Constructorul, octombrie 1964 (Anul 16, nr. 769-773)
1964-10-03 / nr. 769
Gazetă editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare ți Comitetul Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții Anul XVI — nr. 7694 pagini 25 bani Sîmbată 3 octombrie 1964 Meșteșugul betonului Gazeta vă invită, dragi cititori, la oTEȘUGUL BETONULUI. Cu ajutorul vostru • să lămurim că operațiile „brute” de nu sunt mai puțin pretențioase și, în nici un complicate finisaje ; • să stimulăm însușirea deplină și aplitoane, de către muncitorii însărcinați cu • să subliniem importanța unei asistente riguros, din partea personalului tehnic, la fie • să prezentăm propuneri pentru corn tehnice de care dispunem pentru a realiza unei înalte productivități a muncii și unui EXPUNERE DE MOTIVE Construcțiile moderne sunt de neconceput fără utilizarea betonului armat. ■ E un adevăr elementar, căruia volumul, ritmul și caracterul construcțiilor noastre de azi i-au lărgit coordonatele. Se mărește de la an la an cantitatea de betoane puse în operă, soluțiile economice de proiectare impun creșterea mărcilor, termenele scurte de execuție cer viteză în lucru. Efectivele de constructori se lărgesc rapid. Tineri abia ieșiți de pe băncile școlii, oameni veniți de pe ogoare se alătură muncitorilor cu practică îndelungată, învață să toarne betoane în structuri complicate, în pînze subțiri, în elemente precomprimate, se adaptează ritmului industrial al coifrajelor glisante, fac față cerințelor dificile ale betonării barajelor, galeriilor. Să înșirăm o listă a realizărilor ce dovedesc măiestria și conștiinciozitatea acestor oameni ? Nu știm dacă ne-ar ajunge cele patru pagini ale gazetei. Și nu acesta e scopul pe care-l urmărim. Lucrul de calitate bună și foarte bună e regula. Ne interesează acum excepțiile, pentru că asupra lor și a cauzelor lor trebuie să acționăm. Iată ce fenomen apare. La unul și același trust — T.R.C.L.I lunedoara, se realizează, de pildă pe șantierul din Vulcan, betoane ce corespund proiectului, normativelor și prescripțiilor, pe cînd la șantierul din Deva, sub ochii aparatului tehnic al trustului, structurile turnate la unele clădiri poartă ștampila neglijenței sau nepriceperii. La unul și același șantier — al fabricii de ciment de la Tîrgu-Jiu (întreprinderea nr. 6-Craiova), calitatea betoanelor diferă de la un lot la altul, de la un obiectiv la altul, iar limita inferioară a acestei gradații merge pînă la necesitatea de remedieri și consolidări. De ce asemenea fluctuații, în timp și ca loc ? Dacă ele cu greu ar putea fi admise — să zicem — la zugrăveli, nu pot fi nicicum tolerate la betoane armate, care cel mai adesea înseamnă fundații, structuri de rezistență, monolifizări, de calitatea cărora depinde, deci, trăinicia construcției și a căror remediere consumă importante fonduri. Aici „bine“ trebuie să reprezinte calificativul minim acceptabil. BETONISTUL -MUNCITOR CALIFICAT în diferite cazuri, pentru justificarea greșelilor de execuție s-a obiectat: meseria de betonist ocupă o scară de numai 4 categorii de încadrare — ceea ce înseamnă, practic, că se lucrează adeseori cu muncitori necalificați sau prea puțin calificați. Obiecție justă, deși nu o dată a servit la mascarea unor defecțiuni tehnice și organizatorice care-i depășeau cu mul sfera. Or, problema e pe cale de a fi rezolvată. In scurt timp vor apare noul indicator tarifar și normele de timp și producție corespunzătoare, pe baza cărora betoniștii vor putea fi încadrați — în funcție de pregătirea lor efectivă — în 6 categorii tarifare. Se va crea astfel baza legală pentru calificarea și ridicarea calificării muncitorilor betoniști și, prin aceasta, va fi serios stimulată lupta pentru calitatea lucrărilor. De pe acum ne putem pune întrebarea : care dintre betoniștii cu care lucrăm se vor prezenta discuție de cîteva săptămîni, pe tema : MBS- dorim : realizarea lucrărilor de beton și beton armat caz, de mai puțină răspundere decît cele mai carea corectă a tehnologiei lucrărilor de deexecutare a acestora ; tehnice competente și unui control de calitate care fază a ciclului de betonare ; plotarea inventarului de metode și mijloace betoane de calitate superioară, în condițiile preț de cost cît mai redus, cu cele mai multe șanse la examenul de încadrare în categoriile superioare ? Căci dacă în aplicarea viitorului indicator tarifar și a normelor ne vom ghida după criterii formale, nu vom realiza mare lucru. Pe cele mai înalte trepte ale meseriei de betonist — pildă mobilizatoare pentru toți tovarășii de profesie — să stea cei ce s-au distins printr-un „stagiu" cît mai îndelungat în liări de calitate foarte bună. Să lărgim și să intensificăm acțiunile de ridicare a nivelului profesional ; să accentuăm, în întrecerea socialistă, obiectivul calitate ; să educăm simțul de răspundere. E o îndatorire complexă a conducătorilor de întreprinderi și de șantiere, a maiștrilor, a organelor sindicale și înșiși a muncitorilor betoniști. CONTROL ȘI RESPONSABILITATE Reușita lucrărilor de betoane depinde de prea mulți factori locali, de moment, adesea de neprevăzut, ca să putem lăsa rezolvarea lor numai pe seama echipei sau brigăzii de betoniști. Mai mult decît la majoritatea celorlaltor lucrări din construcții, aici e nevoie — potrivit cu complexitatea, cu volumul, cu gradul de dificultate — de sfatul și îndrumarea maistrului, tehnicianului, inginerului, de prezența activă a laboratorului. Căci greșelile la betoane armate costă, și cu cu plata se face mai tîrziu, cu atît e mai mare. Să eliminăm din practica noastră remedierile, să și uităm cuvîntul „consolidări". Iar pentru aceasta e nevoie de îndrumare, de control și din nou de control, e nevoie de o responsabilitate efectivă a tuturor factorilor care contribuie la realizarea structurilor. ELEMENTE INDISPENSABILE în ce măsură și în ce mod centralizarea preparării betoanelor trebuie să influențeze — prin distanțele de transport, prin mijloacele folosite pentru acesta și prin alți factori — rețetele, tehnologia de punere în operă ? Ce condiții speciale trebuie să îndeplinească betoanele pentru construcții executate cu cofraje glisante? Amintim numai aceste două exemple, din seria destul de largă de probleme care se cer soluționate pînă la ultimul amănunt, dacă vrem — și, desigur, vrem — ca toate betoanele noastre să fie ireproșabile. Sunt probleme care trebuie să preocupe institutul de cercetări, laboratoarele centrale și de șantier, ca și întreaga masă de constructori, începînd cu unul din detașamentele ei de avangardă în promovarea tehnicii noi — inovatorii. INVITAȚIE ȘI ANGAJAMENT Despre toate acestea ne propunem să discutăm la rubrica purtînd titlul acestui articol. Vă invităm să participați la discuție, dragi cititori. Să ne scrieți despre succese ca și despre nereușite, despre rezolvările pe care le-ați găsit ca și despre cele ce vreți să le aflați din experiența altora, despre ceea ce credeți că mai trebuie făcut la nivelul șantierului și întreprinderii voastre, la nivelul întregului sector de construcții, pentru ca meșteșugul betonului să fie însușit și practicat în cele mai bune condiții, pentru a ajunge cît mai degrabă ca fiecare lucrare de beton și beton armat pe care o executăm să fie un model de calitate. EXPOZIȚIA REALIZĂRILOR iniii ii!iniiiiiiimii iii iiii i miiii!iiimiiiiimii iii i imiiiimii(imnii ECONOMIEI NATIONALE iniiiii[iiiiimiiiiiimiiiiiiiiiimimiimiiiiiimiiiimiiiiiimiiimiiuiiii ii A R. P. ROMÂNE iiimiiimii MiHiiniiimimiiiiiiiiiiimiiniiii Angajamentele anuale depășite Pînă la 23 septembrie, angajamentul anual de a realiza peste valoarea producției globale produse de 7 500 000 lei a fost depășit era 152 000 lei. Colectivul Fabricii de produse refractare — Dej și-a depășit, de asemenea, cu 160 000 lei și angajamentul anual privind obținerea de economii la prețul de cost , la beneficii s-au înregistrat peste angajament 327 000 lei. Printre formațiile aflate în fruntea întrecerii socialiste se numiră echipa condusă de comunistul Iosef Danosy. Gavril HARMOS economist ÎN PRIMELE 8 LUNI, 77 INOVAȚII în primele 8 luni ale acestui an, la cabinetul tehnic al întreprinderii de prefabricate Roman s-au primit 77 de inovații. Dintre acestea, pînă în prezent, au fost aplicate 38, care au adus economii antecalculate de 327 380 lei. Inovatorii au primit recompense de aproape 30 000 lei. Printre cele mai importante inovații prezentate se numără cele privind îmbunătățirea funcționării liniei de panouri mari și a noii centrale de betoane, conteinorizarea transportului elementelor prefabricate pentru răsadnițe (autor : ing. M. Pretorian), soluție pentru uns tiparele metalice (autori : muncitorii M. Brin, Gh. Molodoi și tehnicianul V. Vîrstă), tipar metalic pentru turnarea elementelor de răsadnițe (I. Lefter și Alex. Șîenter) ș.a. Concursul de inovații organizat în cinstea zilei de 23 August, pe baza planului tematic alcătuit la începutul anului, a fost cîștigat, în ordine, de I. Lefter — Alex. Ștențer, ing. I. Benchea — I Ștefan și M. Brin — Gh. Molodoi — V. Vîrstă, cărora li s-au acordat însemnate premii în obiecte. De curind, la cuptoarele 1 și 2 ale fabricii de ciment „Ideal"-Cernavodă au fost puse în funcțiune instalații de electrofiltre pentru captarea prafului. Lucrările au fost executate sub conducerea maistrului Nicolae Ciutură. 0 Fototext: V. AGEMIAN în institutele de proiectare se află „pe planșetă" numeroase lucrări cu caracter social-cultural, care-și vor căpăta materializarea în anii viitori. La pavilionul B al Expoziției realizărilor economiei naționale a R.P. Romîne este prezentat, printre altele, acest studiu-machetă, al unui colectiv de la institutul „Proiect-București", pentru viitorul ansamblu al Institutului politehnic. Ca și în celelalte variante, s-a urmărit ca prin clădirile și dotările preconizate să se asigure condiții optime pentru desfășurarea procesului de învățămînt, pentru activitatea cultural-sportivă și odihna studenților. Un element fundamental al concepției urbanistice a ansamblului îl constituie încadrarea armonioasă în peisaj. Cît de puțin . In luna iunie, anul trecut, primii stupi de beton marcau, la poarta nordică a orașului Slatina, actul de naștere a primei cetăți a metalului alb — aluminiul — din patria noastră, transplatind cu siluetele lor masive, liniile proiectelor de pe hirtia de azalid, în nesfîrșitul cimpiei. Fiecare zi, fiecare ceas, fiecare clipă care au trecut de atunci au însemnat eforturi și bucurii, au condensat experiență, au plămădit soluții, au dus la conturarea, intr-un ritm nemaiintîlnit, a ceea ce se vede azi. Astăzi, uzina care va produce, cu ajutorul unor instalații moderne, fluviul argintat se profilează ln forme definitive, iar lunile care au mai rămas pînă cînd va prinde viață se numără pe degetele unei singure mlini. Execuția unei asemenea uzine ,ar fi necesitat 5 ani. însuflețiți, de indicațiile partidului, constructorii de la I.S.C.M.Craiova îi dau viață in numai un an și jumătate. Șantierul de la Slatina — cu halele sale de mari proporții, cu pămintul frămîntat de șanțurile in care se montează conducte ori se toarnă fundații — impresionează. Totul poartă amprenta ritmului rapid de lucru. Primii stîlpi de beton s-au înălțat o dată cu primele baracamente, primele care s-au montat cînd acoperișul halei de electroliză era semnul cerului. Doar puțin a trecut de atunci. Căci timpul a căpătat aici coordonate noi, determinate de folosirea metodelor și mijloacelor moderne de lucru, de entuziasmul clocotitor al oamenilor. La construirea halelor uzinei de aluminiu „16 Februarie", întinse pe 69 ha, s-au întrebuințat la maximum prefabricatele din beton (parte realizate pe șantier, parte in industrie) și construcțiile metalice. Șantierul de la Slatina este un șantier aproape fără schele, fără cofraje. Construcțiile se montează, se asamblează, cu scurtări simțitoare ale termenelor de execuție. Socotiți că numai la șase din obiectele uzinei, greutatea stâlpilor se ridică la cca. 13000 de tone, și veți înțelege viteza de avansare a lucrărilor. O macara a executat cca. 50000 ridicări la montarea unui acoperiș. Centrala de betoane fabrică, in 24 ore, 550 mc de beton. Trei muncitori montează, mecanizat, 10 panouri intr-o zi, la un perete de hală; un zidar ar fi lucrat, într-o zi, zidăria echivalentă cu un singur panou. Acest ritm a apropiat ziua cînd uzina va intra în probe tehnologice. Halele de anozi, turnătoria, depozitele de materii prime sunt în finisaj, ceea ce a permis atacarea și urgentarea montării instalațiilor. Intr-una din halele secției de electroliză începe căptușirea la temperaturi înalte a cucelor, cu cărbune. Cuptorul de coacere, un labirint de șamotă, impresionează prin calitatea execuției: peste puțin timp, el va fi gata. Concepția construcției este modernă, la nivelul tehnicii actuale. Ei i-au dat viață oamenii. Am intilnit pe șantier constructori tineri, veniți să învețe o meserie, sau alții cu stagii mai vechi. Toți erau entuziasmați de ritmul lucrării, de mijloacele mecanizate de care dispun, de soluțiile avansate pe care le aplică. pe Betonistul Hic Radomir, om umblat alte nenumărate șantiere, îmi spunea: — Tot ce se vede beton la cele trei hale ale turnătoriei a trecut prin miniile brigăzii noastre... Lui Hie Radomir bilanțul i se pare simplu, dar uită să spună cile frămîntă, i-au transformat nopțile in zi, de cite ori a rămas peste schimb, să organizeze munca. Betoanele sale sunt — după informațiile șefului de lot — de o calitate foarte bună, lucrările se înscriu in grafic. Inginerul Vlad Popescu are numai șase ani de practică. A mai lucrat la Govora, Craiova și Slatina. —. La Govora aveam trei macarale pe întreg șantierul. Aici, numai la Dan BITICA (Continuare în pag. a IV-a) Tinara și viguroasa industrie a prefabricatelor De obicei, noul pătrunde și se extinde anevoie. Prefabricatele din beton au făcut însă excepție: într-un scurt timp, utilizarea lor a luat o amploare deosebită, ceea ce a atras după sine și dezvoltarea corespunzătoare a acestei tinere industrii. Industria prefabricatelor, creată la noi în țără după anul 1948, se bucură astăzi de o mare atenție. Standul ei ilustrează prin grafice, panouri și exponate ritmul impetuos de dezvoltare, saltul făcut în ceea ce privește lărgirea sortimentelor și ridicarea calității produselor. Graiul cifrelor e limpede și convingător. El arată că producția de prefabricate din beton armat a înregistrat la sfîrșitul anului 1963 o creștere de 4,5 ori, față de nivelul anului 1959, iar în 1964 ea va fi de peste 6 ori mai mare. Dezvoltarea producției de prefabricate a fost impusă de necesitatea industrializării lucrărilor de construcții, a introducerii tehnicii noi, a scurtării duratei de execuție. Ea a contribuit, de asemenea, la reducerea consumului de materiale deficitare, în special de cherestea, a consumului de manoperă, la creșterea productivității muncii și micșorarea costului lucrărilor. Vizitatorul standului de prefabricate și al pavilionului B, unde sînt expuse diferite tipuri de elemente prefabricate și clădiri — chiar apartamente din panouri mari — rămîne încîntat și plăcut surprins de gama largă și variată de exponate și de multiplele posibilități de utilizare a lor. Tuburile din beton armat precomprimat, fermele pentru hale industriale, grinzile de acoperiș, grinzile de pod rulant, fîșiile de planșeu pentru locuințe, panourile mari portante pentru locuințe, plăcile din beton celular autoclavizat pentru acoperirea halelor industriale, arată ce întrebuințări și forme variate poate căpăta pulberea fină — cimentul — în tovărășia oțelului, a agregatelor și a apei. Cu astfel de elemente prefabricate au fost realizate ansambluri întregi de locuințe din panouri mari, numeroase construcții industriale și agrozootehnice, rețele de canalizare și de alimentare cu apă. Buna calitate a produselor este urmarea realizării de linii specializate pentru producerea elementelor de mare serie, ridicării continue a nivelului tehnic al producției, prin introducerea unor tehnologii moderne și folosirea unor utilaje cu un înalt nivel de automatizare la toate fazele de producție, a cimenturilor și oțelurilor superioare. Utilizarea largă a prefabricatelor face munca constructorilor mai ușoară, mai spornică. Numai în 1964, ca rezultat al folosirii prefabricatelor din beton armat, se vor realiza economii de cca. 180 000 mc cherestea și lemn rotund, precum și o sporire a productivității muncii care reprezintă o scădere a necesarului de forțe de muncă pentru executarea lucrărilor respective, de 15 000—18 000 de muncitori. Ținînd seama de aceste multiple avantaje, potrivit sarcinilor ce se desprind din Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R., statul alocă sume importante pentru dezvoltarea fabricilor de prefabricate existente și construirea altora noi, cu capacități pînă la 100 000 mc/an. Toate liniile tehnologice recent executate sînt prevăzute cu utilaje și instalații moderne, capabile să execute piese de o tehnicitate înaltă și de o eficiență economică ridicată. Macheta tinerii întreprinderi de prefabricate de la Craiova arată, la scară redusă, cum sînt valorificate avantajele tehnicii înaintate la realizarea noilor capacități de producție. Vizitatorul standului de elemente prefabricate pleacă cu o viziune clară asupra posibilităților pe care le oferă utilizarea lor și asupra perspectivelor largi de dezvoltare a acestei ramuri industriale. Emil IOV PLANUL REALIZAT ÎNAINTE DE TERMEN La T.R.C.L.Galați, angajamentele luate în însuflețită întrecere socialistă sînt traduse în viață cu perseverență. Astfel, planul producției globale pe 9 luni a fost îndeplinit cu 15 zile mai devreme. In cele trei trimestre, harnicii noștri constructori au dat in folosință 809 apartamente, din care 60 peste sarcina planificată. In cursul trimestrului III s-au dat în folosință — la Galați, Brăila și Focșani — patru școli însumind 72 săli de clasă, două cămine pentru studenți, complexe comerciale, un cinematograf cu 300 locuri la Panciu etc. Toate lucrările predate au fost apreciate, la recepție, cu calificativele „bine“ și „foarte bine“. Rezultate deosebit de bune a obținut colectivul grupului de șantiere nr. 1 Galați. Pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe anml 1964, conducerea trustului a luat din timp măsurile tehnico-organizatorice necesare. In prezent se urgentează închiderea spațiilor unde se va lucra iarna, se pregătește punerea în funcțiune a centralelor termice. T. SIRIOPOL din subredacția noastră voluntară de la Galați ★ Realizarea planului producției globale la 18 septembrie, darea în folosință a numeroase obiective (152 apartamente — în medie cu 30 zile înainte de termen, alimentarea cu apă a orașului Roman — cu 3 luni mai devreme, două școli, un institut de proiectări silvice, diverse construcții agrozootehnice etc.), calificative numai „bine“ și „foarte bine“, economii peste sarcina planificată de mai mult de 100 000 lei — acestea sînt rezultatele cumulate din primele 9 luni ale anului, la grupul de șantiere nr. 3- Roman al T.R.C.L.-Bacău. S-au evidențiat loturile conduse de maiștrii Ioan Enache și Constantin Sinov, echipele lui Constantin Pascaru, Octav Carmaru, Bernard Fron, Apostol Bicu ș.a. Vasile VASILIU corespondent O telegramă primită la redacție ne-a vestit că în ziua de 25 septembrie colectivul fabricii de carton asfaltat și vată minerală „Treajen“-Berceni a îndeplinit sarcinile de pian pe 10 luni. Totodată, ea a făcut cunoscută hotărirea lui de a realiza producția globală pe întregul an la 26 noiembrie. Colectivul de muncă al fabricii „Izolatorul“ din Capitală și-a îndeplinit sarcinile de pian pe primele 9 luni cu 13 zile mai devreme. După calculele făcute, productivitatea muncii pe 8 luni a depășit cu 5,32% nivelul planificat. Au fost executate peste prevederi 50 000 mp plăci din plută bituminizată, 6730 kg garnituri tehnice de etanșare, 30 mp plăci din plută expandată ș.a. O contribuție de seamă la obținerea acestor succese au adus lăcătușul mecanic N. Tudor, Trandafira Dragu, Elena David, Antonica Cojocaru, de la secția de prelucrare a plutei, Constantin Niță și Maria Oțelea, de la secția garnituri, A. Teodorescu și C. Soare, de la secția produse izolatoare ș.a. Vasile DUMITRU ★ muncitor La 20 septembrie ceramîștii de la „Hercules“-Tîrnăveni au consemnat depășirea sarcinilor pe 9 luni cu 3% la producția globală și cu 3,2% la producția marfă. Au fost produse peste prevederi 2,3 000 țigle și 50500 cărămizi. Demn de reținut este faptul că de la începutul anului procentul de produse de calitatea sa a fost de 88,8% la țigle și de 99% la cărămizi. Echipele conduse de Ileana Ionaș, Petrică Pop, Vasile Besenyei și Ioan Bîriș au adus o însemnată contribuție la obținerea acestor succese. D CSISZAR corespondent ★ Extinderea stadionului din Reșița Pe la începutul lunii iulie, constructorii de la I.C.M.M.Reșița au atacat o nouă lucrare: mărirea capacității stadionului din Valea Domanului. Pe lângă tribunele existente, se vor construi încă două, cu o capacitate de peste 16 000 de locuri, un tunel de 50 m pentru accesul sportivilor, un vestiar, iar sub tribuna I se va amenaja o platformă pentru parcarea turismelor și a motocicletelor. Pentru reducerea costului lucrărilor, s-a preconizat execuția unui mare volum de lucrări nu din beton, ci din piatră, care se poate obține pe plan local, cu cheltuieli minime. Harnicii constructori s-au angajat să scurteze durata , de execuție cu 30 de zile. In acest scop, s-au întocmit grafice pe faze de lucrări, precum și un plan de mecanizare complexă pentru transportul materialelor, săpături și compactări. Moise DUMULESCU corespondent Discutarea planului ÎNCERC pe 1965-1966 La 30 septembrie a avut loc ședința lărgită a Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare,pentru discutarea planului de studii și cercetări al Institutului de cercetări în construcții și economia construcțiilor, pe anii 1965—1966. Au participat și reprezentanții unor instituții centrale și ministere care au sarcini în domeniul construcțiilor. Ședința a fost condusă de tov. prof. arh. N. Bădescu, președintele C.S.C.A.S. A fost apreciată pozitiv activitatea desfășurată de ÎNCERC în ultima perioadă, subliniindu-se eficiența tehnico-economică a introducerii în producție a unora din rezultatele ei. Deosebit de utile s-au dovedit o serie de studii, cercetări și experimentări în legătură cu folosirea rațională a materialelor de construcții și instalații și introducerea unor materiale noi, tipuri moderne de elemente și structuri de construcții, procese tehnologice pentru producția industrială a prefabricatelor de beton armat și beton precomprimat, dezvoltarea mecanizării, precum și diverse studii privind calculul și încercarea construcțiilor ca și activitatea de cercetări în domeniul economiei construcțiilor. Delegații ministerelor și instituțiilor centrale au subliniat ajutorul dat de ÎNCERC în rezolvarea unor nevoi concrete ale producție și, în general, buna cotar«tare cu institutul. Totodată, au fost arătate unele direcții în care trebuie intensificate eforturile de cercetare, pentru rezolvarea operativă și la un nivel tehnico-științific înalt a anumitor probleme de deosebită importanță pentru sectorul de construcții-montaj. Planul a fost corelat cu baza tehnico-materială a institutului și s-au făcut propuneri pentru dezvoltarea acestei baze în viitor, în deosebi pentru cercetări în domeniul instalațiilor, încercări la sarcini dinamice, standuri pentru încercarea prefabricatelor. In cadrul ședinței au fost făcute interesante propuneri de îmbunătățire și completare a planului institutului, în funcție de cerințele concrete — actuale și de perspectivă imediată — ale proiectării și execuției. S-a insistat asupra nevoii unei coordonări mai organizate a activității de cercetări în construcții în diferitele institute de cercetări, instituții de învățămînt superior și laboratoare de încercări din producție, precum și unei mai strînse colaborări reciproce între ÎNCERC și organizațiile de proiectare și execuție. în încheiere, tov. prof. arh. N. Drogeanu, vicepreședinte al C.S.C.A.S., a tras concluziile cu privire la propunerile făcute și a arătat progresele realizate de institut în ce privește atît cercetarea propriu-zisă, cît și colaborarea cu principalii constructori, precizînd că în anul 1965 această colaborare va trebui intensificată, întrucît pe această cale se vor lărgi considerabil posibilitățile de cuprindere a nevoilor vastului domeniu al construcțiilor și, totodată, se va mări însăși eficiența cercetărilor, prin urgentarea valorificării în producție a rezultatelor lor.