Constructorul, octombrie 1962 (Anul 14, nr. 665-668)

1962-10-06 / nr. 665

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Mîndria brigăzii noastre Brigada noastră și-a că­pătat un bun renume. Or­ganele de control tehnic ale șantierului, oaspeții din cadrul altor organizații de construcții au numai cu­vinte de laudă pentru lu­crările executate de noi. Aprecierile acestea ne fac să ne simțim minări și să luptăm pentru menținerea bunului renume ob­ligat pe șantierele întreprinderii de construcții-montaj nr. 4 a D.G.C.M.-București. Noi lucrăm cu grijă deo­sebită pentru calitate. Bri­gada noastră, care cuprin­de zidari pricepuți și har­nici (8 dintre ei sunt de categoria a 6-a), obține in medie un indice de îndepli­nire a normei de 1,25 Am putea depăși mai mult nor­ma, dar asta ar însemna să nu dăm aceeași atenție ca­lității. De fapt, în cadrul brigăzii am avut discuții pe această temă. Marlin V. Marin, de altfel un bun zidar spunea de pildă: Intr-un timp, să-i „dăm dru­mul mai repede“, că lu­crările nu trebuie făcute, chipurile, chiar așa cum spunem noi „la meserie“. L-am convins că n-are drep­tate.. De citeva săptămîni lu­crăm la blocul nr. 2, scara 1. Executăm zidării des­părțitoare și tencuieli. Eu și ca Gh. Stetozar lucrăm numai la compartimentări. Ceilalți, grupați in­forma­ții de cite doi — unul de categorie mare, altul de categorie mai mică — la tencuieli. Doi zidari dau gata un apartament — grund, m­nei, obișcuit, glet de var — in zece zile de lucru. Calitatea bună a tencuielilor executate de formația noastră se dato­­rește nu numai priceperii și atenției cu care lucrează oamenii, ci și sculelor pe care le folosesc: misiuni, mistrioare, fiare pentru g­let. Brigada dispune și de roliant­,­rindele pentru aranjarea dreptarelor. Cu toate că, în general, cadrele tehnice ale șantie­rului se străduie să ne asi­gure bune condiții de lu­cru, in această­ privință treburile încă șchioapătă. Aprovizionarea brigăzii noastre lasă uneori de do­rit, ceea ce face ca indice­le de productivitate să nu se ridice la nivelul posi­bilităților. Blocul nr. 1, de pildă, este deservit de o singură macara-tura, cu care sunt aprovizionați zi­darii de la cele trei scări, dulgherii etc. ; in plus, macaraua este întrebuin­țată și la descărcarea ma­terialelor. Din această cau­ză, uneori suntem nevoiți să transportăm manual bu­­iandrugi, ciment, lapte de var etc. In ceea ce ne privește, vom lucra și pe viitor cu dragoste și cu ambiția de a păstra bunul renume pe care și l-a ci­ști­gat forma­ția noastră. ȘTEFAN CHIVA zidar, șef de brigadă la șantierul de locuințe de pe str. serg. Vasile Ni­u din Capitală. unii Mii-1 665 ★ v pagini 25 nani ★ Sîmbătă 6 octombrie 1962 Luna prieteniei româno- sovietice In cadrul programului de acțiuni prilejuite de Luna prieteniei romîno-­­ sovietice, conducerea și comitetul sindicatului I.S.C.A.S. au prevăzut, pentru­­ 22 octombrie, un schimb de experiență cu tema : „Un nou sistem de exe­cuție : clădiri cu pereți executați în cofraj glisant și planșee din beton armat prefabricate de tip panouri mari“. După prezentarea referatelor la București, se va vizita șantierul de locuințe de la Onești.­­ Printre numeroasele manifestări programate pentru luna octombrie , la clubul cultural din str. Jiului, comitetul sindicatului și comitetul U.T.M. 1 de la întreprinderea de construcții-montaj nr. 5 (D.G.C.A.)-București au­­ prevăzut unele acțiuni menite să-i familiarizeze pe constructori cu minu­­­­natele înfăptuiri ale oamenilor sovietici : conferința „înaltele calități mo­­­­r­ale ale tineretului sovietic, materializate în cucerirea Cosmosului“, seri­i literare cu recenziile cărților „Mama“ de M. Gorki și „Oblomul ilegal în ac­­­­țiune“ de Fedorov, conferințele „U.R.S.S. pe primul loc in lume în con­­s­­trucția de locuințe“ și „Realizări ale Uniunii Sovietice în mecanizarea­­ construcțiilor”. Comitetul sindicatului de la Trustul de instalați-montaje nr. 21-București a prevăzut, în planul de acțiuni: vizi­tarea în colectiv a Muzeului de isto­rie a partidului, organizarea unui stand-expoziție de cărți romînești și sovietice, ținerea unor conferințe etc. De asemenea, brigada artistică de a­­­gitație va pregăti un nou program, care va fi prezentat cu prilejul adu­nării festive a salariaților, în cinstea zilei de 7 Noiembrie. ★ Interesante activități organizează și clubul central „Constructorul“ din București. Vor avea loc seri literare, conferințe, vizionări de filme sovietice etc. De pildă, scriitorul Dumitru Cor­­bea va vorbi in fața muncitorilor con­structori despre „Cele mai valoroase lucrări în versuri și proză sovietice“; tov. M. Bircaș, maistru zidar, va îm­părtăși impresiile sale dintr-o recentă călătorie făcută în U.R.S.S., muncito­rilor de la șantierul Fabrica de băi și radiatoare-București al Trustului nr. 1, Iov. N. M­arcu, de la Direc­ția difuzării filmelor, va prezenta o recenzie despre Festivalul filmului sovietic etc. Decorarea tov. arh. Marcel Locar Printr-un decret al Consiliului de Stat, tovarășului arh. Marcel Locar, membru al Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistemati­zare, i-a fost conferit „Ordinul Mun­cii“ clasa 1 pentru contribuția la orga­nizarea și dezvoltarea activității de arhitectură și sistematizare în­ Repu­blica Populară Romina, cu prilejul împlinirii a 60 de ani duse la naștere. Angajamentele anuale înde Dezvoltînd lună de lună realizările obținute prin desfășurarea unei avîn­­tate întreceri socialiste și aplicînd în practică planul M.T.O., colectivul Fa­bricii de produse refractare „Proleta­rul“ din Turda a îndeplinit angaja­mentele anuale la sfirșitul primelor 9 luni. Astfel, față de 550 tone angajament de a se da peste plan pe întreg anul, la 30 septembrie harnicii noștri lucrători au realizat 602 tone. La producția globală angajamentul a fost de 1.900.000 lei și s-au realizat pînă în prezent 3.020.000 lei. In acea­stă perioadă colectivul noi o serie de produse noi. Se­bîndit constituie o premisă­­ pentru o luptă mai intensă ,­ganizată în cursul trimeii 1962, luptă care să se termi­nizarea planului anual mult vreme. ILIE BELCIN din subredacția noastră voluntară de la Turda teza tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer in Indonezia Luni 1 octombrie, ora 13,23 ora locală (7,53 ora Bucureștiului) a so­sit la Djakarta tovarășul Gheorghe. Gheorghiu-Dej, președintele Consi­liului de Stat al R. P. Romine, care împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri și Corneliu Mănescu, minis­trul Afacerilor Externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitația președintelui și primului ministru al Republicii Indonezia Pe aeroportul Kemajoran, împodo­bit sărbătorește, înalții oaspeți ro­­mini au fost intimpinați de: dr. Su­karno, președintele și primul minis­tru al Republicii Indonezia, dr. Sei­­mena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasulion, ministrul apără­rii și alți membri ai guvernului, înalți demnitari, personalități ale vie­ții politice, culturale și economice, ge­nerali și ofițeri superiori. Era de față și o delegație din Irianul de vest, d­n frunte cu reverendul Rumanium Pe aeroport se aflau și șefii mi­siunilor diplomatice acreditați la Dia­­karta și alți membri ai corpului di­plomatic. Erau prezenți Pavel Silard, ambasadorul R. P. Române in Indo­nezia și membrii ambasadei. După intonarea imnurilor de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Indonezia, în timpul că­rora s-au tras 21 salve de salut, to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în­soțit de președintele dr. Sukarno, a trecut in revistă garda de onoare Președintele dr. Sukarno a rostit un cuvint de salut prin care și-a expri­mat bucuria de a avea oasipeți pe solii poporului român, prieten de nă­dejde al poporului indonezian. In cuvintul de răspuns, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a mulțumit pentru invitația de a vizita Indone­zia și pentru călduroasa primire, iar in numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Ro­mâne, al întregului popor român a transmis un cald mesaj de prietenie. A urmat apoi un moment impre­sionant: solii poporului român, înso­țiți de președintele Sukarno, au tre­cut prin „Poarta indoneziei“ care, după cum spun indonezienii, se des­chide numai în fața prietenilor. Tra­diționala „Poartă a indoneziei“ este un culoar viu, alcătuit din băieți și fete îmbrăcați in splendide costume naționale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. De la aerodrom, in mașini, solii poporului nostru, însoțiți de pre­ședintele dr. Sukarno, s-au îndreptat spre palatul Merdeka unde au avut o cordială convorbire, după care au­tomunistul Nicolae Penteș, de la întreprinderea „Fierarul“­Arad se numără printre lucrătorii frun­tași ai colectivului arădan. El își depășește cu regularitate norma, dind numai lucrări de bună cali­tate, constituind un exemplu pen­tru tovarășii săi de muncă. In calitate de organizator de grupă desfășoară, de asemenea, o neobosită activitate. Iată-l în fo­tografie pe tov. Nicolae Penteș la locul său de muncă, mers la palatul Istara Negara, reșe­dința pe timpul vizitei a oaspeților rom­ini. Pe tot parcursul de la aero­drom pînă la reședință, oaspeții ro­­mâni au fost salutați de mii de lo­cuitori ai capitalei indoneziene. In dimineața zilei de 2 octombrie, delegația romană a adus un omagiu luptei îndelungate dusă de poporul indoneziei pentru libertate și o viață mai bună, depunind o coroană de flori la cimitirul eroilor din cartierul Kan­bata. Locuitorii cartierului au înconjurat prietenește pe solii po­porului român, exprimindu-și bucuria pentru vizita pe care aceștia o fac in Indonezia. Ei au luminat oaspeți­lor, potrivit tradiției de ospitalitate indoneziană, ciorchini de banane, nuci de cocos și alte fructe tropi­cale. La ora II, la Istara Negara, re­ședința oaspeților romîni, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, a primit vizita unor înalți demnitari indonezieni. Cu acest prilej, intre conducătorii statu­lui român și demnitarii indonezieni a avut loc un schimb de vederi in legătură cu problemele dezvoltării re-113 f* 11­­­7v *­ Q/vneintriiA« o ■ „ n 1 f­11 f* o­1­a­t­flfrP Iliril I1V1 WUIIUII­IVC 9« VUIIU1UIV » Romînia și Indonezia. Seara, la ora 18,45, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, a făcut o vizită președintelui Sukarno, la reședința acestuia — palatul Merdeka. Oaspe­ții au fost intimpinați de președintele Sukarno, de J. Seimena, ministru prim ad-interim, și de Sukandino, locțiitor al ministrului prim, minis­tru al afacerilor externe. Președintele Sukarno a conferit tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej cel mai înalt ordin indonezian,­­„Steaua Republicii Indonezia clasa I-a", tovarășului Ion Gheorghe Mau­rer, „Steaua Republicii Indonezia clasa II-a“, iar tovarășului Corneliu Mănescu același ordin, clasa IlI-a in Președintele Sukarno a oferit apoi cinstea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un banchet la palatul Merdeka. Au participat conducătorii de stat ai României și Indoneziei. Cu acest prilej președintele dr. Sukarno și tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit toasturi, în care a fost evi­dențiată prietenia ce leagă cele două popoare, s-au intonat imnurile de stat ale R. P. Române și Republicii Indonezia. La 3 octombrie, cea de a treia zi a vizitei solilor poporului român în Indonezia, tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mă­nescu, a vizitat marele șantier al hidrocentralei de la Djatiluhur, unul din principalele obiective ale planu­lui de 8 ani al Indoneziei. împreună cu oaspeții români, la Djatiluhur au sosit președintele dr. Sukarno, pre­­cum și Adem Eringradja, ministrul muncii, Kadarusman, ministru al procuraturii, idisan, secretar de stat, generalul de brigadă Ibrahim Adjie, comandantul teritorial al Javei est­­vest, Mashude guvernatorul Javei de vest și alte persoane oficiale. Pe șantierul marelui baraj, con­­ducătorii statului roman au fost pri­miți de Sargito Sarwand, secretar general al Ministerului Lucrărilor Publice, care le-a dat explicații asu­pra caracteristicilor construcției. Oaspeții români s-au interesat înde­aproape de aspectele construcției și i-au informat pe specialiștii indone­zieni despre marile construcții hidro­energetice din Romînia și despre pro­iectele de amenajare a Dunării, în cinstea conducătorilor statului român, la clubul șantierului, o or­chestră javaneză a cîntat numeroase melodii, multe cunoscute iubitorilor de muzică din țara noastră. In dimineața zilei de 4 octombrie, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Române, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, însoțiți de Prijono, ministru­ pentru problemele învățămîntului și culturii, Thojie, ministrul pentru problemele învățămîntului superior și științelor, Erningpradja, ministrul muncii, și Su­­kh­sno , ambasadorul Indoneziei la București, au făcut o vizită la Uni­versitatea „Indonesia” din Djakarta, cea mai mare instituție de învățămînt superior a țării. Vicepreședintele universității, prof. Umar Seno Adji, a rostit un cuvînt de salut, arătînd că întreg corpul profesoral și studenții Univesității din Djakarta se simt deosebit de ono­rați de vizita conducătorilor romini. Această vizită capătă o importanță și mai mare prin faptul că ea coinci­de cu înlăturarea ultimelor vestigii ale colonialismului în Indonezia. In aplauzele asistenței a luat cuvine­tul tovarășul Gheorghe Gheorghiu Dej. Cuvîntarea sa a fost subliniată de vii aplauze. Apoi, tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a înmînat două mesaje, unul adresat de profesorii Universită­ții din București corpului profesoral al Universității din Djakarta, iar ce­lălalt adresat de studenții rom­îni stu­denților indonezieni. Președintele Consiliului studențesc al Universității, Hamonangan, a mul­­țumit intr-o scurtă cuvîntare pentru vizita făcută și pentru cuvîntarea ros­tită în fața studenților. Conducătorii de stat români s-au în­dreptat apoi spre parlament, unde to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a rosttit o cuvîntare în fața deputaților convocați in sesiune specială. Beneficiarul, proiectantul și constructorul se pregătesc Realizarea planului pe anul în curs și pregătirea condițiilor pentru buna desfășurare a lucrului pe anul viitor — în special pe pruim tri­mestru — sunt preocupările de bază ale organizațiilor de construcții, de proiectare și ale beneficiarilor de investiții. Pentru a cunoaște stadiul in care se află pregătirile pentru producția de construcții a anului viitor in regiunea Maramureș, un redactor al nostru a făcut o vizita la Statul popular regional, la D.S.A.P.C., și T.R-C.L. Din discuțiile avute aici cu conducerile, reiese că stadiul pregătirilor este mult avansat față de pe­rioada corespunzătoare a anului trecut. SFATUL POPULAR REGIONAL... ... are un volum de investiții mult mai mare ca cel din 1962 — peste 90 milioane de lei, ceea ce înseamnă 50 la sută din planul valoric al T.R.C.L. Pentru a face față acestui plan sporit, sfatul popular a nominalizat din timp lucrările, a pregătit documentațiile de proiect și a stabilit amplasamentele. Urmarea acestei preocupări este exis­tența în prezent a 44 la sută din do­cumentație; pînă la sfîrșitul anului va fi gata documentația în procent de încă 42 la sută, iar restul de 14 la sută va fi predată proiectantului pînă la sfîrșitul trimestrului­­ 1963. Pentru construcțiile de locuințe din Baia Mare, Satu Mare, Sighet au fost predate constructorului proiecte pen­tru 276 apartamente, iar pînă la sfîr­șitul anului 1962 i se vor preda pro­iectele pentru toate locuințele ce ur­mează să fie construite in anul 1963 în aceste localități. Proiectele­ pentru locuințele din celelalte localități vor fi predate, eșalonat, pînă la sfîrșitul tri­mestrului I 1963. După cum se vede, T.R.C.L. are a­­sigurat în bună parte frontul de lu­cru pentru iarnă și depinde numai de el ca în trimestrul I 1963 să mențină ritmul producției la același nivel, cu cel al trimestrului IV 1962. D.S.A.P.C. MARAMUREȘ... ...dispune în prezent de cca. 60 la sută din documentațiile de proiect pen­tru lucrările anului 1963. Din date furnizate de beneficiari, rezultă că pînă la sfîrșitul acestui an va intra în posesia a 90 la sută din documenta­ții, urmînd ca restul de 10 la sută să le primească în trimestrul I 1963. Comparativ cu anul trecut, cînd la a­­ceeași dată dispunea de cca. 15—20 la sută din documentații, situația se prezintă cît se poate de bine. Fiind în posesia unui mare volum de documentații, D.S.A.P.C. a luat o serie de măsuri pentru elaborarea proiectelor — dintre care o bună par­te sunt gata, unele cu avizările cores­punzătoare, altele fiind trimise la a­­vizare. Astfel, din cele 768 aparta­mente pentru care trebuie să elabore­ze proiecte pînă la sfîrșitul acestui an, pentru 468 apartamente proiectele sunt gata, pentru restul apartamentelor ur­mînd să predea proiectele, eșalonat, pînă la 30 decembrie 1962. De aseme­nea, sunt gata proiectele pentru elec­trificarea a 7 comune. Pînă la 30 de­cembrie vor fi gata și proiectele pen­tru școli, dispensarele veterinare și poligonul de prefabricate ce va fi con­struit la Baia Mare, proiectul pentru regularizarea rîul­ui Săsar, etapa a 2-a va fi gata în luna octombrie a. c. Pentru a sprijini constructorul in ridicarea productivității muncii, redu­cerea consumului de materiale (în special cherestea, oțel-beton, ciment) și în ridicarea calității locuințelor, proiectantul a­ prevăzut în proiecte o serie de soluții constructive moderne. La 90 la sută din locuințe, planșeele vor fi executate din fîșii cu goluri; 85 la sută din zidării vor fi executate din cărămizi eficente. S-a prevăzut, de a­­semenea, folosirea pe scară largă a oțelurilor speciale (TOR și PC), a parchetului lamelar, materialelor de instalații (electrice și sanitare) din mase plastice și a zugrăvelilor cu a­­cetat de vinit. T.R.C.L.­­ MARAMUREȘ... ...desfășoară în această perioadă lupta pe două fronturi: realizarea pla­nului pe 1962 și pregătirea condiții­lor pentru buna desfășurare a__ lucru­lui pe anul 1963. Din cele 1585 apar­tamente pe care trebuie să le predea în acest an, a predat în 8 luni 496; la sfîrșitul lunii septembrie a mai predat încă 361, iar restul, ca urmare a intensificării întrecerii­­ socialiste, vor fi predate pînă la sfîrșitul anului. Construcțiile agrozootehnice — mai ales grajdurile — au fost în­ bună parte terminate la sfîrșitul lunii sep­tembrie. Frontul de lucru pentru iarnă va fi asigurat prin începerea unor noi blocuri, dintre care unele urmează să fie atacate chiar în octombrie, la Baia Mare (în cvartalul Republicii), Satu Mare (un bloc cu 68 apartamente), Sighet etc. Alături de lucrările indus­triale și social-culturale ce vor fi pre­gătite pentru lucru în anotimpul fri­guros, acestea vor permite o desfă­șurare normala a producției. In cea mai mare parte, încălzirea va fi asi­gurată prin executarea instalațiilor definitive și racordarea la centralele termice existente (la locuințe), iar la celelalte lucrări — prin mijloacele cele mai lesnicioase și mai ieftine. Un colectiv de tehnicieni a început (la 20 decembrie vor fi gata) proiec­tele de organizare pentru toate lucră­rile nominalizate ale anului 1963. Tre­buie arătat însă că o serie de benefi­ciari (Consiliul Superior al Agricul­turii, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Minelor și Energiei Elec­trice etc.) nu și-au nominalizat încă lucrările și din această cauză se vor putea ivi unele greutăți. Printre celelalte măsuri ce se pre­conizează a fi luate, în scopul reali­zării planului pe 1963, se numără: aprovizionarea de pe acum a lucrări­lor nominalizate cu materiale, pentru a fi evitate stagnările din lipsa aces­tora și greutățile de transport în tim­pul nefavorabil, se va construi, pînă la sfîrșitul primului trimestru al anu­lui 1963, poligonul de prefabricate, care va permite executarea, pentru pri­ma oară în Baia Mare, a unor blocuri din panouri mari prefabricate ce vor însuma 300 apartamente. Tot pentru anul viitor se prevede construirea unui bloc-turn turnat în cofraj glisant. Pen­tru realizarea blocurilor din panouri mari prefabricate și a altor lucrări va fi procurat utilaj corespunzător, în va­loare de 7 milioane lei. Pentru reducerea consumului de cherestea și creșterea productivității muncii se va folosi în continuare, la silozurile de nutreț, cofrajul cățărător, se vor confecționa panouri de cofraj din placaj bachelitizat și PFL. N-a fost uitată nici problema pregătirii profe­sionale a oamenilor care vor pune în aplicare tehnica modernă. In acest scop se vor face schimburi de expe­riență cu Trustul nr. 5-Brașov, cu T.B.C­.-Cluj, cu întreprinderile din București care execută blocuri din pa­nouri mari, în cadrul întreprinderilor trustului vor fi organizate, în perioa­da de iarnă, cursuri de ridicare a ni­velului profesional și alte acțiuni pe linia pregătirii bazei materiale a rea­lizării planului pe 1963. Din cele relatate se poate constata că în regiunea Maramureș, atît bene­ficiarii (excepție făcînd doar o mică parte), cît și organizațiile de proiec­tare și construcții pregătesc cu multă seriozitate condițiile pentru realizarea planului pe 1963, ceea ce este o ga­ranție că succesele anului viitor vor fi la înălțimea sarcinilor puse de par­tid și­­ guvern. „Republicii“, este numele noului cvartal de locuințe care va lega noul centru al orașului Baia Mare cu „vechiul“ cartier — construit acum 5—6 ani. Pe acest șantier, în care vor fi construite câteva mii de apar­tamente, lucrează cu mult spor bri­găzile conduse de zidarii: Bobo Iuli­an și Iosif Viland, dulgherii Adal­bert Fier și Ștefan Ghinai, Ioan Or­os — zugrav, Andrei Mateaș — mo­zaicar, Pană Oancea — fierar-beto­­nist, Valentin Ko­șa — instalator și­­ alții. In fotografie : aspect al șantieru­lui noului cvartal. Au realizat pianul pe 9 luni mai devreme Succesele înregistrate lună de lună de colectivul întreprinderii „Fierarul“-Arad au permis ca pianul pe 9 luni la produc­ția globală să fie îndeplinit în ziua de 14 septembrie, iar cel al producției mar­fă la 7 septembrie. PAVEL FLORIAN corespondent ★ A devenit o tradiție ca secțiile de producție ale întreprinderii orășenești mixte Satu Mare să îndeplinească mai devreme sarcinile de plan. Planul pro­ducției globale pe întreprindere pe pri­mele 9 luni a fost realizat cu aproape 30 de zile mai devreme. Printre produsele date de la începutul anului peste prevederile planului sînt: 345.000 de cărămizi, 600 ml tuburi de beton. ★ ing. AL. BALAN corespondent Colectivul de muncă al I.P.I. a T.R.C.­­Satu Mare și-a intensificat eforturile pentru a livra cît mai multe prefabricate și materiale necesare construcțiilor din oraș și regiune. Obiectivul principal al întrecerii socialiste ce se desfășoară îl constituie calitatea produselor. Ca ur­mare a realizărilor frumoase obținute în lunile anterioare, colectivul întreprin­derii a reușit să îndeplinească planul producției globale pe primele 9 luni ale anului încă de la data de 10 septem­brie a.c. B. ALEXE corespondent intensificînd întrecerea socialistă și creînd condiții optime desfășurării pro­cesului de producție, harnicul colectiv al întreprinderii de izolații nr. 3 a M.I.C. a realizat planul producției glo­bale pe nouă luni, cu zece zile mai de­vreme. Un frumos succes a obținut între­prinderea de materiale de construcții „1 Mai“-Bucov, desfășurind larg în­trecerea socialistă, folosind metoda aburirii țiglelor, a reușit să îndepli­nească sarcinile anuale de plan la sortimentul țigle din ciment in ziua de 25 septembrie. Expoziție de materiale noi de finisaje întreprinderea, de construcții locuințe București, cu sediul în București str. Leon Vodă nr. 1, raionul N. Bălcescu, a deschis o expoziție in apartamentele de la parterul, etajul 1 și 2 ale blocului 101 din Șoseaua Viilor nr. 121. Aceste apartamente au fost finisate cu materiale noi: dale și plăci PVC din producția indigenă și din import, tapet greu și tapet semilavabil, covor PVC, obiecte sanitare, modele noi etc. Expoziția este deschisă zilnic între orele 9—14 pe perioada 5—30 octom­brie a.c. Vizitarea expoziției se poate face de întreprinderile interesate care urmează a fi planificate prin grija Întreprinderii de construcții locuințe Bucu­rești, telefon 23.13.03. la fabrica „Ceramica”,­Jimbolia Gospodărire chibzuită pe secfii Se știe că întreprinderea noastră, din cauza utilajului și instalațiilor învechite, a lucrat cu mari diferențe nefavorabile între prețul de cost și cel de vînzare, primind în fiecare an importante sume sub formă de dotație de stat. In acest an, datorită aplicării în producție a unor măsuri tehnico-or­­ganizatorice, și în special prin acordarea unei atenții crescînde aspectelor economico-gospodărești, Fabrica „Ceramica“-Jimbolia a devenit rentabilă, înregistrînd beneficii însemnate. Intrucit, în bună parte, succesele obținute de colectivul întreprinderii noastre se datoresc introducerii gospodăririi chibzuite — cu ajutorul căreia se asigură administrarea în condiții optime a mijloacelor de producție, se combate lipsa de spirit gospodăresc, se stimulează reducerea consumului de materiale și manoperă — voi arăta, în mare, unele aspecte ale orga­nizării planificării operative și analizei lunare a rezultatelor obținute pe principalele sectoare de fabricație. PREGĂTIRI PREMERGĂTOARE APLICĂRII NOII METODE La începutul anului 1960 o parte din secțiile principale de fabricație ale întreprinderii au fost pregătite pentru trecerea la gospodărire chibzuită, în funcție de specificul pe care îl pre­zintă procesul tehnologic în fabrici­le de țigle și cărămizi. Era necesară în acest scop cunoașterea succeselor și deficiențelor întreprinderii, în toate sectoarele de producție și cele auxi­liare. Din primele comparații ale cheltuie­lilor planificate cu cele efective, s-a constatat că atît planurile, cît și re­zultatele oglindite în dările de seamă ale secțiilor cu gospodărire chibzuită nu erau reale. Aceasta se explica, în mare măsură, prin lipsa de interes a lucrătorilor din secții, și în special a maiștrilor, care nu vedeau în activi­tatea de gospodărire chibzuită obliga­ția de a se îngriji de aspectele tehni­ce ale producției, de a respecta cu strictețe planul forțelor de muncă, de a urmări consumurile de combustibil și materiale, precum și diferitele chel­tuieli indirecte ale secțiilor. Ne-am dat seama că pentru reușita introducerii acestei metode este necesară o pregăti­re prealabilă din mai multe puncte de vedere și anume : , — stabilirea prețului de cost la care trebuie obținute produsele în diferitele secții și pe faze de fabricație; — pregătirea economică și politică a întregului personal și in special a maiștrilor de fabricație; — repartizarea pe lângă fiecare sec­ție a unor salariați din serviciile func­ționale, care să sprijine șefii de sec­ții și restul personalului în rezolva­rea anumitor probleme; — crearea de depozite pentru com­bustibil pe lângă fiecare cuptor circu­lar și uscătorie artificială și instala­rea de aparate pentru măsurat consu­mul de energie electrică (contoare) la toate locurile unde se utilizează a­­cestea ; — alcătuirea unui sistem de dări de seamă ale secțiilor cu gospodărire chibzuită, care să exprime situația reală a cheltuielilor de producție și să poată fi înțeles de toți lucrătorii din secții. Astfel, lunar secțiile respective au început să primească, concomitent cu planul de producție, și pe cel al fon­dului de salarii și al prețului de cost. In planul de cheltuieli sunt înscrise consumurile specifice de combustibil, cheltuielile de producție pe articole de calculare (materiale directe, combus­tibil, energie electrică, salarii, chel­tuieli cu întreținerea și reparațiile și cheltuielile generale ale secției). In­trucit s-au constatat cazuri repetate de folosire neeconomică a materiale­lor și dezinteres față de celelalte cos­turi care formează „cheltuielile gene­rale ale secțiilor" s-a trecut la defal­­carea acestor cheltuieli în analitic, în așa fel Incit s-a ajuns pînă la nomi­nalizarea tuturor materialelor nece­sare, această secțiune a planului a­­vînd un rol similar cu așa-numita fișă-limită de consum. MUNCA DE LĂMURIRE. UN AJUTOR PREȚIOS Lămurirea colectivului în ceea ce privește scopurile, sarcinile și meto­dele gospodăririi chibzuite s-a făcut cu ajutorul organizației de bază și al comitetului sindicatului, care atît în cadrul cercului de economie concretă, cit și în adunările generale și consfă­tuirile de producție au trasat sarcini membrilor și candidaților de partid, precum și tuturor membrilor de sin­dicat pentru a sprijini această acțiu­ne. De asemenea, în cadrul unor adu­nări la care au participat toți inginerii, maiștrii, brigadierii și economiștii în­treprinderii, pe lângă informările pre­zentate în scopul popularizării aces­tei metode superioare, au fost ținute scurte referate privind însușirea unor noțiuni utilizate în cursul planurilor AUREL HERIȘANU contabil șef la Fabrica „Ceramica“-Jimbolia (Continuare In pag. a 2-a)

Next