Constructorul, iunie 1957 (Anul 9, nr. 385-389)

1957-06-01 / nr. 385

In luptă pentru un regim de stricte economii j ICE E *ori la fabrica de ciment Ce se mai poate economisi în fabrica noastră? Privire în viitor In calitatea pe Care o dețin, desigur că sînt permanent preocupat de problema rentabilității întreprinderii noastre. Așadar, problema economiilor nu îmi este străină. De altfel muncitorii noștri se pot lăuda că ei produc una din cele mai ieftine țigle din țară. Ceea ce nu însemnează că noi am făcut totul. Răspunzind întrebării dv. aș vrea să mă opresc însă la câteva obiective de perspectivă care nu trebuiesc neglijate, pentru că problema economiilor nu este numai o chestiune imediată, aflătoare în ochii noștri, ci este și o importantă chestiune de viitor. Din acest punct de vedere aș vrea sa fie judecat răspunsul meu. Cred că ar fi bine dacă uscătoriile fabricii noastre ar fi amenajate în așa fel nncit uscarea produsele să se facă cu aer cald (de la ventilatoare), tntruck uscarea cu gazele de ardere din cuptor provoacă distrugerea înainte de vreme a ramelor. Numai din prezervarea ramelor ar rezulta anual economii de peste 300.000 de T<i l și truck noi iarna suntem puși în situația de a arde țiglele alături de cărămizi pe care le folosim de 3—4 ori pînă la distrugere, mă gîndesc Că dacă am amenaja o secție cu o producție mai mică de cărămizi, In spațiul din spatele fabricii am avea în permanență cărămizile necesare la așezarea, și arderea țiglelor in cuptor. Dintr-un calcul sumar rice asta ar reprezenta economii lunare de peste 70.000 de lei. Altă sursă de economii pentru fabrica noastră ar fi folosirea unui excamtor-blindă, care pengă că ar înlătura efortul fizic al muncitorilor din carieră, ar ridica simțitor și productivitatea muncii. Și la efectuarea transporturilor de nisip am obține destule economii dacă am folosi un autocamion în locul căruțelor. Aceasta ne-ar aduce un plus de 2000 de lei lunar la capitolul beneficii. De câtva timp ne confecționăm singuri în fabrică aproape toate ramele miei de care avem nevoie. Este lesne de calculat ce economia ne aduce acest lucru: cumpărată gata confecționată o ramă mică costă 3 lei, pe când făcută de muncitorii noștri ne costă doar 1,10 lei. La fel se intimplă și cu ramele mari, unde diferența de preț este de aproape 5 lei la bucată. Cu titlu informativ arăt că noi avem nevoie anual de peste 200.000 de rame mici și de peste 53.000 de rame mari, deci ar rezulta o economie destul de frumoasă dacă le-am confecționa pe toate in fabrică. Ca o ultimă problemă, cred că ar trebui studiată și sistematizarea căilor de transport din fabrică. IOAN BOTEANU Contabil-șef al fabricii de ț țgle și cărămizi „Ghiriș-Arieș“- Cîmpia Turzii Pe maistrul secției de geamuri l-am întîlnit intîmplător. Era doar în trecere prin curtea fabricii, căci e în concediu și totuși nu-și mai vedea capul de treabă... Iși construiește omul casă în marginea Mediașului. Maaistrul Oprea Spireanu mi-a fost recomandat drept un salariat destoinic, fruntaș in producție. Mi-am permis deci să-i răpesc citeva clipe, punîndu-i întrebarea care intitulează ancheta noastră. Omul oacheș, cu ochii negri mari și cu privirea blinda, s-a dovedit bun gospodar nu numai In ograda lui, ci și in treburile producției. Nu a avut nevoie de răgaz ca să răspundă, ceea ce dovedește că problemele secției sale îl frămîntă permanent. Chiar și cînd e în concediu... iată răspunsul său: „S-o luăm așa, pe fând. Ce economii am putea de pildă face la materii prime ? Propun ca la grosimile de geam să luăm întotdeauna limita de jos, minimă, a prevederilor standardului. De ce să producem noi geam de 3,2 mm ctnd ni se îngăduie să-l facem de 2,8 mm? De ce să lucrăm la 6,4 mm ctnd se poate și 6,6 și 5,7 și 5,8 mm. ba chiar pînă la 6 mm? Cred că nu e necesar să mai arat ce economie reiese de aici. Asta. Ați văzut în drep bine, dacă această sticlă va fi spălată și dată in folosința la secția de vi le spună insă toate deodată? Dar pentru că tot veni vorba, aș mai propune ca lucrările de reparații să fie și la noi (ca în alte părți) luate în primire cu proces-verbal. Atunci poate nu am mai avea atîtea opriri neprevăzute care înseamnă risipă de timp și de muncă, înseamnă eforturi zadarnice. Din cauza aceasta am avut dese greutăți la camera de amestec, din cauza aceasta împingătorul automat se strică prea des. Inlăturînd toate acestea, se cheamă că tot am făcut ceva economii..“ (v. b.) „Plenara C.C. al P.M.R. consideră necesar să se aplice un regim de stricte economii, este o datorie a tuturor organelor de stat și economice să lupte cu perseverență pentru economii de materii prime, combustibil, energie electrică și alte materiale, pentru mai mult simț gospodăresc în conducerea activității economice și administrative. (din Rezoluția Plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956). REPARAȚII BUNE ECONOMIE 0 ÎNTREBARE * 0 ÎNTREBARE ★ ♦ 0 ÎNTREBARE* 0 ÎNTREBARE* I PROPUNERI VALOROASE Ing. Ovidiu Rațiu, necesară înlocuirea de 3. Prin folosirea In șeful serviciului profinctivă a injectoarelor cuptor a unor cărămizi duc fie la fabrica de vechi de gaz metan din subțiri (în locul celor țigle și cărămizi „Her- interiorul cuptorului cu normale ca pînă acum) cules‘‘-Tîrnăveni: „Vă alte injectoare, ca acelea la separarea rindurilor rog să-mi permiteți să folosite de noi acum la de țigle, se poate reanumerotez modestele-mi exterior și pe care noi liza un spor de circa propuneri, le-am numit „sistem 80 de țigle la fiecare 1. In jurul cripto- Nago“). Adaptind totorind și de 960 de bucăți tului Hoffman din fa dată la ele, în cuptor, pe cameră, mărind asta brica noastră există si o cameră de combustie, fel capacitatea de tinii de covil. Dacă a s-ar putea obține țigle cărcate și obținînd în acestea ar înconjura cap de calitate mai bună, cest fel o producție sunt intrerupte,* line* atunci reizîndu-se astfel o eplimentară de circa s-ar putea reduce cu mai eonomie de 8—8000 de 80.000 de țigle profilate bine de 90 la sută de lei pe an, ' trase pe an“,șeurile care se produc astăzi din cauza trept-N. R. Socotim auto sub aprecierea tovingradațiilor pe care le suțin drept... nepotrivită întrucît din răspunsurile portă vagonetele ce trag de mai sus propunerile sale nu numai că nu sportăm brlele, sunt modeste, dar prezintă — în special ultima — 2. Tot la cuptorul un deosebit interes și merită atenția forurilor Hoffman cred că ar fi tutelare). Răspunzind inițiativei metalurgiștilor de la uzinele „I. C. Frimu”-Sinaia, muncitorii de la fabrica de carton asfaltat „Horia, Cloșca și Grișîh” din Turda au pornit cu hotărîre la înfăptuirea unui regim sever de economii. "Prin creșterea productivității muncii, introducerea unui control riguros în ceea ce privește folosirea materiei prime și a agregatelor, s-a reușit să se obțină o serioasă reducere a prețului de cost la produsele fabricii. Pina la sfîrșitul lunii, economiile realizate de harnicul colectiv turdean depășesc suma de 110.000 lei. La obținerea acestei economii și-au dat contribuția colectivele de muncitori conduse de Alexandru Komaromi, Andrei Dudaș, Gheorghe Cimpoieru și Andrei Szerepi care prin mai buna gospodărire a materiilor prime au redus cu mult consumurile specffice. Numai la bitum s-au obținut economii de 5500 de lei, la nisip — de 8000 de lei, iar la pînza folosită pentru fabricarea pînzei asfaltate — fie peste 17000 de lei. In lunile ianuarie și februarie fabrica de azbociment din Oradea nu a reușit să-și realizeze planul pe sortimente, iar prețul de cost planificat a fost depășit. Analizînd această stare de lucruri, conducerea fabricii, sprijinindu-se pe capacitatea și dragostea de munca a salariaților, a întocmit un plan de măsuri care să ducă la sporirea producției, la valorificarea deșeurilor, la înlăturarea tuturor cauzelor care au determinat rămînerea în urmă. In acest plan a fost prevăzută înlocuirea sistemului vechi de tăiere a foii de azbociment. Operația se face cu ajutorul unor foarfeci automate adaptate la papmașina nr. 2. Această modificare va pretinde o cheltuială minimă, dar va aduce o sporire cu peste 40"/h a producției, iar economiile antecalculate se ridică la 800.000 de lei anual. Deoarece la secția de tuburi de beton, stropirea tuburilor se făcea în condiții grele, din care cauza și calitatea avea de suferit, s-a introdus un sistem de stropire automată, înlocuind prin acest procedeu 3 muncitori care vor fi repartizați la alte locuri de muncă. Tot la această secție se va introduce o bandă transportoare cu care tuburile vor fi cărate în hala de depozitare. 1 . Studiind cu atenție problema valorificării deșeurilor de azbociment, cabinetul tehnic a propus trecerea la, producția de blocuri de zidărie. Dacă înainte fabrica plătea pentru evacuarea acestor deșeuri 15—20.000 de lei lunar, odată cu începerea producției de blocuri, fabrica încasează prin vînzarea lor peste 60.000 de lei lunar. O grijă deosebită se acordă în fabrică și economisirii materiilor prime. Dacă în procesul de producției s-ar mai face economii de numai 2"/ 1 la unele materii prime, s-ar puteai obține economii anuale de cca. 6 vagoane de azbest și 10 vagoane de ciment. Iar dacă la producția de plăci de azbociment se va reuși reducerea rebuturilor cu 3/», înseamnă că fabrica ar putea livra în plus ] material de invelitoare necesar la 120i de locuințe Rezerve în această fabrică s-au mai găsit și valorificate prin refolosirea materiilor prime rămase de la prelucrare și care se introduc din nou în procesul de producție. Aceasta înseamnă scăderea rebuturilor cu încă ?•/* a Ca urmare a unei propuneri făcute] de către ing. Iuliu Andrassy și Iona Vasile de la uzina electrică a orașului și de către Eduard Weisz, directorul fabricii și ing. șef Traian Gîrlea, a fost îmbunătățit factorul de putere electrică prin montarea unui generator electric. Pînă la montarea acestui generator fabrica plătea Iu nar amenzi de peste 12.000 de lei, iar în prezent această sumă reprezintă o economie. Muncitorii din fabrică și-au insușit cerințele luptei pentru economii.] Ei se străduiesc să folosească rațional materia primă și să contribuie la reducerea prețului de cost. Printre cei mai buni în această acțiune pot fi citați șeful de echipă Ianoș Bodanar, prefără Estera Olasz care de 9 ] ani de zile dă în fiecare zi cite două norme, și maistru! Simion Costa care , împreună cu brigada sa folosesc cu [ 2,5"» mai puțin material decît cele ' ialte brigăzi. I SCUMP LA TĂRITE Profitînd de întrebarea pe care i-a adresat-o gazeta noastră, directorul fabricii de cărămizi „Aradul“ Andrei Naray ,a ținut să treacă tov revistă unele din lipsurile subalterniîților săi și să le reamintească și pe această cale unele mijloace de a realiza economii. „Voi începe cu mecanicul nostru șef care nu urmărește deloc consumul de ulei și unsori. Acestea se scot din magazie fără nici un fel de control. Ungerea agregatelor se face „FIECARE PRODUS CU UN PREȚ DE COST CÂT MAI REDUS” Ia voia întîmplării și nu e de mirare că după aceea uleiul începe să curgă pe jos, adică se prelinge de la transmisii pe podea. Oare nu ar fi mai bine să punem o tăință în locul unde curge uleiul (pentru a-l recupera) sau sa luăm vreo altă măsură care să ne permită realizarea unor importante economii? Acum, cîteva cuvinte despre contabilitatea noastră, care urmărește cu multă sîrguință consumul de... hîrtie de scris și de rechizite, dar a uitat să se preocupe de risipirea altor obiecte și în special de consumul exagerat de becuri. Așa se face că în timp ce la rechizite avem economii, „consumăm“ 200—300 de becuri pe lună! Dacă împreună cu tehnicienii s-ar lua măsuri mai severe, fabrica ar putea înregistra un consum lunar de numai 100 becuri. Unul din mijloacele de a evita risipa inconștientă de materiale este analiza cel puțin la 15 zile a prețului de cost pe elemente." IN LOC DE CHELTUIELI - BENEFICII ••• Au înțeles valoarea „lucrurilor mărunte" După ce masivul a fost sfredelit cu ajutorul perforatoarelor și s-a introdus astralita în găuri, vocea lui Iosif Szűcs sau a lui Ștefan Kerekeș — artificieri de frunte — face să răsune valea: „foci". Curînd, ecoul se repetă strigătul. Ceilalți mineri s-au adăpostit la locuri ferite și după cîteva minute liniștea munților este despicată de răbufnitul sec al exploziei. Una, două, trei, detunăturile dovedesc că toate găurile au fost spulberate de explozivul care a mai mușcat o bună bucata de ghips din, masivul ce de sute de ani își trăia veacul fără... supărări. De cîțiva ani însă artificieri, mineri, spărgători de piatră s-au așternut cu temei la litera'PDUí dariéra Leghia trebuia să fie exploatat cît mai mult ghips. Nici nu s-a liniștit bine zgomotul unei noi explozii și spărgătorul de piatră Anton Palocsay, înarmat cu barosul, începe fărîmarea blocurilor mai mari. In altă parte, excavatorul îmbucă, cu gura lui de Flăminzilă, din grămada de piatră pe care o mută în vagonetele ce vor duce ghipsul pînă la stația de încărcare a funicularului. Printre cei mai vrednici încărcători din stație, trebuie arătat Iosif Tyukodi despre care toată lumea vorbește numai de bine. La panoul de onoare, sub fotografia lui, stă scris: „Este cel mai conștiincios muncitor din carierele de piatră, iubește munca, nu refuză niciodată chemările întreprinderii. Este fruntaș în muncă de mai mulți ani". Corfele încărcate de Tyukodi pleacă legănîndu-se lin pe cablul aerian, suspendat pe stilpii funicularului, pînă la fabrica din Aghireș. In cuptor ghipsul este supus deshidratării, operație supravegheată cu multă pricepere de cucătorul Ion Panczek. Mai departe, piatra se macină, se ambalează in saci. Sacii care poartă marca fabricii „Rapid" din Aghireș sunt expediați cu trenul spre șantiere sau spre alți beneficiari care au nevoie de ipsos. De câtva timp în această întreprindere se dă o adevărată bătălie pentru economii. Fiecare secție ține o evidență strictă a consumurilor specifice, a forței de muncă folosite. Se zice că fiecare se gospodărește chibzuit. In fiecare săptămână în biroul directorului Gavril Deaș, șefii de secții se adună, la o scurtă ședință. Rodul acestor consfătuiri îl oglindesc cifrele de mai jos. Dacă în luna ianuarie prețul de cost a fost depășit cu 17,96%, pe luna februarie s-a redus sub sarcina planificată cu 5,69%, iar pe martie cu 8,20 °/s. Aceste cifre au devenit realizabile în urma reducerii considerabile a consumului de cărbuni, ulei, motorină, explozivi etc. Pînă în prezent, cele mai bune rezultate in gospodărirea secțiilor le-a obținut maistrul Ludovic Gyorfi care în schimbul său a realizat cea mai mare producție, cu cei mai mici indici de consum. La carieră, prin mai buna folosire a explozivilor, s-a reușit să se dea o mai mare cantitate de materie derocată și expediată în fabrică. Economii s-au realizat și la secția desfacere unde prin mai atenta minicire a sacilor de hîrtie (care se risipeau sau pur și simplu... dispăreau), s-au realizat economii lunare de 10.000 de lei. Șefii de schimb Ștefan Răcășan și Elemer Konrad s-au distins în mod deosebit in acțiunea de economisire a lucrurilor mărunte, in ultimul timp muncitorii de la Aghireș au primit sarcina să furnizeze fabricii ,,Victoria socialistă" din Turda ghipsul necesar producerii ipsosului de modelaj, atit de solicitat in industria ceramică pentru formele de țigle. Se știe că toate fabricile de țigle condamnau calitatea slabă a ipsosului primit pînă acum. Pentru a se achita de această obligație, ipsosarii din Aghireș au găsit in carierele lor ghips de calitate superioară, ce necesită curățire și spălare, pe care în curînd vor începe să-l expedieze în cantități suficiente la Turda pentru preparare. Ipsosarii de la Aghireș socotesc că și în acest fel — contribuind la îmbunătățirea calității unui sortiment important — ei își fac datoria în lupta, pentru mai multe economii, pentru întronarea spiritului gospodăresc în industria noastră. N. NEGOIȚA ★ Credite bine folosite întreprinderile din industria geamurilor și a materialelor izolatoare au folosit cu multă pricepere și înțelegere justă a problemei — creditele cu largheță acordate de Stat pentru diverse lucrări de îmbunătățire a producției. Fabrica de geamuri din Tărnăveni oferă un exemplu edificator..Obținând de la Banca de Stat creditele ce se pun la dispoziție pentru lărgirea producției de bunuri de larg consum, fabrica a construit și amenajat la începutul anului o secție specială de valorificare a deșeurilor de geam armat. (Se știe că în fabrica s-au adunat de citeva decenii mii de tone de deșeuri de geam armat cărora multă vreme nu li s-a găsit întrebuințare). Acum noua secție a fost bine organizată și dotată, toate lucrările costînd 1.300.000 lei. Aici funcționează o presă automată care produce 40.000 de lire. Produsul este foarte cerut și ....... “ ~ astfel fabrica și-a putut creia în scurt timp un cîștig frumușel, care justifică înființarea noii secții. Numai în primele 4 luni ale acestui an secția a dat un beneficiu net de 905.000 lei. Din această sumă 75% sunt alocate pentru dezvoltarea secției, iar 25% pentru nevoile social-culturale ale salariaților și pentru premierea lor. Iată primele roade ale unui credit de Sat bine folosit! t ism. Simbata 1 iunie 1957 — nr. 385 • S-au terminat lucrările de instalare a stației de transformare de 0,6 kV. Dacă pînă acuma se ardeau deseori cabluri și motoare provocînduse opriri îndelungi (uneori chiar neștiute), acum, de cînd a intrat în funcțiune stația. Orice defecțiune de natură electrică este semnalată prin declanșare. • De la o vreme, cuptorul nr. 6 funcționează cu exhaustor în regim de experimentare. Datele preliminare permit a se crede că necesitatea exhaustoarelor va putea fi demonstrată practic. In acest caz desigur că se prevede extinderea folosirii exhaustoarelor la toate cuptoarele. • Se proiectează instalarea pe platforma cocătorului a unor semnalizatoare optice și acustice care să permită o permanentă și ușoară modalitate de comunicație intre coc&tor, alimentator și pompagiu. • A fost dată în folosință noua stație a cazanilor cu aburi, care prezintă o seamă de avantaje. S-au eliminat posibilitățile de inundare sau nerea curățeniei. • Ventilația prin filtre se face acum la toate morile de ciment. Astfel s-a ajuns la o creștere a productivității de 1—1,5 t pe oră. Morile de la Bicaz produc acum la medie 11,5— 13 t/oră. • La cuptoare s-a găsit un sistem ingenios de a recupera căldura. In camera de fum s-au instalat 3 registre de țevi (recuperatoare de căldură). Temperatura apei industriale care circulă prin aceste țevi crește cu S0 °, fiind folosită la alimentarea cazanelor de aburi, la cantină, la consumul casnic etc. Se obține astfel o economie însemnată de combustibil (fără a mai aminti că la cazane și solicitarea va fi mai redusă). • Șapte elevi ai Școlii tehnice de maiștri își fac practica în fabrică: 4 tehnologi și 3 mecanici de utilaje. .Aportul lor în activitatea întreprinderii nu se reduce numai la faptul că ei ajută pe șefii de secții în conducerea secțiilor. Electricianul Vasile Gavril, de pildă, a efectuat curajoal de intervenții tehnice la morile de ciment, iar împreună cu colegul său Nicolae Stan a perfecționat un injector de păcură (inovație extinsă astăzi și pe șantierul hidrocentralei). Acesta din urmă a pus la punct (sub îndrumarea ing Bordeianu) unele aparate de măsură și control la laborator. Printre viitorii maiștri, trebuie evidențiat și lăcătușul Ilie Fridman. A trecut mai bine de o lună și jumătate de la consfătuirea organizată in fabrica noastră de gazeta „Constructorul”. Obiectivul principal al consfătuirii a fost găsirea și punerea în valoare a mijloacelor de reducere a prețului de cost. Din consfătuire a rezultat că față de toți anii precedenți realizările de preț de cost pe 1957 sunt incomparabil mai bune, dar că secțiile (și prin ele fabrica Întreagă) mai au posibilități de a reduce prețul de cost peste sarcina planificată cu 3/*, adică efectuînd o economie de cca. 4.000.000 lei pe anul 1957. Consfătuirea și-a însușit chemarea metalurgiștilor, „fiecare produs de secție la un preț de cost cît mai scăzut”, și apoi a realizat un plan de măsuri care cuprindea un număr de 14 hotărîri. Odată luat angajamentul, s-a trecut imediat la traducerea în fapt a hotăririlor, pentru realizarea economiilor peste plan. Din cele 14 măsuri hotărîte, numai 3 nu au fost realizate în întregime. Dintre celelalte 11 măsuri, realizate sau aflate în curs de executare, cităm, creștecu prilejul unei recente consfătuiri, la fabrica de ciment „Congresul al XlX-lea“ din Bicaz, funcționarul Vasile Caramangiu, de la serviciul transporturilor, anunța cu multă mîndrie că in cursul ultimelor 6 luni, deci a trecutelor două trimestre, fabrica nu a mai plătit nici un leu pentru locații. Realizarea crește în valoare dacă ne gîndim ca în cursul anilor trecuți asemenea penalizări feroviare grevau serios cheltuielile întreprinderii. Locațiile plătite în trecut se ridicau citeodată la aproape 100/* din costurile de producție ! Cimentiștii din Bicaz se mindresc deci^ pe bună dreptate cu acest din urmă succes. Mai mult, aflînd că rea capacității de transportare a cimentului, prin punerea în funcțiune a pompei de 60 t/oră; s-au pus în funcțiune filtrele la toate morile de ciment, ceea ce a mărit productivitatea agregatelor; metoda perdelelor de lanțuri adoptată la cuptorul nr. 1 a fost extinsă și la cuptoarele nr. 2 și 4, ceea ce a sporit productivitatea cuptoarelor și a redus consumul specific de combustibil. In luna aprilie a fost realizat cel mai mic consum specific tehnologic de păcură de cînd există fabrica, adică numai 73,2'/* față de 1955, 82,5*/* față de 1956 și 93,2'/* față de plan. Economia totală realizată peste plan în luna aprilie, în urma traducerii în viață a unei bune părți, din hotărîrile consfătuirii de producție de la 12 aprilie, a fost de 763.000 de lei . Secțiile care și-au depășit angajamentul prin reduceri de preț de cost peste plan, au fost secțiile: cuptoare, mori brute și c.f.i. Drapelul de secție fruntașă pe fabrică pe ultima lună a fost decernat secției cuptoare C. A. COVAR corespondent există încă fabrici care păgubesc din cauza intrării vagoanelor in locație, ei cheamă la întrecere ne toate întreprinderile din industria materialelor de construcții sub lozinca: „nici un leu pentru locații“ Făcîndu-se ecoul colectivelor chemate la întrecere, redacția invită pe tovarășii de la Bicaz să arate în coloanele gazetei noastre mijloacele prin care au reușit să ajungă la frumosul rezultat enunțat mai sus. Intre timp suntem siguri că vom primi și răspunsurile celor îndemnați să se ia la întrecere cu bicăzenii într-un domeniu în care aceștia se simt tari, dar în care n-ar strica... să se simtă puternice și celelalte fabrici! „Congresul al XIX-lea“-Bicaz Răspundeți la chemare? Primele rezultate ale unei consfătuiri constructive Ne străduim să mărim producția de țigle depășite de 20%. Datorită depășirii Deoarece țiglele sunt tot mai mult solicitate atît de către șantierele de construcții cit și de către unitățile cooperatiste, conducerea fabricii „Reconstrucția“Feldioara a luat din timp măsurile necesare pentru realizarea și depășirea planului la acest sortiment, spre a putea satisface la timp repartițiile primite, latit -citeva ,din măsurile luate. In permanența este asigurat stocul de argilă de la Sighișoara care se udă zilnic in depozitul de macerare, pentru omogenizarea ei cît mai completă înainte de a fi dată în exploatare. Pasta necesară confecționării țiglelor (amestec de 75—60% din argilă de la Sighișoara și 20—25% din argilă din carierele noastre) se lasă la odihnă 24 de ore pentru completa omogenizare, ceea ce duce la îmbunătățirea calității și la reducerea proporției de rebuturi cu 10—12%. In vederea măririi productivității la presare, la masa de tăiat primită de la fabrica „Hercules“-Tirnoveni s-au făcut unele modificări la dispozitivul de tăiat ciocul și șanțul, s-a instalat un miner de declanșare. A rezultat de aci și îmbunătățirea calității țiglelor, s-a făcut o economie de un muncitor la presă, iar productivitatea utilajului a fost mărită cu 20%. Realizarea se datorește directorului fabricii, Adalbert Gagyi și lăcătușului Gh. Rîșnoveanu care zilnic se îngrijește de buna funcționare a preselor de țigle. Cele trei brigăzi de la presarea țiglelor luptă zi de zi pentru depășirea normelor de producție. Pe luna mai în fruntea întrecerii s-a situat brigada condusă de Ioan Sebök cu o depășire de 35%, urmată îndeaproape de brigada lui Vasile Dumitru cu 30"/» și a lui Alexandru Nazar cu o depașire de ziro. Datorita depășirii planului de către toate cele trei brigăzi, s-a reușit ca pînă la 21 mai să se realizeze în întregime sarcina lunară la țigle crude, astfel că începînd din ziua de 22 mai producem țigle in contul lunii iunie. Recent, pentru realizările peste plan obținute în lunile martie și aprilie, o serie de muncitori ce s-au evidențiat la confecționarea țiglelor au fost premiați. Pentru desfășurarea în mai bune condițiuni a procesului de producție, rugăm pe muncitorii de la fabrica de țigle „7 Noiembrie“-Sighișoara să acorde mai multă atenție exploatării și expedierii argilei pentru țigle deoarece de multe ori găsim cu ocazia descărcării vagoanelor corpuri străine (rădăcini, ierburi și alte impurități) care ne provoacă greutăți la fabricație. T. BALAȘOIU corespondent Un nou sector de producție la întreprinderea „Sticlovar“ Simbătă 18 mai 1957 a avut loc inaugurarea noului sector de producție, de la Gura Vitioarei, al întreprinderii „Sticlovar-Vălenii de Munte. Colectivul tehnic al întreprinderii și-a îndreptat atenția inca din 1955 asupra posibilității de a deschide un nou sector de producție la Gura Vitioarei. Aici straturile de nisip cuarțos sunt la suprafață, însă existau două mari greutăți: trecerea jgheaburilor peste râul Teleajen pentru a amplasa instalațiile pe malul drept și alimentarea cu apă industrială intrucit sectorul Gura Vitioarei fiind amplasat în aval față de celelalte două sectoare ale întreprinderii nu se poate folosi apa rîului Teleajen pentru spălarea nisipului S-a alcătuit un colectiv tehnic de proiectare sub conducerea ing. șef Gavril Ciubucă, compus din ing. Mihai Badea, ing. Dumitru Popa, Nicolae Brumanu și loan Caloenescu, care lucrînd timp de mai multe luni a reușit să termine proiectul pînă la sfîrșitul lunii mai 1956. Lucrările de execuție, în regie proprie, au fost începute la sfîrșitul lunii iunie 1956 și s-au terminat in prima jumătate a lunii aprilie 1957 deci nu mai puțin de 10 luni. Lucrînd în frigul iernii și pe arșița verii, pe ploaie și pe vint, colectivul de muncitori cari a executat construcțiile acestui sector merită toată prețuirea pentru felul în care a știut să-și îndeplinească sarcinile. Se evidențiază in mod deosebit conducătorul șantierului Constantin Basso, dublKsml f.hănuri’.ip Imrir violării filipareghe Moraru și Anastase Savu, sudorul Constantin Dumitrescu, mecanicii Vasile Dragomir, Constantin Căruțașu, Dița M. Ioan și Ștefan Togoe, electricienii Constantin Nicolescu și Nicolae Slămnoiu care au efectuat lucrări de bună calitate. O mențiune specială pentru dulgherii Dinu Constantin și Ioan Curuțașu și pentru tehnologul mecanic Ilie Micu care înfruntînd cu curaj pericolul au lucrat la montarea traseului de jgheaburi peste rîul Teleajen, executîndu-l într-un timp foarte scurt. Sectorul Gura Vitioarei are o mare importanță intrucît dă 40’/* din producția de nisip de bună calitate a întreprinderii. Avind în permanență apă limpede datorită sistemului de alimentare cu apă industrială, producția va fi independentă de Intemperii, înlăturindu-se totodată uzura pompelor cauzată in alte părți de funcționarea cu apă murdară. NICOLAE BRUMARU corespondent Urmași demni ai celor vîrstnici La morile fabricii „Ilie Pintilie“* Fieni, acolo unde cu cîțiva ani în urmă „supremația“ la conducerea agregatelor era deținută de „bătrîni“, azi — datorită aplicării metodei Kollear, întrecerea, ca și flamura de fruntaș pe ramură, a ajuns să fie cîștigată de către utemistul Avram Dogărel la morile de ciment și tot de un utemist, morarul Constantin Toader, la morile brute nr. 1 și 2. La secția cuptoare bătrînul cocător Nicolae Șuțu continuă să dețină flamura de fruntaș, cu toate „asalturile“ tinerilor. După 25 de zile, în luna mai situația se prezintă astfel: la ciment s-a realizat 102,1»/» față de plan, evidențiindu-se în mod special morarii Constantin David și Nicolae Diaconu de la morile nr. 1—4 și Gh. Simion de la morile de ciment nr. 5—7. Morarul Avram Dogărel a dat peste plan în această perioadă cca. 400 de tone de ciment. La secția cuptoare planul a fost realizat în proporție de 110% evidențiiindu-se cucătorii Ion Neagu și Mihai Iacobescu de la cuptoarele nr. 4—5, precum și cucătorii Constantin Neagu și Nichita Roșea de la cuptoarele nr. 1—3. Nici morile de pastă nu s-au lăsat mai prejos in întrecere, reușind să realizeze planul în această perioadă în proporție de 102,3%, cu un procent mediu de reducere a apei din pastă de 1,2% la morile brute nr. 1 și 2. Morari fruntași sunt Vasile Oncioiu și Ion Ilinca. Merită de asemenea a fi evidențiat pentru munca depusă și morarul Ion Oprea de la morile brute nr. 3 și 4. GEORGE BURCEL corespondent condiții max iii de munci Unul dintre punctele prevăzute in contractul colectiv pe anul 1957 se referea la terminarea instalației de încălzire centrală. Acestei lucrări i-au fost alocate 500.000 de lei. Lucrările au început din toamna anului trecut și au fost executate în regie proprie. Și iată, acum, datorită preocupării conducerii fabricii, care s-a străduit să asigure lucrărilor bune condițiuni de desfășurare, instalațiile sunt aproape pe sfîrșite. Au fost întinse conductele și așezate caloriferele, iar în prezent se lucrează la centrala de încălzire. Incepînd cu iarna viitoare muncitorii fabricii „Solomit"-Brăila vor avea condiții mai bune de muncă. In felul acesta s-a găsit și o posibilitate ingenioasă și economică de folosire a deșeurilor de stuf. Ele vor fi arse in locul altor combustibili mai scumpi. FLOREA FRIGIONIJ corespondent Succesele pietrarilor de la Ruschița Pe primele luni ale anului, colectivul de pietrari de la Rușchița aa obținut rezultate edificatoare. Planul producției globale a fost depășit cu peste 17% productivitatea muzcii a sporit cu 25%, iar cistinul mediu al muncitorilor a crescut cu 20%. Față de aceeași perioadă anului trecut productivitatea muncii este mai mare cu 21%, iar la cîștigul mediu al muncitorilor s-a mai adăugat un plus de 11%. Și prețul de cost a fost îmbunătățit în ultimul timp. Pe luna aprilie s-a la o reducere ajuns de 15,5%, față de 11,45% cit era planificat. Succesul muncitorilor de la Ruschița se datorește în mare parte antrenării lor în întrecerea socialistă. De curînd, în adunarea generală pe întreprindere, au fost stabiliți câștigătorii întrecerii. Pe primul loc s-a situat secția de prelucrare Ruschița căreia i s-a conferit drapelul de secție fruntașă, căci a obținut cei mai buni indici în procesul de producție. Peste 30 de muncitori au fost confirmați fruntași în producție. Dintre aceștia 12 au fost premiați pentru merite excepționale din fondul întreprinderii, iar 8 au primit flamura de ...fruntaș în producție“. Printre cei confirmați ca fruntași se numără: excavatoristul Ștefan Schier, de la secția de extracție Rușchița, care din proprie inițiativă a calificat 3 muncitori, fiind unul din elementele de bază ale brigăzii complexe; galeristul Ion Georgescu care se ocupă cu multă dibăcie de agregatele la care lucrează ; Ion Vlădulescu, muncitor la mașina de tăiat, care obține în mod constant depășiri de plan; mecanicul Ion Dalea de la unitatea Vasiova; tractoristul Adam Martin care a parcurs cu tractorul rutier peste 23.000 de km fără reparații; șoferul Constantin Bratu care este cel mai bun conducător-auto al întreprinderii, . m. j. ,Dice-Am lăsat la urmă pe canalizatorul Aurel Mătăsăreanu (din fotografia alăturată) pentru a încheia așa cum se cuvine lista celor mai buni salariați ai întreprinderii „Rușchița“. El este un muncitor de nădejde , întreține utilajul ce i s-a încredințat în bune condițiuni: obține serioase economii de materiale, de un prețios ajutor care vor să învețe celorlalți muncitori cum să scormonească adîncurile pămintului pentru a da la iveală mult căutata marmură de Ruschița. ALEXANDRU DIMITRIU corespondent BLOCURILE SE VÎND TOTUȘI Primia veste bună căpătată la Fabrica de cărămizi din Timișoara a fost aceea că blocurile și-au găsit destui clienți. In de beton Timișoara și pe șantierele din comunele Petroasa, Topoloveni etc. constructorii se declară mulțumiți de acest material de zidărie. Conducerea fabricii se preocupă acum de îmbunătățirea calității și de îmbunătățirea fluxului tehnologic. De mai bine de două luni la unitatea nr. 2 a fost construită o hală unde s-a mutat secția de blocuri și de țigle de ciment. Noua hală a fost înzestrată cu 3 prese R.L. 2 și 7 prese pentru țigle. In prezent, producția fiecărei prese este în medie de 800 de blocuri pe schimb, iar comenzile primite pînă acum acoperă întreaga producție a fabricii. (a. z.)