în anii studenției. Cu prof. S. P. Vlazminski, de la catedra de rezistenta metalelor și teoria elasticității, Belu Blumer a lucrat impreudă în laborator. O scrisoare primită din Leningrad i-a adus vestea că dizertața susținută de S. P. Vlazminski a fost primită cu mult ininteres, iar autorul ei a obținut titlul de candidat în științe tehnice. Bucuria aceasta, a crezut profesorul sovietic că trebuie să o afle și studentul român de ieri, proiectantul de azi de la București. Nu va trece prea mult timp, și o veste la fel de bună va primi și profesorul din Leningrad, căci Belu Blumer își pregătește aspirantura. ★ La Institutul de proiectare a construcțiilor a sosit un plic. Un plic simplu, obișnuit. Inginerul Blumer l-a deschis cu emoție. Inima îi bătea mai repede, ca de obicei. Era de la Viktor. De la Murriansk. „...Șa noi a apărut o literari care cred că te interesează și pe tine. Instrucțiuni pentru calcul secțiunilor de beton Ie Umilă. O vei primi ti curînd..." Un gest de prietenie simplă, adevărată. A, Z. Foreza „Ureleț“ la lucru Turla de 22 de metri domină șantierul de locuințe Floreasca, rivalizînd în înălțime cu macaralele-turn. Iar pu iăitul regulat al forezei pe șenile întrece zgomotul betonierelor, al camioanelor și tractoarelor. De 4 ani lucrează maistrul sondor Vintilă Dinu cu „Uraleț“-ul. La Filindeni, la Cățelu, la Rovinari și pe alte șantiere, minunatul utilaj sovietic și-ia făcut pe deplin datoria. Patru ani, fără nici o reparație capitală. E ultima zi de foraj la șantierul . Floreasca. Maistrul Dinu, sondorii Nicolae Stoian, Gheorghe Mămăligă și Ilie Stoica au venit aici cu două luni în urmă. Iar acum coloana a ajuns la aproape 190 de metri. Angajamentul micului colectiv va fi, desigur, realizat: pînă marți după amiază în cinstea zilei de 7 Noiembrie, se va așeza și filtrul și se va extrage coloana. Puțul de mare adîncime va putea începe să alimenteze cu apă noul cvartal iar echipa de sondori va pleca mai departe, pe un alt șantier al întreprinderii de foraje... SUS: Tur la foraj JOS: Echipa maistrului Dinu la foreza „Urals“ Folosirea materialului documentar sovietic Realizările constructorilor sovietici sunt urmărite cu mult interes de cercetătorii din I.C.S.C. La biblioteca tehnică a institutului, ei consultă în deosebi materialul documentar sovietic, pentru rezolvarea diferitelor probleme cu privire la introducerea tehnicii noi și industrializarea construcțiilor. Pentru urmărirea problemeilor de proiectare a locuințelor și clădirilor publice din panouri portante și din schelet cu panouri, de un real folos sunt lucrările „îndreptar privind proiectarea locuințelor și clădirilor publice din panouri portante și din panouri cu schelet“ și „Proiectarea și executarea clădirilor din blocuri mari și panouri mari“, editate de Academia de Arhitectură a U.R.S... Ele au ajutat la punerea la punct a calculului și a procesului tehnologic, pe baza cărora s-a trecut la executarea la noi în țară a primului bloc experimental din panouri mari din beton armat, pe șoseaua Giurgiului. Instrucțiunile TMPS privind „Confecționarea prefabricatelor din beton și beton armat pe poligoane“ ,au stat la baza elaborării în cadrul I.C.S.C. a unor teme de proiectare și a colaborării cu I.P.C. la proiectarea unor tipuri de poligoane ce urmează să capete dezvoltare în cursul celui de al doilea cincinal . De asemenea, la rezolvarea satisfăcătoare a unor probleme în legătură cu construcțiile din blocuri mari a contribuit în deosebi studierea lucrării sovietice „Condiții tehnice pentru fabricarea și folosirea blocurilor mari din beton“. Studiile cu privire la folosirea oțalurilor superioare pentru beton precomprimat au fost puse la punct cu ajutorul materialului documentar tehnic sovietic: „GOST 7348-55“ și articolele lui Gvozdev, Beit, Saihin ș. a., publicate la diferite reviste sovietice. M.I.M.C.M. și uzinele „Industria sîrmei“-Cîmpia Turzii s-au putut convinge astfel de necesitatea sporirii rezistențelor, livrării sîrmelor în colaci de diametre mari și studierii armăturilor de mare rezistență cu profil periodic. In privința organizării raționale a executării construcțiilor de locuit cu aplicarea concretă a metodei de lucru „în lanț“, un sprijin prețios îl dau regulile tehnologice obligatorii pentru executarea unei clădiri de locuit, elaborate de VNIOMS. Folosiindu-se exemplul sovietic, în cadrul I.C.S.C. s-au întocmit primele reguli tehnologice pentru executarea unei construcții de locuit cu trei etaje. In elaborarea fișelor tehnologice pentru lucrări de terasamente a stat la bază, în ce privește metodica de întocmire, articolul „Material informativ pentru întocmirea fișelor tehnologice pentru lucrări de terasamente“, tradus dintr-o revistă sovietică. Pentru a se ins. c. s. c. tare a lucrărilor de terasamente, care sintetizează experiența bogată ,a constructorilor sovietici, și ,a se elabora în continuare fișe tehnologice pentru lucrări de terasamente la construcții civile și industriale printr-o corespondență directă cu Ministerul construcției de întreprinderi pentru industria metalurgică și chimică al U.R.S.S. s-a obținut, în cadrul schimbului de experiență tehnico-științifică al I.C.S.C. cu străinătatea, lucrarea „Fișe tehnologice tip pentru executarea lucrărilor mecanizate de terasamente“. Cataloagele sovietice cu piese de schimb ZIS-150, GAZ-51 ș.a. au stat la baza întocmirii nomenclatoarelor de utilaj pentru autovehicule. La alegerea tipului de treiler pentru transportul panourilor prefabricate s-au consultat articole din revista sovietică „Mehani. . zațiia stroitelstva“ — în deosebi la schema generală constructivă pentru suiprastructura treilerului. „Instrucțiuni sumare pentru exploatarea și totreținerea autoîncărcătorului TIP-4000 M“, elaborate de Ministerul construcțiilor de automobile și tractoare al U.R.S.S., au constituit sursa principală a întocmirii normativului I.C.S.C pentru întreținerea și exploatarea acestui tip de autoincărcător, folosindu-se ideile principale de organizare, tabelele cu defectări și remedierea lor, schema de ungere ș.a. Schimbul de experiență tehnico-științific cu diferite institute similare din U.R.S.S. — ca VNIOMS (Institutul unional de cercetări științifice pentru organizarea și mecanizarea construcțiilor) și TNIPS (Institutul central de cercetări științifice pentru construcții industriale) ,a făcut ca I C.S.C. să se îmbogățească cu un valoros material documentar tehnic, permanent solicitat și valorificat de cercetători. Materialul documentar sovietic prilejuiește un contact prețios al cercetătorilor din I.C.S.C. cu gîndirea veșnic inovatoare ,a constructorilor sovietici, o posibilitate de cunoaștere a luminilor