Constructorul, aprilie 1963 (Anul 15, nr. 691-694)

1963-04-06 / nr. 691

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA­ Chihaekmi ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SISTEMATIZARE ȘI AL C.C. AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII ANUL XV - Nr. 691­4 pagini 25 bani sîmbătă 6 aprilie 1963 REZERVE DE ECONOMII Sarcinile de plan sporite, din acest an, pun în fața colectivelor din industria silicaților multe pro­bleme deosebite, noi, care cer ini­țiativă și un nivel tehnic ridicat. Sectorul nostru este în plină dez­voltare, iar anul 1963 este marcat de volumul mare de investiții ce se execută, de capacitățile noi ce vor intra în funcțiune și a căror utilaje și instalații, realizate pen­tru prima oară, impun măsuri și pregătire tehnică corespunzătoare. Cadre medii și superioare, atit tehnice cît și economice, au cres­cut și s-au format an de an, apor­tul lor oglindindu-se în rezulta­tele înregistrate în ultimul timp. Corelarea producției cu calificarea cadrelor și cu sarcinile economice trebuie făcută deci cu multă aten­ție și grijă. In acest an producția de ciment va crește cu cca. 1 milion tone de ciment, iar cea de geamuri trase cu cca. 3.500.000 mp, față de 1962. Sporul de ciment va fi realizat, în special, prin intrarea în func­țiune a liniilor tehnologice noi de la Fieni, Bicaz, Turda și Medgi­dia. Sarcini economice deosebit de importante revin în 1963 colecti­velor din sectorul de silicați. Rea­lizarea indicilor de producție, pro­ductivitatea muncii și normele de consum, aplicarea prețurilor noi la nivelul planificat, condiționează, in mare măsură, îndeplinirea preve­derilor. Experiența anilor prece­denți a arătat că atenția trebuie îndreptată și asupra elementelor cu pondere mare în prețul de cost: combustibil (28% în indus­tria cimentului și 12% în indus­tria geamurilor), întreținere și re­parații curente (20% și respectiv 13,5%), materii prime directe, in­clusiv ambalajul (38% în industria geamurilor), energie electrică etc. Exemplul colectivului Fabricii de ciment Medgidia, care a urmărit atît îndeplinirea indicilor de pro­ducție cît și a fiecărui element al prețului de cost, e concludent: 10.105.000 lei economii la prețul de cost în 1962 față de realizările din 1961 și 3.242.000 față de plan. Există mari rezerve în fabrici, care descoperite, discutate în co­lectiv și valorificate, pot da roade bogate. Pregătirea temeinică și realizarea rodajului mecanic și tehnologic al liniilor noi de ciment, paralel cu selecționarea și pregătirea cadrelor de exploatare a utilajelor, va duce ing. Sergiu Almăjeanu director general al D.G.I.S. din M.I.C. la atingerea indicilor prevăzuți in proiecte inainte de ciclul stabilit. In această acțiune trebuie antre­nate colectivele din fabrici, în spe­cial inginerii tehnologi și colaborat îndeaproape cu sectorul GAT al I.P.C.M.C. Cimentiștii de la Bicaz, care au dat o atenție deosebită exploatării cuptorului de clincher cu capacitate de 800 t/zi, au rea­lizat indici superiori celor obți­nuți la Fieni, la linia tehnologică nouă, iar în scurt timp vor atinge capacitatea proiectată. O atenție deosebită se impune a se acorda întreținerii și exploatării reductoa­­relor noi de 1000 kW ale morilor de ciment și pastă, precum și con­lucrării cu specialiștii de la M.M.C.M. în vederea îmbunătățirii acestor reductoare. Importantă sursă de economii pentru fabricile de la Bicaz, Turda, Fieni, Brașov și Tîrnăveni consti­tuie recuperarea integrală a pra­fului de la electrofiltre prin rea­lizarea cimentului tip CP 250 pen­tru mortare și elemente­ de zidărie. Rezultatele înregistrate pînă acum sunt foarte bune și trebuie cola­borat mai mult cu șantierele de construcții și fabricile din sectorul ceramic pentru utilizarea largă a acestui ciment. Concomitent, se impune menținerea legăturii cu consiliile agricole regionale în ve­derea continuării experimentărilor cu praf de la electrofiltru ca amen­dament agricol. Reducerea consumului specific de combustibil, micșorarea sau elimi­narea consumului de combustibil netehnologic de la caz la caz, pre­zintă rezerve ce trebuie valorifi­cate în toate fabricile. Pentru în­călzirea unor sectoare anexă, unde în prezent se utilizează combusti­bil obișnuit, se pot folosi sursele de căldură de la camerele de fum ale cuptoarelor de ciment și de geam, sau combustibili inferiori și ieftini. Mai poate fi înlocuit parțial com­bustibilul întrebuințat la uscarea materiilor prime și a materiale­lor auxiliare, prin căldura recu­perată de la fabricația clincheru­­lui. In acest scop se cer stabilite soluții tehnice, adecvate. Acestea sunt doar o parte din posibilități. Colectivele fabricilor de la Bicaz, Fieni, Turda, București, Comarnic, Scăeni și altele, care în 1962 au înregistrat depășiri importante la capitolul combustibil, au datoria de a lua măsuri hotărîte pentru îndeplinirea indicelui de consum. Reducerea cu numai un procent a consumului de combustibil la producția de clincher și de geam, pe anul în curs, ar însemna peste 1 milion lei economii. Studiile și experimentările efec­tuate pînă în prezent la fabricile din Turdia și Medgidia privind în­locuirea postavului de lînă pentru filtre, cu postav de fibre sintetice sau din in și cînepă au dat rezul­tate bune. Generalizarea acestei soluții la toate întreprinderile din sector va genera o scădere sim­țitoare a cheltuielilor de fabrica­ție. Reducerea consumului de blin­daje și de corpuri de măcinare, atît în industria cimentului cît și în cea a geamurilor, trebuie să devină C­O­N­T­IN­­UA­R­E 2 Laboratorul de șantier, nu constatarea greșelilor ci prevenirea lor .Pentru deservirea șantierului mi­­croraionului Grigorescu, din Cluj — ne informează dulgherul Ștefan Chiș — s-a amenajat o stație centrală ce poate livra zilnic cca. 130 mc beton și 25 mc mortar. Controlul perma­nent al calității produselor este asi­gurat aici de un laborator condus de ing. Caius Drăgan, care colabo­rează strîns cu maiștrii stației — A­­lexandru Pásztor și Teofil David. Zilnic, laboratorul controlează granu­­lometria agregatelor din fiecare transport sosit, la probe de beton. In prezent, sub îndrumarea ing. A­­drian Pocanschi, colectivul labora­torului participă la pregătirile pentru execuția noilor blocuri-turn, studia­ză rețete cu consumuri reduse de ci­ment, face determinări asupra ade­renței betonului în scopul de a sta­bili înclinarea optimă a panourilor cofrajului glisant. Personalul labora­torului s-a angajat ca la începerea turnării, să-și organizeze munca în 3 schimburi, fără mărirea efectivului, astfel ca să poată fi prezent în fie­care moment al procesului tehnolo­gic“. Scrisoarea corespondentului nostru voluntar de la întreprinderea nr. 1 a T.R.C.—Cluj exemplifică o dată mai mult unul din cele mai pozitive fe­nomene ale noului în construcții: faptul că astăzi, controlul științific al calității lucrărilor și-a cîștigat un rol bine definit in organizarea și activitatea tot mai multor șantiere. Tehnica modernă, atît de avantajoa­să față de metodele tradiționale, im­pune și o exigență mereu sporită în aplicarea ei. Din păcate, pe alocuri, acest im­portant pas înainte din punct de ve­dere organizatoric n-a fost însoțit de o justă înțelegere a caracterului per­manent pe care trebuie să-l îmbrace controlul de laborator. Să luăm, de­­ pildă, betoanele. Este foarte bine , că se fac interpretări statistice asu­­­­pra rezultatelor obținute la încer­­­­cari pe cuburi de probă, că se stabi­­­­lesc coeficienți de variație etc. Este­­ însă oare de ajuns acest lucru ? Nu, i din două motive. In primul rînd, de­oarece în majoritatea cazurilor, re­­zultatele obținute la încercări tîrzii , nu mai pot da concluzii utile pentru­­ lucrarea respectivă, care între timp a și fost terminată. In al doilea rînd, deoarece între calitatea betonului pus , în operă — care a suferit influența­­ transportului, a compactării, a con­dițiilor de turnare, de priză și întă­rire — pot apare diferențe aprecia­bile.Laboratorul trebuie să aibă un rol activ, să contribuie la stabilirea și realizarea tehnologiei optime de lu­cru. Locul laborantului nu e numai lângă aparat, ci și lângă muncitorul betonist, unde poate face observații concrete, unde poate da indicații va­loroase. La ședința de lucru pe care C.S.C.A.S. a organizat-o recent la București, în legătură cu ridicarea nivelului calitativ al construcțiilor, reprezentanții a numeroase trusturi și întreprinderi au vorbit despre u­­nele condiții esențiale ce trebuie în­deplinite pentru intensificarea acti­vității de control preventiv a labo­ratoarelor. S-a subliniat, de pildă, că dotarea tehnico-materială este în continuă îmbunătățire. O serie de unități și-au procurat aparatura modernă pentru încercări curente și chiar tractive asupra structurilor de nedes­­re­zistență — de la sclerometre și pa­­hometre pînă la defectoscoape cu ul­trasunet (S.C.Or.—Galați). La T.R.C. — Iași, Trustul nr. 21 ș. a. s-au rea­lizat laboratoare mobile, care pot da operativ asistență tehnică pe o ra­ză mare. Propunerea ca C.S.C.A.S. să sprjine în continuare lărgirea a­­cestei dotări, inițiind producției în țară a unor organizarea aparate deosebit de necesare, în special pen­tru determinări rapide, ai si pare foarte judicioasă. Direcțiile generale de construcții­­montaj de la Ministerul Construcțiilor și Ministerul Industriei Ariei Petrolului și Chimiei au indus­luat măsura de a instrui centralizat ca­drele de bază din C.T.C.-urile și la­boratoarele unităților, urmînd ca a­­cestea, la rîndul lor, să dezvolte in­structajul cu întregul personal de control. Măsura este foarte bineveni­tă și va trebui generalizată. Cadrele de laboranți trebuie să cunoască bine tehnica la aplicarea căreia ele con­tribuie, să poată elabora independent o rețetă în funcție de condițiile lo­cale, să fie la curent cu metodele a­­vansate de control. Se face încă simțită lipsa unor în­dreptare metodologice, standarde, normative pentru controlul de labo­rator. Șantierele așteaptă, în această privință, ajutorul ÎNCERC. Laboratorul răspunde, alături de colectivul șantierului de calitatea lu­crărilor. Sprijinit de către conduce­rile unităților, mărindu-și necontenit exigența, inițiativa și operativitatea, personalul laboratoarelor trebuie să se situeze în primele rînduri ale lup­tei pentru realizarea unor construc­ții de cea mai bună calitate. C. DORIAN La telefon, Piatra Neamț Se glisează primul bloc cu 8 etaje La Piatra Neamț, vremea este foarte capricioasă: plouă, ninge. Cu toate acestea, constructorii de pe șantierul de locuințe al I.S.C.M.­ Onești, care anul acesta are de exe­cutat cca. 1000 de apartamente, și-au desfășurat larg forțele. Efective im­portante de muncitori sunt concen­trate la cele 4 blocuri care se exe­cută după sistemul clasic (un alt bloc va fi atacat in cursul săptămi­­nii viitoare), la noile magazine. In centrul atenției stau insă cele 8 blocuri P+L, care se vor executa cu ajutorul cofrajelor glisante — sis­tem nou la Piatra Neamț. 5 dintre ele au și fost atacate; două au fun­dațiile gata, la două se execută să­păturile, iar la cel de al cincilea, se toarnă pereții. Odată cu glisarea — care înaintează cu cca. 2 m pe zi — se montează principalele coloane de instalații și se execută zidăria aparen­tă care, alături de tencuielile cu praf de piatră sau terasit, va întregi fini­sajul fațadelor. Pentru acest bloc, planșeele prefabricate au fi fost tur­nate. La glisarea blocului lucrează o par­te din vestita brigadă a lui Gheorghe Bucelea (care a lucrat și la blocurile glisate de la Onești), dulgherii con­duși de Francisc Bodo, betoniștii lui Vasile Blaga, fierar-betoniștii lui Ion Drăgoi ș.a. (Prin telefon de la ing. V. BOȚU,, inginer-șef al șantierului). Mecanicii Ionel Bula, Karoly Soliyom și Ion Fătu, de la fa­brica de ciment „Victoria so­cialistă" din Turda, lucrează de mai mulți ani pe aceeași loco­motivă, evidențiindu-se în în­trecerea socialistă prin depăși­rea sarcinilor de plan la trans­portul calcarului. Iat­­i, în foto­grafie, discutînd asupra felului, în care s-a desfășurat munca în ziua respectivă. In curând munca manuală de șlefuire a treptelor prefabri­cate va fi­ înlocuită de o mașină conce­pută de maiștrii dir­cea Ichim. Ioan Vizitiu și Constan­tin Duțu, de la în­treprinderea „Gra­nitul“ din cadrul D G.C M.­București In clișeu, maiștrii Constantin Duțu și Ion Vizitiu montind piesele abrazive în casetele de șlefuire a treptelor. fl Printre ansamblurile urbanistice noi cu care s-a îmbogățit orașul Craiova se află și cel de pe Calea Unirii, pro­iectat de D.S.A.P.C. — Oltenia. Alături de blocuri cu parter și 4 etaje, se construiesc și 5 clădiri cu 10 etaje. In fotografia din stînga , e­­chipa de zidari condusă de Georgică Dunare, de la I.S.C.M. — Craiova, studiază detaliile de execuție înainte de a începe lucrul la etajul 8. Crește volumul producției centrul Pentru recuperarea rămînerii în urmă provocate de iarna grea, a constructorilor din cadrul grupului de șantiere nr. 2 — București (condus ^ de ing. R. Manolescu) al Trustului nr. 1 le revin sarcini sporite în tri­­­­mestrul II ; ele reprezintă cu cca. LOO­­ o mai mult față de realizările din­­; primele 3 luni. Un asemenea volum de lucrări — multe din ele în sec­­­­torul agrozootehnic — și apropiata dare în folosință a unor obiective­­ impun accelerarea ritmului de lucru. De aceea, pe toate șantierele grupului, efectivele de muncitori au­­­­crescut. Grija pentru buna organizare a muncii va asigura eliminarea­­ timpilor morți, iar mersul producției va fi analizat operativ pe șantiere.­­ O seamă de utilaje grele, minuțios revizuite, vor lucra în două schimburi­­­ — de pildă, la șantierul Radomirești. La lucrările mai mari, betonul va fi­­ preparat în stații centrale. Pe șantierul Fabricii de stofe de mobilă din­­ București, la transportul betonului va fi utilizat un nou tip de vagonet, autopropulsat, de 0,5 mc, circulînd pe un monorai. ^ Sarcinile din acest trimestru pun la grea încercare priceperea și ți hărnicia constructorilor. Beneficiarii lucrărilor trebuie să-i ajute, respec­­­­tindu-și obligațiile ce le revin : asigurarea completă a documentației și a­l finanțării lucrărilor. Din păcate, o seamă de obiective ale Trustului ii GOSTAT-București și ale M.I.U. sunt încă deficitare în această privință. ț. O. c. ^ NOSTRU DE FOTOGRAFII Fototext , ing. ION­ NEAGU din D.S.A.P.C.—Oltenia Ferme precomprimate de 24 m deschidere In ciuda ploii și vintului asamblate prin precompri­ larg front de lucru la in­rece, constructorii de pe mare la sol, instalații sanitare, electri­șantierul 4 al I.S.C.M.­Bră- Este pentru prima data ce și de condiționare a sia au început de curind în țară cînd se folosesc: aerului, montarea fermelor de 24 i­ la hale industriale, ferme deschidere, realizate din precomprimate de această ing. C. CHIRU panouri prefabricate (li- deschidere, șeful serviciului tehnic vrute de I.PIE.C.-Brașov) Montarea lor va crea un al I.S.C.M.-Brăila - S n îl | Colectivul Fabri­c d­e II­I di de geamuri ——-----------------Scăeni a realizat planul de producție pe trimestrul I în ziua de 27 martie 1963. In această perioadă prevederile de calitate au fost depășite cu 13,5%. In întrecerea socialistă s-au evi­dențiat colectivul secției Scăeni, con­dus de Șt. Olteanu, care a aplicat cu succes tăierea geamului pe verti­cală pe mașini, la dimensiunile ce­rute, colectivul de la tăietoria de geam, condus de Petre Soare, și al­tele. D. A. COVAR corespondent I­­g y­a­m­a­n­n p Colectivul între­it­­a I o III U 1 C­u­prinderii de pro­----------------- — clase industriale a T.R.C. Maramureș, aplicînd în pro­ducție o serie de măsuri tehnice­­organizatorice, a realizat planul de producție trimestrial înainte de ter­men. Au fost produse în plus 418 m.p. binale, 2000 kg diferite uimplă­rii metalice etc. ‘ In această perioadă productivitatea muncii a crescut cu 1,3%, iar prin folosirea rațională a materialelor s-au obținut economii și beneficii peste plan în valoare de 54.000 lei. In fruntea întrecerii socialiste s-au situat tîmplarii Iosif Peter și Traian Nuțaș, lăcătușii Iuliu Herman Vasile Koszák, brigăzile de la sec­și ția prefabricate din beton armat con­duse de comunistul Iuliu Schwarzkopf și alții. A. BĂLAN corespondent w­h­i­p p ( Desfășurind larg g II­I­I u 9 întrecerea socialis [UNK] ----—--------------- t), colectivul fa­bricii de ipsos „Rapid“—Aghireș obținut rezultate frumoase în mun­a­că : planul producției globale și cel al producției marfă pe trimestrul 1 au fost îndeplinite în ziua de 28­­ martie. U . J . Munca avanlala U I U fi desfășurată de ce­——------------1 sectivul fabricii de produse refractare „Proletarul“-Turda, in primele luni ale anului, s-a soldat cu rezultate bune în producție: planul tri­mestrial a fost îndeplinit cu 16 zile mai devreme. Planul producției globale pe trimes­tru a fost depășit cu 6,2%, cel al pro­­ducției marfă cu 72,6%, iar­, la plat­ul fizic s-au dat în plus 133 t produse refractare. Economiile realizate, in acea­stă perioadă, peste prevederi însumea­ză 163.000 lei. Productivitatea muncii, pe muncitor, a crescut cu 3,3%. S-au evidențiat echipele conduse de Gh. Hăr­­țăgan, Martin Balint, Iuliu Costea, Cor­nel Popa și altele. I. BELCIN din subredacția noastră voluntară de la Turda Roman printr-o mai bu­nă , organizare­­­a i­­ ~ muncii în carieră, alimentarea cu materie primă a Fa­bricii de cărămizi din Roman s-a îmbunătățit. Astfel, s-a asigurat­­ rit­micitatea producției la prese, folosi­rea completă a capacității de uscare, precum și realizarea unor înalți in­dici de utilizare la cuptoare. De ase­menea, controlul asupra calității pro­duselor a fost efectuat pe faze de fabricație și pe schimburi. Datorită exigenței depuse de întregul colec­tiv proporția cărămizilor calitatea s-a a sporit cu 7,5% față de sarcina pla­nificată. Străduința colectivului nostru a dat rezultate frumoase. Planul producției fizice pe trimestrul I a fost îndepli­nit in ziua de 25 martie, iar planul producției globale în ziua de 26 mar­tie. In această perioadă s-au evi­dențiat în întrecerea socialistă schim­burile conduse de maiștrii Vasile Chircu și Gheorghe Bucur, precum și echipele de așezători și arzători con­duse de Vasile Ghimpu, Iosif An­­dreieș, Aurel Fică, Iordache Popa și Gheorghe Bacoșcă. Pătărlagele corespondent AL. VASILIAN Bilanțul încheiat la sfîrșitul trimes­trului I la Fabrica de materiale de construcție Pătărlagele arată­ succese de seamă. Harnicul colec­tiv a îndeplinit planul producției glo­bale în proporție de 125%, cel al pro­ducției marfă — 131%, productivitatea muncii a crescut cu 12,92%. N. LAZAROIU corespondent A Succese în întrecerea socialistă Trimestrul, mai scurt orașului Deva Planul pe acest an al T.B.C.­Hunedoa­ra prevede darea în folosință a 348 a­­partamente în noul ansamblu urbanistic din centrul orașului Deva. Alături de clădirile P + 4 cu zidărie portantă și planșee din fîșii cu goluri, aici urmează a se construi și un bloc-turn cu parter și 3 eta­je, sistem fagure. Până în prezent, dintre clădirile înce­pute în 1962, un bloc cu 48 apartamen­­te a și fost predat, iar altul, cu 45 a­­partamente, este în curs de recepție. Res­tul blocurilor — cu excepția turnului, încă neatacat — se află în diferite stadii de execuție; de asemenea, a început lu­­crul și la un bloc din frontul pentru 1963/1964. Criteriile concursului, , în numărul viitor Utilaje de mare randament Anul acesta carierele din regiunea Maramureș au primit o serie de uti­laje noi, de mare randament, care contribuie la ridicarea productivității muncii și reducerea prețului de cost. Astfel, pentru încărcarea balastului, cariera din Mireșul Mare a fost do­tată cu noi excavatoare de 0,3 mc, iar cariera Limpedea cu excavatoare de 0,5 mc, ce sunt utilizate la lu­crări de descopertare și la îndepăr­tarea sterilului din carieră. B. ALEXANDRU corespondent Ultimele lucrări la secția de var de la Bicaz Luptînd cu timpul nefavorabil, care a provocat întârzieri față de grafice în primul trimestru, constructorii de la șantierul Bicaz al Trustului nr. 5, în colaborare cu șamotorii de la în­treprinderea de izolații nr. 3, inten­sifică necontenit ritmul lucrărilor la nou­a secție de var. La 3 cuptoare s-a terminat execu­tarea zidăriei refractare și in pre­zent se finisează lucrările de insta­­lații-montaj. Al 4-lea cuptor — cu termen de predare la sfîrșitul tri­mestrului II — are zidăria gata, în proporție de cca. 600/o. Podul rulant a fost ridicat pe ca­lea de rulare și se lucrează la echi­parea lui. Totodată, se toarnă bun­­cărele de alimentare a schipurilor. Sunt create condițiile pentru ca pînă la sfîrșitul acestei luni, secția să intre în funcțiune cu toate cele 4 cuptoare, avînd fiecare o capaci­tate de 35.000 tone anual. 3500 t de pastă în plus Colectivul secției mori pastă de la . Fabrica de ciment Medgidia dă viață an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă. In numai 28 de zile ale lunii martie, printr-o alimentare constantă, cu material bun și în cantitate suficientă, a mori­lor, prin întreținerea și exploatarea rațională a acestora s-au produs în plus 3 500 t de pastă. Comitetul sindical de secție a organizat temeinic întrecerea între bri­găzi, punind un accent deosebit pe procentul de umiditate al pastei. Rezultatul­­ s-a înregistrat 33,9% apă în pastă față de 35% cît era planificat. O mențiune specială merita brigada comunistului Dumitru Hampu, care s-a situat în fruntea întrecerii. ION ILIE din postul nostru de corespondenți «s voluntari de la Medgici­*

Next