Constructorul, octombrie 1962 (Anul 14, nr. 665-668)
1962-10-06 / nr. 665
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Mîndria brigăzii noastre Brigada noastră și-a căpătat un bun renume. Organele de control tehnic ale șantierului, oaspeții din cadrul altor organizații de construcții au numai cuvinte de laudă pentru lucrările executate de noi. Aprecierile acestea ne fac să ne simțim minări și să luptăm pentru menținerea bunului renume obligat pe șantierele întreprinderii de construcții-montaj nr. 4 a D.G.C.M.-București. Noi lucrăm cu grijă deosebită pentru calitate. Brigada noastră, care cuprinde zidari pricepuți și harnici (8 dintre ei sunt de categoria a 6-a), obține in medie un indice de îndeplinire a normei de 1,25 Am putea depăși mai mult norma, dar asta ar însemna să nu dăm aceeași atenție calității. De fapt, în cadrul brigăzii am avut discuții pe această temă. Marlin V. Marin, de altfel un bun zidar spunea de pildă: Intr-un timp, să-i „dăm drumul mai repede“, că lucrările nu trebuie făcute, chipurile, chiar așa cum spunem noi „la meserie“. L-am convins că n-are dreptate.. De citeva săptămîni lucrăm la blocul nr. 2, scara 1. Executăm zidării despărțitoare și tencuieli. Eu și ca Gh. Stetozar lucrăm numai la compartimentări. Ceilalți, grupați informații de cite doi — unul de categorie mare, altul de categorie mai mică — la tencuieli. Doi zidari dau gata un apartament — grund, mnei, obișcuit, glet de var — in zece zile de lucru. Calitatea bună a tencuielilor executate de formația noastră se datorește nu numai priceperii și atenției cu care lucrează oamenii, ci și sculelor pe care le folosesc: misiuni, mistrioare, fiare pentru glet. Brigada dispune și de roliant,rindele pentru aranjarea dreptarelor. Cu toate că, în general, cadrele tehnice ale șantierului se străduie să ne asigure bune condiții de lucru, in această privință treburile încă șchioapătă. Aprovizionarea brigăzii noastre lasă uneori de dorit, ceea ce face ca indicele de productivitate să nu se ridice la nivelul posibilităților. Blocul nr. 1, de pildă, este deservit de o singură macara-tura, cu care sunt aprovizionați zidarii de la cele trei scări, dulgherii etc. ; in plus, macaraua este întrebuințată și la descărcarea materialelor. Din această cauză, uneori suntem nevoiți să transportăm manual buiandrugi, ciment, lapte de var etc. In ceea ce ne privește, vom lucra și pe viitor cu dragoste și cu ambiția de a păstra bunul renume pe care și l-a ciștigat formația noastră. ȘTEFAN CHIVA zidar, șef de brigadă la șantierul de locuințe de pe str. serg. Vasile Niu din Capitală. unii Mii-1 665 ★ v pagini 25 nani ★ Sîmbătă 6 octombrie 1962 Luna prieteniei româno- sovietice In cadrul programului de acțiuni prilejuite de Luna prieteniei romîno- sovietice, conducerea și comitetul sindicatului I.S.C.A.S. au prevăzut, pentru 22 octombrie, un schimb de experiență cu tema : „Un nou sistem de execuție : clădiri cu pereți executați în cofraj glisant și planșee din beton armat prefabricate de tip panouri mari“. După prezentarea referatelor la București, se va vizita șantierul de locuințe de la Onești. Printre numeroasele manifestări programate pentru luna octombrie , la clubul cultural din str. Jiului, comitetul sindicatului și comitetul U.T.M. 1 de la întreprinderea de construcții-montaj nr. 5 (D.G.C.A.)-București au prevăzut unele acțiuni menite să-i familiarizeze pe constructori cu minunatele înfăptuiri ale oamenilor sovietici : conferința „înaltele calități morale ale tineretului sovietic, materializate în cucerirea Cosmosului“, serii literare cu recenziile cărților „Mama“ de M. Gorki și „Oblomul ilegal în acțiune“ de Fedorov, conferințele „U.R.S.S. pe primul loc in lume în construcția de locuințe“ și „Realizări ale Uniunii Sovietice în mecanizarea construcțiilor”. Comitetul sindicatului de la Trustul de instalați-montaje nr. 21-București a prevăzut, în planul de acțiuni: vizitarea în colectiv a Muzeului de istorie a partidului, organizarea unui stand-expoziție de cărți romînești și sovietice, ținerea unor conferințe etc. De asemenea, brigada artistică de agitație va pregăti un nou program, care va fi prezentat cu prilejul adunării festive a salariaților, în cinstea zilei de 7 Noiembrie. ★ Interesante activități organizează și clubul central „Constructorul“ din București. Vor avea loc seri literare, conferințe, vizionări de filme sovietice etc. De pildă, scriitorul Dumitru Corbea va vorbi in fața muncitorilor constructori despre „Cele mai valoroase lucrări în versuri și proză sovietice“; tov. M. Bircaș, maistru zidar, va împărtăși impresiile sale dintr-o recentă călătorie făcută în U.R.S.S., muncitorilor de la șantierul Fabrica de băi și radiatoare-București al Trustului nr. 1, Iov. N. Marcu, de la Direcția difuzării filmelor, va prezenta o recenzie despre Festivalul filmului sovietic etc. Decorarea tov. arh. Marcel Locar Printr-un decret al Consiliului de Stat, tovarășului arh. Marcel Locar, membru al Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare, i-a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa 1 pentru contribuția la organizarea și dezvoltarea activității de arhitectură și sistematizare în Republica Populară Romina, cu prilejul împlinirii a 60 de ani duse la naștere. Angajamentele anuale înde Dezvoltînd lună de lună realizările obținute prin desfășurarea unei avîntate întreceri socialiste și aplicînd în practică planul M.T.O., colectivul Fabricii de produse refractare „Proletarul“ din Turda a îndeplinit angajamentele anuale la sfirșitul primelor 9 luni. Astfel, față de 550 tone angajament de a se da peste plan pe întreg anul, la 30 septembrie harnicii noștri lucrători au realizat 602 tone. La producția globală angajamentul a fost de 1.900.000 lei și s-au realizat pînă în prezent 3.020.000 lei. In această perioadă colectivul noi o serie de produse noi. Sebîndit constituie o premisă pentru o luptă mai intensă ,ganizată în cursul trimeii 1962, luptă care să se terminizarea planului anual mult vreme. ILIE BELCIN din subredacția noastră voluntară de la Turda teza tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer in Indonezia Luni 1 octombrie, ora 13,23 ora locală (7,53 ora Bucureștiului) a sosit la Djakarta tovarășul Gheorghe. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romine, care împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri și Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitația președintelui și primului ministru al Republicii Indonezia Pe aeroportul Kemajoran, împodobit sărbătorește, înalții oaspeți romini au fost intimpinați de: dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasulion, ministrul apărării și alți membri ai guvernului, înalți demnitari, personalități ale vieții politice, culturale și economice, generali și ofițeri superiori. Era de față și o delegație din Irianul de vest, dn frunte cu reverendul Rumanium Pe aeroport se aflau și șefii misiunilor diplomatice acreditați la Diakarta și alți membri ai corpului diplomatic. Erau prezenți Pavel Silard, ambasadorul R. P. Române in Indonezia și membrii ambasadei. După intonarea imnurilor de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Indonezia, în timpul cărora s-au tras 21 salve de salut, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoțit de președintele dr. Sukarno, a trecut in revistă garda de onoare Președintele dr. Sukarno a rostit un cuvint de salut prin care și-a exprimat bucuria de a avea oasipeți pe solii poporului român, prieten de nădejde al poporului indonezian. In cuvintul de răspuns, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a mulțumit pentru invitația de a vizita Indonezia și pentru călduroasa primire, iar in numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Române, al întregului popor român a transmis un cald mesaj de prietenie. A urmat apoi un moment impresionant: solii poporului român, însoțiți de președintele Sukarno, au trecut prin „Poarta indoneziei“ care, după cum spun indonezienii, se deschide numai în fața prietenilor. Tradiționala „Poartă a indoneziei“ este un culoar viu, alcătuit din băieți și fete îmbrăcați in splendide costume naționale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. De la aerodrom, in mașini, solii poporului nostru, însoțiți de președintele dr. Sukarno, s-au îndreptat spre palatul Merdeka unde au avut o cordială convorbire, după care automunistul Nicolae Penteș, de la întreprinderea „Fierarul“Arad se numără printre lucrătorii fruntași ai colectivului arădan. El își depășește cu regularitate norma, dind numai lucrări de bună calitate, constituind un exemplu pentru tovarășii săi de muncă. In calitate de organizator de grupă desfășoară, de asemenea, o neobosită activitate. Iată-l în fotografie pe tov. Nicolae Penteș la locul său de muncă, mers la palatul Istara Negara, reședința pe timpul vizitei a oaspeților romini. Pe tot parcursul de la aerodrom pînă la reședință, oaspeții români au fost salutați de mii de locuitori ai capitalei indoneziene. In dimineața zilei de 2 octombrie, delegația romană a adus un omagiu luptei îndelungate dusă de poporul indoneziei pentru libertate și o viață mai bună, depunind o coroană de flori la cimitirul eroilor din cartierul Kanbata. Locuitorii cartierului au înconjurat prietenește pe solii poporului român, exprimindu-și bucuria pentru vizita pe care aceștia o fac in Indonezia. Ei au luminat oaspeților, potrivit tradiției de ospitalitate indoneziană, ciorchini de banane, nuci de cocos și alte fructe tropicale. La ora II, la Istara Negara, reședința oaspeților romîni, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, a primit vizita unor înalți demnitari indonezieni. Cu acest prilej, intre conducătorii statului român și demnitarii indonezieni a avut loc un schimb de vederi in legătură cu problemele dezvoltării re-113 f* 117v * Q/vneintriiA« o ■ „ n 1 f11 f* o1atflfrP Iliril I1V1 WUIIUIIIVC 9« VUIIU1UIV » Romînia și Indonezia. Seara, la ora 18,45, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, a făcut o vizită președintelui Sukarno, la reședința acestuia — palatul Merdeka. Oaspeții au fost intimpinați de președintele Sukarno, de J. Seimena, ministru prim ad-interim, și de Sukandino, locțiitor al ministrului prim, ministru al afacerilor externe. Președintele Sukarno a conferit tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej cel mai înalt ordin indonezian,„Steaua Republicii Indonezia clasa I-a", tovarășului Ion Gheorghe Maurer, „Steaua Republicii Indonezia clasa II-a“, iar tovarășului Corneliu Mănescu același ordin, clasa IlI-a in Președintele Sukarno a oferit apoi cinstea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un banchet la palatul Merdeka. Au participat conducătorii de stat ai României și Indoneziei. Cu acest prilej președintele dr. Sukarno și tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit toasturi, în care a fost evidențiată prietenia ce leagă cele două popoare, s-au intonat imnurile de stat ale R. P. Române și Republicii Indonezia. La 3 octombrie, cea de a treia zi a vizitei solilor poporului român în Indonezia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, a vizitat marele șantier al hidrocentralei de la Djatiluhur, unul din principalele obiective ale planului de 8 ani al Indoneziei. împreună cu oaspeții români, la Djatiluhur au sosit președintele dr. Sukarno, precum și Adem Eringradja, ministrul muncii, Kadarusman, ministru al procuraturii, idisan, secretar de stat, generalul de brigadă Ibrahim Adjie, comandantul teritorial al Javei estvest, Mashude guvernatorul Javei de vest și alte persoane oficiale. Pe șantierul marelui baraj, conducătorii statului roman au fost primiți de Sargito Sarwand, secretar general al Ministerului Lucrărilor Publice, care le-a dat explicații asupra caracteristicilor construcției. Oaspeții români s-au interesat îndeaproape de aspectele construcției și i-au informat pe specialiștii indonezieni despre marile construcții hidroenergetice din Romînia și despre proiectele de amenajare a Dunării, în cinstea conducătorilor statului român, la clubul șantierului, o orchestră javaneză a cîntat numeroase melodii, multe cunoscute iubitorilor de muzică din țara noastră. In dimineața zilei de 4 octombrie, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, însoțiți de Prijono, ministru pentru problemele învățămîntului și culturii, Thojie, ministrul pentru problemele învățămîntului superior și științelor, Erningpradja, ministrul muncii, și Sukhsno , ambasadorul Indoneziei la București, au făcut o vizită la Universitatea „Indonesia” din Djakarta, cea mai mare instituție de învățămînt superior a țării. Vicepreședintele universității, prof. Umar Seno Adji, a rostit un cuvînt de salut, arătînd că întreg corpul profesoral și studenții Univesității din Djakarta se simt deosebit de onorați de vizita conducătorilor romini. Această vizită capătă o importanță și mai mare prin faptul că ea coincide cu înlăturarea ultimelor vestigii ale colonialismului în Indonezia. In aplauzele asistenței a luat cuvinetul tovarășul Gheorghe Gheorghiu Dej. Cuvîntarea sa a fost subliniată de vii aplauze. Apoi, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a înmînat două mesaje, unul adresat de profesorii Universității din București corpului profesoral al Universității din Djakarta, iar celălalt adresat de studenții romîni studenților indonezieni. Președintele Consiliului studențesc al Universității, Hamonangan, a mulțumit intr-o scurtă cuvîntare pentru vizita făcută și pentru cuvîntarea rostită în fața studenților. Conducătorii de stat români s-au îndreptat apoi spre parlament, unde tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a rosttit o cuvîntare în fața deputaților convocați in sesiune specială. Beneficiarul, proiectantul și constructorul se pregătesc Realizarea planului pe anul în curs și pregătirea condițiilor pentru buna desfășurare a lucrului pe anul viitor — în special pe pruim trimestru — sunt preocupările de bază ale organizațiilor de construcții, de proiectare și ale beneficiarilor de investiții. Pentru a cunoaște stadiul in care se află pregătirile pentru producția de construcții a anului viitor in regiunea Maramureș, un redactor al nostru a făcut o vizita la Statul popular regional, la D.S.A.P.C., și T.R-C.L. Din discuțiile avute aici cu conducerile, reiese că stadiul pregătirilor este mult avansat față de perioada corespunzătoare a anului trecut. SFATUL POPULAR REGIONAL... ... are un volum de investiții mult mai mare ca cel din 1962 — peste 90 milioane de lei, ceea ce înseamnă 50 la sută din planul valoric al T.R.C.L. Pentru a face față acestui plan sporit, sfatul popular a nominalizat din timp lucrările, a pregătit documentațiile de proiect și a stabilit amplasamentele. Urmarea acestei preocupări este existența în prezent a 44 la sută din documentație; pînă la sfîrșitul anului va fi gata documentația în procent de încă 42 la sută, iar restul de 14 la sută va fi predată proiectantului pînă la sfîrșitul trimestrului 1963. Pentru construcțiile de locuințe din Baia Mare, Satu Mare, Sighet au fost predate constructorului proiecte pentru 276 apartamente, iar pînă la sfîrșitul anului 1962 i se vor preda proiectele pentru toate locuințele ce urmează să fie construite in anul 1963 în aceste localități. Proiectele pentru locuințele din celelalte localități vor fi predate, eșalonat, pînă la sfîrșitul trimestrului I 1963. După cum se vede, T.R.C.L. are asigurat în bună parte frontul de lucru pentru iarnă și depinde numai de el ca în trimestrul I 1963 să mențină ritmul producției la același nivel, cu cel al trimestrului IV 1962. D.S.A.P.C. MARAMUREȘ... ...dispune în prezent de cca. 60 la sută din documentațiile de proiect pentru lucrările anului 1963. Din date furnizate de beneficiari, rezultă că pînă la sfîrșitul acestui an va intra în posesia a 90 la sută din documentații, urmînd ca restul de 10 la sută să le primească în trimestrul I 1963. Comparativ cu anul trecut, cînd la aceeași dată dispunea de cca. 15—20 la sută din documentații, situația se prezintă cît se poate de bine. Fiind în posesia unui mare volum de documentații, D.S.A.P.C. a luat o serie de măsuri pentru elaborarea proiectelor — dintre care o bună parte sunt gata, unele cu avizările corespunzătoare, altele fiind trimise la avizare. Astfel, din cele 768 apartamente pentru care trebuie să elaboreze proiecte pînă la sfîrșitul acestui an, pentru 468 apartamente proiectele sunt gata, pentru restul apartamentelor urmînd să predea proiectele, eșalonat, pînă la 30 decembrie 1962. De asemenea, sunt gata proiectele pentru electrificarea a 7 comune. Pînă la 30 decembrie vor fi gata și proiectele pentru școli, dispensarele veterinare și poligonul de prefabricate ce va fi construit la Baia Mare, proiectul pentru regularizarea rîului Săsar, etapa a 2-a va fi gata în luna octombrie a. c. Pentru a sprijini constructorul in ridicarea productivității muncii, reducerea consumului de materiale (în special cherestea, oțel-beton, ciment) și în ridicarea calității locuințelor, proiectantul a prevăzut în proiecte o serie de soluții constructive moderne. La 90 la sută din locuințe, planșeele vor fi executate din fîșii cu goluri; 85 la sută din zidării vor fi executate din cărămizi eficente. S-a prevăzut, de asemenea, folosirea pe scară largă a oțelurilor speciale (TOR și PC), a parchetului lamelar, materialelor de instalații (electrice și sanitare) din mase plastice și a zugrăvelilor cu acetat de vinit. T.R.C.L. MARAMUREȘ... ...desfășoară în această perioadă lupta pe două fronturi: realizarea planului pe 1962 și pregătirea condițiilor pentru buna desfășurare a__ lucrului pe anul 1963. Din cele 1585 apartamente pe care trebuie să le predea în acest an, a predat în 8 luni 496; la sfîrșitul lunii septembrie a mai predat încă 361, iar restul, ca urmare a intensificării întrecerii socialiste, vor fi predate pînă la sfîrșitul anului. Construcțiile agrozootehnice — mai ales grajdurile — au fost în bună parte terminate la sfîrșitul lunii septembrie. Frontul de lucru pentru iarnă va fi asigurat prin începerea unor noi blocuri, dintre care unele urmează să fie atacate chiar în octombrie, la Baia Mare (în cvartalul Republicii), Satu Mare (un bloc cu 68 apartamente), Sighet etc. Alături de lucrările industriale și social-culturale ce vor fi pregătite pentru lucru în anotimpul friguros, acestea vor permite o desfășurare normala a producției. In cea mai mare parte, încălzirea va fi asigurată prin executarea instalațiilor definitive și racordarea la centralele termice existente (la locuințe), iar la celelalte lucrări — prin mijloacele cele mai lesnicioase și mai ieftine. Un colectiv de tehnicieni a început (la 20 decembrie vor fi gata) proiectele de organizare pentru toate lucrările nominalizate ale anului 1963. Trebuie arătat însă că o serie de beneficiari (Consiliul Superior al Agriculturii, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Minelor și Energiei Electrice etc.) nu și-au nominalizat încă lucrările și din această cauză se vor putea ivi unele greutăți. Printre celelalte măsuri ce se preconizează a fi luate, în scopul realizării planului pe 1963, se numără: aprovizionarea de pe acum a lucrărilor nominalizate cu materiale, pentru a fi evitate stagnările din lipsa acestora și greutățile de transport în timpul nefavorabil, se va construi, pînă la sfîrșitul primului trimestru al anului 1963, poligonul de prefabricate, care va permite executarea, pentru prima oară în Baia Mare, a unor blocuri din panouri mari prefabricate ce vor însuma 300 apartamente. Tot pentru anul viitor se prevede construirea unui bloc-turn turnat în cofraj glisant. Pentru realizarea blocurilor din panouri mari prefabricate și a altor lucrări va fi procurat utilaj corespunzător, în valoare de 7 milioane lei. Pentru reducerea consumului de cherestea și creșterea productivității muncii se va folosi în continuare, la silozurile de nutreț, cofrajul cățărător, se vor confecționa panouri de cofraj din placaj bachelitizat și PFL. N-a fost uitată nici problema pregătirii profesionale a oamenilor care vor pune în aplicare tehnica modernă. In acest scop se vor face schimburi de experiență cu Trustul nr. 5-Brașov, cu T.B.C.-Cluj, cu întreprinderile din București care execută blocuri din panouri mari, în cadrul întreprinderilor trustului vor fi organizate, în perioada de iarnă, cursuri de ridicare a nivelului profesional și alte acțiuni pe linia pregătirii bazei materiale a realizării planului pe 1963. Din cele relatate se poate constata că în regiunea Maramureș, atît beneficiarii (excepție făcînd doar o mică parte), cît și organizațiile de proiectare și construcții pregătesc cu multă seriozitate condițiile pentru realizarea planului pe 1963, ceea ce este o garanție că succesele anului viitor vor fi la înălțimea sarcinilor puse de partid și guvern. „Republicii“, este numele noului cvartal de locuințe care va lega noul centru al orașului Baia Mare cu „vechiul“ cartier — construit acum 5—6 ani. Pe acest șantier, în care vor fi construite câteva mii de apartamente, lucrează cu mult spor brigăzile conduse de zidarii: Bobo Iulian și Iosif Viland, dulgherii Adalbert Fier și Ștefan Ghinai, Ioan Oros — zugrav, Andrei Mateaș — mozaicar, Pană Oancea — fierar-betonist, Valentin Koșa — instalator și alții. In fotografie : aspect al șantierului noului cvartal. Au realizat pianul pe 9 luni mai devreme Succesele înregistrate lună de lună de colectivul întreprinderii „Fierarul“-Arad au permis ca pianul pe 9 luni la producția globală să fie îndeplinit în ziua de 14 septembrie, iar cel al producției marfă la 7 septembrie. PAVEL FLORIAN corespondent ★ A devenit o tradiție ca secțiile de producție ale întreprinderii orășenești mixte Satu Mare să îndeplinească mai devreme sarcinile de plan. Planul producției globale pe întreprindere pe primele 9 luni a fost realizat cu aproape 30 de zile mai devreme. Printre produsele date de la începutul anului peste prevederile planului sînt: 345.000 de cărămizi, 600 ml tuburi de beton. ★ ing. AL. BALAN corespondent Colectivul de muncă al I.P.I. a T.R.C.Satu Mare și-a intensificat eforturile pentru a livra cît mai multe prefabricate și materiale necesare construcțiilor din oraș și regiune. Obiectivul principal al întrecerii socialiste ce se desfășoară îl constituie calitatea produselor. Ca urmare a realizărilor frumoase obținute în lunile anterioare, colectivul întreprinderii a reușit să îndeplinească planul producției globale pe primele 9 luni ale anului încă de la data de 10 septembrie a.c. B. ALEXE corespondent intensificînd întrecerea socialistă și creînd condiții optime desfășurării procesului de producție, harnicul colectiv al întreprinderii de izolații nr. 3 a M.I.C. a realizat planul producției globale pe nouă luni, cu zece zile mai devreme. Un frumos succes a obținut întreprinderea de materiale de construcții „1 Mai“-Bucov, desfășurind larg întrecerea socialistă, folosind metoda aburirii țiglelor, a reușit să îndeplinească sarcinile anuale de plan la sortimentul țigle din ciment in ziua de 25 septembrie. Expoziție de materiale noi de finisaje întreprinderea, de construcții locuințe București, cu sediul în București str. Leon Vodă nr. 1, raionul N. Bălcescu, a deschis o expoziție in apartamentele de la parterul, etajul 1 și 2 ale blocului 101 din Șoseaua Viilor nr. 121. Aceste apartamente au fost finisate cu materiale noi: dale și plăci PVC din producția indigenă și din import, tapet greu și tapet semilavabil, covor PVC, obiecte sanitare, modele noi etc. Expoziția este deschisă zilnic între orele 9—14 pe perioada 5—30 octombrie a.c. Vizitarea expoziției se poate face de întreprinderile interesate care urmează a fi planificate prin grija Întreprinderii de construcții locuințe București, telefon 23.13.03. la fabrica „Ceramica”,Jimbolia Gospodărire chibzuită pe secfii Se știe că întreprinderea noastră, din cauza utilajului și instalațiilor învechite, a lucrat cu mari diferențe nefavorabile între prețul de cost și cel de vînzare, primind în fiecare an importante sume sub formă de dotație de stat. In acest an, datorită aplicării în producție a unor măsuri tehnico-organizatorice, și în special prin acordarea unei atenții crescînde aspectelor economico-gospodărești, Fabrica „Ceramica“-Jimbolia a devenit rentabilă, înregistrînd beneficii însemnate. Intrucit, în bună parte, succesele obținute de colectivul întreprinderii noastre se datoresc introducerii gospodăririi chibzuite — cu ajutorul căreia se asigură administrarea în condiții optime a mijloacelor de producție, se combate lipsa de spirit gospodăresc, se stimulează reducerea consumului de materiale și manoperă — voi arăta, în mare, unele aspecte ale organizării planificării operative și analizei lunare a rezultatelor obținute pe principalele sectoare de fabricație. PREGĂTIRI PREMERGĂTOARE APLICĂRII NOII METODE La începutul anului 1960 o parte din secțiile principale de fabricație ale întreprinderii au fost pregătite pentru trecerea la gospodărire chibzuită, în funcție de specificul pe care îl prezintă procesul tehnologic în fabricile de țigle și cărămizi. Era necesară în acest scop cunoașterea succeselor și deficiențelor întreprinderii, în toate sectoarele de producție și cele auxiliare. Din primele comparații ale cheltuielilor planificate cu cele efective, s-a constatat că atît planurile, cît și rezultatele oglindite în dările de seamă ale secțiilor cu gospodărire chibzuită nu erau reale. Aceasta se explica, în mare măsură, prin lipsa de interes a lucrătorilor din secții, și în special a maiștrilor, care nu vedeau în activitatea de gospodărire chibzuită obligația de a se îngriji de aspectele tehnice ale producției, de a respecta cu strictețe planul forțelor de muncă, de a urmări consumurile de combustibil și materiale, precum și diferitele cheltuieli indirecte ale secțiilor. Ne-am dat seama că pentru reușita introducerii acestei metode este necesară o pregătire prealabilă din mai multe puncte de vedere și anume : , — stabilirea prețului de cost la care trebuie obținute produsele în diferitele secții și pe faze de fabricație; — pregătirea economică și politică a întregului personal și in special a maiștrilor de fabricație; — repartizarea pe lângă fiecare secție a unor salariați din serviciile funcționale, care să sprijine șefii de secții și restul personalului în rezolvarea anumitor probleme; — crearea de depozite pentru combustibil pe lângă fiecare cuptor circular și uscătorie artificială și instalarea de aparate pentru măsurat consumul de energie electrică (contoare) la toate locurile unde se utilizează acestea ; — alcătuirea unui sistem de dări de seamă ale secțiilor cu gospodărire chibzuită, care să exprime situația reală a cheltuielilor de producție și să poată fi înțeles de toți lucrătorii din secții. Astfel, lunar secțiile respective au început să primească, concomitent cu planul de producție, și pe cel al fondului de salarii și al prețului de cost. In planul de cheltuieli sunt înscrise consumurile specifice de combustibil, cheltuielile de producție pe articole de calculare (materiale directe, combustibil, energie electrică, salarii, cheltuieli cu întreținerea și reparațiile și cheltuielile generale ale secției). Intrucit s-au constatat cazuri repetate de folosire neeconomică a materialelor și dezinteres față de celelalte costuri care formează „cheltuielile generale ale secțiilor" s-a trecut la defalcarea acestor cheltuieli în analitic, în așa fel Incit s-a ajuns pînă la nominalizarea tuturor materialelor necesare, această secțiune a planului avînd un rol similar cu așa-numita fișă-limită de consum. MUNCA DE LĂMURIRE. UN AJUTOR PREȚIOS Lămurirea colectivului în ceea ce privește scopurile, sarcinile și metodele gospodăririi chibzuite s-a făcut cu ajutorul organizației de bază și al comitetului sindicatului, care atît în cadrul cercului de economie concretă, cit și în adunările generale și consfătuirile de producție au trasat sarcini membrilor și candidaților de partid, precum și tuturor membrilor de sindicat pentru a sprijini această acțiune. De asemenea, în cadrul unor adunări la care au participat toți inginerii, maiștrii, brigadierii și economiștii întreprinderii, pe lângă informările prezentate în scopul popularizării acestei metode superioare, au fost ținute scurte referate privind însușirea unor noțiuni utilizate în cursul planurilor AUREL HERIȘANU contabil șef la Fabrica „Ceramica“-Jimbolia (Continuare In pag. a 2-a)