Constructorul, martie 1962 (Anul 14, nr. 634-638)

1962-03-03 / nr. 634

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, IN­IȚI-V­A 1 ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SISTEMATIZARE ȘI AL fI.1l. AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Șantierelor, produse ceramice la nivelul cerințelor de măsuri trebuie luate în unitățile tutelate de Direcția generală a industriei ceramice, materialelor de finisaj și izolații, pentru îndeplinirea și depășirea planului trimestrial, pentru a acoperi­ necesarul șantierelor cu produse ceramice în această perioadă, ținînd seama că fabricile in­dustriei locale — marea majoritate sezoniere­ — nu produc pină în martie. Aceasta a fost tema discuțiilor purtate zilele trecute de reprezentanții întreprinderilor și forul tutelar, in cadrul consfătuirii organizate la Bucu­rești. Experiența anului trecut — scoasă în evidență cu ocazia analizării activității pe 1961 — a arătat participanților la consfătuire ce trebuie făcut în fiecare fabrică pentru a obține rezultate din cele mai bune. TOATE FABRICILE RENTABILE Făcînd o succintă trecere în revistă a activității desfășurate în 1961 de întreprinderile tutelate de D.M.Z., iese în evidență faptul că întrecerea so­cialistă s-a soldat cu roade bogate. Planul producției globale a fost înde­plinit în proporție de 103,5%, cel al producției marfă — 105,1%­. Au fost produse peste prevederi 46.000.000 buc. materiale de zidărie, in echivalent că­rămizi, din care cca­ 30.000.000 cără­mizi ceramice normale și cca. 5.000.000 cărămizi eficiente ; valoarea beneficiilor peste plan însumează 2.068.000 lei. Trebuie menționat că Fabrica „Ce­­ramica“­Jimbolia a produs în plus mai mult de 10.000.000 buc. materiale de zidărie, pr­i amenajarea unor spații de producție realizate cu resurse pro­prii. Datorită­ măsurilor tehnico-orga­­­­nizatorice, luate de acest colectiv — gospodărire chibzuită a fondurilor — față de 1960, tuturor pierde­rile au fost reduse cu peste 5.000.000 lei, fabrica devenind rentabilă din iu­nie 1961. De asemenea, fabricile „Mondial“­­Lugoj, „7 Noiembrie“-Sighișoara, „Zo­rile noi“-Piatra Neamț și „Reconstruc­­ția“-Feldioara, care în ultimii ani au lucrat cu pierderi planificate, au reu­șit — printr-o muncă susținută de reducere a cheltuielilor de fabricație, sporirea producției și a productivității muncii, reducerea consumurilor speci­fice etc. — să devină complet ren­tabile. Valorificînd o serie de rezerve interne, colectivul Fabricii „Hercules“­­Tîrnăveni a reușit să îndeplinească planul de producție, fără să mai con­struiască încă 3 turnele de uscare a produselor, cum era prevăzut în plan, economisind astfel importante fonduri de investiții. Rezultate frumoase au înregistrat majoritatea colectivelor. O pată în activitatea din 1961 o constituie faptul că unele fabrici nu au realizat planul la cărămizi eficiente, mai ales că și așa proporția acestui sortiment este încă­ mică, raportată la întreaga pro­ducție de materiale de zidărie. O sursă importantă de reducere a cheltuielilor o constituie lichidarea mij­loacelor fixe neutilizate, pentru care se plătesc amortismente fără rost. In fabrici există încă un număr exagerat de mare de mijloace fixe, ce nu au utilizare în prezent (în valoare de cca. 42.000.000 lei pe D.M.Z.1r. întreprinde­rile „Marmura­ Simeria“ și „Zorile noi“­­Piatra Neamț nu au nici măcar o evi­dență clară a acestora. In anul in curs trebuiesc luate măsuri energice pentru ca fiecare unitate să înlăture această situați­e. MECANIZARE. CU AJUTORUL CREDITELOR ACORDATE DE STAT Industria ceramică reprezintă un vast timp pentru introducerea micii și marii mecanizări. Luptînd ca să îmbunătățească activitatea, să moder­nizeze procesul tehnologic, tehnicienii și inginerii din fabricile „Mureșeni“­­Tg. Mureș, „1 Mai“-Bucov și „Cera­­mica“-Jimbolia au folosit creditele a­­cordate de stat pentru mica mecani­zare, realizând o serie de lucrări im­portante, care au avut efecte favora­bile în producție. Astfel, pentru ușu­rarea transporturilor și reducerea rebu­turilor au fost betonate platforme, s-au mecanizat transportul și manipu­larea combustibilului, ceea ce con­tribuie la reducerea consumului de combustibil și a manoperei de manipu­lare ; s-au construit două tunele de uscare și s-au modificat vagonetele pentru mărirea capacității lor de încărcare, respectiv mărirea capacității de uscare și îmbunătățirea calității; a fost amenajată o platformă și s-a realizat un dispozitiv pentru spălarea agregatelor (lucru care are­ efect po­zitiv asupra producției și a calității tuburilor de beton) etc. Ceea ce s-a realizat însă este puțin față de rezervele pe care le oferă uni­tățile din cadrul D.M.Z. Lucrătorii din aceste colective, și în special, teh­nicienii și inginerii, au largi posibi­lități de a-și dezvolta aptitudinile pro­fesionale și a deveni inovatori, stu­diind și rezolvînd o serie de probleme, care astăzi mai provoacă greutăți în activitatea fabricilor. Multe operații se execută încă manual, necesitînd un­­ volum mare de forță de muncă și eforturi fizice. Cu mai multă preocu­pare, folosind creditele acordate de stat, se pot face pași importanți pe calea sporirii productivității muncii, a modernizării tehnologiei, încă din acest trimestru, în fabrici, trebuie desfășu­rată o activitate mai susținută pentru E. TUTOVEANU (Continuare în pag. a 2-a) J M­­ureș, RAM. LUCRAȚI A IZVOTARE­A FABRICII DE CIMENT MEDGIDIA Una din fabricile de ciment prevă­zute a fi dezvoltate este cea de la Med­gidia. Ea va fi do­tată cu o nouă li­nie tehnologică de mare capacitate. Lu­crările la instalațiile auxiliare sunt avan­sate, noastre Fotografiile înfățișează aspecte de la con­strucția­ noilor ba­zine de pastă (cli­șeul de sus) și silo­zurilor pentru ciment ( dreapta ). Proiec­tanții au adoptat soluții moderne, e­­ficiente. Se observă că noile bazine de pastă au diametru mare. De aseme­nea și silozurile sunt de mare ca­pacitate (3­a cite 10.000 celule de tone). Vor fi cele mai înalte silozuri de ciment din țară. Grupurile sociale ale șantierului hidrocentralei de pe Argeș Pe măsură ce se dezvoltă lucrările pe șantierul hidrocentralei „16 Fe­bruarie" de pe Argeș al întreprinde­rii de construcții hidrotehnice, se lăr­gesc și se îmbunătățesc amenajările sociale pentru constructori. La Corbeni, Căpățîneni, Slatina-Rîul Doamnei, la baraj și la celelalte puncte importante ale complexului au apărut grupuri de baracamente cu aparta­mente pentru familiști și pentru o parte din muncitorii și tehnicienii necăsă­toriți, dormitoare comune, cantine, grupuri sanitare, băi. Toate coloniile sînt alimentate cu apă și curent elec­tric. Au luat ființă, de asemenea, clu­buri în care au început să activeze primele formații artistice. In diferite puncte ale șantierului s-au deschis magazine bine aprovizionate cu măr­furi alimentare și industriale. Pentru apărarea sănătății constructorilor func­ționează cîteva dispensare, cu perso­nal medical calificat și aparatură co­respunzătoare. Se află în curs de amenajare un important complex social central, care va cuprinde un spital, o policlinică, o cantină-restaurant și o casă de oas­­peți-hotel cu­ 18 camere. g ier p ziua igtenatională a femeii W M£j| iu Ä 1 I U lllll!llllllllllllll!l!lllll!lllllllllllllllllllllllllllll!l!l||||||l!l|l!|||||||||||||||!l!||||||||||||||||||||i|||||||||!||||||||||||||||||||i||||||!||||||||||||||||||||||||!|||||||||||||| TUTUROR TOVARĂȘELOR NOASTRE DE MUNCA DE PE ȘANTIERE, DIN FABRICI, DIN LABORATOARELE DE CERCE­TĂRI, DIN ATELIERELE DE PRO­IECTARE, DIN INSTITUTI­­ CA MARTILOR, O CALDA­­URARE DE MUNCA RODNICĂ SI VIA­ȚA FERICITA ! Fruntașa O dată ca oricare alta, aici, la uzină de anvelope „Danubiana“ de la Popești Leordeni. De o parte și de cealaltă a încăperii, cazanele, schimbătoarele de căldură, din care pleacă de jur împre­jur, în chip și fel, păienjeniș de con­ducte. E stația de preparare a apei fier­binți pentru piesele de la secția vul­canizare. In interiorul acesta însoțit de bulgării de foc ai aparatelor de sudură electrică și autogenă, lucrează și Sanda Bereanu, din echipa de tineri instalatori­­țerani, pe care o conduce Gheorghe Popescu. încă din anul 1958, Sanda munceș­te ca sudoriță pe șantierele I.M.B.-ului: Făgăraș, Onești, Săvinești, Chiscani. Paralel cu pregătirea ei profesională (ea a ajuns în categoria VI de sala­rizare) tovarășa Bereanu se ocupă și de ajutorarea tovarășilor sau tovarășelor mai slab pregătiți. Nu o dată a dojenit ea pe cei mai tineri care făceau treabă doar de mîntuială. — Nu-i bine cum faci, i­a spus într-o zi lui Ion Mincă, pe cînd acesta suda o conductă. Obișnuiește-te să lucrezi după toate regulile tehnice. Uite, vezi sudura aceasta ? Nu are continuitate și nici dreaptă nu-i. Iți place? De atunci Mincă i-a urmat sfatul. Și nu numai el, ci toți tinerii din echipa lui Gheor­ghe Popescu, echipă care e apreciată pe întreg șantierul pentru executarea lu­crărilor de cea mai bună calitate. M. GHEORGHE corespondent noastră — Colectivul de muncă al D.S.A.P.C.­­regiunea Mureș Autonomă Maghia­ră are numeroși fruntași în mun­­­­că. Printre aceștia se numără și desenatoarea Aurora Tănăsoiu de la atelierul de instalații. Harnică, pricepută, modestă, ea e prețuită de tovarășii săi. Niculinei Laca Drumul Viață grea a avut Ste­lian Laca, țăran sărac din comuna Gologanu, raionul Focșani, în timpul regimului bur­­ghezo-moșieresc. Din pu­ținul ce-l cîștiga trebuia să întrețină numeroasa­­sa familie. Insă și in viața lui Stelian Laca, ca și în viața multora din țara noastră, s-a ivit o schimbare radicală o dată cu eliberarea țării noastre de sub jugul fas­cist Ziua această mă­reață — 23 August — a schimbat în bine și tra­­iul familiei Luca. Ru­­xanda — la Biblioteca cen­trală de stat a R.P.R. din București, Ioan este e­­lectrician bobinator la ,,Uzinele 23 August“ din Capitală . Și... Niculina Laca, căci despre ea este vorba, încă de la vîrsta de 16 ani s-a angajat la Fabrica de ciment „Con­gresul al XlX lea“ din Bicaz, ca muncitoare ne­­calificată la linia de plăci din secția azboci­ment.Ajutată de U.T.M.-iști și vîrstnnici, ea a urcat treaptă cu treaptă pe scara perfecționării pro­fesionale. Astăzi ea este o lucrătoare de nădejde a laboratorului fabricii. Ca laborantă la contro­lul rezistențelor mecanice ale cimenturilor, ea a aju­tat pe mulți tovarăși, a calificat la locul de mun­că mu­lți din ei. Nu de mult, tovarășa Niculina a mai urcat o treaptă a calificării, trecînd la la­boratorul de chimie, unde a reușit să-și în­sușească cu ușurință cu­noștințele necesare efec­tuării complicatelor ana­lize de Clincher. In 1961, pentru meritele sale în muncă, la alegerile sin­dicale, chimista a fost propusă și aleasă în con­ducerea grupei, încredin­­țîndu-i-se activitatea cul­turală de masă, muncă ce i-a fost acordată pe mai departe , cu ocazia alege­rilor și în anul în curs. Pentru viitor, tovarășa Niculina are planuri și mai mari. După ce va termina școala medie, se va înscrie la facultatea de chimie industrială. Așa va putea contribui mai activ la măreața o­­peră de construire a so­cialismului, condusă de partid, schimbat partidul care a fundamentat, viața țăranului sărac Ste­­lian Luca, a celor opt copii ai lui și a atîtor alți mulți oameni din pa­tria noastră. IVAN KASSOV1CZ corespondent MIII-lMH ★ 1 giüfl 23 mii ★ Sîmbâtă 3 martie 1962 Concurs pentru cele mai reușite fotografii In dorința de a ilustra mai bine activitatea creatoare pe care o des­fășoară, sub conducerea organizați­ilor de partid, oamenii muncii din sectoarele noastre de activitate care zi de zi dau viață mărețelor sar­cini trasate de cel de al III-lea Congres al P­ M.R., ziarul „Con­structorul“ deschide un concurs cu premii pentru cele mai reușite fo­tografii ce înfățișează aspecte din activitatea ce se desfășoară pe șan­tierele patriei, in întreprinderile industriei materialelor de construcții și în institutele de proiectare. Con­cursul se încheie la 23 August 1962, iar cele mai bune ilustrații vor fi publicate in ziar la rubrica : „Din albumul fotografului amator“, sau în cadrul altei rubrici. Cu­ privește subiectele fotogra­fiilor acestea sunt multiple și va­riatele ele fiind la alegerea autoru­lui. Spre orientare redacția indică cîteva teme : — Construcții industrale, social­­culturale, locuințe intrate în folo­sință în 1961 și anul acesta. — Aspecte cit mai recente din munca de pe șantiere, întreprin­derile de materiale de construcții, institutele de proiectare. — Grupuri de fruntași sau por­trete de evidențiați în întrecerea socialistă. — Aspecte din activitatea sin­dicală : consfătuiri de producție, teh­nica securității și protecției muncii, activitatea culturală, condiții de muncă și de viață. De asemenea, se pot trimite și fotografii cu caracter critic cu pri­vire la slaba calitate a unor lu­crări, risipă de materiale, nefolo­­sirea rațională a unor utilaje, gre­șeli în proiectare etc. Recomandăm participanților la concurs ca ilustrațiile să aibă cel puțin formatul 6x9 cm (preferabil 9x12 sau 13x18). Odată cu foto­grafiile trimise, autorii vor însoți materialul ilustrativ și cu o expli­cație cit mai detaliată in care să se specifice: numele autorului, func­ția și locul de muncă, precum și ce reprezintă fotografia (dacă e vorba de o construcție — cine a proiectat-o, cine a executat-o sau o execută, în ce stadiu se află lu­crările: care s-a evidențiat, ce anume realizări s-au obținut pri­vind termenul, economii de mate­riale, calitatea, reducerea prețului de cost etc., data executării foto­grafiei). E bine ca numele proprii să fie scrise cu litere de tipar pen­tru a se evita astfel vreo nepotri­vire: în cazul că unii autori nu au posibilitatea developării și copierii ilustrațiilor executate, ei pot tri­mite redacției doar imaginea pe film, copierea fiind făcută prin grija redacției. Bineînțeles că și în acest caz “ e nevoie de explicația fiecărei imagini. Câștigătorilor concursului li se vor atribui următoarele premii in obiecte: Premiul I — 300 lei, premiul II — 200 lei, premiul III — 100 lei. însuflețite angajamente ale unităților din sectoarele noastre Sticlarii de la Mediaș își spun cuvintul Față de realizările anului trecut, planul pe 1962 al Fabricii de geamuri Mediaș prevede o creștere de 6,7% la valoarea producției globale, de 7,8% la productivitatea muncii, iar prețul de cost va trebui redus cu 4,32%. Ramalizînd posibilitățile de realizare a acestor sarcini, în cadrul unei adunări, colectivul sticlarilor de la Mediaș și-a luat însuflețite angajamente în întrecerea socialistă. Printre acestea se numără: depășirea cu 3% a planului producției globale și îndeplinirea prevederilor pe 1962 cu 12 zile mai devreme, geam tras ambalat se va produce în, plus 100.000 mp bază, geam turnat armat — 36.000 mp bază, geam mat, muslin — 5000 mp efectiv, geam șlefuit — 350 mp efectiv. Calitatea geamului produs va fi îmbunătățită, realizîndu-se 71% geam tras ambalat calitatea I-a (ceea ce înseamnă un plus de­ 53.000 mp) și 65% geam turnat calitatea I-a (ceea ce reprezintă 45.000 mp în plus).. Economiile la preț de cost vor însuma 280.000 lei, iar beneficiile peste plan 328.000 lei. De asemenea, va fi sporit volumul de mărfuri destinate exportului și se vor realiza noi sortimente. Pentru traducerea în viață a angajamentelor luate a fost întocmit un plan de măsuri tehnico-organi­­zatorice, care are la bază propunerile valoroase ale lucrătorilor făcute în cadrul consfătuirii. Reduceri totale 10.000 tone de ciment de termene, în plus 262 zile Diferitele obiective cu sarcini de punere în funcțiune în acest an, pe care le are de executat întreprinderea de con­strucții speciale indu­striale și montaj, pe 9 din șantierele sale, vor fi predate cu reduceri de termene ce totalizează 262 zile. Alături de acest an­gajament, colectivul de la I.C.S.I.M. a hotărît ca în 1962 să realizeze numai lucrări de bună calitate, care să primească la re­cepție calificativele „bi­ne" și „foarte bine" , să-și îndeplinească pla­nul valoric anual — la nivelul său actual — cu 15 zile mai devreme ; să mărească productivi­tatea muncii cu 0,10% peste cea planificată ; să economisească 1.100.000 lei peste sarcina de re­ducere a prețului de cost. Analizînd cu simț da răspundere po­sibilitățile de îndeplinire a sarcinilor de producție pe anul 1962, cimentiștii de la Fabrica „Iile Pintilie“ din Fieni s-au angajat ca, printr-o însuflețită întrecere socialistă, să producă în plus : — 10.000 tone de ciment; — 1000 tone de clincher. Totodată ei vor realiza economii la prețțtl de cost în valoare de 2.000.000 lei, precum și beneficii peste plan in valoare de 1.500.000 lei. De asemenea, harnicul colectiv s-a mai angajat să îmbunătățească calitatea produselor cu 20% față de realizările anului trecut, îndeosebi la sortimentele speciale (ci­ment R.I.M. și ciment special pentru sonde). O deosebită atenție se va a­­corda extinderii mecanizării și automa­tizării producției, precum și extragerii gipsului în cariera de la Pucioasa. Se va continua exploatarea calcarului pe baza exploziilor masive, metodă experi­mentată anul trecut și care a dat rezul­tate foarte bune. Mai multe cable Prin aplicarea în procesul de produc­ție a numeroase măsuri tehnico-organi­­zatorice și prin dezvoltarea întrecerii socaliste, colectivul de la Fabrica de sobe ceramice de la Riskrița s-a anga­jat să depășească în acest an producția de cahle de teracotă cu 6000 bucăți, să sporească productivitatea muncii cu 0,5% față de realizările anului 1961, să ridice calitatea produselor țină la pro­centele de 90—92%, să introducă două modele noi de produse și să reducă rebuturile cu 1 %. m La D.SA P.C.­­ Oltenia In lumina Directivelor C.C. al RDJ.R. cu privire la criteriile principale ale lui­ trecerii socialiste, colectivul D.S.A.P.C. Oltenia s-a angajat ca în 1962 să reali­zeze capacitatea de proiectare în pro­porție de 102%, să depășească cu 5% productivitatea proiectată a muncii și prin aplicarea proiectelor tip, refolosi­­bile și a secțiunilor directive, să eco­nomisească 70.000 ore de proiectare. Se Va îmbunătăți calitatea proiectelor, astfel ca ca cel puțin 30% din avize să se acorde calificativele ,,foarte bine“ și ,,excepțional“. Prin adoptarea de soluții tehnice noi, prin folosirea mate­rialelor eficiente și a celor din surse locale se vor obține, la cele 2200 apar­tamente ce vor fi proiectate în 1962, economii față de prețul plafon de cca. 450.000 lei, sumă ce va fi utilizată pentru îmbunătățirea confortului (bal­coane și logii, finisaje speciale etc.). La proiectele construcțiilor civile și industriale se vor reduce consumurile, față de indicii limită, cu 1330 mc cherestea, 135 mc lemn rotund și 30 tone oțel-beton, iar la cele de poduri (2000 ml) — cu 20 tone oțel-beton și 200 mc lemn de rășinoase Ing. ION NEAGU corespondent Consumuri specifice reduse Constructorii din cadrul I.S.C.M.­­Chiscani (Brăila), analizînd rezervele interne ale întreprinderii, au hotărît să depășească sarcinile planului valoric pe 1962 cu 2%, iar sarcina planificată de creștere a productivității muncii — cu 2,5%. Peste sarcina de reducere a prețului de cost se vor economisi 625.000 lei, vor fi reduse consumu­rile specifice la principalele materiale, economisindu-se 160 t ciment, 60 t oțel-beton, 175 mc material lemnos, 650 mc agregate de balastieră, 60.000 cărămizi. Pentru îmbunătățirea calității lucră­rilor și scurtarea duratei de execuție, se vor lua măsuri privind controlul muncii pe faze, înzestrarea laboratoru­lui și a stației centralizate de betoane cu utilaje corespunzătoare, recepția minuțioasă a materialelor și prefabri­catelor ce sosesc pe șantier, executa­rea centralizată a armăturilor și co­­frajelor șa. 1. C. NEGUȚ corespondent PLANUL ANUAL­­ÎN 11 LUNI Colectivul de muncă a întreprin­derii orășenești de gospodărie și con­strucții din Cluj a hotărît să-și reali­zeze sarcinile de plan pe acest an cu o lună mai devreme, să execute peste plan 4 blocuri cu cîte 24 apar­tamente, să realizeze economii de 135.000 lei peste sarcina planificată. ADALBERT ISZLAI corespondent Bloc Pe calea Griviței s-a răsfirat parcă întregul alfabet. Fiecare literă a adus, în locul caselor ce poartă amintiri a­­mare în zidurile mucegăite, schelele unor blocuri trainice, moderne, lumi­noase. In limbajul constructorilor de la I.C.M. nr. 4 a D.G.C.M.—București, A înseamnă un bloc, B alt bloc... Blocul F. O construcție cu 8 etaje și 132 apartamente. Macaraua se plim­bă de-a lungul clădirii, răsucindu-și cu grație girul de girafă cînd într-o par­­ u­l F­ te, cînd într-alta. Oamenii au nevoie ba de mortar, ba de parchet. Se lucrea­ză la toate nivelele. Maistrul principal al blocului, George Mislay urmărește cu­­ priviri cunoscătoare fiecare opera­ție. Observațiile sale cu privire la ca­litate nu îngăduie discuții. Cînd cine­va pare a se îndoi de spusele sale, maistrul apelează la firul cu plumb sau la dreptar. Și remedierile se fac pe loc. Finisajele se bucură de și mai mare atenție decit lucrările grosiere Nimă­nui nu-i este îngăduit să muncească de mîntuială. Parchetarul comunist Teo­dor Teodorescu, zidarii Vasile­­ Valeu, Ion Zaharia, Ilie Grigore oferă, în a­­ceastă privință, frumoase exemple. După cum prevăd graficele de execuție ale șantierului 3, blocul F urmează să-și primească locatarii la sfîrșit­ul lunii mai. Constructorii de aici au ho­tărît însă să scurteze acest termen cu 15 zile. Pentru dezvoltarea succeselor de pină acum Pe șantierele întreprinderii de con­strucții nr. 3-Roman a T.R.C.-Bacău se desfășoară o susținută activitate. Blo­cul nr. 35, din panouri mari prefabri­cate, a fost montat în numai 24 zile, față de 30 planificate. Pe șantierul blocurilor din panouri mari întrecerea socialistă este temeinic organizată, frun­tașe se mențin echipele conduse de Va­sile Mătăsaru și Constantin Mătăsaru. h­otărîți să sporească rezultatele ob­ți­nute pînă în prezent, constructorii de la Roman s-au angajat să îmbunătă­țească calitatea, pentru ca lucrările pre­date să primească numai calificativele „bine“ și „foarte bine“, să reducă du­rata de execuție a 3 blocuri cu 20—30 zile, iar a lucrărilor pentru G.A.S.-uri cu 10 zile. Se vor lua măsuri ce vor asigura creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost cu 1% (80.000 lei economii peste sarcina pla­nificată), ridicarea gradului de mecani­zare a lucrărilor, extinderea folosiri materialelor noi ș.a. IOAN AVADAN, corespondent Calitatea montajelor se va îmbunătăți Mobilizați de Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la principalele criterii ale întrecerii socialiste, montării de la grupul de șantiere nr. 3­ Săvinești al I.M.R. și-au luat însemnate angajamente. Răspunzînd chemării lansate de grupul de șantiere nr. 1.­București, ei au hotărît, printre altele, să îmbunătățească calitatea lucrărilor, să economisească 105.000 lei peste sarcina de reducere a prețului de cost, să îmbunătățească indicii de exploatare a parcului de utilaje. Montării s-au angajat, de asemenea, să scurteze durata de execuție a mai multor obiective din cadrul Combinatului de îngrășăminte azotoase de la Roznov și al Uzinei de fire și fibre sintetice de la Săvinești. IOAN ONEA corespondent Economii prin proiectare de 30 milioane lei hntr-o recentă adunare generală, co­­lectivul Institutului de cercetări și proiectări pentru industria stufului, hîrtiei și celulozei s-a angajat ca in acest an să realizeze­ — economii la investițiile proiec­tate, față de fazele anterioare de pro­iect, de 30 milioane lei; — economii de 80.000 ore de pro­iectare prin utilizarea de proiecte și detalii tip și refolosibile, productivității muncii pentru creșterea a asi­gura depășirea normelor de lucru in medie cu 37% ; a — scurtarea termenelor de livrare proiectelor cu un total de 2500 zile; — beneficii peste plan de 300.000 lei. Pe linia industrializării construcții­lor, se va prevedea în proiecte folo­sirea a 17.000 mc prefabricate din beton armat. Față de indicii plafon și limită se vor economisi 200 tone oțel­­beton și 800 tone ciment, ing. GH. DUMITRESCU corespondent La obiectivele industriale din Reșița Constructorii din cadrul I.C.M.M.­­Reșița și-au luat în cadrul întrecerii socialiste însuflețite angajamente. Cele mai multe dintre ele se referă la re­ducerea duratei de execuție a lucră­rilor : atelierul modelăriei (cu 30 de zile), grupul tehnic-administrativ al mecanicului-șef (cu 60 de zile), re­zervorul de 5.000 mc de la aducsiunea „Grebla" (cu 3 luni). Se vor realiza de asemenea, eco­nomii la prețul de cost de 251.000 lei (0,15% peste sarcina planificată), va spori productivitatea muncii etc. IULIAN POPESCU corespondent ­­c VA O I­ N , S n­ ir N­A TN A Orașul Constanța e într-o conti­nuă prefacere. Un volum mare de construcții se execută pe întreg cuprinsul orașului. De la un an la altul, obișnuiții vizitatori ai litora­lului nu mai recunosc anumite car­tiere. Pe locul fostei gări se înalță un impunător cvartal de locuințe, proiectat de D.S.A.P.C.-Constanța. Fotografia înfățișează cîteva din blocurile date de curînd în folo­sință de către întreprinderea nr. 1 a T.C.E.H. In primul plan, un bloc­­turn cu 10 etaje, ai cărui pereți balcoanelor­ au fost

Next