Constructorul, mai 1961 (Anul 13, nr. 591-594)
1961-05-06 / nr. 591
ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI AL C.C. AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XIII — NR. 591 4 PAGINI 25 BANI Sioibătă 6 Mai 1961 SUB STEAGUL BIRUITOR AL PARTIDULUI Crearea la 8 Mai 1921 a Partidului Comunist din Romînia, ca urmare firească a avântului revoluționar dezlănțuit de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, marchează triumful leninismului asupra oportunismului și reformismului în mișcarea muncitorească din țara noastră, chiar din primele momente ale existenței sale, Partidul Comunist din România și-a pus ca țel răsturnarea regimului burghezo-moșieresc, lichidarea exploatării capitaliste, construirea noii societăți socialiste. Creșterea prestigiului și autorității partidului în rîndurile muncitorimii și țărănimii a înfricoșat clasele stăpinitoare de la conducere. Mobilizînd întregul său aparat de represiune, burghezia a dezlănțuit o puternică prigoană și teroare împotriva comuniștilor atît în perioada 1921—1924, cînd partidul a activat în legalitate, cit și in perioada celor 20 de ani — 1924— 1944 — cînd fiind scos în afara legii, Partidul Comunist din Romînia, neîncetîndu-și nici un moment lupta, și-a desfășurat activitatea în cea mai neagră ilegalitate. Devotați cu trup și suflet poporului muncitor, cauzei clasei muncitoare, comuniștii au înfruntat cu dîrzenie temnițele și plutoanele de execuție. Exemplul de înalt patriotism al comuniștilor, de slujire pînă la sacrificiu a intereselor poporului, a ridicat și mai mult încrederea și dragostea acestuia față de partid, în care el recunoștea pe adevăratul său conducător, singurul ce-l putea duce la victoria asupra claselor exploatatoare. In ciuda regimului sălbatic de exterminare, comuniștii au transformat închisorile și lagărele în adevărate universități de educare și călire comunistă, în adevărate centre de conducere a luptei maselor pentru libertate socială și independență națională. Veșnic vor rămîne in amintirea poporului nostru figurile lui Leonte Filipescu, Constantin Ivanuș, Gh. Vasilescu-Vasia, Pavel Tcacenco, Ilie Pintilie, Bela Breiner, Petre Gheorghe, Constantin David, Ianoș Herbac, Donca Simo, Filimon Sîrbu și mulți alți eroi comuniști, asasinați de burghezie în beciurile siguranței și în închisori sau uciși mișelește de bestiile fasciste, înarmat cu învățătura marxist-leninistă, aplicînd la condițiile noastre experiența înaintată a P.C.U.S., partidul nostru a îmbinat în mod armonios munca ilegală cu cea legală, demascînd cu necruțare reformismul și revizionismul din rîndul clasei muncitoare, militînd consecvent pentru, apărarea intereselor clasei muncitoare împotriva ofensivei patronale, a șomajului și a intensificării exploatării capitaliste. La sfîrșitul anului 1931 are loc Congresul al V-lea al P.C.R., eveniment ce constituie un pas hotărîtor în maturizarea ideologică și politică a partidului. Respingînd teoria burghezo-liberală a neoiobăgiei, care — denaturînd realitatea —, susținea că Romînia se află în fața revoluției burghezo-democratice și, ca atare, rolul conducător trebuie să revină burgheziei și nu proletariatului. Congresul al V-lea subliniază că Romînia se află in fața desăvîrșirii revoluției burghezo-democratice, după a cărei înfăptuire clasa muncitoare are sarcina să treacă, în continuare, la revoluția socialistă. Folosind metode variate de luptă și de organizare, păstrînd cu fidelitate puritatea învățăturii marxist-leniniste, Partidul Comunist din Romînia s-a dovedit un talentat organizator și conducător al maselor asuprite în lupta aprigă împotriva burgheziei. Prin amploarea și caracterul lor profund revoluționar, luptele din 1933 ale ceferiștilor și petroliștilor se înscriu ca cea mai puternică acțiune revoluționară a proletariatului din Romînia în perioada dinaintea celui de-al doilea război mondial. Aceste lupte au îmbogățit experiența revoluționară a partidului din țara noastră. Ele au zăgăzuit pentru o vreme ascensiunea la putere a fascismului în Romînia, zădărnicind pentru un timp planurile burghezo-moșierimii de a înfeuda și mai mult țara, monopolurilor străine. In împrejurările istorice de atunci, cînd în Germania se instaurase regimul hitlerist, luptele din 1933 au constituit pe plan internațional prima mare ridicare la luptă a proletariatului împotriva fascismului. In desfășurarea luptelor din 1933 ale proletariatului român, organizate și conduse de partid, s-au ridicat din rîndurile clasei muncitoare numeroase cadre de partid, fii iubiți ai poporului, devotați întrutotul cauzei acestuia. Cu largul concurs al burgheziei, hitleriștii ne cotropesc țara. Așa-zisele partide istorice le cîntă în strună hitleriștilor, sprijinind jefuirea patriei noastre. Ele intră în cîrdășie cu legionarii și cu dictatura militaro-fascistă, sprijinind războiul criminal împotriva Uniunii Sovietice. In acele clipe grele prin care trecea poporul nostru, Partidul Comunist din Romînia a fost singura forță politică care a desfășurat cu abnegație și eroism lupta împotriva fascismului și războiului tîlhăresc, singura forță politică în care poporul își punea speranțele pentru salvarea Romîniei de la catastrofa în care o împingeau clasele exploatatoare. Slujind interesele poporului, cu încredere deplină în forțele clasei muncitoare și ale poporului, în victoria Uniunii Sovietice, asupra Germaniei hitleriste, în 1943, în condiții de cumplită teroare, cadrele de bază ale partidului, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au elaborat planul politic-militar de pregătire și organizare a insurecției, mobilizînd toate forțele partidului pentru înfăptuirea acestui plan. împrejurările favorabile create de ofensiva eliberatoare a armatelor sovietice au fost folosite cu pricepere de către partidul nostru, care a trecut la aplicarea planului elaborat. înfăptuirea insurecției armate din 23 August 1944 nu este decât începutul revoluției populare, conduse de partid, care a deschis larg drumul mărețelor prefaceri înnoitoare ce au loc astăzi în țara noastră. Neobosit, partidul organizează și conduce lupta maselor populare pentru cucerirea deplină a puterii, pentru democratizarea și refacerea economică a țării. El ridică masele țărănimii muncitoare la lupta pentru înfăptuirea reformei agrare. In focul luptei se făurește și se consolidează alianța trainică dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, se cimentează puternic frăția dintre poporul român și minoritățile naționale. Călăuzindu-se neabătut după învățătura marxist-leninistă, îmbogățită prin practica glorioasei activități a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, partidul nostru a pus la baza programului construcției socialiste: industrializarea țării, transformarea socialistă a agriculturii, înfăptuirea revoluției culturale — toate menite să ducă la ridicarea nivelului de trai material și cultural al poporului. Clasa muncitoare, în trecut umilită și exploatată, a devenit clasă conducătoare. Toate mijloacele de producție sînt bun al întregului popor, pămîntul aparține celor ce-l muncesc. Țărănimea cunoaște și ea o altă viață, putind să se bucure de rodul muncii sale. Prin munca avîntată a poporului, condus de Partidul Muncitoresc Român, au fost înălțate zeci și sute de fabrici și uzine noi. Imaginea vechii Romînii, care importa pînă și sape și lopeți, s-a șters definitiv. Azi, puternica noastră industrie socialistă produce în numai 11 săptămîni cit s-a produs în întreg anul 1938, an de vîrf (Continuare in pag. 4-a, col. 5—6) I Tie, Romînie socialistă Fei trece, Rumînie, peste veacuri, Cu biluti de Carpați cutezători. Cu horele și doina tn cerdacuri Și prispe văruite-n alb cu zori. La gît, Bicazu-si pune azi mărgele Dar mîineii va revărsa pe plai o mie de laclei, zburdînd de stele Licăritoare-n inimă și-n grai. S-or hîrjoni ca tinerii la hore Și Sadu V, și mîndrii Săvinești, Iar Hunedoara șarjelor sonore Fa raporta izbînzi muncitorești. Popas de dropii galbene și grase Va fi cu toată țara-al tău ogor, Și-n unduirea holdelor mănoase Fa trece cintul nostru al tuturor. Tot ca și azi s-o desbrăca de schele imensul cult al proaspătului bloc, Și-ai tăi sudori-poeti isca vor ■stele Pe fruntea ta, cu versul lor de foc. Cind strănepoții fi-vor buni de gineri Și vei privi un șesenul ’napoi, Tu, numărîndu-ți anii tot mai tineri, Cu-n zimbet Ui vei aminti de noi... Iar primăverile — incediu verde — Ca azi vor răspîndi parfum de mosc, Dar floarea lor avea-va să dezmierde Galații, ca pe-un alt Magnitogorsk. Căci ne conduce-n pas de biruințe, Luptînd de patruzeci de ani încoace, Partidul împlinitei năzuințe De luptă, libertate și de pace ! GH. STOLERU ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ffff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ffff ff ff ff ff ff ff ffffff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff ff 8ff ffff ffI P Iff In cinstea aniversării partidului Schimburi de onoare In schimburile de onoare organizate în cinstea zilelor de 1 Mai și 8 Mai, mentorii de pe șantierul I.S.C.M.Brazi au obținut rezultate record. Astfel, echipa condusă de comunistul László Zudea a montat într-o singură zi, la magistrala de abur — etapa B, cca. 150 m conductă de 20’’ și 80 m de 6”; în mod normal, această lucrare se execută la 3 zile. Rezultate deosebite au obținut și echipele conduse de Gheorghe Sfetcu, Nicolae Munteanu ș.a. Șantierul de la Brazi și-a îndeplinit integral angajamentele luate, scurtînd termenele de execuție a unor lucrări cu 3—5 zile. DAN COMANESCU din postul nostru de corespondenți voluntari de la Brazi ffffffffffțffffffffffffffffffffffffțff Fotocompoziție: V. AGEMIAN „Așa ne îndeamnă inima!...“ O vreme, clădirile uzinei de anvelope de la Popești-Leordeni creșteau de la o zi la alta. Acum, paradoxal, cu toate că se lucrează intr-un ritm din ce in ce mai susținut, cu greu poți remarca vreo schimbare la construcțiile împlinite. Activitatea oamenilor de pe șantier s-a concentrat mai mult ca oricind în interioare. De altfel, constructorii, la capătul celor 4 luni, și-au realizat 45% din sarcinile pe acest an; le-au rămas de executat lucrările de finisaj și lucrările la unele obiecte atacate, conform graficelor, mai târziu. Volumul cel mai mare de lucrări îl au de efectuat cele două subantreprize: I.M.B. și I.I.B. Au sosit pe șantier 35.000 tone utilaje, altele continuă să sosească. La principalele secții ale uzinei lucrează acum montorii. La amestec se fixează malaxoarele, la confecții — mașinile de croit, la vulcanizare — presele, conductele tehnologice, canalele de ventilație. Preocuparea de căpetenie a constructorilor este asigurarea frontului de lucru pentru montori și instalatori. Lucrătorilor din cadrul T.C.M.E., care execută centrala termică, li s-au asigurat condiții pentru începerea montajului la cele 2 cazane, montărilor de la depozitul de negru de fum li s-au pus la dispoziție 8 celule de la siloz, la depozitul de materii prime se fixează, la acoperiș, plăcile de azbociment, întrecerea socialistă, desfășurată în cinstea celei de a 40-a aniversări a partidului, a însuflețit oamenii. Predarea obiectelor la montaj înainte de termen n-a fost singurul obiectiv al șantierului. Preocuparea pentru realizarea unor lucrări de bună calitate și folosirea cu chibzuință a materialelor s-au soldat cu însemnate succese. Folosirea deșeurilor de cherestea la confecționarea panourilor de cofraj, a cupoanelor de oțel-beton la armăturile pardoselilor s-au dovedit a fi valoroase surse de economii. Șantierul uzinei de anvelope al I.C.M.București (M.I.P.C.) are oameni harnici, pricepuți. E, firesc să fie așa. Ei sunt aceia care, dind viață sarcinilor trasate de partid, au făcut să crească, la Popești-Leordeni, mindra uzină, Gheorghe Bădulescu — la lucrările de zidărie, Tudor Tufa — la cele de canalizare, Dumitru Paraschiv — la cele de dulgherie, Dumitru Jurcă și Ion Marin — la montarea căii de rulare de la secția amestec, ing. Ștefan Constantinescu — la silozurile de negru de fum, ing. Gheorghe Cristu — la centrala de betoane și prefabricate se bucură pe bună dreptate de aprecierea tovarășilor lor de muncă. Au lucrat bine, au lucrat cu spor. Comuniștii au menținut mereu vie flacăra întrecerii socialiste. Succesele lor, contribuție de seamă la succesul colectivului, îmbracă totdeauna vestmintul modestiei, al firescului. — Cum ai reușit, tovarășe ? Ce te-a făcut să lucrezi zile în șir în condiții așa de grele ? — Așa trebuia, nu puteam să întirziem. Așa m-a îndemnat inima, viața nouă pe care o trăim. Povestește zidarul Aurel Ana despre pardoselile de mozaic de la secția amestec. „...N-avea cine altul să le facă. Termenul era scurt. Trebuia cîștigat timp. Și inginerul-șef al întreprinderii mi-a spus să încerc. Am făgăduit. Nu știu ce credea in sinea sa inginerul-șef, dar eu eram sigur că voi reuși. Și am reușit, fiindcă trebuia. Cei 1800 mp pardoseli de la cota 13,5 m au fost isprăviți cu 2 zile înainte de termen...“ Comuniștii sunt oamenii entuziasmului. La stația de pompe a alimentării cu iapă s-au cerut biruite dificultățile tehnologiei de execuție și ale anotimpului friguros. Brigada de instalatori — majoritatea tineri — condusă de Constantin Plaveți a biruit. Comuniștii știu să lupte pentru victorie. Adevărul acesta îl confirmă pe șantier montorul de prefabricate Dumitru Sima, sanitaristul George Feieș, mecanicul Ion Neacșu, electricianul de întreținere Victor Coman. — Ne-a ajutat tovarășul inginer. — Am învățat de la tovarășul inginer. — Tovarășul inginer m-a povățuit ! Așa vorbesc oamenii despre inginerul Ștefan Ionescu. Șeful lotului nr. 3 e tînăr. Vrednicia nu se socotește insă după numărul anilor. Mai cu seamă cînd este vorba de un comunist... Comitetul sindicatului a organizat deunăzi o intilnire a tineretului de pe șantier cu cîțiva comuniști. Să afle tinerii constructori cum au luptat și ieri comuniștii! Cum luptă și pentru ce luptă ei astăzi, oră de oră, la fiecare pas ! O. CIMPEANU Hala principală a uzinei și cîțiva dintre comuniștii fruntași în producție (de la stingă la dreapta) : instalatorul G. Plageți, mecanicul I,Neacșu, ing. Șt. Ionescu, instalatorul sanitari« G. Feie» și zidarul A. Ar& RA SUCCESE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ BUCUREȘTI Colectivul întreprinderii de materiale de construcții „7 Noiembrie” din Capitală anunță că și-a îndeplinit pe ziua de 27 aprilie 1961, atit planul valoric al producției globale cit și planul pe sortimente (cărămizi ceramice normale și cărămizi ceramice eficiente) pe luna aprilie, realizind și o economie la prețul de cost, peste plan, în valoare de 29.249 lei. Succesele colectivului întreprinderii de prefabricate și elemente de construcții (I.P.E.C.), dobîndite în cinstea glorioasei aniversări a partidului, scot în evidență însemnate depășiri de plan. Astfel la confecționarea panourilor mari, sarcina de producție a BRAȘOV fost întrecută cu 20%, la uși ferestre cu 0,1%. De asemenea, numeroși stîlpi T.T.E. au fost realizați în plus. Din cantitatea de panouri mari date peste plan se pot construi cca. 32 de apartamente. Acesta este darul pe care îl oferă partidului nostru AGHIREȘ drag, în această zi măreață, muncitorii, tehnicienii și inginerii din fabrica noastră. Tot în această perioadă, am realizat și o economie de 11 mc de cherestea și 9 tone de oțel-beton, valorînd 70.000 lei. (ing. I. MOICEANU). Colectivul fabricii de ipsos „Rapid“ din Aghireș întîmpină cea de a 40-a aniversare a înființării partidului cu deosebite succese. Harnicii muncitori și tehnicieni din fabrica noastră lucrau încă la începutul acestei luni în contul zilei de 15 mai. Această frumoasă realizare se datorește măsurilor tehnico-organizatePînă la 23 aprilie, colectivul fabricii de ciment „Victoria socialistă” a reușit să producă peste planul lunar :1657 tone de clincher,533 tone de var și 97 tone de ipsos. Cele mai bune rezultate în această perioadă le-au obținut : Emil Gorga, Ion Măcăeț, Vasile Marta, Nicolae Ciocîrlan, Simion Moldovan, Ioan Popa, Zaharia Farkaș și alții. (I. POPA, din postul nostru de corespondenți voluntari). Harnicul colectiv de la fabrica de carton asfaltat „Horia, Cloșca și Crișan“, fice aplicate și elanului depus în întrecerea socialistă de către întregul colectiv. Ne mîndrim că putem raporta partidului că, în primele 4 luni din acest an, planul valoric a fost îndeplinit în proporție de 112%, iar producția marfă a fost depășită cu 13,2%, dînd astfel peste sarcina planificată 1996 tone de ipsos. (ing. GAVRIL DEAS), antrenat într-o entuziastă întrecere socialistă, a reușit să dea peste plan în primele două decade din luna aprilie 10.500 mp pînză asfaltată, 5509 mp. covor P.V.D. și 11.500 kg turte asfaltate. Lupta pentru calitate n-a încetat nici o clipă. Drept urmare, procentul de rebuturi a scăzut simțitor. O deosebită contribuție la frumoasele realizări au adus echipele conduse de tovarășii Alexandru Komarony și Andrei Dudaș. (RADU GLIGOR corespondent). ★ TURDA Sesiune de comunicări științifice a ÎNCERC Joi și vineri s-au desfășurat în Capitală lucrările sesiunii de comunicări științifice a institutului de cercetări în construcții și economia construcțiilor (ÎNCERC), organizată în cinstea aniversării partidului. Ședința de deschidere a avut loc în aula Institutului de construcții, după care au urmat comunicări științifice pe secții de specialitate. Au fost prezentate în fața reprezentanților organizațiilor de construcțiimontaj și fabricilor producătoare de materiale de construcții din București și din țară comunicări științifice ale secțiilor „Economia construcțiilor“, „Materiale de construcții“, „Organizare și mecanizare"; în cadrul secției „Construcții“ s-au ținut comunicările: „Structuri și elemente de construcții“, „Probleme teoretice și de calcul ale construcțiilor" și „Instalații“. Sesiunea de comunicări științifice INGERQ a prilejuit o trecere în revistă a succeselor obținute pînă acum, precum și clarificarea unor importante probleme tehnice, care vor contribui la realizarea în scurt timp și volumului sporit de construcții.