Constructorul, noiembrie 1963 (Anul 15, nr. 721-725)

1963-11-02 / nr. 721

TROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! Gazetă editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții Anul XV — nr. 721­4 pagini 25 bani Sâmbătă 2 nov. 1953 Poate că pentru prezentarea unei tinere arhitecte nu-i absolut necesar să găsești comparații inedite pentru ochii căprui, pentru arcuirea sprin­ceanelor sau pentru alte atri­bute ale unei prezențe femi­nine agreabile. Și totuși, ești tentat să le cauți. Cu Victoria Cos­mbescu, natura a fost dar­nică. Dar, cu delicata-i modes­­tie, citind aceste rivrturi, va protesta, îmi va atrage aten­ția că natura n-a fost­ zgli­­cită cu niciuna dintre colegele ei de la „Proiect-București“... Deci, e mai bine să schimbăm tema discuției. Atelierele de proiectare au ceva din atmosfera tainică a laboratoarelor. Aici­, eprubete­­lor le-au luat locul colile de calc, pe care se pregătesc cu migală, la scări minuscule, „reacțiile“ viitoarelor șantiere. Aidoma celui ce transpune în formule lapidare complicatele reacții chimice, omul de la planșetă zămislește pe o sim­plă coală de hirtie, în linii și figuri geometrice, orașe în­­tregi, pe care mîine le vei ve­dea aievea. Intr-un asemenea ,,labora­tor“ al institutului „Proiect- București“ poate fi intilnită și arhitecta Victoria Cosimbes­­cu. Lucrează la planșetă din ’58, adică de la terminarea școlii. Scurta ei biografie pro­fesională, ca să spunem așa, incepe cu proiectul de diplo­mă , centru cultural studen­țesc. Ii face plăcere să discu­te despre el. — Vi-l mai amintiți? Evident, o lucrare cu o a­semenea semnificație nu se uită ușor. Tinăra arhitectă pare, oarecum, surprinsă de între­bare. Răspunde sentențios: — Bineînțeles ! Spre convingere, fără vreo imitație suplimentară, creio­nul Victoriei Cosâmbescu alear­gă pe coala lucioasă de calc, conturind cu îndeml­rire clă­diri, hașurind drumuri, alei. Urmează apoi explicațiile — și precizarea că proiectul s-a bucurat de buna apreciere a comisiei. — Să presupunem — o isco­desc eu — că s-ar pune pro­blema avizării lui pentru exe­cuție... — M-aș opune... Noile ce­rințe, experiența și exigența autoarei — adaugă, zimbind, interlocutoarea — au crescut. Da, de­ atunci au trecut cinci ani. Cinci ani la planșetă! Singură ? Nu. Alături de arhi­tecți cu îndelungată practică și cu bogată experiență, ca T. Ricci, W. Juster, N. Porumbes­­cu, la care orice tânăr găsește un sfat, un cuvînt de încura­jare. Multe din construcțiile care împodobesc astăzi capi­tala s-au înfiripat și cu contri­buția ei. Prima, și cea mai im­portantă, Sala Palatului R.P.R., a lucrat la colectivul arh. Hri­na Maicu., primind, drept răs­plată, și ,,Medalia Muncii Satisfacții i-au adus și blocu­rile, grupurile sociale, com­plexele comerciale de pe Ca­lea Griviței, din Balta Albă. — De toate construcțiile a­­cestea, pe care le-am „văzut“, înainte de a exista — măr­turisește emoționată Victoria Cosâmbescu — mă simt le­gată sufletește. — Cea mai dragă dintre toate ? — Școala cu 24 săli de cla­să de pe str. Emigrantului. — ? ? — E prima lucrare, ca șef de proiect... — Momente deosebite tră­ite în acești cinci ani de ac­tivitate ? — înainte de toate, primi­rea în rîndurile candidaților de partid. — Sînt convins însă că au fost și altele... mai mărunte. — Prima dispoziție de șan­tier dată de mine, ca șef de proiect la școala din str. Emi­­gratului, cooptarea mea în co­lectivul de studii pentru con­strucții hoteliere... — Planuri de viitor, aspi­rații ? — Visez o lucrare mare. Și, pînă una­ alta, mai aproape de realitățile cotidiene, cu­ mai multe materiale de finisaj frumoase, trainice și ief­tine. Sînt convinsă însă că și un bloc de locuințe, lucrat cu pasiune, cu totală dăruire, care ii va bucura pe locatarii săi, îți poate da satisfacția de a fi realizat o ,,lucrare mare“. Dacă unele amănunte ale acestei convorbiri n-au fost re­­latate pentru a fi tipărite, de vină este semnatara acestor rânduri. 7. AURELIA La­s planșetă z PRFORTIRI PENTRU­­ MIUIL 119641 0 sarcină actuală: încheierea contractelor economice Planul de producție pentru anul 1964, cu principalii săi indicatori, a fost lansat cu patru luni înaintea termenului de atacare a lucrărilor, ceea ce constituie un sprijin prețios dat proiectanților și constructorilor în pre­gătirea lucrului, o condiție esențială pentru îndeplinirea planului de punere în funcțiune. U­nul din principalele criterii ale realizării integrale a planului de pro­ducție, cu predarea obiectelor în terme­nele stabilite, este aprovizionarea co­respunzătoare cu materialele de bază, prefabricate și detalii de montaj. Pen­tru aceasta, este necesar să se încheie în termen contractele economice, pre­­văzînd în graficul de livrare cantitățile și sortimentele, cu data certă de ex­pediție și recepție. Experiența din anul în curs arată importanța acestui lucru. De pildă, în­treprinderea de construcții nr. 1 a T.R.C.L.-Cluj și întreprinderea de con­strucții forestiere-Cluj, recepționînd materialele de la furnizori pe măsura nevoii introducerii lor în operă și fără a decala execuția lucrărilor, și-au rea­lizat ritmic planul și chiar s-au depă­șit, în aceeași perioadă, întreprinde­rea de instalații-montaj nr. 4 a înre­gistrat însă rămîneri în urmă, deoare­ce, deși în contractele încheiate au fost prevăzute materialele pe sorți- Documentația trebuie predată de pe acum Anul acesta, întârzierea documentației a pricinuit numeroase necazuri construc­torilor de la T.R.G.L.-Crișana. Trebuie evitat ca aceste deficiente să se repete și în 1964. Pînă la sfîrșitul trimestrului III, trus­tul nu primise decît cca. 6% din docu­mentația lucrărilor înscrise în planul pe anul viitor. Pentru locuințe s-au predat documentații corespunzînd doar cu 15,25% din volumul de lucrări planificat. Intîrzie cu predarea documentației și alți beneficiari: trustul regional GOSTAT, întreprinderea comunală Oradea, C.S.A., M.I.A., M.I.A. Unele poziții din plan nu sunt încă nominalizate. Lipsa proiectelor îi împiedică pe con­structorii orădeni să pregătească ataca­rea noilor obiective. Iar unele dintre a­­cestea — datorită gradului de tehnici­tate sau urgenței — necesită o minuțioa­să organizare. Este cazul lucrărilor de alimentare cu apă a orașului Oradea — care urmează să fie atacate chiar din luna ianuarie, al blocurilor de locuințe ce se vor executa cu ajutorul cofra­jelor glisante. Procurarea documentației ar putea crea condiții ca unele obiective din planul pe 1964 să fie atacate chiar de pe acum, o parte din construcțiile de școli și, poate, cuptorul Hoffmann de la Zăuan. Beneficiarii investițiilor trebuie să înțeleagă că orice întîrziere în predarea documentației poate aduce perturbări în activitatea șantierelor și periclitează pre­darea la timp a obiectivelor înscrise în plan. ION ISAIU economist­ mente, scadențele de livrare etc., anu­miți furnizori — cum sunt Fabrica de cabluri și materiale electroizolante — București, uzinele „Independența" — Sibiu, F.R.B.F.—București — nu le-au respectat. Datorită faptului că anumiți furni­zori stabilesc, de regulă, termenele de livrare la sfîrșitul lunilor, prevenind pentru ei orice risc, au loc încălcări ale disciplinei contractuale. Alteori, constructorii și instalatorii duc lipsă de anumite materiale, întrucît emit co­menzi la furnizori pe baza indicilor e­­conomici, iar la sosirea documentați­ilor se constată că aceste comenzi nu corespund necesarului. Așa s-a întîm­­plat la întreprinderea de instalații­­montaj nr. 4 , care, în schimb, are materiale în stoc, recepționate din li­vrările de la furnizori conform spe­cificațiilor inițiale. La respectarea disciplinei contrac­tuale, care contribuie direct la circui­tul în bune condiții al valorilor mate­riale, atît furnizorii, cit și clienții (constructori, instalatori) sunt chemați să se organizeze corespunzător, pen­tru a-și realiza planul. In prezent, în perioada ce precede încheierea contractelor economice, este necesar din partea conducerilor unită­ților de construcții-montaj să contro­leze și să sprijine stabilirea corectă a necesarului de materiale, prin legătura cu proiectanții și beneficiarii și perfec­tarea contractelor economice, cu clau­zele ce delimitează raporturile între furnizori și client, asigurînd astfel o producție ritmică, predarea în termen și de bună calitate a lucrărilor. GHEORGHE LAZANU inspector principal la sucursala a Băncii de investiții. Cluj Productivitatea muncii a crescut La întreprinderea de construcții nr. 1 a T.R.C.L.—Dobrogea, urmărirea con­sumului de ore pe apartament a fost introdusă abia în luna august, o dată cu atacarea celor 3 blocuri din comu­na M. Kogălniceanu, după instrucțiu­nile primite din partea C.S.C.A.S. ș­i a trustului. Grija pentru a înregistra un consum de manoperă cit mai redus a făcut ca pe șantier să se acorde o mai mare importanță mecanizării producției, or­ganizării formațiilor de muncitori, a­­provizionării punctelor de lucru, orga­nizării întrecerii socialiste, aplicării normelor tehnice. Ca urmare a acestor măsuri, productivitatea muncii a mar­cat o însemnată creștere: de la 2650 lei pe muncitor în luna august, la 4800 lei în septembrie. Prin folosirea acestei ino­­vații ungerea se face uniform, oțelul-beton nu mai este uns cu decotrol, se înlătură praful de pe pistă, se obțin economii lunare în valoare de cca. 2­000 lei. Fotografia înfățișează pe maistrul Ion Ghencea și șeful de brigadă Ion Lazăr, intere­­sîndu-se la betonistul Nicolae Cătușan despre funcționarea cista­­ului. Fototext: V. AGEMIAN Ungerea pistelor de turnare și a tiparelor, la hala de pre­fabricate a I.M.C. „Granitul"­­București, se făcea manual. Un colectiv de inovatori a rea­lizat un pistol cu aer com­primat pentru pulverizarea decotrolului, cu ajutorul căruia operația se efectuează meca­nizat. O 1 312000 lei economii Colectivul Fabricii de­ geamuri Scă­­ieni, apucând in practică planul de mă­suri tehnico-organizatorice, a repur­tat deosebite succese in producție. Ast­­fel, planul producției globale pe 9 luni a fost depășit cu 2,4 la sută. In aceas­tă perioadă s-au obținut peste sarci­na planificată economii in valoare de 1312 000 lei, iar beneficii 1826 000 lei. O contribuție deosebită au adus Maria Coman și Ghiță Tănase de la secția l-a­­ unitatea din Scăieni, E­­mil Janicek, Gogu Roșu de la secția Blejoi și alții. In cele trei trimestre care au trecut au fost aplicate 29 de inovații de pe urma cărora s-au reali­zat economii postcalculate insumind 506 916 lei. O. A. COVAR economist principal Fundații de drumuri din nisip stabilizat cu ciment După procedeul propus de inginerii Radu Manolescu, Alexandru Ionescu și Radu Varcan, de la Institutul de cercetări al M.T.T., cu începere din 1961 s-a experimentat, iar în prezent s-a extins executarea fundațiilor de drumuri asfaltate, din nisip stabilizat cu ciment. Sistemul va fi aplicat, în anul viitor, la 90% din sectoarele de drumuri ce trebuie modernizate. Zilele trecute. Întreprinderea de construcții pentru transporturi­ București a organizat un schimb de experiență la șantierul 15, care aplică noul proce­deu la modernizarea drumului national Brașov — Mediaș. Cu acest prilej a fost vizitată și stația de mixturi asfaltice cu comandă de la distanță —­ ino­vație realizată în cadrul întreprinderii. ing. FILIP ȚOPA din întreprinderea de construcții pentru transporturi­ București DANTELA FINA A PREFABRICATELOR DE BETON ARMAT (Depozitul de bușteni de la C.I.L.­Pitești , proiect — I.S.P.F., execuție — Trustul nr. 1). Un bilanț concludent La Fabrica de produse refractare „Proletarul" din Turda activitatea in producție pe primele trei trimestre s-a încheiat cu rezultate frumoase. Pla­nul producției globale a fost depășit cu 8,8 la sută, iar cel al producției marfă cu 15,2 la sută, realizindu-se, in plus, 293 tone de produse refracta­re. Valoarea economiilor suplimentare însumează 111000 lei, iar a beneficii­lor 617 000 lei. Elanul in întrecerea socialistă, Ii care iau parte numeroși muncitori, ca și buna întreținere și reparare a utila­jelor, au contribuit la realizarea aces­tor frumoase succese. S-au evidențiat in întrecere echipele conduse de Cornel Popa, Nicolae Crișan, loan Pop 11, loan Bucur, Alexandru Mureșan, Ale­xandru Ciocan și alții. ILIE BELCIN corespondent STUDII ASUPRA CARACTERISTICILOR NICI­ ALE CONSTRUCȚIILOR Un colectiv de cercetători de la Fa­cultatea de construcții a Institutului Politehnic din Iași și de la Filiala ÎNCERC, condus de prof. ing. Anton Șesan, a început încă din anul trecut măsurarea procesului oscilator al clă­dirilor. Astfel, pentru prima dată în țara noastră s-au măsurat, pe un mare număr de clădiri, perioada proprie de vibrație și coeficientul de amortizare pentru a se obține valori statistice ex­perimentale, pe tipuri de structuri. Au fost folosite metode originale de experimentare, caracterizate prin rapidi­tate și prin cheltuielile reduse și s-au construit aparate înregistratoare de înaltă sensibilitate. De pildă, pentru determinarea perioadei proprii de vibra­ție s-a folosit starea de permanentă agitație a scoarței pămîntului („agita­­tație microseismică"), datorită căreia construcțiile vibrează pe frecvența lor proprie. Această oscilație este de amplitudine foarte mică, de ordinul micronilor, și a fost pusă în evidență cu ajutorul unei instalații formată din­­tr-un seismometru, un amplificator cu tranzistori, un oscilograf catodic și un inscriptor cu peliculă foto. Înregistrările oscilațiilor proprii ale unei structuri cu două sau multe nu­clee antiseismice, făcute după mai mul­te direcții, dau indicații asupra modului de conlucrare a acestora. Din înregi­strările efectuate la clădiri cu două nuclee, atît la Iași cit și la București, a rezultat că ele lucrează ca un an­samblu unic, și nu separat, cum s-a considerat la proiectare, perioadele ob­ținute fiind mult mai mici decit cele calculate. Pentru măsurarea valorilor statistice ale coeficientului de amortizare, pune­rea construcției în stare de vibrație se face cu ajutorul unei greutăți de cîteva tone, lăsate în cădere libera, în veci­nătatea clădirii, de la o înălțime de cca. 10 m. Curba de amortizare se în­registrează cu aceeași aparatură ce se folosește la determinarea perioadei pro­prii de vibrație. Colectivul ieșean de cercetători continuă măsurătorile, în ve­derea obținerii de date care să ducă la concluzii necesare proiectării anti­seismice și execuției construcțiilor cu structuri de rezistență noi, în vederea obținerii ,siguranței și confortului ma­xim în exploatare. Seismometru electromagnetic pentru captarea vibrațiilor clădirilor, construit de colectiv­ul de cercetători ieșean. Înregistrarea vibrației unei clădiri P +4 din panouri mari, sub acțiunea „agitației microseismice" Muncitori evidențiați Atenția acordată calității lucrări­­lor, grija pentru aprovizionarea rit­mică cu materiale au făcut ca, în ultima vreme, atelierul de tîmplă­­rie de la Baza de utilaje și produc­ție industrială a T.R.C.L.­Oltenia să obțină însemnate succese. Recent, comitetul sindicatului a înmînat fa­­nioanele de echipe evidențiate în întrecerea socialistă formațiilor con­duse de Constantin Lungu și Du­mitru Mitrea. Fanioane de eviden­țiați in întrecere au mai primit tîm­­plarii mecanici Aurica Paraschives­­cu, Marin Mara, Jan Berechet și Virgil Vladimirescu. 7 CONSTANTIN SANDA tîmplar LA DEPĂȘIRI TOȚI INDICATORII Succesele obținute în producție pe pri­mele trei trimestre ale anului, de către colectivul fabricii de țigle și cărămizi „Industria de lut“ Ghiriș Arieș din Cîmpia Turzii, se oglindesc în depășirea sarcinilor de plan. Astfel, planul pro­ducției globale a fost realizat în propor­ție de 107,1%, cel al producției marfa—­ 101%. De asemenea, a fost sporit cu 0,5%, față de sarcina planificată și in­dicele productivității muncii. S-au evidențiat în întrecerea socialistă Ana Popa, Vaier Butuza, Negoiță Gli­­goraș, TEODOR BUFNEA .... eca respondent bipef­siițe la Altin-Tepe Constructorii din cadrul între­prinderii nr. 1 a T.R.C.L.­Dobrogea înalță clădiri de locuințe pentru mi­nerii de la Altîn-Tepe. Recent, două dintre ele, insumind 12 apartamen­te, au și fost predate. Au fost ataca­te alte două blocuri, cu 33 de apar­tamente. Zidarii conduși de I. Onea și M. Rada, dulgherul P. Tănase se numă­ră printre evidențiații în întrecerea socialistă de pe șantier. ION CRĂCIUN tehnician l A­ctualitatea Vizita constructorilor cehoslovaci in perioada de la 18 octombrie la 29 octombrie a.c., o delegație sindicală a constructorilor din Republica Socialistă Cehoslovacă a vizitat șantierele de con­strucții de locuințe din orașele Bucu­rești, Bacău, Onești, Brașov și construc­­țiile de pe litoral. Cu ocazia discuțiilor purtate pe șan­tiere cu constructorii și organele sin­dicale, membrii delegației au apreciat pozitiv ritmul rapid de execuție­, con­strucțiile de locuințe din panouri mari prefabricate și cu ajutorul cofrajelor glisante, calitatea lucrărilor de con­strucții, tratarea plastic-arhitecturală a fațadelor, buna organizare a procesului de­ producție pe șantiere, ca și contri­buția organelor sindicale în sprijinul producției. In încheierea vizitei, delegația a avut o convorbire cu Biroul Comitetului Uni­unii Sindicatelor din întreprinderile in­dustriei Materialelor de Construcții și din întreprinderile de Construcții, în­ cadrul căreia au mulțumit pentru posi­bilitățile create de a lua cunoștință cu frumoasele realizări ale constructorilor români și au arătat că experiența pozi­tivă a acestora va fi împărtășită con­structorilor cehoslovaci. La Institutul de construcții București a IX-a sesiune științifică a cadrelor didactice In zilele de 2—3 noiembrie, la In­stitutul de construcții­ București, cu prilejul aniversării institutului, se des­fășoară cea de-a IX-a sesiune științi­fică a cadrelor didactice. Comunicări­le științifice prilejuite de acest eveni­ment sunt prezentate in cadrul a 3 simpozioane cu următoarele teme: probleme de organizare, mecanizare și tehnico-economice, cercetări in dome­niul mișcării apelor subterane cu a­­plicații in construcții și agricultură, calculul podurilor de beton armat la stările limită. > ■ L.I . Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. prevăd ca în sectorul de construcții să se realizeze pînă în anul 1965 o reducere cu 40% a con­sumului de cherestea — din care 60% la cheresteaua de rășinoase. în­deplinirea acestor prevederi cere să se depună toate eforturile, atît in proiectare cât și în execuție. Căile principale pentru reducerea consumului de material lemnos în construcții sunt bine cunoscute:­ sta­bilirea prin proiectare a unor soluții noi, eficiente, cu consum redus de rășinoase, extinderea prefabricării e­­lementelor de construcție, înlocuirea lemnului cu alte materiale, buna lui gospodărire pe șantier etc. In con­troalele efectuate în ultima vreme, organele Inspecției de Stat în cons­trucții, din C.S.C.A.S., au constatat o preocupare susținută din partea celor mai mulți constructori și pro­iectanți, pentru continua reducere a consumului de material lemnos. Astfel, Institutul de proiectări pentru industria alimentară, in­­dicînd soluția cofrajelor glisante la 3 silozuri de mare capacitate nece­sare industriei zahărului, a creat condițiile pentru realizarea unei e­­conomii de cca. 360 mc material lemnos de rășinoase , față de con­sumul ce ar fi rezultat din executa­rea silozurilor cu cofrare integrală cu panouri de inventar. De aseme­nea, la magazia de borhot uscat de la fabrica de zahăr din Roman, prin prevederea unei șarpante de beton armat prefabricat, institutul a putut economisi cca. 500 mc de rășinoase , față de soluția cu șarpantă de lemn ecarisat, aplicată anterior la construcțiile similare de la Bucecea și Luduș. Folosirea secțiunilor directive pen­­tru construcțiile de locuințe, care a­­doptă soluția de planșee prefabri­cate din beton armat, duce la econo­mii însemnate de cherestea. Din a­­naliza a 52 proiecte de blocuri de locuințe, elaborate de D.S.A.P.C.­­Ploiești pentru ansamblurile de lo­cuințe de la Tîrgoviște, Ploiești- Nord, Sinaia etc., s-a constatat că, prin prevederea planșeelor prefabri­cate, au rezultat economii de cca. 450 mc lemn de rășinoase față de soluția cu planșee de beton armat monolit. Asemenea exemple pot fi date și de la D.S.A.P.C.-urile din regiunile Bacău, Suceava, Iași, Mu­­reș-Autonomă Maghiară ș.a. Proiec­tanții de la D.S.A.P.C.-Ploiești au ur­­mărit și reducerea consumului de material lemnos la schele, prevă­­zînd la construcțiile de locuințe nu­mai schele metalice, ceea ce, pe an­samblu, duce la realizarea unei eco­nomii de cca. 110 mc material lem­nos. D.S.A.P.C.-București a­ extins în­locuirea șarpantei de lemn — în a­­fara construcțiilor de locuințe ,— și la lucrările din sectorul agrozooteh­nic. Astfel, la dispensarele veteri­nare — după proiectul directiv I.S.P.A. — cu șarpantă de lemn, consumul de rășinoase era de cca. 18 mc, iar în soluția cu acoperiș­­terasă, adoptată de D.S.A.P.C.-Bucu­rești, consumul s-a redus la cca. 4,8 mc. Soluții tehnice judicioase — cu importante economii de material lemnos — a adoptat, printre alte institute, și I.P.T.Tc., la magazia sosiri și cheul acoperit de la com­plexul feroviar „16 Februarie“-Bucu­­rești. Organizațiile de execuție au obți­­nut și ele realizări importante pe li­nia reducerii consumului de mate­rial lemnos. De pildă, T.R.C.L.­­București a cerut proiectantului în­­locuirea acoperișurilor cu șarpantă prin învelitori terasă, la majoritatea construcțiilor de școli cu 8 și 16 Săli de clasă. Același constructor și-a a­­sigurat, în cursul anului trecut, cca. 75 mc cofraje din placaj bacheliti­­zat, folosindu-le — între altele — la execuția blocurilor de la Călărași, deși proiectantul (D.S.A.P.C.-Bucu­rești) nu prevăzuse astfel de cofraje în nici un proiect. T.R.C.L.­Ploiești a propus, în cîteva cazuri, îmbună­tățirea unor soluții inițiale din pro­iecte. Astfel, la uscătorul de fructe de la Cislău, eșafodajul pentru sus­ținerea cofrajelor grinzilor a fost înlocuit cu capre de aventar, obțio­nîndu-se o economie de 18 mc lemn rotund de rășinoase. La acest­­ trust sunt larg folosite cofrajele demonta­­bile din scurtături și cele din­ pla­caj cu togofilm. Rezultate bune în reducerea consumului de material lemnos au mai obținut și T.B.C.­L.­­Bacău (înlocuind șarpantele și pla­fonul la grajdurile de bovine și de la crescătoria de porci de la Se­­cuieni, prin ferme prefabricate și arh. E. CIORAPCIU și ing. S. PINZARU din Inspecția de Stat . în construcții-C.S.C.A.S. ș­i saaBami la vizită la constructorii sovietici Recent, o delegație de construc­tori din regiunea Maramureș a făcut o vizită de prietenie con­structorilor sovietici din regiunea vecină, Ivanov-Frankovsk. Din de­legație au făcut parte ing. José Adler — directorul D.S.A.P.C., ing. Andrei Rusu — directorul T.R.C.L., arh. Ion Popescu — șeful atelieru­lui de arhitectură din D.S.A.P.C. și ing. Liviu Stoica, șeful grupului de șantiere nr. 1 — Baia Mare din cadrul T.R.C.L. Constructorii romîni au avut pri­lejul să cunoască soluțiile și me­todele de muncă, materialele noi folosite pe șantierele de locuințe și industriale, ca și activitatea de proiectare. Vizitînd șantierele cvar­talului de locuințe din orașul Iva­nov, termocentralei din raionul Burștîn (care se execută integral din elemente prefabricate), com­binatului metalurgic din raionul Caiuș (unde funcționează o stație de betoane de 500 mc/zi), fabrica de panouri mari prefabricate, In­stitutul regional de proiectare, ei au apreciat înaltul grad de meca­nizare și industrializare a lucră­rilor. Un deosebit interes a pre­zentat pentru vizitatori utilizarea ca material termo și fonoizolant a perlitului expandat; o rocă din care se poate obține un material cu aceleași proprietăți se găsește și în regiunea Maramureș. Constructorii români au vizitat, de asemenea, o serie de muzee, instituții de artă și cultură, pre­cum și stațiunea balneoclimate­rică laremcea. Pretutindeni au fost întîmpinați cu căldură și sim­­­patie. MIRCEA CEAUȘ tehnician

Next