Constructorul, ianuarie 1965 (Anul 17, nr. 782-786)
1965-01-05 / nr. 782
J PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA SI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚI Anul XVII — nr. 7824 pagini 25 bani Harți 5 ianuarie 1965 CREȘTEREA VOLUMULUI INVESTIȚIILOR APROAPE CREȘTEREA VENITURILOR BĂNEȘTI ALE POPULAȚIEI IN 1965 CITIȚI in paginile 2-3: „CONDIȚii PENTRU ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DIN 1965“ • Un bogat fond de experiență tehnică • Măsuri potrivite fiecărui obiectiv CREȘTEREA PRODUCȚIEI INDUSTRIALE Planul economic de stat pe 1985, aprobat de marele sfat al țării, este o nouă dovadă a mersului avîntat al poporului nostru muncitor pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste, o dovadă a orientării consecvente spre dezvoltarea cu precădere a ramurilor industriale de bază, determinante pentru ridicarea nivelului tehnic în toate sectoarele producției materiale. Astfel, comparativ cu realizările anului 1964, producția industrială va fi anul acesta cu 13 la sută mai mare, asigurîndu-se în ultimul an al sesenalului o producție industrială de 2,25 ori mai mare decât în anul 1959, față de 2,1 ori cu prevedeau Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. Creșteri însemnate sunt prevăzute, față de realizările anului 1964, în ramurile industriale de bază. Producția industriei energiei electrice și termice va spori anul acesta cu peste 29 la sută, a industriei chimice cu aproape 24 la sută, a industriei metalurgiei neferoase cu aproape 19 la sută, iar a industriei construcțiilor de mașini cu peste 13 la sută. Corespunzător creșterii venitului populației va crește și producția bunurilor de consum cu 12,5 la sută in industria ușoară și cu peste 11 la sută în industria alimentară. Ca urmare a dotării tehnice la un nivel superior a întreprinderilor, a introducerii pe scară largă a mecanizării și automatizării, a perfecționării proceselor de producție, productivitatea muncii va crește, în industrie, cu 9 la sută față de 1964. Sarcini importante, în acest an, revin și oamenilor muncii din industria construcțiilor și cea a materialelor de construcții. Volumul investițiilor din fondurile statului va fi de 42 miliarde lei, cu circa 7 la sută mai mult ca realizările anului trecut, din fonduri de stat vor fi construite 53 000 apartamente, cu un grad de confort sporit, crescînd proporția celor cu 3 și 4 camere. Important de reținut este faptul că o parte însemnată a producției planificate pe anul 1965 urmează să se obțină pe seama noilor capacități ce vor fi construite. De aici rezultă că punerea în funcțiune a noilor obiective industriale la termenele stabilite, și chiar înainte, trebuie să fie obiectivul de bază al constructorilor. Mobilizați de sindicate, sub conducerea organizațiilor de partid, muncitorii, inginerii și tehnicienii de pe șantierele de construcții vor trebui să desfășoare cu avînt sporit întrecerea socialistă, să organizeze mai bine producția, să promoveze cu perseverență tehnica cea mai înaintată în toate fazele procesului de producție. Fiecare zi cîștigată înseamnă venituri însemnate pentru economia națională. Experiența acumulată în decursul anilor să fie din plin valorificată la construirea noilor obiective ce vor fi înălțate. ULTIMUL AN AL SESENALULUI Un obiectiv important prevăzut în planul de stat pe 1965 este și creșterea productivității muncii. Pentru constructori sarcina de sporire a productivității muncii cu 7% poate fi depășită dacă în fiecare întreprindere, pe fiecare șantier se vor întocmi planuri judicioase de măsuri care să ducă la realizarea unor indici superiori de folosire a tehnicii înaintate, a utilajelor și mecanismelor existente pe șantiere. In acest scop, atenția trebuie îndreptată și spre descoperirea și valorificarea rezervelor interne, spre pregătirea la un nivel tot mai superior a cadrelor de muncitori, ingineri și tehnicieni care să mînuiască cu pricepere tehnica existentă și să acționeze pentru permanenta ei perfecționare. Ca și în ceilalți ani, industria materialelor de construcții va primi anul acesta noi capacități de producție cu un înalt grad de tehnicitate. Eforturile principale ale tuturor lucrătorilor trebuie îndreptate în direcția atingerii, intr-un timp rit mai scurt, a parametrilor tehnici și economici proiectanți, fapt care va contribui din plin la obținerea unui volum sporit de produse atît pentru piața internă, cît și pentru export. In acest scop, trebuie din plin folosită experiența fabricilor de ciment Medgidia, Bicaz, care intr-un termen relativ scurt au atins și depășit parametrii proiectați in liniile nou construite. Cadrele de muncitori, ingineri și tehnicieni care vor prelua noile obiective să fie temeinic pregătite din timp și, pe cît posibil, să participe efectiv la montarea noilor utilaje și agregate pentru a le cunoaște cît mai bine. Ținînd seama de o necesitate obiectivă, internă și externă, de creșterea exigenței oamenilor muncii față de calitate, planul economic de stat pe 1965 face din acest indicator unul din obiectivele de bază ale activității în toate ramurile economiei naționale. Atît în industria materialelor de construcții, cît și pe șantiere, în acest domeniu, există un vast cîmp de activitate pentru organele tehnico-administrative și sindicale. Ele trebuie să creeze condiții materiale favorabile, să mobilizeze pe fiecare om al muncii în lupta pentru realizarea unei calități superioare la toate fazele procesului tehnologic, în construcții atenția îndreptîndu-se atît asupra structurilor, cît și a finisajelor, iar calitatea produselor de export să fie la nivelul celei de pe piața mondială, întrecerea socialistă trebuie să aibă ca obiectiv de bază și indicatorul sintetic al tuturor domeniilor de activitate, prețul de cost. Proiectarea să aleagă soluțiile constructive cele mai economicoase, pe șantiere să fie gospodărite cu pricepere materialele, să se preîntimpine remedierile care duc la consumuri în plus și să se folosească cît mai rațional fondul de timp. Sarcinile acestui an sînt mari, dar perspectiva luminoasă a viitorului este un imbold spre noi realizări. Rezultatele de pină acum sunt o garanție sigură că oamenii muncii din construcții și din industria materialelor de construcții, mobilizați de sindicate, sub conducerea organizațiilor de partid, vor munci cu abnegație, iar cifrele de plan vor deveni o realitate. OAMENII MUNCII AU PRIMIT CU ENTUZIASM NOILE SARCINI După ce a realizat sarcinile de plan pe 1964 cu 8 zile mai devreme, colectivul Fabricii de sobe ceramice Bistrița a început să pregătească condițiile pentru obținerea de noi succese în 1965. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan, lucrătorii au făcut valoroase propuneri și și-au luat angajamente pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor, reducerea rebuturilor ,sporirea cantității de cadre pentru export. H Gh. GROZEA corespondent ărnicia colectivului de la întreprinderea de prefabricate „Progresul", din Capitală, a fost concretizată în realizarea planului producției globale și de marfă cu 35 zile mai devreme, depășindu-se, totodată, angajamentul privind obținerea de economii și beneficii peste plan. Secția de tuburi a dat, în plus, 21,7 km tuburi precomprimate în echivalent 0 600 mm, pentru conducte de apă potabilă; s-au produs, peste plan, panouri mari prefabricate pentru 100 apartamente. Muncitorii, inginerii și tehnicienii au făcut o analiză temeinică a posibilităților și rezervelor de îmbunătățire continuă a calității produselor, de creștere a productivității muncii, arătînd că sarcinile de plan pe 1965 vor fi îndeplinite și chiar depășite. Colectivul secției de tuburi s-a angajat să utilizeze deșeurile de beton rezultate din torcretare, în proporție de 75%, față de 61%, cit s-a realizat în 1964. In numele echipei de mecanici, Gheorghe Stan s-a angajat ca printr-o bună întreținere, să reducă orele de stagnare a utilajelor. Printre măsurile ce se vor lua, menite să ducă la îndeplinirea planului secției, se numără și mecanizarea operațiilor în camerele de aburire. La creșterea productivității muncii cu 10% față de anul 1964 va contribui și terminarea pină la jumătatea acestei luni a lucrărilor de investiții. Lăcătușul Dumitru Sebea s-a angajat, ca, împreună cu brigada sa, să reducă prețul de cost la confecțiile metalice cu 50 lei/tonă. Muncitorul Gheorghe Spătaru, maistrul Victor Chițu și alții, din secția panouri mari, au propus extinderea dispozitivelor de mică mecanizare pentru curățirea și ungerea tiparelor metalice, organizarea de noi cursuri de specializare, întreținerea cu grijă a tiparelor, specializarea muncitorilor pe operații și linii tehnologice (evitarea fluctuațiilor) pentru ridicarea necontenită a nivelului calitativ al produselor. Ion FERARU corespondent I n urma prelucrării cifrelor de plan pe 1965, pe baza discuțiilor și a propunerilor făcute în ședințe, la fabrica de produse ceramice »7 Noiembrie“-Sighișoara a fost întocmit un plan de măsuri tehniceorganizatorice, menit sâ asigure realizarea în bune condiții a tuturor indicatorilor de plan. Pentru ca alimentarea cu argilă să se poată face cu autobasculante, s-a prevăzut preînălțarea camerelor de dezgheț la unitățile 1 și 2. In vederea executării unei bune descoperte în carieră, ca sa se poată separa cele două sorturi de argilă, buldozerul va fi echipat cu lame. Uscatoria nouă de țigle și cea de cărămizi vor fi dotate cu 20 și respectiv 10 vagonete, iar pentru scurtarea duratei opririlor la unitatea nouă se vor asigura motoare electrice de diferite turații și mărimi, necesare eventualelor intervenții. îmbunătățirea procesului de ardere a cărămizilor va fi realizată prin etanșarea capacelor la buchine, cu plăci de beton și nisip. Prin executarea unui canal de legătură între cele două canale — de aer cald și de evacuare, se va raționaliza instalația de alimentare cu aer cald a uscatoriei nr. 1. De asemenea, s-au preconizat cuprinderea în cursuri de calificare și perfecționare a 50 de lucrători, înlocuirea roabelor existente cu roabe metalice pe pneuri etc. Ioan BARBAT corespondent a prilejul dezbaterii cifrelor de plan, ing. Benedict Stanciu, șeful grupului de șantiere nr. 1 al T.R.C.L.Cluj, a trecut, pe scurt, în revistă succesele dobîndite în 1964. Sarcinile valorice au fost realizate la 10 decembrie; productivitatea muncii a crescut cu 9% față de 1963, iar câștigul mediu — cu 9,7%, realizîndu-se totodată economii la fondul de salarii. Au fost date în folosință 1189 apartamente, 48 săli de clasă, s-au executat peste 4 km rețele de canalizare, precum și o serie de lucrări industriale, remarcîndu-se buna calitate la structurile de rezistență și la finisaje. Planul pe 1965 prevede o creștere a producției globale de 23,4% față de sarcinile din anul trecut — creștere care va trebui realizată, în cea mai mare parte, pe seama sporirii cu 13% a productivității muncii. In cuvîntul său, ing. Raul Haizer a arătat că grupul de șantiere nr. 1 a fost dotat cu utilaje de mică mecanizare a căror valoare trece de 3 milioane lei. Aceste utilaje — a spus el — trebuie bine întreținute, pentru a fi exploatate cît mai rațional, la cursurile de ridicare a calificării să se introducă lecții speciale privind întreținerea și folosirea acestor utilaje. Maistrul Mihai Hojdu a propus ca la macaralele de 5 t să se realizeze un dispozitiv, cu ajutorul căruia să se poată ridica dintr-o dată cite 6 fîșii de beton armat, în loc de una. Ing. Gheorghe Avram, șeful șantierului nr. 102, a arătat că la stabilirea celor mai bune soluții de protecția muncii, ar trebui să contribuie într-o mai mare măsură și proiectanții. De asemenea, va trebui acordată mai mare atenție măsurilor ce se cer luate pentru a asigura timp documentațiile și deschiderea finananțării lucrărilor programate. Despre extinderea metodelor avansate de lucru a vorbit ing. Mircea Văleanu, șeful șantierului nr. 101. El s-a angajat să folosească, pe șantierul său, astfel de metode, pentru ca sarcina de plan pe 1965 să fie realizată cu 10 zile mai devreme. Planul de măsuri tehnico-organizatorice, completat cu propunerile făcute, constituie, pentru colectivul de constructori clujeni, un prețios îndreptar în activitate. S H. FLORIAN corespondent i la grupul de șantiere nr. 2, din Turda, al T.R.C.L.Cluj, cifrele de plan pe anul 1965 au fost dezbătute cu însuflețire. Harnicii constructori turdeni se numără printre colectivele celor 11 întreprinderi din oraș, care și-au îndeplinit sarcinile pe anul 1964 pînă la 16 decembrie. Planul pe 1965 mobilizează întregul colectiv la dobândirea de noi succese în producție. Numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri au luat cuvîntul, făcând peste 30 de propuneri legate de îmbunătățirea organizării frontului de lucru, a aprovizionării cu materiale, de reducerea consumului de ore pe apartament, de ridicarea nivelului calitativ al lucrărilor In prezent lipsesc pentru o parte din lucrările ce trebuie atacate, documentațiile, pe care beneficiarii vor trebui să le asigure cât mai curind. M ing. Flavia IONESCU corespondentă ărirea planului de producție în 1965 cu 8,6% și sarcina de a spori productivitatea muncii cu 11,8% au fost primite cu entuziasm de colectivul grupului de instalații înr. 4 al T.R.C.L.Cluj. La dezbaterea cifrelor de plan au participat și delegați de la grupurile de șantiere de construcții, precum și din partea D.S.A.P.C.-Cluj, care au discutat probleme legate de o mai strânsă colaborare între constructori, instalatori și proiectanți. Măsurile tehnico-organizatorice preconizate vor permite extinderea prefabricării subansamblelor la instalațiile de încălzire centrală și sanitare la locuințe; pentru a evita remedierile, instalatorii vor preda constructorilor șabloanele necesare lăsării golurilor în ziduri, pentru montarea ulterioară a prefabricatelor. Simion Rotaru, șeful șantierului nr. 402 Cluj, a subliniat importanța introducerii prefabricării instalațiilor și la lucrările industriale și socialculturale. El a propus ca la șantierele Institutului oncologic și Fabricii de încălțăminte din Cluj să se creeze mici ateliere de prefabricati. Numeroși muncitori și maiștri și-au luat, cu acest prilej, însuflețite angajamente, a căror îndeplinire va crea condițiile ca planul pe 1965 să fie realizat cu 10 zile mai devreme. Gheorghe LAZANU corespondent ă Dezbaterea cifrelor de plan pe 1965 în întreprinderile sectoarelor noastre r CONSTRUCȚII DE LOCUINȚE ÎN 1965 CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII IN CONSTRUCȚII Prima zi E noaptea de revelion. Hotarul dintre anul vechi și cel nou. Cei mai mulți dintre cimentiștii de la Fieni intimpină noul an cu paharul plin, cu belșug pe masă, cu veselie și bună dispoziție. Au încheiat 1964 cu realizări de seamă in producție: 14 000 t ciment și 6000 t clincher peste prevederi, productivitatea muncii a sporit, valoarea economiilor realizate însumează cca. 900000 lei. Succese, pe care ei sunt hotăriți să le dezvolte in 1965. Chiar in această noapte simbolică, o parte dintre cimentiști sunt la datorie, pe platforma cuptoarelor, la mori, la concasoare. Huloavele mari inghit zeci de tone de piatră, cuptoarele „prăjesc“ clincherul, morile de ciment macină pulbere fină. Cine le supraveghează 7 Cucătorii Ion lancu și Ion Fireteanu, care privesc prin sticla de cobalt in pintecele uriașilor cilindri de oțel, ce se invîrtesc monoton, ca boabele incandescente de clincher să nu se ardă prea tare in vâlvătăile albastre-roșiatice, morarii Ștefan Bira și Ion N. lancu și alții. E ora 12 noaptea. Bun venit 1965. Spor la muncă în noul an urează Ion de lucru Fireteanu lui Ion lancu. Aceeași urare își fac și morarii și ceilalți lucrători de la celelalte locuri de muncă, unde există activitate in noaptea aceasta. Cu asemenea urări începe un nou an. Agregatele sunt conduse cu multă atenție până la terminarea turei. Primul schimb vrea să consemneze și primele succese. Și eu reușit să și îndeplinească prima dorință din 1965. Au predat „ștafeta“ schimbului următor cu 60 tone de clincher și 80 de tone de ciment „avans". Iar acestea au suronit zestrea, lucru pe care, de altfel, l-au făcut și celelalte schimburi. Astfel, in primele două zile din noul an, cifrele arată 300 tone de ciment și 200 tone de clincher, produse peste prevederi. Azi mai bine ca ieri, mline mai bine ca azi. Cimentiștii de la Fieni au devenit mai pretențioși, nu vor să se mulțumească cu ceea ce au făcut pină acum, năzuiesc mereu spre mai mult și mai bine. Anul acesta ultimul din desenal vor să obțină rezultate deosebite ! Le urăm SUCCES E. T. Oi ELAN, DE Cerul plumburiu, ca de toamnă, e in contrast cu atmosfera vioaie de pe șantier. E prima zi de lucru din noul an... De dimineață, oamenii și-au urat tradiționalul „La mulți ani" și, apoi, s-au răsfirat la locurile de muncă, lată-i lucrind de zor pe tinerii dulgheri din echipa lui Ion Neamțu. Ei sunt hotăriți să monteze astăzi 150 mp de cofraje. Din cinci in cinci, schimbă cuvinte care nu sunt lipsite de haz... și munca devine din ce in ce mai plăcută. Echipa nu și-a uitat angajamentul luat pentru această lună: la tronsonul C — pină la etajul II și la tronsonul B1 — peste parter. Nu departe, își desfășoară activitatea brigada fierar-betonistului Dumitru Andrei. Deși șeful de brigadă e mai în oirstă, lucrează și in această zi mai abitir ca cei tineri. Munca a fost organizată de dimineață, in așa fel, incit din primele ore rezultatele să fie rodnice. Și sunt. Cantitatea de 150 kg de oțel la Început beton de fasonat și montat ce revine de fiecare om, se micșorează din ce în ce pe banc. Angajamentul brigăzii: predarea lucrărilor, la fiecare nivel, cu o zi înainte de termen. La celălalt capăt al noului bloc, iși dovedește hărnicia și brigada fierar-betoristului Dumitru Titică. In medie, ea fasonează și montează in fiecare zi 2000 kg de oel-beton. Voinicii din brigadă nu precupețesc, in această zi, nici un efort vor ca primul succes să întreacă media zilnică de pină acum, ca cel puțin 200 kg. Au mai rămas doar citeva ore pină la terminarea lucrului, la blocul 10 din șantierul nr. 2 al Întreprinderii de construcții-contaj nr. 1 a D.G.C.M.-București. Calculele estimative conturează deja cifre care reflectă un succes deosebit obținut in prima zi de lucru din lună de lună, evidențiați Am întrecerea socialistă . Scurtarea termenului de execuție a lucrărilor și realizarea lor de o calitate superioară, ca și continua reducere a prețului de cost sunt principalele obiective ale entuziastei întreceri socialiste la care participă zecile de mii de constructori din cadrul întreprinderilor Direcției generale de construcții-montaj-București. Eforturile celor mai buni muncitori, ingineri, tehnicieni, maiștri au fost răsplătite prin confirmarea acestora, lună de lună, ca evidențiați în întrecerea socialistă, Iată cîțiva dintre constructorii de la D.G.C.M.B., care în tot cursul anului trecut au păstrat această distincție (de la stînga la dreapta) : GHEORGHE BIVOL, fierar-betonist la întreprinderea de construcții hidrotehnice și foraje; GHEORGHE MORARU mozaicar la întreprinderea de construcții-montaj nr. 1 ; ALEXANDRU LUNGU, zidar la întreprinderea de construcții-montaj nr. 5; PAVEL SALCIU, pavator la întreprinderea de drumuri și poduri ; PAVEL COSTENCO, instalator caloriferist la întreprinderea de instalații-montaj-izolații.