Constructorul, octombrie 1964 (Anul 16, nr. 769-773)

1964-10-03 / nr. 769

Gazetă editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare ți Comitetul Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții Anul XVI — nr. 769­4 pagini 25 bani Sîmbată 3 octombrie 1964 Meșteșugul betonului Gazeta vă invită, dragi cititori, la o­TEȘUGUL BETONULUI. Cu ajutorul vostru • să lămurim că operațiile „brute” de nu sunt mai puțin pretențioase și, în nici un complicate finisaje ; • să stimulăm însușirea deplină și apli­toane, de către muncitorii însărcinați cu • să subliniem importanța unei asistente riguros, din partea personalului tehnic, la fie • să prezentăm propuneri pentru corn tehnice de care dispunem pentru a realiza unei înalte productivități a muncii și unui EXPUNERE DE MOTIVE Construcțiile moderne sunt de neconceput fără utilizarea betonului armat. ■ E un adevăr elemen­tar, căruia volumul, ritmul și caracterul construc­țiilor noastre de azi i-au lărgit coordonatele. Se mărește de la an la an cantitatea de betoane puse în operă, soluțiile economice de proiectare im­pun creșterea mărcilor, termenele scurte de exe­cuție cer viteză în lucru. Efectivele de constructori se lărgesc rapid. Ti­neri abia ieșiți de pe băncile școlii, oameni ve­niți de pe ogoare se alătură muncitorilor cu practică îndelungată, învață să toarne betoane în structuri complicate, în pînze subțiri, în ele­mente precomprimate, se adaptează ritmului in­dustrial al coifrajelor glisante, fac față cerințelor dificile ale betonării barajelor, galeriilor. Să înșirăm o listă a realizărilor ce dovedesc măiestria și conștiinciozitatea acestor oameni ? Nu știm dacă ne-ar ajunge cele patru pagini ale gazetei. Și nu acesta e scopul pe care-l urmă­rim. Lucrul de calitate bună și foarte bună e regula. Ne interesează acum excepțiile, pentru că asupra lor și a cauzelor lor trebuie să ac­ționăm. Iată ce fenomen apare. La unul și același trust — T.R.C.L.­I lunedoara, se realizează, de pildă pe șantierul din Vulcan, betoane ce corespund proiectului, normativelor și prescripțiilor, pe cînd la șantierul din Deva, sub ochii aparatului tehnic al trustului, structurile turnate la unele clădiri poartă­ ștampila neglijenței sau nepriceperii. La unul­ și același șantier — al fabricii de ciment de la Tîrgu-Jiu (întreprinderea nr. 6-Craiova), cali­tatea betoanelor diferă de la un lot la altul, de la un obiectiv la altul, iar limita inferioară a acestei gradații merge pînă la necesitatea de remedieri și consolidări. De ce asemenea fluctuații, în timp și ca loc ? Dacă ele cu greu ar putea fi admise — să zicem — la zugrăveli, nu pot fi nicicum tolerate la be­toane armate, care cel mai adesea înseamnă fun­dații, structuri de rezistență, monolifizări, de calitatea cărora depinde, deci, trăinicia construc­ției și a căror remediere consumă importante fonduri. Aici „bine“ trebuie să reprezinte califica­tivul minim acceptabil. BETONISTUL -MUNCITOR CALIFICAT în diferite cazuri, pentru justificarea greșelilor de execuție s-a obiectat: meseria de betonist ocupă o scară de numai 4 categorii de încadrare — ceea ce înseamnă, practic, că se lucrează ade­seori cu muncitori necalificați sau prea puțin calificați. Obiecție justă, deși nu o dată a servit la mas­carea unor defecțiuni tehnice și organizatorice care-i depășeau cu mul sfera. Or, problema e pe cale de a fi rezolvată. In scurt timp vor apare noul indicator tarifar și nor­mele de timp și producție corespunzătoare, pe baza cărora betoniștii vor putea fi încadrați — în funcție de pregătirea lor efectivă — în 6 ca­tegorii tarifare. Se va crea astfel baza legală pentru calificarea și ridicarea calificării muncito­rilor betoniști și, prin aceasta, va fi serios sti­mulată lupta pentru calitatea lucrărilor. De pe acum ne putem pune întrebarea : care dintre betoniștii cu care lucrăm se vor prezenta discuție de cîteva săptămîni, pe tema : MBS- dorim : realizare­a lucrărilor de beton și beton armat caz, de mai puțină răspundere decît cele mai carea corectă a tehnologiei lucrărilor de de­­executare a acestora ; tehnice competente și unui control de calitate care fază a ciclului de betonare ; plotarea inventarului de metode și mijloace betoane de calitate superioară, în condițiile preț de cost cît mai redus, cu cele mai multe șanse la examenul de înca­drare în categoriile superioare ? Căci dacă în aplicarea viitorului indicator tarifar și a norme­lor ne vom ghida după criterii formale, nu vom realiza mare lucru. Pe cele mai înalte trepte ale meseriei de betonist — pildă mobilizatoare pentru toți tovarășii de profesie — să stea cei ce s-au distins printr-un „stagiu" cît mai îndelungat în li­­ări de calitate foarte bună. Să lărgim și să intensificăm acțiunile de ridicare a nivelului pro­fesional ; să accentuăm, în întrecerea socialistă, obiectivul calitate ; să educăm simțul de răspun­dere. E o îndatorire complexă a conducătorilor de întreprinderi și de șantiere, a maiștrilor, a or­ganelor sindicale și înșiși a muncitorilor betoniști. CONTROL ȘI RESPONSABILITATE Reușita lucrărilor de betoane depinde de prea mulți factori locali, de moment, adesea de ne­prevăzut, ca să putem lăsa rezolvarea lor numai pe seama echipei sau brigăzii de betoniști. Mai mult decît la majoritatea celorlaltor lucrări din construcții, aici e nevoie — potrivit cu comple­xitatea, cu volumul, cu gradul de dificultate — de sfatul și îndrumarea maistrului, tehnicianului, inginerului, de prezența activă a laboratorului. Căci greșelile la betoane armate costă, și cu cu­ plata se face mai tîrziu, cu atît e mai mare. Să eliminăm din practica noastră remedierile, să și uităm cuvîntul „consolidări". Iar pentru aceasta e nevoie de îndrumare, de control și din nou de control, e nevoie de o responsabilitate efectivă a tuturor factorilor care contribuie la realizarea structurilor. ELEMENTE INDISPENSABILE în ce măsură și în ce mod centralizarea prepa­rării betoanelor trebuie să influențeze — prin dis­tanțele de transport, prin mijloacele folosite pen­tru acesta și prin alți factori — rețetele, tehnolo­gia de punere în operă ? Ce condiții speciale tre­buie să îndeplinească betoanele pentru construc­ții executate cu cofraje glisante? Amintim nu­mai aceste două exemple, din seria destul de largă de probleme care se cer soluționate pînă la ultimul amănunt, dacă vrem — și, desigur, vrem — ca toate betoanele noastre să fie irepro­șabile. Sunt probleme care trebuie să preocupe insti­tutul de cercetări, laboratoarele centrale și de șantier, ca și întreaga masă de constructori, începînd cu unul din detașamentele ei de avan­gardă în promovarea tehnicii noi — inovatorii. INVITAȚIE ȘI ANGAJAMENT Despre toate acestea ne propunem să discutăm la rubrica purtînd titlul acestui articol. Vă in­vităm să participați la discuție, dragi cititori. Să ne scrieți despre succese ca și despre nereu­șite, despre rezolvările pe care le-ați găsit ca și despre cele ce vreți să le aflați din experiența altora, despre ceea ce credeți că mai trebuie făcut la nivelul șantierului și întreprinderii voas­tre, la nivelul întregului sector de construcții, pentru ca meșteșugul betonului să fie însușit și practicat­­ în cele mai bune condiții, pentru a ajunge cît mai degrabă ca fiecare lucrare de beton și beton armat pe care o executăm să fie un model de calitate. EXPOZIȚIA REALIZĂRILOR in­iii­ ii!iniiiiiiimii iii­ iiii­ i­ m­iiii!iiimiiiiimii iii­­ i­ im­iiiimii(imnii ECONOMIEI NATIONALE iniiiii[iiiiimiiiiiimiiiiiiiiiimimiimiiiiiimiiiimiiiiiimiiimiiuiiii­ ii A R. P. ROMÂNE iiimiiimii MiHiiniiimimiiiiiiiiiiimiiniiii Angajamentele anuale depășite Pînă la 23 septembrie, angajamentul anual de a realiza peste valoarea pro­ducției globale produse de 7 500 000 lei a fost depășit era 152 000 lei. Co­lectivul Fabricii de produse refractare — Dej și-a depășit, de asemenea, cu 160 000 lei și angajamentul anual pri­vind obținerea de economii la prețul de cost , la beneficii s-au înregistrat peste angajament 327 000 lei. Printre formațiile aflate în fruntea întrecerii socialiste se numiră echipa condusă de comunistul Iosef Danosy. Gavril HARMOS economist ÎN PRIMELE 8 LUNI, 77 INOVAȚII în primele 8 luni ale acestui an, la cabinetul tehnic al întreprinderii de prefabricate­ Roman s-au primit 77 de inovații. Dintre acestea, pînă în prezent, au fost aplicate 38, care au adus economii antecalculate de 327 380 lei. Inovatorii au primit recompense de aproape 30 000 lei. Printre cele mai importante inovații prezentate se nu­mără cele privind îmbunătățirea funcționării liniei de panouri mari și a noii centrale de betoane, conteino­­rizarea transportului elementelor prefabricate pentru ră­sadnițe (autor : ing. M. Pretorian), soluție pentru uns tiparele metalice (autori : muncitorii M. Brin, Gh. Mo­­lodoi și tehnicianul V. Vîrstă), tipar metalic pentru tur­narea elementelor de răsadnițe (I. Lefter și Alex. Șîen­­ter) ș.a. Concursul de inovații organizat în cinstea zilei de 23 August, pe baza planului tematic alcătuit la începutul anului, a fost cîștigat, în ordine, de I. Lefter — Alex. Ștențer, ing. I. Benchea — I Ștefan și M. Brin — Gh. Molodoi — V. Vîrstă, cărora li s-au acordat însemnate premii în obiecte. De curind, la cuptoarele 1 și 2 ale fabricii de ciment „Ideal"-Cernavodă au fost puse în funcțiune instalații de electrofiltre pentru captarea prafului. Lucrările au fost executate sub conducerea maistru­lui Nicolae Ciutură. 0 Fototext: V. AGEMIAN în institutele de proiectare se află „pe planșetă" numeroase lucrări cu caracter social-cultural, care-și vor căpăta materializarea în anii viitori. La pavilionul B al Expoziției realizărilor economiei naționale a R.P. Romîne este prezentat, printre al­tele, acest studiu-machetă, al unui colectiv de la institutul „Proiect-București", pentru viitorul ansamblu al Institutului politehnic. Ca și în celelalte variante, s-a urmărit ca prin clădirile și dotările preconizate să se asigure condiții optime pentru desfășurarea procesului de învățămînt, pentru activitatea cultural-sportivă și o­­dihna studenților. Un element fundamental al concepției urbanistice a ansamblului îl constituie încadrarea ar­monioasă în peisaj. C­ît de puțin . In luna iunie, anul trecut, primii stu­pi de beton marcau, la poarta nordică a orașului Slatina, actul de naștere a primei cetăți a metalului alb — aluminiul — din patria noastră, transplatind cu siluetele lor masive, liniile proiectelor de pe hirtia de aza­­lid, în nesfîrșitul cimpiei. Fiecare zi, fiecare ceas, fiecare clipă care au trecut de atunci au însemnat eforturi și bucurii, au condensat expe­riență, au plămădit soluții, au dus la conturarea, intr-un ritm nem­aiintîl­­nit, a ceea ce se vede azi. Astăzi, uzina care va produce, cu ajutorul unor instalații moderne, fluviul ar­gintat se profilează ln forme defini­tive, iar lunile care au mai rămas pînă cînd va prinde viață se numără pe degetele unei singure mlini. Execuția unei asemenea uzine ,ar fi necesitat 5 ani. însuflețiți, de indica­țiile partidului, constructorii de la I.S.C.M.­Craiova îi dau viață in nu­mai un an și jumătate. Șantierul de la Slatina — cu halele sale de mari proporții, cu pămintul frămîntat de șanțurile in care se mon­tează conducte ori se toarnă fundații — impresionează. Totul poartă amprenta ritmului ra­pid de lucru. Primii stîlpi de beton s-au înălțat o dată cu primele baraca­­mente, primele care s-au montat cînd acoperișul halei de electroliză era sem­nul cerului. Doar puțin a trecut de atunci. Căci timpul a căpătat aici coordonate noi, determinate de folo­sirea metodelor și mijloacelor moderne de lucru, de entuziasmul clocotitor al oamenilor. La construirea halelor uzinei de aluminiu „16 Februarie", întinse pe 69 ha, s-au întrebuințat la maximum prefabricatele din beton (parte reali­zate pe șantier, parte in industrie) și construcțiile metalice. Șantierul de la Slatina este un șantier aproape fără schele, fără cofraje. Construcțiile se montează, se asamblează, cu scur­tări simțitoare ale termenelor de exe­cuție. Socotiți că numai la șase din obiectele uzinei, greutatea stâlpilor se ridică la cca. 13000 de tone, și veți înțelege viteza de avansare a lucră­rilor. O macara a executat cca. 50000 ridicări la montarea unui acoperiș. Centrala de betoane fabrică, in 24 ore, 550 mc de beton. Trei muncitori mon­tează, mecanizat, 10 panouri intr-o zi, la un perete de hală; un zidar ar fi lucrat, într-o zi, zidăria echivalentă cu un singur panou. Acest ritm a apropiat ziua cînd uzina va intra în probe tehnologice. Halele de anozi, turnătoria, depozitele de materii prime sunt în finisaj, ceea ce a permis atacarea și urgentarea montării instalațiilor. Intr-una din halele secției de elec­troliză începe căptușirea la tempe­raturi înalte a cucelor, cu cărbune. Cuptorul de coacere, un labirint de șamotă, impresionează prin calitatea execuției: peste puțin timp, el va fi gata. Concepția construcției este modernă, la nivelul tehnicii actuale. Ei i-au dat viață oamenii. Am intilnit pe șantier constructori tineri, veniți să învețe o meserie, sau alții cu stagii mai vechi. Toți erau entuziasmați de ritmul lucrării, de mijloacele mecani­zate de care dispun, de soluțiile avan­sate pe care le aplică. pe Betonistul Hic Radomir, om­ umblat alte nenumărate șantiere, îmi spunea: — Tot ce se vede beton la cele trei hale ale turnătoriei a trecut prin min­­­iile brigăzii noastre... Lui Hie Radomir bilanțul i se pare simplu, dar uită să spună cile frămîntă, i-au transformat nopțile in zi, de cite ori a rămas peste schimb, să organizeze munca. Betoanele sale sunt — după infor­mațiile șefului de lot — de o calitate foarte bună, lucrările se înscriu in grafic. Inginerul Vlad Pope­scu are numai șase ani de practică. A mai lucrat la Govora, Craiova și Slatina. —. La Govora aveam trei macarale pe întreg șantierul. Aici, numai la Dan BITICA (Continuare în pag. a IV-a) Tinara și viguroasa industrie a prefabricatelor De obicei, noul pătrunde și se ex­tinde anevoie. Pre­fabricatele din be­ton au făcut însă excepție: într-un scurt timp, utiliza­rea lor a luat o amploare deosebi­tă, ceea ce a atras după sine și dez­voltarea corespun­zătoare a acestei tinere industrii. Industria prefa­bricatelor, creată la noi în țără după anul 1948, se bu­cură astăzi de o mare atenție. Stan­dul ei ilustrează prin grafice, pa­nouri și exponate ritmul impetuos de dezvoltare, saltul făcut în ceea ce privește lărgirea sortimentelor și ri­dicarea calității produselor. Graiul ci­frelor e limpede și convingător. El a­­rată că producția de prefabricate din beton armat a înregistrat la sfîrșitul anului 1963 o creștere de 4,5 ori, față de nivelul anului 1959, iar în 1964 ea va fi de peste 6 ori mai mare. Dezvoltarea producției de prefabri­cate a fost impusă de necesitatea in­dustrializării lucrărilor de construcții, a introducerii tehnicii noi, a scurtării duratei de execuție. Ea a contribuit, de asemenea, la reducerea consumu­lui de materiale deficitare, în special de cherestea, a consumului de ma­noperă, la creșterea productivității muncii și micșorarea costului lucră­rilor.­­ Vizitatorul standului de prefabricate și al pavilionului B, unde sînt expuse diferite tipuri de elemente prefabri­cate și clădiri — chiar apartamente din panouri mari — rămîne încîntat și plăcut surprins de gama largă și variată de exponate și de multiplele posibilități de utilizare a lor. Tubu­rile din beton armat precomprimat, fermele pentru hale industriale, grin­zile de acoperiș, grinzile de pod ru­lant, fîșiile de planșeu pentru locu­ințe, panourile mari portante pentru locuințe, plăcile din beton celular autoclavizat pentru acoperirea hale­lor industriale, arată ce întrebuințări și forme variate poate căpăta pulbe­rea fină — cimentul — în tovărășia oțelului, a agregatelor și a apei. Cu astfel de elemente prefabricate au fost realizate ansambluri întregi de locuințe din panouri mari, nume­roase construcții industriale și agro­zootehnice, rețele de canalizare și de alimentare cu apă. Buna calitate a produselor este urmarea realizării de linii specializate pentru producerea elementelor de mare serie, ridicării continue a nivelului tehnic al produc­ției, prin introducerea unor tehnologii moderne și folosirea unor utilaje cu un înalt nivel de automatizare la toate fazele de producție, a cimen­turilor și oțelurilor superioare. Utilizarea largă a prefabricatelor face munca constructorilor mai ușoară, mai spornică. Numai în 1964, ca rezultat al folosirii prefabricate­lor din beton ar­mat, se vor realiza economii de cca. 180 000 mc cheres­tea și lemn rotund, precum și o spori­re a productivității muncii care repre­zintă o scădere a necesarului de for­țe de muncă pen­tru executarea lu­crărilor respective, de 15 000—18 000 de muncitori. Ținînd seama de aceste multiple a­­vantaje, potrivit sarcinilor ce se desprind din Di­rectivele Congresu­lui al lll-lea al P.M.R., statul alocă sume importante pentru dezvoltarea fabricilor de prefa­bricate existente și construirea altora noi, cu capacități pînă la 100 000 mc/an. Toate liniile tehnologice re­cent executate sînt prevăzute cu utilaje și instalații moderne, ca­pabile să execute piese de o teh­nicitate înaltă și de o eficiență eco­nomică ridicată. Macheta tinerii în­treprinderi de prefabricate de la Craiova arată, la scară redusă, cum sînt valorificate avantajele tehnicii înaintate la realizarea noilor capa­cități de producție. Vizitatorul standului de elemente prefabricate pleacă cu o viziune clară asupra posibilităților pe care le oferă utilizarea lor și asupra perspective­lor largi de dezvoltare a acestei ramuri industriale. Emil IOV PLANUL REALIZAT ÎNAINTE DE TERMEN La T.R.C.L.­Galați, angajamentele luate în însuflețită întrecere socialistă sînt traduse în viață cu perseverență. Astfel, planul producției globale pe 9 luni a fost îndeplinit cu 15 zile mai devreme. In cele trei trimestre, harnicii noștri constructori au dat in folosință 809 apartamente, din care 60 peste sarcina planificată. In cursul trimestrului III s-au dat în folosință — la Galați, Brăila și Focșani — patru școli însu­­mind 72 săli de clasă, două cămine pentru studenți, complexe comerciale, un cinematograf cu 300 locuri la Panciu etc. Toate lucrările predate au fost apreciate, la recepție, cu califi­cativele „bine“ și „foarte bine“. Re­zultate deosebit de bune a obținut colectivul grupului de șantiere nr. 1 Galați. Pentru îndeplinirea integrală a sar­cinilor de plan pe anml 1964, condu­cerea trustului a luat din timp mă­surile tehnico-organizatorice necesare. In prezent se urgentează închiderea spațiilor unde se va lucra iarna, se pregătește punerea în funcțiune a cen­tralelor termice. T. SIRIOPOL din subredacția noastră voluntară de la Galați ★ Realizarea planului producției glo­bale la 18 septembrie, darea în folo­sință a numeroase obiective (152 apar­tamente — în medie cu 30 zile înainte de termen, alimentarea cu apă a orașului Roman — cu 3 luni mai devreme, două școli, un institut de proiectări silvice, diverse construcții agrozootehnice etc.), calificative nu­mai „bine“ și „foarte bine“, economii peste sarcina planificată de mai mult de 100 000 lei — acestea sînt rezul­tatele cumulate din primele 9 luni ale anului, la grupul de șantiere nr. 3- Roman al T.R.C.L.-Bacău. S-au evi­dențiat loturile conduse de maiștrii Ioan Enache și Constantin Sinov, echipele lui Constantin Pascaru, Octav Carm­aru, Bernard Fron, Apostol Bicu ș.a. Vasile VASILIU corespondent O telegramă primită la redacție ne-a vestit că în ziua de 25 septembrie colectivul fabricii de carton asfaltat și vată minerală „Tr­eajen“-Berceni a îndeplinit sarcinile de pian pe 10 luni. Totodată, ea a făcut cunoscută hotă­­rirea lui de a realiza producția glo­bală pe întregul an la 26 noiembrie. Colectivul de muncă al fabricii „Izo­latorul“ din Capitală și-a îndeplinit sarcinile de pian pe primele 9 luni cu 13 zile mai devreme. După calculele făcute, productivita­­tea muncii pe 8 luni a depășit cu 5,32% nivelul planificat. Au fost exe­cutate peste prevederi 50 000 mp plăci din plută bituminizată, 6730 k­g garnituri tehnice de etanșare, 3­­­0 mp plăci din plută expandată ș.a. O contribuție de seamă la obținerea acestor succese au adus lăcătușul mecanic N. Tudor, Trandafira Drag­u, Elena David, Antonica Cojocaru, de la secția de prelucrare a plutei, Con­stantin Niță și Maria Oțelea, de la secția garnituri, A. Teodorescu și C. Soare, de la secția produse izola­toare ș.a. Vasile DUMITRU ★ muncitor La 20 septembrie ceramîștii de la „Hercules“-Tîrnăveni au consemnat depășirea sarcinilor pe 9 luni cu 3% la producția globală și cu 3,2% la producția marfă. Au fost produse peste prevederi 2,3 000 țigle și 505­00 cărămizi. Demn de reținut este faptul că de la începutul anului procentul de produse de calitatea s­a a fost de 88,8% la țigle și de 99% la cărămizi. Echipele conduse de Ileana Ionaș, Petrică Pop, Vasile Besenyei și Ioan Bîriș au adus o însemnată contribuție la obținerea acestor succese. D­ CSISZAR corespondent ★ Extinderea stadionului din Reșița Pe la începutul lunii iulie, construc­torii de la I.C.M.M.­Reșița au atacat o nouă lucrare: mărirea capacității sta­dionului din Valea Domanului. Pe lângă tribunele existente, se vor construi încă două, cu o capacitate de peste 16 000 de locuri, un tunel de 50 m pentru ac­cesul sportivilor, un vestiar, iar sub tribuna I se va amenaja o platformă pentru parcarea turismelor și a moto­cicletelor. Pentru reducerea costului lucrărilor, s-a preconizat execuția unui mare volum de lucrări nu din beton, ci din piatră, care se poate obține pe plan­­ local, cu cheltuieli minime. Harnicii constructori s-au angajat să scurteze durata , de execuție cu 30 de zile. In acest scop, s-au întocmit gra­fice pe faze de lucrări, precum și un plan de mecanizare complexă pentru transportul materialelor, săpături și compactări. Moise DUMULESCU corespondent Discutarea planului ÎNCERC pe 1965-1966 La 30 septembrie a avut loc ședința lărgită a Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare,­­pentru discutarea planului de studii și cercetări al Institutului de cercetări în construcții și economia construcțiilor, pe anii 1965—1966. Au participat și reprezentanții unor instituții centrale și ministere care au sarcini în domeniul construcțiilor. Ședința a fost condusă de tov. prof. arh. N. Bădescu, președintele C.S.C.A.S. A fost apreciată pozitiv activitatea desfășurată de ÎNCERC în ultima perioadă, subliniindu-se eficiența tehnico-economică a introducerii în producție a unora din rezultatele ei. Deosebit de utile s-au dovedit o serie de studii, cercetări și experi­mentări în legătură cu folosirea rațională a materialelor de construcții și instalații și introducerea unor materiale noi, tipuri moderne de elemente și structuri de construcții, procese tehnologice pentru producția industrială a prefabricatelor de beton armat și beton precomprimat, dezvoltarea mecanizării, precum și diverse studii privind calculul și încercarea construcțiilor ca și activitatea de cercetări în domeniul economiei construcțiilor. Delegații ministerelor și instituțiilor centrale au subliniat ajutorul dat de ÎNCERC în rezolvarea unor nevoi concrete ale pro­ducție și, în general, buna cotar­«­tare cu institutul. Totodată, au fost arătate unele direcții în care trebuie intensificate eforturile de cercetare, pentru rezolvarea opera­tivă și la un nivel tehnico-științific înalt a anumitor probleme de deosebită impor­­tanță pentru sectorul de construcții-montaj. Planul a fost corelat cu baza tehnico-materială a institutului și s-au făcut propuneri pentru dezvoltarea acestei baze în viitor, în deosebi pentru cercetări în domeniul instalațiilor, încercări la sarcini dinamice, standuri pentru încercarea prefabricatelor. In cadrul ședinței au fost făcute interesante propuneri de îmbunătățire și com­pletare a planului institutului, în funcție de cerințele concrete — actuale și de perspectivă imediată — ale proiectării și execuției. S-a insistat asupra nevoii unei coordonări mai organizate a activității de cercetări în construcții în diferitele insti­tute de cercetări, instituții de învățămînt superior și laboratoare de încercări din producție, precum și unei mai strînse­ colaborări reciproce între ÎNCERC și orga­nizațiile de proiectare și execuție. în încheiere, tov. prof. arh. N. Drogeanu, vicepreședinte al C.S.C.A.S., a tras concluziile cu privire la propunerile făcute și a arătat progresele realizate de insti­tut în ce privește atît cercetarea propriu-zisă, cît și colaborarea cu principalii cons­tructori, precizînd că în anul 1965 această colaborare va trebui intensificată, întru­­cît pe această cale se vor lărgi considerabil posibilitățile de cuprindere a nevoilor vastului domeniu al construcțiilor și,­ totodată, se va mări însăși eficiența cerce­tărilor, prin urgentarea valorificării în producție a rezultatelor lor.

Next