Constructorul, septembrie 1964 (Anul 16, nr. 765-768)

1964-09-05 / nr. 765

I . PROLETARI DIN: TOATE ȚĂRILE, JUNIȚI­VA1 Gazetă editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții Anul XVI — nr. 765 4 pagini 25 bani Sîmbătă 5 septembrie 1964 COMUNICAT în conformitate cu Acordul dintre guvernul Re­publicii Populare Române și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de na­vigație Porțile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, de președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. și R.S.F.I. s-au înțeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe șantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitate­a inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Consi­liului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum și alte personalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. Frontul de lucru pentru iarnă lată-de în septembrie. Recolta de fapte din opt luni a constructorilor e bogată, tot mai multe colective găsesc în ea certitudinea îndeplinirii mai de­vreme a sarcinilor anuale. Dar mai departe ? Șantierul nu-i ogor­i să se ceri, să desmiriștești, să semeni și să aștepți liniștit primăvara. Șan­tierul e azi industrie, cu producție con­tinuă, în care anii își predau și își pre­iau ștafeta din mers. Pasul lor se cere pregătit, ca ritmul să se mențină și să crească. Asigurarea frontului de lucru pentru iarnă începe de pe acum. Ea constituie una din problemele principale luate în discuție la ședințele ce au loc în această perioadă, pe regiuni, pentru dezbaterea cifrelor planului pe 1965 în ramura construcții. Vom avea din vreme toate condițiile pentru ca întreaga capacitate de pro­ducție din trimestrul ce urmează să fie folosită rațional și în primele luni ale anului viitor ? Primul răspuns la această întrebare trebuie să-l dea proiectarea. Mult dori­tul decalaj în timp între proiect și exe­cuție încă nu s-a realizat la nivelul trebuincios. Totuși, acolo unde efortu­rile colectivelor din institute au coincis cu preocuparea beneficiarilor, situația se anunță bună. D.S.A.P.C.­Banat, de pildă,­ a predat constructorului, încă la sfîrșitul trimestrului II, documentația de execuție la locuințe pentru frontul 1964—1965. Iar acest front însumează aproape 650 de apartamente convențio­nale ! Practic, asta înseamnă timp be­rechet pentru atacarea lucrărilor, pentru aducerea lor în stadiul care să permită, în lunile de iarnă, retragerea la inte­rioare. O dată mai mult, organele Sfa­tului popular regional Banat dovedesc grijă pentru pregătirea investițiilor — și e de dorit ca acest exemplu să fie molipsitor. (Notăm în treacăt că acum o lună, T.R.C.L.­Brașov nu primise încă documentații pentru o valoare de aproa­pe 10 milioane lei, la investițiile din 1964 ale sfatului popular regional !) In limita posibilităților, e rațional ca noile fronturi de lucru să mențină re­partizarea teritorială a subunităților și, deci, concentrarea actuală a efectivelor. Problema se pune, de exemplu, pentru o serie de șantiere din Ploiești, Buzău, Tîrgoviște ale T.R.C.L.-Ploiești, unde obiectele sînt în faza finală de execuție și unde o discontinuitate în lucru ar necesita transferul unui număr însemnat de muncitori. Ne putem aștepta, de acum, la o schimbare de vreme, la o perioadă de ploi. Aceasta ar îngreuna în deosebi lucrările de pămînt sau, în general, ac­tivitatea șantierelor deservite de dru­muri în stare mai proastă, cum sînt o bună parte din șantierele din agricul­tură. Astfel de lucrări e bine să fie ter­minate pîniă în pragul iernii, iar pentru aceasta să se urgenteze completarea do­cumentațiilor și deschiderea finanțării (de pildă , la canalizarea orașului Me­diaș, a cartierului Gheorghieni din Cluj, la alimentările cu apă de la Slatina, Cluj, Baia de Arieș), să se asi­gure forța de muncă și mijloacele de producție necesare (insuficiența utilaje­lor grele îngreuiază lucrările de tera­­samente la regularizarea rîului Bîrzava la Reșița, la sistematizarea verticală a complexelor de îngrășare a taurinelor de la Nădlac și Grabați ( regiunea Banat). Organele de aprovizionare ale unită­ților de construcții au de făcut față unor sarcini urgente, legate de asigurarea materialelor trebuincioase pentru lucră­rile din iarnă și, cu precădere, a celor care condiționează deschiderea și lărgi­rea frontului.­­Se cere însă o justă în­țelegere a acestui lucru și din partea furnizorilor. Iată, la construcția spita­lului din Suceava nu poate avansa exe­cuția instalației de încălzire centrală, care va da posibilitatea de a desfășura finisajele interioare pe timpul iernii — deoarece radiatoarele de calorifer există, deocamdată, numai în repartiții, nu și în magazie). Intrucît în această perioadă se des­chid o serie de șantiere noi, e bine ca­ organizarea lor să se facă de la în­ceput după soluții care să țină seama atît de viitoarea creștere a producției, cît și de realizarea amenajărilor spe­cifice pentru lucrul de iarnă; aceasta va evita cheltuieli suplimentare. Tre­buie folosite toate resursele financiare și tehnico-materiale pentru a întemeia o mare parte a organizării — în centrele cu o activitate continuă de construcții­­montaj — pe constituirea și dezvolta­rea unor baze de construcții ce să asi­gure execuția centralizată, în condiții semiindustriale, a cît mai multor con­fecții, prefabricate și semifabricate. Pregătirea organizată, minuțioasă a frontului de lucru pentru iarnă va crea astfel terenul unei intense desfășurări a întrecerii socialiste, avînd ca obiectiv îndeplinirea exemplară a sarcinilor pla­nului pe 1964 și pe ultimul an al sese­­natului. Zile ciștigate Scurtarea duratei de execuție este principalul obiectiv pe care-l urmăresc, în întrecerea socialistă, constructorii de la Vulcan (grupul de șantiere nr. 3-Lupeni al T.R.C.L.-Hunedoara). Iată cîteva rezultate obținute, luna tre­cută, de diferite formații ..de lucru: Me­­canicii conduși de Aurel Ar­deleanu, betoniștii din echipa lui Ion Tutunaru și ceilalți muncitori de la al doilea bloc glisat, au terminat turnarea pereților cu 4 zile înaintea termenului stabilit și au început montarea cofrajului gli­sant la următorul bloc. Datorită rîv­­nei cu care au lucrat brigăzile și echi­pele conduse de Ion Mogoșan, Sabin Pora, Aurel Dumitru, Alexandru Mo­raru ș.a., finisajele la blocul E4 s-au încheiat cu 5 zile mai devreme. Apli­­cînd metoda de lucru în lanț, brigă­zile lui Vasile Mureșan și Ștefan Do­­boș au obținut un avans de 6 zile la tencuirea blocului E5, cu 56 aparta­mente; prin aceeași metodă, echipa electricianului Petru Anghel și-a în­deplinit planul lunar în 19 zile, iar brigăzile tencuitorilor Ion Măndoiu și Ștefan Banu au isprăvit tencuielile la blocuri D10 (parter -1 8 etaje, execu­tat cu cofraj glisant; 72 apartamente) cu 7 zile înainte de termenul din grafic. V. CIRSTOIU corespondent Primele produse ale secției de plăci ceramice Sectorul industriei materialelor de construcție s-a îm­bogățit, recent, cu o nouă unitate modernă: secțiă de placaje ceramice, proiectată de I.P.C.M.C. Datorită hărniciei și priceperii constructorilor de la Trus­tul nr. 1, a montărilor și instalatorilor de la Trustul nr. 21, noua secție a Fabricii de obiecte sanitare din porțelan, din cartierul bucureștean Militari, a intrat in funcțiune cu două luni mai devreme. Uriașa hală, cu o suprafață de circa 10000 mp, înălțată din oțel, beton și sticlă, impresionează plăcut prin liniile sale moderne, in­terioarele, luminoase, aerate, cu o judicioasă repartizare a utilajelor pe flux, cu agregate de mare productivitate și instalații automate, asigură muncitorilor condiții optime de mun­că. Producția noii secții . Plăcuțele ceramice glazurate, desti­nat­­e fmiâajelor clădirilor de locuit, clădirilor social­­culturale, industriale. Cu ajutorul lor vor putea fi „im­­brăcați“ nu numai pereții exteriori, ci și cei interiori ai holurilor, băilor, bucătăriilor; vor putea fi utilizate, de asemenea, pentru realizarea diverselor decorații interioare și exterioare. Noul produs se recomandă cu deosebite în­sușiri privind trăinicia, ușurința de întreținere, ca și­­ cu o largă gamă de sortimente: 10, după format, și circa 60 după colorit. Pregătiți in cadrul unor cursuri de calificare anume organizate, specializați la uzina furnizoare a utilajelor, muncitorii, tehnicienii și inginerii noii sedii s-au fa­miliarizat destul de repede cu tehnologia de fabricație, de altfel, destul de simplă. Materiile prime — în cea mai mare parte indigene — trec în dozatorul electronic, se macină în mori cu bile. Drumul lor trece apoi prin fil­­trele-i presă, printr-un uscător, prin­tr-un colergang, de unde, cu ajutorul unui elevator cu cupe, la buncărele de alimentare ale preselor electronice. Plăcuțele presate sunt puse pe tăvi metalice, se usucă aproape 12 ore, iar apoi trec la benzile de glazurate (de remarcat că ele pot fi glazurate cu suprafața netedă sau vălurită, ceea ce per­mite executarea unor finisaje cu aspecte foarte variate). Arderea se realizează in cuptoare microtunele cu benzi, ciclul fiind de cir­ca o oră și jumătate, la o temperatură de 800—950 °, in funcție de culori. După ardere, plăcuțele se omogenizează ca nuanțe, trec apoi la mașinile de selecție și, așezate pe cadrele metalice de 31x31 cm, li se aplică și hârt­ia de susținere; plăcuțele mai mari de 5x5 cm se livrează nelipite. Secția de placaje ceramice, cu o capacitate de 385000 mp, deși nu are sarcini de plan pentru acest an, va începe peste puțină vreme­ livrarea primelor comenzi. Cel dinții beneficiar va fi... Însăși unitatea producătoare, care, va folosi plăcuțele la finisarea secției. Ceilalți beneficiari: hotelul „Nord“ din București, Fabrica de alumină de la Oradea, Fabrica de celuloză de la Palas-Constanța. Așa arată noua secție de placaje ceramice a Fabricii de obiecte sanitare din porțelan-București EXPOZIȚIA REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAȚIONALE A R. P. ROMÍNÉ Industria materialelor de construcție in plin progres Expoziția realizărilor economiei na­tionale a R. P. Române cunoaște o mare afluență de vizitatori. Șuvoi neîntrerupt de oameni se perindă zil­nic prin fața standurilor, a exponate­lor. Instalat sub cupola pavilionului central, sectorul industriei materiale­lor de construcție trezește interesul prin gama mare de sortimente pre­zentate, prin varietatea produselor, prin calitatea ridicată și aspectul plă­cut al exponatelor, prin grija și gus­tul ales cu care acestea au fost eta­late. Panouri reușit realizate grafic arată impetuoasa dezvoltare a industriei materialelor de construcție în anii noștri. Se poate vedea că ritmul anual mediu de creștere în acest sector este de 15,8%, pe cînd cel al întregii industrii este de 13,2%. Nu­mai în 7 săptămîni din 1964 se rea­lizează întreaga producție a anului 1950. în perioada 1950—1963 au fost construite, în industria materialelor de construcție, 70 de întreprinderi și secții noi cu importante capacități de producție, care, concomitent cu lucră­rile de modernizare a fabricilor exis­tente, au ridicat gradul de dotare teh­nică a ramurii. În aceste condiții­ ponderea industriei materialelor de construcție în totalul industriei a cres­cut de la 2,4% în 1950, la 3,5% în 1963. Este semnificativ faptul că în­ 1963 producția globală a industriei materialelor de construcție a crescut de 18 ori, iar în 1964 va ajunge la o creștere de 20 ori față de 1938, anul de vîrf al economiei burghezo-moșie­­rești.­­ Standurile reflectă, iar graficele sintetizează preocuparea lucrătorilor din acest sector pentru realizarea de sortimente noi. Sunt apreciate de vizi­tatori numeroase exponate ale unor produse cu caracteristici tehnico-eco­­nomice superioare. Este interesantă, de altfel, dinamica ponderii materia­lelor noi în producția globală a ani­lor : 1950 — 1 % ; 1955 — 15,2 ; 1960 — 19,6%; 1963 — 28,2%). Semnificativ, pentru­ nivelul ridicat la care se rea­lizează materialele de const­rucție, este faptul că ele sunt tot mai solici­tate pe piața mondială. Se exportă ciment în 14 țări, geamuri trase în 35 țări, carton asfaltat în 5 țări, mar­mură în 16 țări, obiecte sanitare din porțelan în 8 țări etc. Un grafic sugestiv arată creșterea productivității muncii în industria ma­­terialelor de construcție, ca urmare a ridicării continue a nivelului tehnic a­ producției, prin introducerea teh­nologiilor celor mai avansate, meca­nizarea și­­ automatizarea proceselor de producție, precum și ca urmare a creșterii permanente a gradului de ca­lificare a lucrătorilor: 1950—100%; 1955 — 158% ; 1959 — 219 % ; 1960­­ ,241 , % ; 1963 7­ 295%. Standul industriei cimentului atrage atenția prin numărul mare de sorti­mente pe care le prezintă : 18 sorti­mente de ciment, din care 12 cu ca­racteristici superioare, corespunzătoa­re standardelor românești și străine. Pe lîngă cimenturile clasice portland și metalurgic, sunt etalate cimenturi cu rezistențe inițiale mari (RIM) de mar­că 200, 250, 300 și 400, cimenturi de sonde la mare adîncime, cimenturi pentru baraje, cimenturi RSS ASTM etc. Și cînd te gîndești că în și 1944, în Romînia se produceau doar 3—4 sortimente de ciment! Dată fiind însă ponderea mare cu care acest material contribuie la realizarea vas­tului program de construcție din țara noastră s-a dat o atenție deosebită dezvoltării industriei cimentului. In acest an fabricile de la Bicaz, Med­gidia și Turda produc, fiecare, cît întreaga producție a anului 1950. Tot la acest stand, sunt expuse și produsele din azbociment — tuburi, plăci. Industria de azbociment a luat ființă în anii puterii populare, iar produsele ei prezintă o mare eficiență tehnică și economică, reduce consu­mul de cherestea și metal. Se pot ve­dea aici plăci ondulate, care se fo­losesc pentru învelitori, plăcile plane, care înlocuiesc lemnul la construcția turnurilor de răcire, tuburi din azbo­ciment de diametre cuprinse între 80 și 350 mm, care se utilizează din ce în ce mai mult în diverse domenii și în special la alimentările cu apă. Prin varietatea nuanțelor și a for­melor, prin finisajul îngrijit și as­pectul plăcut, obiectele sanitare din porțelan rețin atenția. Diferite tipuri de lavoare, vase w.c., bidouri, săpu­­niere, etajere, port-hîrtie sunt expuse alături de armături foarte reușite, căzi de baie, elemente de calorifer. Două reușite camere de baie, realizate cu obiecte sanitare și materiale de in­stalații de diferite tipuri, dau o ima­gine fidelă asupra confortului și a caracteristicilor funcțional-estetice ce se realizează cu aceste produse în ca­merele de baie ale noilor apartamen­te. În prezent exis­tă capacități crea­te pentru asigura­rea în întregime a nevoilor de o­­biecte sanitare din porțelan. Numai moderna Fabrică de obiecte sanitare din porțelan Bucu­­rești-Militari, care a intrat în func­țiune în 1962, asi­gură necesarul pentru 130 000 de apartamente. Față în față cu standul de obiecte sanitare din porțe­lan și materiale de instalații, într-o ordine cronologi­că, firesc stabilită, au fost etalate ma­teriale izolatoare. Covoarele PVC în culori vii marmu­­rate și nemarmura­­te, tapetele lavabi­­le și semilavabile, în desene și nuan­țe reușite, stimulea­ză aprecieri elo­gioase. Este cunos­cut că tapetele îmbunătățesc con­dițiile de confort în Încăperi, mic­­șorînd senzația de rece la atingerea pereților de beton. Și, in plus, se întrețin foarte les­ne, spălîndu-se cu cîrpa umezită, ceea ce asigură igiena camerelor și o du­rată mai mare, față de zugrăvelile o­­bișnuite. De asemenea, pardoselile calde, cu covoare din polimeri sinte­tici sînt plăcute, datorită coloritului viu. Ele sînt, totodată, ușor de între­ținut, asigură rezistența la circulație și o izolare fonică corespunzătoare. De menționat că folosirea tapetelor, a covoarelor PVC, a plăcilor din poli­­stiren (în băi și bucătării, în locul fa­ianței și al mozaicului) reduce durata de execuție a lucrărilor de finisaj la construcțiile de locuințe. Și cum în 1964 se construiesc numai din fon­durile statului 54 000 de apartamente rezultă și o importantă economie de timp, în afară de celelalte avantaje. Alături de tapete și covor PVC, în stand mai sunt expuse dale din clo­­rură de polivinil pentru pardoseli și placajul pereților, benzi de transport din PVC cu 3—4 inserții textile, mem­brană izolatoare din PVC pentru izo­larea conductelor magistrale, pînză împîslită din fibre de sticlă, plăci se­­mirigide din vată minerală, vată mi­nerală și altele. Trebuie subliniat că și industria materialelor izolatoare a fost dezvoltată în anii regimului de­­mocrat-popular, dezvoltmdu-se impea­tuos : dacă luăm ca bază anul­­ 1938 cu 100%, în 1964 s-a ajuns la o pro­­porție de 4 712%. În standul industriei geamurilor sunt expuse principalele produse ale fabri­cilor din acest sector — geamuri tra­se de diferite grosimi, geamuri orna-Emil IOV (Continuare in pag. 4-a) APRECIERI ELOGIOASE ale unor oaspeți de peste hotare : Dl. Ernest Weissmann, directorul Secției de urbanistică din Secreta­­­riatul General al Organizației Națiunilor Unite, a declarat coresponden­­­­ți­lor de presă : „Expoziția dv. oglindește marile realizări dobândite de­­ poporul român în cei 20 de ani de la eliberare, încă de la primul meu­­ contact cu Bucureștiul, am remarcat un gust deosebit pentru urbanistică,­­ o grijă atentă față de rezolvarea problemelor sociale pe care le pune : urbanistica modernă. In expoziție am putut vedea minunate amenajări­­ interioare și am văzut materiale de construcție de un înalt nivel tehnic". = În cartea de onoare de la pavilionul B, dl. Weissmann a notat : „Sînt­­ foarte impresionat de înalta tehnică, de sistematizarea orașelor și regiu­­­­nilor în Romînia. Arhitectura și aranjamentele interioare ale apartamen­­­­telor expuse sînt dintre cele mai bune pe care le-am văzut în diferite­­ țări avansate". = Ambasadorul Afganistanului în Romînia, A. Hakim Shalami, a solicitat = — la pavilionul de construcții, arhitectură și sistematizare — explicații­­ amănunțite despre metodele industriale de construcție. Ambasadorul a­­ consemnat, în cartea de onoare a pavilionului, impresiile sale : „Am vi­­­­zitat pavilionul de construcții. Mi s-a părut deosebit de interesant, într-a­­­­devăr, Romînia, în ultimii ani, s-a dezvoltat foarte mult. Aceasta se da­­­­torește faptului că poporul român a muncit cu multă dragoste. Felicităm­­ poporul român pentru rezultatele obținute și urăm ca Romînia să se dez* = volte și mai mult un viitor"* Dl. Piter Voskamp, director general și proprietar al unor firme con­­­­structoare de sere din Gravenzande, Olanda, s-a declarat impresionat­­ de bogăția și varietatea exponatelor. El a apreciat colaborarea fructuoasă­­ cu specialiștii romîni în construirea și amenajarea de sere. „Olanda are­­ o experiență de peste 100 de ani în producerea legumelor în sere, am­­ constatat că în Romînia, numai­ după cîțiva ani, această experiență a­­ fost egalată. Sînt la a șaptea vizită în frumoasa dv. țară — a încheiat­­ el — și, de fiecare dată, constat cu surpriză rapiditatea impresionantă , cu care se construiește“« In fața graficului privind dezvoltarea producției de ciment Vizitatorii, în fața machetei fabricii de ciment de la Tg. Jiu Standul de obiecte și armături sanitare ANGAJAMENTE ÎNDEPLINITE BAIA MARE. Colectivul șantierului întreprinderii de construcții hidroener­getice, care realizează sistemul hidro­tehnic al orașului, muncește cu avînt pentru scurtarea termenelor de execu­ție a lucrărilor. La barajul Strîmtori, unde pînă în prezent s-au turnat în plus peste 4 200 mc de beton, lucrările sînt în avans cu peste 20 de zile față de grafic, iar la apeduct se toarnă ul­timul tronson. Cu 15 zile înainte de termen s-a încheiat a doua etapă a lucrărilor ce permit acumularea apei în lac. Indeplinindu-și angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August, co­lectivele de lucru de la galeria de a­­ducțiune a apei au reușit să termine betonarea, trecînd la execuția finisa­jelor. Al. BALAN corespondent GALAȚI. In 178 apartamente, a că­ror predare era prevăzută la sfîrșitul trimestrului III, s-au și mutat loca­tarii. Printre alte construcții date în funcțiune, în zilele premergătoare lui 23 August, de către colectivul grupului de șantiere nr. 1 al T.R.C.L.­­ Galați se numără două școli cu câte 16 săli de clasă, două cămine studențești, de­pozitul de produse finite „Exportlemn", sediul D.R.E.F. Pentru stimularea e­­chipelor care au realizat scurtări ale termenelor de execuție, lucrări de bună calitate și economii de materiale, nu­mai în luna iulie s-au acordat premii totalizînd peste 45000 lei. B. STANCIU corespondent Al 3-lea ansamblu de locuințe la Tg.-Jiu Populația orașului Tîrgu-Jiu a pri­mit în folosință, în ultimii ani, 21 blocuri cu un total de aproape 600 apartamente, in ansamblurile de pe str. Unirii și bd. Republicii. Pe baza proiectelor elaborate de D.S.A.P.C.­Oltenia, în prezent se des­fășoară din plin lucrările ansamblului de pe bd. 1 Mai, ce urmează a fi rea­lizat integral pînă la sfîrșitul anului viitor. Pe terenul de cca. 9 hectare se vor înălța 13 blocuri, însumînd 1360 apartamente, și un complex co­­mercial și de deservire, cu suprafața de 1221 mp. Alimentarea cu căldură a ansamblului se va face de la două centrale termice. în prezent, la 3 blocuri se execrată zidăria portantă și se montează plan­­șeele prefabricate. Constructorii de la T.R.C.L.­Oltenia s-au angajat ca pînă la 31 decembrie să rdea în folosință primele două sute de apartamente ale ansamblului.

Next