Constructorul, mai 1961 (Anul 13, nr. 591-594)

1961-05-06 / nr. 591

ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECT­URA ȘI SISTEMATIZARE ȘI AL C.C. AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XIII — NR. 591 4 PAGINI 25 BANI Sioibătă 6 Mai 1961 SUB STEAGUL BIRUITOR AL PARTIDULUI Crearea la 8 Mai 1921 a Partidului Comunist din Romînia, ca urmare fi­rească a avântului revoluționar dezlăn­țuit de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, marchează triumful leni­nismului asupra oportunismului și re­formismului în mișcarea muncito­rească din țara noastră, chiar din primele momente ale e­­xistenței sale, Partidul­ Comunist din România și-a pus ca țel răsturnarea regimului burghezo-moșieresc, lichida­rea exploatării capitaliste, construirea noii societăți socialiste. Creșterea prestigiului și autorității partidului în rîndurile muncitorimii și țărănimii a înfricoșat clasele stăpini­­toare de la conducere. Mobilizînd în­tregul său aparat de represiune, bur­ghezia a dezlănțuit o puternică pri­goană și teroare împotriva comuniști­lor atît în perioada 1921—1924, cînd partidul a activat­ în legalitate, cit și in perioada celor 20 de ani — 1924— 1944 — cînd fiind scos în afara legii, Partidul Comunist din Romînia, neîn­­cetîndu-și nici un moment lupta, și-a desfășurat activitatea în cea mai nea­gră ilegalitate. Devotați cu trup și suflet poporului muncitor, cauzei clasei muncitoare, co­muniștii au înfruntat cu dîrzenie tem­nițele și plutoanele de execuție. E­­xemplul de înalt patriotism al comu­niștilor, de slujire pînă la sacrificiu a intereselor poporului, a ridicat și mai mult încrederea și dragostea acestuia față de partid, în care el recunoștea pe adevăratul său conducător, singu­rul ce-l putea duce la victoria asupra claselor exploatatoare. In ciuda regimului sălbatic de ex­terminare, comuniștii au transformat închisorile și lagărele în adevărate universități de educare și călire co­munistă, în adevărate centre de con­ducere a luptei maselor pentru liber­tate socială și independență națională. Veșnic vor rămîne in amintirea po­porului nostru figurile lui Leonte Fi­­lipescu, Constantin Ivanuș, Gh. Vasi­­lescu-Vasia, Pavel Tcacenco, Ilie Pin­­tilie, Bela Breiner, Petre Gheorghe, Constantin David, Ianoș Herba­c, Donca Simo, Filimon Sîrbu și mulți alți eroi comuniști, asasinați de bur­ghezie în beciurile siguranței și în în­chisori sau uciși mișelește de bestiile fasciste, înarmat cu învățătura marxist-leni­­nistă, aplicînd la condițiile noastre ex­periența înaintată a P.C.U.S., partidul nostru a îmbinat în mod armonios munca ilegală cu cea legală,­ demas­­cînd cu necruțare reformismul și re­vizionismul din rîndul clasei munci­toare, militînd consecvent pentru, apă­rarea intereselor clasei muncitoare îm­potriva ofensivei patronale, a șoma­jului și a intensificării exploatării ca­pitaliste. La sfîrșitul anului 1931 are loc Congresul al V-lea al P.C.R., eveni­ment ce constituie un pas hotărîtor în maturizarea ideologică și politică a partidului. Respingînd teoria burghe­­zo-liberală a neoiobăgiei, care — dena­­turînd realitatea —, susținea că Romî­nia se află în fața revoluției bur­­ghezo-democratice și, ca atare, rolul conducător trebuie să revină burghe­ziei și nu proletariatului. Congresul al V-lea subliniază că Romînia se află in fața desăvîrșirii revoluției bur­­ghezo-democratice, după a cărei înfăp­tuire clasa muncitoare are sarcina să treacă, în continuare, la revoluția so­cialistă. Folosind metode variate de luptă și de organizare, păstrînd cu fidelitate puritatea învățăturii marxist-leniniste, Partidul Comunist din Romînia s-a dovedit un talentat organizator și con­ducător al maselor asuprite în lupta aprigă împotriva burgheziei. Prin amploarea și caracterul lor profund revoluționar, luptele din 1933 ale ceferiștilor și petroliștilor se în­scriu ca cea mai puternică acțiune re­voluționară a proletariatului din Ro­mînia în perioada dinaintea celui de-al doilea război mondial. Aceste lupte au îmbogățit experiența revoluționară a partidului din țara noastră. Ele au zăgăzuit pentru o vreme ascensiunea la putere a fascismului în Romînia, zădărnicind pentru un timp planurile burghezo-moșierimii de a înfeuda și mai mult țara, monopolurilor străine. In­ împrejurările istorice de atunci, cînd în Germania se instaurase regi­mul hitlerist, luptele din 1933 au con­stituit pe plan internațional prima mare ridicare la luptă a proletariatu­lui împotriva fascismului. In desfășurarea luptelor din 1933 ale proletariatului român, organizate și conduse de partid, s-au ridicat din rîndurile clasei muncitoare numeroase cadre de partid, fii iubiți ai poporu­lui, devotați­ întrutotul cauzei aces­tuia. Cu largul concurs al burgheziei, hit­­leriștii ne cotropesc țara. Așa-zisele partide istorice le cîntă în strună hit­­leriștilor, sprijinind jefuirea patriei noastre. Ele intră în cîrdășie cu legio­narii și cu dictatura militaro-fascistă, sprijinind războiul criminal împotriva Uniunii Sovietice. In acele clipe grele prin care trecea poporul nostru, Parti­dul Comunist din Romînia a fost singu­ra forță politică care a desfășurat cu ab­negație și eroism lupta împotriva fas­cismului și războiului tîlhăresc, sin­gura forță politică­ în care poporul își punea speranțele pentru salvarea Ro­­mîniei de la catastrofa în care o îm­pingeau clasele exploatatoare. Slujind interesele poporului, cu în­credere deplină în forțele clasei mun­citoare și ale poporului, în victoria Uniunii Sovietice, asupra Germaniei hitleriste, în 1943, în condiții de cum­plită teroare, cadrele de bază ale partidului, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au elaborat planul politic-militar de pregătire și organizare a insurecției, mobilizînd toate forțele partidului pentru înfăp­tuirea acestui plan. împrejurările favorabile create de ofensiva eliberatoare a armatelor so­vietice au fost folosite cu pricepere de către partidul nostru, care a trecut la aplicarea planului elaborat. înfăptuirea insurecției armate din 23 August 1944 nu este decât începutul re­voluției populare, conduse de partid, care a deschis larg drumul mărețelor prefaceri înnoitoare ce au loc astăzi în țara noastră. Neobosit, partidul organizează și conduce lupta maselor populare pen­tru cucerirea deplină a puterii, pen­tru democratizarea și refacerea eco­nomică a țării. El ridică masele țără­nimii muncitoare la lupta pentru în­făptuirea reformei agrare. In focul luptei se făurește și se consolidează alianța trainică dintre clasa munci­toare și țărănimea muncitoare, se ci­mentează puternic frăția dintre po­porul român și minoritățile naționale. Călăuzindu-se neabătut după învă­țătura marxist-leninistă, îmbogățită prin practica glorioasei activități a Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice, partidul nostru a pus la baza programului construcției socialiste: industrializarea țării, transformarea socialistă a agriculturii, înfăptuirea revoluției culturale — toate menite să ducă la ridicarea nivelului de trai ma­terial și cultural al poporului. Clasa muncitoare, în trecut umilită și exploatată, a devenit clasă condu­cătoare. Toate mijloacele de producție sînt bun al întregului popor, pămîntul aparține celor ce-l muncesc. Țărăni­mea cunoaște și ea o altă viață, pu­tind să se bucure de rodul muncii sale. Prin munca avîntată a poporului, condus de Partidul Muncitoresc Ro­mân, au fost înălțate zeci și sute de fabrici și uzine noi. Imaginea vechii Romînii, care importa pînă și sape și lopeți, s-a șters definitiv. Azi, puter­nica noastră industrie socialistă pro­duce în numai 11 săptămîni cit s-a produs în întreg anul 1938, an de vîrf (Continuare in pag. 4-a, col. 5—6) I Tie, Romînie socialistă Fei trece, Rumînie, peste veacuri, Cu bilu­ti de Carpați cutezători. Cu horele și doina tn cerdacuri Și prispe văruite-n alb cu zori. La gît, Bicazu-si pune azi mărgele Dar mîine­i­i va revărsa pe plai o mie de laclei, zburdînd de stele Licăritoare-n inimă și-n grai. S-or hîrjoni ca tinerii la hore Și Sadu V, și mîndrii Săvinești, Iar Hunedoara șarjelor sonore Fa raporta izbînzi muncitorești. Popas de dropii galbene și grase Va fi cu­ toată țara-al tău ogor, Și-n unduirea holdelor mănoase Fa trece cintul nostru­ al tuturor. Tot ca și azi s-o desbrăca de schele imensul cult al proaspătului bloc, Și-ai tăi sudori-poeti isca­ vor ■stele Pe fruntea ta, cu versul lor de foc. Cind strănepoții fi-vor buni de gineri Și vei privi un șesenul ’napoi, Tu, numărîndu-ți anii tot mai tineri, Cu-n zimbet Ui vei aminti de noi... Iar primăverile — incediu verde — Ca azi vor răspîndi parfum de mosc, Dar floarea lor avea-va să dezmierde Galații, ca pe-un alt Magnitogorsk. Căci ne conduce-n pas de biruințe, Luptînd de patruzeci de ani încoace, Partidul împlinitei năzuințe De luptă, libertate și de pace ! GH. STOLERU ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ffff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ffff ff ff ff ff ff ff ffffff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff 8ff ffff ffI P Iff In cinstea aniversării partidului Schimburi de onoare In schimburile de onoare organi­zate în cinstea zilelor de 1 Mai și 8 Mai, mentorii de pe șantierul I.S.C.M.­Brazi au obținut rezultate record. Astfel, echipa condusă de comunistul László Zu­dea a montat într-o singură zi, la magistrala de abur — etapa B, cca. 150 m con­ductă de 20’’ și 80 m de 6”; în mod normal, această lucrare se execută la 3 zile. Rezultate deosebite au obținut și echipele conduse de Gheorghe Sfetcu, Nicolae Munteanu ș.a. Șantierul de la Brazi și-a înde­plinit integral angajamentele luate, scurtînd termenele de execuție a unor lucrări cu 3—5 zile. DAN COMANESCU din postul nostru de cores­pondenți voluntari de la Brazi ffffffffffțffffffffffffffffffffffffțff Fotocompoziție: V. AGEMIAN „Așa ne îndeamnă inima!...“ O vreme, clădirile uzinei de anve­lope de la Popești-Leordeni creșteau de la o zi la alta. Acum, paradoxal, cu toate că se lucrează intr-un ritm din ce in ce mai susținut, cu greu poți remarca vreo schimbare la con­strucțiile împlinite. Activitatea oame­nilor de pe șantier s-a concentrat mai mult ca oricind în interioare. De alt­fel, constructorii, la capătul celor 4 luni, și-au realizat 45% din sarcinile pe acest an; le-au rămas de executat lucrările de finisaj și lucrările la u­­nele obiecte atacate, conform grafice­lor, mai târziu. Volumul cel mai mare de lucrări îl au de efectuat cele două subantreprize: I.M.B. și I.I.B. Au so­sit pe șantier 35.000 tone utilaje, al­tele continuă să sosească. La principalele secții ale uzinei lu­crează acum montorii. La amestec se fixează malaxoarele, la confecții — mașinile de croit, la vulcanizare — presele, conductele tehnologice, cana­lele de ventilație. Preocuparea de că­petenie a constructorilor este asigu­rarea frontului de lucru pentru mon­­tori și instalatori. Lucrătorilor din ca­drul T.C.M.E., care execută centrala termică, li s-au asigurat condiții pen­tru începerea montajului la cele 2 ca­zane, montărilor de la depozitul de negru de fum li s-au pus la dispozi­ție 8 celule de la siloz, la depozitul de materii prime se fixează, la acoperiș, plăcile de azbociment, întrecerea socialistă, desfășurată în cinstea celei de a 40-a aniversări a partidului, a însuflețit oamenii. Pre­darea obiectelor la montaj înainte de termen n-a fost singurul obiectiv al șantierului. Preocuparea pentru reali­­­zarea unor lucrări de bună calitate și folosirea cu chibzuință a materialelor s-au soldat cu însemnate succese. Fo­losirea deșeurilor de cherestea la con­fecționarea panourilor de cofraj, a cu­poanelor de oțel-beton la armăturile pardoselilor s-au dovedit a fi va­loroase surse de economii. Șantierul uzinei de anvelope al I.C.M.­Bucur­ești (M.I.P.C.) are oameni harnici, pricepuți. E, firesc să fie așa. Ei sunt aceia care, dind viață sarci­nilor trasate de partid, au făcut să crească, la Popești-Leordeni, mindra uzină, Gheorghe Bădulescu — la lucrările de zidărie, Tudor Tufa — la cele de canalizare, Dumitru Paraschiv — la cele de dulgherie, Dumitru Jurcă și Ion Marin — la montarea căii de ru­lare de la secția amestec, ing. Ștefan Constantine­scu — la silozurile de ne­gru de fum, ing. Gheorghe Cristu — la centrala de betoane și prefabricate se bucură pe bună dreptate de apre­cierea tovarășilor lor de muncă. Au lucrat bine, au lucrat cu spor. Comu­niștii au menținut mereu vie flacăra întrecerii socialiste. Succesele lor, con­tribuție de seamă la succesul colecti­vului, îmbracă totdeauna vestmintul modestiei, al firescului. — Cum ai reușit, tovarășe ? Ce te-a făcut să lucrezi zile în șir în condiții așa de grele ? — Așa trebuia, nu puteam să în­tirziem­­. Așa m-a îndemnat inima, viața nouă pe care o trăim. Povestește zidarul Aurel Ana des­pre pardoselile de mozaic de la sec­ția amestec. „...N-avea cine altul să le facă. Termenul era scurt. Trebuia cîștigat timp. Și inginerul-șef al în­treprinderii mi-a spus să încerc. Am făgăduit. Nu știu ce­ credea in sinea sa inginerul-șef, dar eu eram sigur că voi reuși. Și am reușit, fiindcă tre­buia. Cei 1800 mp pardoseli de la cota 13,5 m au fost isprăviți cu 2 zile înainte de termen...“ Comuniștii sunt oamenii entuziasmului. La stația de pompe a alimentării cu iapă s-au cerut biruite dificultățile tehnologiei de execuție și ale anotimpului frigu­ros. Brigada de instalatori — majori­tatea tineri — condusă de Constantin Plaveți a biruit. Comuniștii știu să lupte pentru vic­torie. Adevărul acesta îl confirmă pe șantier montorul de prefabricate Du­mitru Sima, sanitaristul George Feieș, mecanicul Ion Neacșu, electricianul de întreținere Victor Coman. — Ne-a ajutat tovarășul inginer. — Am învățat de la tovarășul inginer. — Tovarășul inginer m-a povățuit ! Așa vorbesc oamenii despre inginerul Ștefan Ionescu. Șeful lotului nr. 3 e tînăr. Vrednicia nu se socotește insă după numărul anilor. Mai cu seamă cînd este vorba de un comunist... Comitetul sindicatului a organizat deunăzi o intilnire a tineretului de pe șantier cu cîțiva comuniști. Să afle­ tine­rii constructori cum au luptat și ieri comuniștii! Cum luptă și pentru ce luptă ei astăzi, oră de oră, la fiecare pas ! O. CIMPEANU Hala principală a uzinei și cîțiva dintre comuniștii fruntași în producție (de la stingă la dreapta) : instalatorul G. Plageți, mecanicul I,­­Neacșu, ing. Șt. Ionescu, instalatorul sanitari« G. Feie» și zidarul A. Ar& R­A SUCCESE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ BUCUREȘTI Colectivul întreprinderii de materiale de construcții „7 Noiembrie” din Capitală anunță că și-a îndeplinit pe ziua de 27 aprilie 1961, atit planul valoric al producției globale cit și planul pe sortimente (cărămizi ceramice normale și cărămizi ceramice eficiente) pe luna aprilie, rea­­lizind și o economie la prețul de cost, peste plan, în valoare de 29.249 lei. Succesele colectivului întreprinderii de prefa­bricate și elemente de construcții (I.P.E.C.), dobîndite în cinstea glo­rioasei aniversări a par­tidului, scot în evidență însemnate depășiri de plan. Astfel la confec­ționarea panourilor mari, sarcina de producție a BRAȘOV fost întrecută cu 20%, la uși­ ferestre cu 0,1%. De asemenea, numeroși stîlpi T.T.E. au fost realizați în plus. Din cantitatea de pa­nouri mari date peste plan se pot construi cca. 32 de apartamente. A­­cesta este darul pe care îl oferă partidului nostru AGHIREȘ drag, în această zi mă­reață, muncitorii, tehni­cienii și inginerii din fa­brica noastră. Tot în a­­ceastă perioadă, am rea­lizat și o economie de 11 mc de cherestea și 9 tone de oțel-beton, valo­­rînd 70.000 lei. (ing. I. MOICEANU). Colectivul fabricii de ipsos „Ra­pid“ din Aghireș întîmpină cea de a 40-a aniversare a înființării parti­dului cu deosebite succese. Harnicii muncitori și tehnicieni din fabrica noastră lucrau încă la începutul a­­cestei luni în contul zilei de 15 mai. Această frumoasă realizare se da­­torește măsurilor tehnico-organizate­Pînă la 23 aprilie, colectivul fabricii de ciment „Victoria socialistă” a reușit să producă peste planul lunar :1657 tone de clincher,­­533 tone de var și 97 tone de ipsos. Cele mai bune rezultate în a­­ceastă perioadă le-au obținut : Emil Gorga, Ion Măcăeț, Vasile Marta, Nico­lae Ciocîrlan, Simion Moldovan, Ioan Popa, Zaharia Farkaș și alții. (I. POPA, din postul nostru de corespondenți vo­luntari). Harnicul colectiv de la fabrica de car­ton asfaltat „Horia, Cloșca și Crișan“, fice aplicate și elanului depus în întrecerea socialistă de către între­gul colectiv. Ne mîndrim că putem raporta partidului că, în primele 4 luni din acest an, planul valoric a fost îndeplinit în proporție de 112%, iar producția marfă a­­ fost depășită cu 13,2%, dînd astfel peste sarcina planificată 1996 tone de ipsos. (ing. GAVRIL DEAS), antrenat într-o entuziastă întrecere socia­listă, a reușit să dea peste plan în pri­mele două decade din luna aprilie 10.500 mp pîn­ză asfaltată, 5509 mp. covor P.V.D. și 11.500­ kg turte asfaltate. Lupta pen­tru calitate n-a încetat nici o clipă. Drept urmare, procentul de rebuturi a scăzut simțitor. O deosebită contribu­ție la frumoasele realizări au adus e­­chipele conduse de tovarășii Alexandru Komarony și Andrei Dudaș. (RADU GLIGOR corespondent). ★ TURDA Sesiune de comunicări științifice a ÎNCERC Joi și vineri s-au desfășurat în Ca­pitală lucrările sesiunii de comunicări științifice a institutului de cercetări în construcții și economia construc­țiilor (ÎNCERC), organizată în cin­stea aniversării partidului. Ședința de deschidere a avut loc în aula Institutu­lui de construcții, după care au urmat comunicări științifice pe secții de spe­cialitate. Au fost prezentate în fața reprezen­tanților organizațiilor de construcții­­montaj și fabricilor producătoare de materiale de construcții din București și din țară comunicări științifice ale secțiilor „Economia construcțiilor“, „Materiale de construcții“, „Organi­zare și mecanizare"; în cadrul secției „Construcții“ s-au ținut comunicările: „Structuri și elemente de construcții“, „Probleme teoretice și de calcul ale construcțiilor" și „Instalații“.­­ Sesiunea de comunicări științifice INGERQ a prilejuit o trecere în revistă a succeselor obținute pînă acum, precum și clarificarea unor im­portante probleme tehnice, care vor contribui la realizarea în scurt timp și volumului sporit de construcții.

Next