Constructorul, ianuarie 1965 (Anul 17, nr. 782-786)

1965-01-05 / nr. 782

J PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA SI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATE­RIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚI Anul XVII — nr. 782­4 pagini 25 bani Harți 5 ianuarie 1965 CREȘTEREA VOLUMULUI INVESTIȚIILOR APROAPE CREȘTEREA VENITURILOR BĂNEȘTI ALE POPULAȚIEI IN 1965 CITIȚI in paginile 2-3: „CONDIȚii PENTRU ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DIN 1965“ • Un bogat fond de experiență tehnică • Măsuri potrivite fiecărui obiectiv CREȘTEREA PRODUCȚIEI INDUSTRIALE Planul economic de stat pe 1985, aprobat de marele sfat al țării, este o nouă dovadă a mersului avîntat al poporului nostru muncitor pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste, o dovadă a orientării consecvente spre dezvolta­rea cu precădere a ramurilor industriale de bază, determinante pentru ridicarea nivelului tehnic în toate sectoarele producției materiale. Astfel, comparativ cu realizările anului 1964, producția industrială va fi anul acesta cu 13 la sută mai mare, asigurîndu-se în ultimul an al sesenalului o producție industrială de 2,25 ori mai mare decât în anul 1959, față de 2,1 ori cu­ prevedeau Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. Creșteri însemnate sunt prevăzute, față de realizările anului 1964, în ramurile industriale de bază. Producția industriei energiei electrice și termice va spori anul acesta cu peste 29 la sută, a industriei chimice cu aproape 24 la sută, a industriei metalurgiei neferoase cu aproape 19 la sută, iar a industriei construc­țiilor de mașini cu peste 13 la sută. Corespun­zător creșterii venitului populației va crește și producția bunurilor de consum cu 12,5 la sută in industria ușoară și cu peste 11 la sută în industria alimentară. Ca urmare a dotării tehnice la un nivel su­perior a întreprinderilor, a introducerii pe scară largă a mecanizării și automatizării, a perfec­ționării proceselor de producție, productivitatea muncii va crește, în industrie, cu 9 la sută față de 1964. Sarcini importante, în acest an, revin și oamenilor muncii din industria construcțiilor și cea a materialelor de construcții. Volumul in­vestițiilor din fondurile statului va fi de 42 miliarde lei, cu circa 7­ la sută mai mult ca realizările anului trecut, din fonduri de stat vor fi construite 53 000 apartamente, cu un grad de confort sporit, crescînd proporția celor cu 3 și 4 camere. Important de reținut este faptul că o parte însemnată a producției planificate pe anul 1965 urmează să se obțină pe seama noilor capa­cități ce vor fi construite. De aici rezultă că punerea în funcțiune a noilor obiective indus­triale la termenele stabilite, și chiar înainte, trebuie să fie obiectivul de bază al constructo­rilor. Mobilizați de sindicate, sub conducerea organizațiilor de partid, muncitorii, inginerii și tehnicienii de pe șantierele de construcții vor trebui să desfășoare cu avînt sporit întrecerea socialistă, să organizeze mai bine producția, să promoveze cu perseverență tehnica cea mai înaintată în toate fazele procesului de pro­ducție. Fiecare zi cîștigată înseamnă venituri însemnate pentru economia națională. Experiența acumulată în decursul anilor să fie din plin valorificată la construirea noilor obiective ce vor fi înălțate. ULTIMUL AN AL SESENALULUI Un obiectiv important prevăzut în planul de stat pe 1965 este și creșterea productivității muncii. Pentru constructori sarcina de sporire a productivității muncii cu 7% poate fi depășită dacă în fiecare întreprindere, pe fiecare șantier se vor întocmi planuri judicioase de măsuri care să ducă la realizarea unor indici superiori de folosire a tehnicii înaintate, a utilajelor și mecanismelor existente pe șantiere. In acest scop, atenția trebuie îndreptată și spre desco­perirea și valorificarea rezervelor interne, spre pregătirea la un nivel tot mai superior a cadre­lor de muncitori, ingineri și tehnicieni care să mînuiască cu pricepere tehnica existentă și să acționeze pentru permanenta ei perfecționare. Ca și în ceilalți ani, industria materialelor de construcții va primi anul acesta noi capacități de producție cu un înalt grad de tehnicitate. Eforturile principale ale tuturor lucrătorilor tre­buie îndreptate în direcția atingerii, intr-un timp rit mai scurt, a parametrilor tehnici și economici proiectanți, fapt care va contribui din plin la obținerea unui volum sporit de produse atît pentru piața internă, cît și pentru export. In acest scop, trebuie din plin folosită expe­riența fabricilor de ciment Medgidia, Bicaz, care intr-un termen relativ scurt au atins și depășit parametrii proiectați in liniile nou construite. Cadrele de muncitori, ingineri și tehnicieni care vor prelua noile obiective să fie temeinic pre­gătite din timp și, pe cît posibil, să participe efectiv la montarea noilor utilaje și agregate pentru a le cunoaște cît mai bine. Ținînd seama de o necesitate obiectivă, in­ternă și externă, de creșterea exigenței oame­nilor muncii față de calitate, planul economic­ de stat pe 1965 face din acest indicator unul din obiectivele de bază ale activității în toate ramurile economiei naționale. Atît în industria materialelor de construcții, cît și pe șantiere, în acest domeniu, există un vast cîmp de activi­tate pentru organele tehnico-administrative și sindicale. Ele trebuie să creeze condiții mate­riale favorabile, să mobilizeze pe fiecare om al muncii în lupta pentru realizarea unei calități superioare la toate fazele procesului tehnologic, în construcții atenția îndreptîndu-se atît asupra structurilor, cît și a finisajelor, iar calitatea pro­duselor de export să fie la nivelul celei de pe piața mondială, întrecerea socialistă trebuie să aibă ca obiec­tiv de bază și indicatorul sintetic al tuturor domeniilor de activitate, prețul de cost. Proiec­tarea să aleagă soluțiile constructive cele mai economicoase, pe șantiere să fie gospo­dărite cu pricepere materialele, să se preîntim­­pine remedierile care duc la consumuri în plus și să se folosească cît mai rațional fondul de timp. Sarcinile acestui an sînt mari, dar perspec­tiva luminoasă a viitorului este un imbold spre noi realizări. Rezultatele de pină acum sunt o garanție sigură că oamenii muncii din con­strucții și din industria materialelor de con­strucții, mobilizați de sindicate, sub conducerea organizațiilor de partid, vor munci cu abnegație, iar cifrele de plan vor deveni o realitate. OAMENII MUNCII AU PRIMIT CU ENTUZIASM NOILE SARCINI D­upă ce a realizat sarcinile de plan pe 1964 cu 8 zile mai de­vreme, colectivul Fabricii de sobe ceramice Bistrița a început să pre­gătească condițiile pentru obținerea de noi succese în 1965. Cu ocazia dezba­terii cifrelor de plan, lucrătorii au fă­cut valoroase propuneri și și-au luat angajamente pentru îmbunătățirea con­tinuă a calității produselor, reducerea rebuturilor ,sporirea cantității de cad­­re pentru export. H Gh. GROZEA corespondent­ ărnicia colectivului de la între­prinderea de prefabricate „Pro­gresul", din Capitală, a fost con­cretizată în realizarea planului pro­­ducției globale și de marfă cu 35 zile mai devreme, depășindu-se, totodată, angajamentul privind obținerea de eco­nomii și beneficii peste plan. Secția de tuburi a dat, în plus, 21,7 km tu­buri precomprimate în echivalent 0 600 mm, pentru conducte de apă po­tabilă; s-au produs, peste plan, pa­nouri mari prefabricate pentru 100 a­­partamente. Muncitorii, inginerii și tehnicienii au făcut o analiză temeinică a posibili­tăților și rezervelor de îmbunătățire continuă a calității produselor, de creș­tere a productivității muncii, arătînd că sarcinile de plan pe 1965 vor fi în­­deplinite și chiar depășite. Colectivul secției de tuburi s-a an­gajat să utilizeze deșeurile de beton rezultate din torcretare, în proporție de 75%, față de 61%, cit s-a realizat în 1964. In numele echipei de meca­nici, Gheorghe Stan s-a angajat ca printr-o bună întreținere, să reducă orele de stagnare a utilajelor. Printre măsurile ce se vor lua, menite să ducă la îndeplinirea planului secției, se nu­mără și mecanizarea operațiilor în ca­merele de aburire. La creșterea productivității muncii cu 10% față de anul 1964 va contri­bui și terminarea pină la jumătatea acestei luni a lucrărilor de investiții. Lăcătușul Dumitru Sebea s-a anga­jat, ca, împreună cu brigada sa, să re­ducă prețul de cost la confecțiile me­talice cu 50 lei/tonă. Muncitorul Gheorghe Spătaru, mais­trul Victor Chițu și alții, din secția panouri mari, au propus extinderea dispozitivelor de mică mecanizare pen­tru curățirea și ungerea tiparelor me­talice, organizarea de noi cursuri de specializare, întreținerea cu grijă a ti­­parelor, specializarea muncitorilor pe operații și linii tehnologice (evitarea fluctuațiilor) pentru ridicarea necon­tenită a nivelului calitativ al produse­lor. Ion FERARU corespondent I n urma prelucrării cifrelor de plan pe 1965, pe baza discuțiilor și a propune­rilor făcute în ședințe, la fabrica de produse ceramice »7 Noiembrie“-Sighișoara a fost întocmit un plan de măsuri tehnice­­organizatorice, menit sâ asigure realizarea în bune condiții a tuturor indicatorilor de plan. Pentru ca alimentarea cu argilă să se poată face cu autobasculante, s-a prevăzut preînălțarea camerelor de dezgheț la uni­tățile 1 și 2. In vederea executării unei bune descoperte în carieră, ca sa se poată separa cele două sorturi de argilă, buldo­zerul va fi echipat cu lame. Uscatoria nouă de țigle și cea de cără­mizi vor fi dotate cu 20 și respectiv 10 va­gonete, iar pentru scurtarea duratei opri­rilor la unitatea nouă se vor asigura mo­toare electrice de diferite turații și mărimi, necesare eventualelor intervenții. îmbunătățirea procesului­­ de ardere a că­rămizilor va fi realizată prin etanș­ar­ea capacelor la buchine, cu plăci de beton și nisip. Prin executarea unui canal de le­gătură între cele două canale — de aer cald și de evacuare, se va raționaliza in­stalația de alimentare cu aer cald a usca­­toriei nr. 1. De asemenea, s-au preconizat cuprinderea în cursuri de calificare și perfecționare a 50 de lucrători, înlocuirea roabelor exis­tente cu roabe metalice pe pneuri etc. Ioan BARBAT corespondent­ a prilejul dezbaterii cifrelor de plan, ing. Benedict Stanciu, șe­ful grupului de șantiere nr. 1 al T.R.C.L.­Cluj, a trecut, pe scurt, în revistă succesele dobîndite în 1964. Sarcinile valorice au fost realizate la 10 decembrie; productivitatea­ muncii a crescut cu 9% față de 1963, iar câș­tigul mediu — cu 9,7%, realizîndu-se totodată economii la fondul de salarii. Au fost date în folosință 1­189 aparta­mente, 48 săli de clasă, s-au executat peste 4 km rețele de canalizare, pre­cum și o serie de lucrări industriale, remarcîndu-se buna calitate la structu­rile de rezistență și la finisaje. Planul pe 1965 prevede o creștere a producției globale de 23,4% față de sarcinile din anul trecut — creștere care va trebui realizată, în cea mai mare parte, pe seama sporirii cu 13% a productivității muncii. In cuvîntul său, ing. Raul Haizer a arătat că grupul de șantiere nr. 1 a fost dotat cu utilaje de mică mecani­zare a căror valoare trece de 3 mi­lioane lei. Aceste­­ utilaje — a spus el — trebuie bine întreținute, pentru a fi exploatate cît mai rațional, la cursu­rile de ridicare a calificării să se intro­ducă lecții speciale privind întreține­rea și folosirea acestor utilaje. Maistrul Mihai Hojdu a propus ca la macara­lele de 5 t să se realizeze un dispozi­tiv, cu ajutorul căruia să se poată ri­dica dintr-o dată cite 6 fîșii de beton armat, în loc de una. Ing. Gheorghe Avram, șeful șantierului nr. 102, a ară­tat că la stabilirea celor mai bune so­luții de protecția muncii, ar trebui să contribuie într-o mai mare măsură și proiectanții. De asemenea, va trebui acordată mai mare atenție măsurilor ce se cer luate pentru a asigura timp documentațiile și deschiderea fi­na­nanțării lucrărilor programate. Despre extinderea metodelor avansate de lucru a vorbit ing. Mircea Văleanu, șeful șantierului nr. 101. El s-a angajat să folosească, pe șantierul său, astfel de metode, pentru ca sarcina de plan pe 1965 să fie realizată cu 10 zile mai devreme. Planul de măsuri tehnico-organizato­­rice, completat cu propunerile făcute, constituie, pentru colectivul de construc­tori clujeni, un prețios îndreptar în ac­tivitate. S H. FLORIAN corespondent i la grupul de șantiere nr. 2, din Turda, al T.R.C.L.­Cluj, cifrele de plan pe anul 1965 au fost dezbătute cu însuflețire. Harnicii con­structori turdeni se numără printre co­lectivele celor 11 întreprinderi din oraș, care și-au îndeplinit sarcinile pe anul 1964 pînă la 16 decembrie. Planul pe 1965 mobilizează întregul colectiv la dobândirea de noi succese în producție. Numeroși muncitori, teh­nicieni și ingineri au luat cuvîntul, fă­când peste 30 de propuneri legate de îmbunătățirea organizării frontului de lucru, a aprovizionării cu materiale, de reducerea consumului de ore pe apar­tament, de ridicarea nivelului calitativ al lucrărilor In prezent lipsesc pentru o parte din lucrările ce trebuie atacate, documentațiile, pe care beneficiarii vor trebui să le asigure cât mai curind. M ing. Flavia IONESCU corespondentă ărirea planului de producție în 1965 cu 8,6% și sarcina de a spori productivitatea muncii cu 11,8% au fost primite cu entuziasm de colectivul grupului de instalații înr. 4 al T.R.C.L.­Cluj. La dezbaterea cifrelor de plan au participat și delegați de la grupurile de șantiere de construcții, precum și din partea D.S.A.P.C.-Cluj, care au discutat probleme legate de o mai strânsă colaborare între constructori, instalatori și proiectanți. Măsurile tehnico-organizatorice pre­conizate vor permite extinderea prefa­­bricării subansamblelor la instalațiile de încălzire centrală și sanitare la lo­cuințe; pentru a evita remedierile, insta­latorii vor preda constructorilor șabloa­nele necesare lăsării golurilor în zi­duri, pentru montarea ulterioară a pre­fabricatelor. Simion Rotaru, șeful șan­tierului nr. 402­ Cluj, a subliniat impor­tanța introducerii prefabricării instala­țiilor și la lucrările industriale și social­­culturale. El a propus ca la șantierele Institutului oncologic și Fabricii de încălțăminte din Cluj să se creeze mici ateliere de prefabricati. Numeroși muncitori și maiștri și-au luat, cu acest prilej, însuflețite angaja­mente, a căror îndeplinire va crea con­dițiile ca planul pe 1965 să fie reali­zat cu 10 zile mai devreme. Gheorghe LAZANU corespondent­ ă Dezbaterea cifrelor de plan pe 1965 în întreprinderile sectoarelor noastre r CONSTRUCȚII DE LOCUINȚE ÎN 1965 CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII IN CONSTRUCȚII Prima zi E noaptea de revelion. Hotarul din­tre anul vechi și cel nou. Cei mai mulți dintre cimentiștii de la Fieni intimpină noul an cu paharul plin, cu belșug pe masă, cu veselie și bună dispoziție. Au încheiat 1964 cu reali­zări de seamă in producție: 14 000 t ciment și 6000 t clincher peste pre­vederi, productivitatea muncii a sporit, valoarea economiilor realizate însu­mează cca. 900000 lei. Succese, pe care ei sunt hotăriți să le dezvolte in 1965. Chiar in această noapte sim­bolică, o parte dintre cimentiști sunt la datorie, pe platforma cuptoarelor, la mori, la concasoare. Huloavele mari inghit zeci de tone de piatră, cuptoa­rele „prăjesc“ clin­cherul, morile de ciment macină pulbere fină. Cine le supraveghează 7 Cucătorii Ion lancu și Ion Fireteanu, care privesc prin sticla de cobalt in pintecele uriașilor cilindri de oțel, ce se invîrtesc mono­ton, ca boabele incandescente de clin­cher să nu se ardă prea tare in vâlvătăile albastre-roșiatice, morarii Ștefan Bira și Ion N. lancu și alții. E ora 12 noaptea. Bun venit 1965. Spor la muncă în noul an urează Ion de lucru Fireteanu lui Ion lancu. Aceeași urare își fac și morarii și ceilalți lucrători de la celelalte locuri de muncă, unde există activitate in noaptea aceasta. Cu asemenea urări începe un nou an. Agregatele sunt conduse cu multă atenție până la terminarea turei. Pri­mul schimb vrea să consemneze și primele succese. Și eu reușit să și îndeplinească prima dorință din 1965. Au predat „ștafeta“ schimbului urmă­tor cu 60 tone de clincher și 80 de tone de ciment „avans". Iar acestea au suronit zestrea, lucru pe care, de altfel, l-au făcut și celelalte schim­buri. Astfel, in primele două zile din noul an, cifrele arată 300 tone de ciment și 200 tone de clincher, pro­duse peste prevederi. Azi mai bine ca ieri, mline mai bine ca azi. Cimentiștii de la Fieni au devenit mai pretențioși, nu vor să se mulțumească cu ceea ce au făcut pină acum, năzuiesc mereu spre mai mult și mai bine. Anul acesta ultimul din de­­senal vor să obțină rezultate deosebite ! Le urăm SUCCES­­ E. T. Oi ELAN, DE Cerul plumburiu, ca de toamnă, e in contrast cu atmosfera vioaie de pe șan­tier. E prima zi de lucru din noul an... De dimineață, oamenii și-au urat tradiționalul „La mulți ani­­" și, apoi, s-au răsfirat la locurile de muncă, lată-i lucrind de zor pe tinerii dul­gheri din echipa lui Ion Neamțu. Ei sunt hotăriți să monteze astăzi 150 mp de cofraje. Din cinci in cinci, schimbă cuvinte care nu sunt lipsite de haz... și munca devine din ce in ce mai plăcută. Echipa nu și-a uitat angajamentul luat pentru această lună: la tronsonul C — pină la etajul II și la tronsonul B1 — peste parter. Nu departe, își desfășoară activitatea brigada fierar-betonistului Dumitru An­drei. Deși șeful de brigadă e mai în oirstă, lucrează și in această zi mai abitir ca cei tineri. Munca a fost orga­nizată de dimineață, in așa fel, incit din primele ore rezultatele să fie rodni­ce. Și sunt. Cantitatea de 150 kg de oțel­ la Început beton de fasonat și montat ce revine de fiecare om, se micșorează din ce în ce pe banc. Angajamentul brigăzii: pre­darea lucrărilor, la fiecare nivel, cu o zi înainte de termen. La celălalt capăt al noului bloc, iși dovedește hărnicia și brigada fierar-be­­toristului Dumitru Titică. In medie, ea fasonează și montează in fiecare zi 2000 kg de o­el-beton. Voinicii din bri­gadă nu precupețesc, in această zi, nici un efort­ vor ca primul succes să în­treacă media zilnică de pină acum, ca cel puțin 200 kg. Au mai rămas doar citeva ore pină la terminarea lucrului, la blocul 10 din șantierul nr. 2 al Întreprinderii de con­­strucții-contaj nr. 1 a D.G.C.M.-Bucu­rești. Calculele estimative conturează deja cifre care reflectă un succes deo­sebit obținut in prima zi de lucru din lună de lună, evidențiați Am întrecerea socialistă . Scurtarea termenului de execuție a lucrărilor și realizarea lor de o calitate superioară, ca și continua reducere a prețului de cost sunt principalele obiective ale entuziastei întreceri socialiste la care participă ze­cile de mii de constructori din cadrul întreprinderilor Direcției generale de construcții-montaj-București. Eforturile celor mai buni muncitori, ingineri, tehnicieni, maiștri au fost răsplătite prin confirmarea acestora, lună de lună, ca evidențiați în întrecerea socialistă, Iată cîțiva dintre constructorii de la D.G.C.M.B., care în tot cursul anului trecut au păstrat această distincție (de la stînga la dreapta) : GHEORGHE BIVOL, fierar-betonist la întreprinderea de construcții hidrotehnice și foraje; GHEORGHE MORARU mo­zaicar la întreprinderea de construcții-montaj nr. 1 ; ALEXANDRU LUNGU, zidar la întreprinderea de­ con­­strucții-montaj nr. 5; PAVEL SALCIU, pavator la întreprinderea de drumuri și poduri ; PAVEL COS­­TENCO, instalator caloriferist la întreprinderea de instalații-montaj-izolații.

Next