Constructorul, iulie 1965 (Anul 17, nr. 808-812)

1965-07-03 / nr. 808

TROLETÂRJ DIN TOATE TARILE. UNTTI VA I GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATE­RIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XVII — Nr. 808­4 pagini 25 bani Simbătă 3 iulie 1965 Legea fundamentală a patriei noastre socialiste Bucurie, mindrie, hotărîre de a munci și mai avîntat pentru înfăptuirea mărețului program elaborat de partid prin proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea sunt sentimentele pe care le încearcă în aceste zile de intensă activitate politică milioanele de oameni ai muncii din patria noastră. Și cum să nu fie mîndri, cînd trăiesc în aceste vremuri în care se scriu cele mai luminoase, mai glorioase pagini ale istoriei României ! De aceea, publicarea acestui istoric document, care va deveni legea fundamentală a țării, a fost primită cu uriașă bucurie de fiecare om al muncii. Tabloul luminos al înfloririi patriei, pe care-l zugră­vesc cu claritate proiectele de Directive ale Congresu­lui al IV-lea al partidului, este întregit de proiectul de Constituție, care consfințește istoricele victorii repur­tate de poporul nostru în făurirea noii orînduirii, în­scriind marile transformări revoluționare petrecute de la eliberare, proiectul de Constituție înfățișează imagi­nea vie a unei Românii în plină înaintare pe drumul progresului, al bunăstării și civilizației, viața nouă a harnicului și talentatului popor român, devenit liber și cu adevărat stăpîn al tuturor bogățiilor, al roadelor muncii și al propriului său destin. Ca o expresie a tuturor marilor transformări, proiectul de Constituție prevede ca țara noastră să se numească Republica Socialistă România. „Republica Socialistă Ro­mânia — se arată în articolul 1 al proiectului — este un stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, suveran, independent și unitar". Cu entuziasm și puternică mîn­­drie patriotică a primit poporul nostru această preve­dere, văzînd în noua denumire a statului un simbol al celei mai mărețe cuceriri a lui, al împlinirii idealului pentru care au luptat și s-au jertfit cei mai buni fii ai clasei muncitoare și ai maselor largi populare — victoria deplină a socialismului în România, lichidarea pentru totdeauna a explorării și asupririi omului de către om. „întreaga putere în Republica Socialistă România aparține poporului, liber și stăpîn pe soarta sa" — glăsuiește articolul 2 al proiectului de Constituție. A­­ceasta este, de fapt, piatra fundamentală a democrației, libertății și egalității în drepturi care domnesc in patria noastră. Puterea se află în mina poporului și el își asi­gură drepturile și adevărata libertate democratică. Destul de meșteșugit vorbesc despre democrație, libertate și egalitate și constituțiile burgheze, însă acolo aceste pre­vederi rămîn literă moartă, deoarece puterea se află nu în mina poporului, ci a claselor avute, care dispun de toate bunurile materiale, în țara noastră, masele popu­lare, în care rolul conducător îl are clasa muncitoare, iau parte direct și nemijlocit la conducerea statului, la elaborarea legilor prin reprezentanții săi în Marea Adu­nare Națională și în sfaturile populare. Proiectul de Constituție consfințește rolul partidului clasei muncitoare, de forță politică conducătoare a în­tregii noastre societăți. Sub steagul glorios al partidu­lui, clasa muncitoare, in alianță cu țărănimea muncitoa­re, a înfăptuit revoluția, smulgînd puterea politică din mina burghezo-moșierimii. Condus de partidul său, po­porul muncitor a obținut victoria deplină a socialismului și pășește astăzi ferm pe drumul glorios al desăvirșirii Construcției socialiste și al trecerii la comunism. De a­­ceea, poporul muncitor își iubește partidul în care pulsează sîngele său, are încredere nemărginită in el și-l urmează cu fidelitate în marșul victorios spre cele mai inalte culmi vizate de omenire, culmile comunis­mului. Afirmarea rolului de conducător politic al parti­dului este rezultatul unei experiențe istorice a poporului, ea reprezintă o lege a construcției socialiste în patria noastră. Fundamentul trainic al orînduirii noastre socialiste, al democratismului său real, îl constituie economia so­cialistă unitară, întemeiată pe proprietatea socialistă asu­pra mijloacelor de producție, sub forma proprietății de stat și a proprietății cooperatiste. Acest fundament este rezultatul muncii pline de abnegație, al inițiativei crea­toare a poporului în aplicarea politicii partidului de in­dustrializare a țării, de prefacere socialistă a agricul­turii, de înfăptuire a planurilor de stat și de creștere continuă a producției industriale și agricole. Superiori­tatea orînduirii noastre sociale, statornicirea relațiilor socialiste de producție își găsesc expresia în avîntul cu care masele largi de oameni ai muncii de la orașe și sate participă la opera măreață de făurire a unei Ro­mânii socialiste, puternice și libere, stăpînă pe soarta sa, cu un înalt grad de civilizație. Toate aceste cuceriri revoluționare se oglindesc în proiectul de Constituție, în care se prevede că rolul principal în economia națio­nală îl are proprietatea socialistă de stat — proprietate a întregului popor. în deplina proprietate a celor ce muncesc sunt toate bogățiile de orice natură ale subso­lului, minele, fondul funciar de stat, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, fabricile și uzinele, băn­cile, gospodăriile agricole de stat, stațiunile de mașini și tractoare, căile de comunicații, mijloacele de trans­port și telecomunicații de stat, fondul de stat de clădiri și locuințe, baza materială a instalațiilor social-culturale de stat. Proiectul de Constituție oglindește în același timp și politica statului nostru, de ocrotire și sprijinire a pro­prietății cooperativelor de producție agricolă și a celor­lalte organizații cooperatiste, subliniind rolul important al acestora în opera de construcție socialistă. în aceasta constă izvorul neabătutei încrederi pe care țărănimea muncitoare o are in politica partidului, pe care o ur­mează fără preget, întreaga activitate economică, politică a partidului și statului nostru este îndreptată spre asigurarea unei vieți libere și fericite pentru toți cei ce muncesc. Acest țel măreț este consfințit de proiectul de Constituție, unde se arată pe larg marile drepturi și libertăți de care se bucură toți cetățenii patriei noastre, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie. Dreptul la muncă, la odihnă, la asigurarea materială în caz de bătrînețe, boală sau incapacitate de muncă, dreptul la învățătură sunt sta­tornicite în viața poporului și consfințite în legea su­premă a țării, în proiectul de Constituție sînt prevăzute, de asemenea, drepturi egale între femei și bărbați în toate domeniile vieții sociale, dreptul fiecărui cetățean de a alege și de a fi ales, dreptul de asociere, libertatea conștiinței, a cuvîntului, a presei, întrunirilor, dreptul de proprietate personală etc. Toate aceste drepturi sunt un bun de care se bucură toți cetățenii patriei noastre, deoa­rece statul nu numai că se garantează, dar asigură și condițiile materiale necesare exercitării lor. Oamenii muncii de la orașe și sate, întreg poporul își iubesc patria socialistă, mărețele cuceriri revoluțio­nare și de aceea vor lupta cu abnegație pentru respecta­rea marilor îndatoriri pe care le prevede proiectul de Constituție : respectarea legilor țării, apărarea proprie­tății socialiste, apărarea cu toate puterile a patriei so­cialiste. Exprimând voința întregului nostru popor, proiectul de Constituție arată că trăsăturile fundamentale ale politicii externe a statului nostru sunt dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare frățească cu țările socialiste, de promovare a relațiilor de colaborare cu țările care au altă orînduire social-politică, în scopul asigurării păcii și înțelegerii între popoare. Republica noastră socialistă iși bazează relațiile sale externe pe principiile respectării suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi și avantajului reciproc, neamestecului în tre­burile interne. Prin întregul său conținut, noua Constituție va fi un puternic instrument de luptă și muncă pentru poporul nostru, condus de partid, pentru dezvoltarea operei de construcție socialistă, pentru crearea condițiilor necesare trecerii la comunism. PROPUNERILE PROIECTANȚILOR CRAIOVENI Dezbaterea proiectelor de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. a constituit, pentru lucrătorii de D.S.A.P.C.­Oltenia, un important pri­m­­lel de analiză a rezultatelor obținute pînă acum pe linia proiectării con­tracțiilor de locuințe, social-culturale și a altor obiective ce se realizează în regiune. In același timp, discutînd pe larg sarcinile ce le revin pe linia ridicării calității, a indicilor tehnico­­economici, pe linia modernizării și sis­tematizării orașelor noastre, a creșterii confortului și funcționalității aparta­mentelor,­­ inginerii, arhitecții, teh­nicienii proiectanți care au luat cuvîn­­tul au făcut propuneri a căror aplicare va contribui într-o mare măsură la îm­bunătățirea activității. Sarcinile care le revin proiectanților în realizarea planului de investiții din viitorul cincinal sunt deosebit de im­portante. Ei trebuie să-și coordoneze eforturile în vederea găsirii unor­ for­me de exprimare arhitecturală cât mai variată, să evite repetarea și gj­­­no­to­ni­a ansamblurilor urbanistice. De­rit posibil, trebuie eliminate servituțile constructive, care pot impune soluții rigide, și găsite soluții cit mai elas­tice, care să permită realizarea unor lucrări valoroase, corespunzătoare atît din punct de vedere estetic, cit și func­țional. Tendința de șablonizare ce se mani­festă pe alocuri în construcția de lo­cuințe este determinată și de numărul redus al secțiunilor directive, ca și de faptul că organele de avizare, intrînd în prea multe amănunte, dau aceeași linie la București ca și la Constanța, la Cluj ca și la Timișoara etc., lăsînd astfel prea puțin loc fanteziei și idei­lor arhitecților din D.S.A.P.C.-uri, prea puțină competentă organelor locale. In noile ansambluri de locuințe din Oltenia, regiune care în următorii ani va cunoaște o dezvoltare și mai mare ca urmare a creșterii potențialului său industrial, va trebui să apară evident un stil arhitectural specific, realizat cu măiestrie profesională de către proiec­tanți. Mărirea capacității de proiectare prin creșterea productivității muncii, re­zervarea unui timp mai lung de con­cepție proiectanților și asigurarea creș­terii calității proiectelor au fost pro­bleme viu dezbătute. S-a subliniat că o documentare tehnică bine organizată și ținută în pas cu tehnica nouă este o condiție indispensabilă pentru creș­terea calității lucrărilor, a indicatorilor tehnico-economici, înlesnind în același timp creșterea productivității muncii atît în proiectare, cit și în execuție. In legătură cu aceasta, s-a făcut pro­punerea ca I.P.C.T. și celelalte insti­tute centrale care întocmesc proiectele tip, directive și refolosibile să fie pri­mele care să introducă materialele noi, chiar mai mult, să studieze posibili­tatea ca proiectele deja întocmite să fie completate cu variante care să pre­vadă materiale noi, eficiente (armarea cu oțeluri superioare TOR și PC a principalelor elemente de structură, izolarea termică și fonică cu plăci de beton celular autoclavizat, zidărie din blocuri mici cu agregate ușoare ș.a.). Este absolut necesar ca fișele și ca­taloagele de materiale să fie comple­tate și difuzate mai operativ. Actua­lele cataloage sunt de mult depășite,­­ sunt materiale la care nici nu se cu­nosc furnizorii, din lipsa unei docu­mentări operative, în această privință trebuie urgentată aplicarea recoman­dării C.S.C.A.S., de a se organiza in orașele regionale expoziții permanente de materiale noi, cărora să li se fur­nizeze chiar de către fabricile produ­cătoare orice sortiment ce apare. Pentru îmbogățirea nivelului de cu­noștințe al proiectanților s-a propus ca C.D.C.A.S. să realizeze mai multe filme documentare cu teme mai com­plexe , să se creeze posibilitatea ca și inginerii din D.S.A.P.C.-uri să parti­cipe în număr mai larg la deplasări de studii în țară și peste hotare, de felul celor organizate pentru arhitecți de către U.A. Cu privire la problema simplificării formelor de avizare, s-a arătat că sunt condiții obiective pentru aceasta ; creș­terea experienței proiectanților ar jus­tifica renunțarea la o parte din fazele de proiectare, fără nici un rabat făcut calității, înaintea fazei „proiect de execuție“ credem că este suficientă o singură fază, care să concentreze ac­tualul studiu tehnico-economic și pro­iectul de ansamblu. Paralel cu aceasta, s-a propus să se mărească competența de avizare a ministerelor și sfaturilor populare, pentru scurtarea timpului ne­cesar acestor operații, și chiar să se elimine, la unele lucrări, avizarea de către organele centrale. Cu­ despre însuși modul de avizare, credem că e momentul ca aceasta să însemne în special verificarea princi­palilor indicatori tehnico-economici, lăsînd în rest mai multă inițiativă pro­iectantului și beneficiarului. Credem că ar fi una din căile ce pot duce la evitarea monotoniei. O îngreunare a procesului de pro­iectare o constituie și separarea anu­mitor părți ale aceluiași proiect (ali­mentarea cu energie electrică și tele­fonia), care trebuie întocmite de uni­tăți de proiectare diferite. Aceasta a dus la întîrzieri foarte mari în elabo­rarea proiectelor complete. Creșterea competenței de proiectare a D.S.A.P.C.­­urilor justifică cerința ca una și a­­ceeași lucrare, să fie proiectata de a­­ceeași unitate, cu specialiștii ei, iar pentru asigurarea modului unitar de rezolvare, institutele de specialitate doar să avizeze părțile de proiecte (de telefonie, respectiv de alimentare cu energie electrică). Pentru a se putea prelungi perioada de concepție rezervată proiectanților, s-a făcut propunerea ca o serie de ac­tivități administrative din sarcina a­­cestora să fie simplificate și, eventual, eliminate. Ar trebui reanalizată și metodologia de normare a muncii în proiectare, care e depășită și antrenează un apa­rat administrativ destul de mare, pe lângă că răpește timp proiectantului pentru a norma fiecare părticică de proiect. Un mijloc important de creștere a productivității muncii îl constituie sim­plificarea modului de elaborare a do­cumentației. Comasarea unor măsură­tori, reducerea volumului de piese scri­se și desenate pentru repetări (dîndu­­se numai elementele ce se schimbă), simplificarea modului de semnare a documentației — lucruri în aparență mărunte — ar lăsa mai mult timp pro­iectanților. S-a propus ca la proiectele de blocuri de­ locuințe la care prețurile de deviz la faza P.E. trebuie să fie egale cu prețurile plafon stabilite, plus sporu­rile aprobate la faza anterioară, să se găsească o metodă de decontare mai simplă. Merită să se studieze posibi­litatea decontării proiectelor de lo­cuințe pe bază de categorii de lucrări numai pentru sporul de fundații, care variază in funcție de amplasament, iar pentru restul lucrărilor — pe bază de preț plafon. Sporurile peste prețurile plafon, care se referă la îmbunătățiri de finisaje exterioare sau interioare, să se acorde global, pentru ca proiec­tantul să prevadă acele finisaje pe care le găsește potrivite după rezolvarea tuturor detaliilor. Un număr mare de proiectanți au propus înființarea în orașul Craiova a unui laborator cu caracter mai com­plex. Aici să fie rezolvate studiile hi­drotehnice de strictă necesitate, dar totuși mărunte pentru un institut cen­tral, să se studieze agresivitatea apei asupra betoanelor, caracteristicile­ stra­tului freatic etc. ; o secție a laborato­rului, dotată cu aparatură de specia­litate, să facă încercări pentru mate­riale de construcții și instalații. Cu prilejul dezbaterilor, proiectan­ții craioveni s-au angajat să mobilizeze întreaga lor capacitate profesională pentru a îndeplini în condiții optime sarcinile ce le revin în lumina pro­iectelor de Directive. ing. Ion NEAGU din D.S.A.P.C.-Oltenia .■iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiHiiiiiniiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiii, DEZBATEREA PROIECTELOR DE DIRECTIVE miiMmintmnuiiiiiiiiMMmiiminiuimiiiiinimmiiiiiiimiliiiimmmiiiimiTiirimiiimînrlimniiiiiiiiiTiim»' „Producția de ciment va atinge în anul 1970 un nivel de 7 milioane tone“. (Din proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R.) U S.«­ F* lui 111an ÉM Ritmul de lucru pe măsura angajamentelor . In aceste zile pre­mergătoare Con­gresului partidu­lui, lucrările de dezvoltare a ter­mocentralei Fin­­tinele (regiunea Mureș - Autonomă Maghiară), pe care le execută un lot al șantierului nr. 3 din cadrul între­prinderii de con­strucții de centrale termoelectrice, se desfășoară un ritm susținut. In frun­tea Întrecerii so­cialiste se află e­­chipele și brigăzi­le conduse de dul­gherii Arpad Drop­­pa și Ioan Tor, de fierarul Martin Pali, lăcătușul Ioan Baraba ș.a. Potrivit angaja­mentelor, pînă a­­cum s-au realizat înainte de termen predarea la mon­taj a fundațiilor cazanului și repa­rațiile capitale la turnul de răcire nr. 1. Termenele vor fi scurtate și la turnarea fundației turbogener­ato­miul de 100 MW, ca și la repara­țiile capitale de la turnul de ră­cire nr. 2. De asemenea, urmează să fie predate 3 blocuri pentru perso­nalul termocentralei. ing. loan BART A corespondent Turnarea planșeelor o dată cu glisarea pereților Brigăzile dulgherilor Marin Ion și Gheorghe Șandru, fierar-betoniș­­tilor Petre Păun și Ion Stoica, be­­tonistului Costică Damian, maiștrii Tom­a Greb și Nicolae Andrei, in­­gineri: Alexandru Dunkler și alți constructori de pe șantierul cartie­rului brașovean Steagul Roșu parti­cipă la realizarea primelor blocuri glisante pe care le execută Trustul nr. 5: tronsonul A II de la blocul 66 (subsol tehnic, parter, 8 etaje) și blocul-turn 55-Sud (subsol teh­nic, parter și 11 etaje). La ultimul din­tre acestea, paralel cu glisarea se toarnă și planșeele monolite, ceea ce va scurta cu 20 de zile termenul de predare a blocului, de către lo­tul 4-glisări, lotului 5-finisaje. Cele două blocuri totalizează 180 apar­tamente. D. OPRESCU corespondent Blocul 9 — primul executat cu cofraje glisante, de către T.R.C.­Ar­geș, in ansamblul Pitești-Sud — are acum un sol; alături s-a Înălțat blo­cul 10, cu parter și 9 etaje. Acesta marchează un progres, prin turnarea monolită a planșeelor doar cu două nivele In urma glisării. Constantin ENESCU corespondent Cartierul Tudor Vladimirescu, din Lupeni, va cuprinde cele mai Înalte blocuri din Valea Jiului — cele din seria D. Constructorii de la T.B.C.­­Hunedoara lucrează acum la glisarea primului dintre ele, cu indicativul Dl. Pentru turnarea monolită a plan­șeelor s-au confecționat 4 seturi de cofraje de inventar. Colrarea Începe in momentul când cofrajul glisant a depășit cu 30 cm nivelul respectiv, se montează apoi armătura, se toarnă betonul (de pe platforma superioa­ră) și, după 5 zile, se decoltează, cre­­indu-se front de lucru pentru instala­tori și tinisori. Colectivul s-a an­gajat să scurteze cu 3 zile durata planificată de glisare a blocului. Valentin CÎRSTOIU corespondent La montaj­ cu 5 zile înainte de termen Montarea ln numai 6 zile — de către echipa lui Gheorghe Potlog — a 6 grinzi de susținere cu deschide­rea de 10 și 12 m și a 60 de che­­soane, executarea intr-un timp re­cord — de către echipa lui Constan­tin Popescu — a 200 mc zidărie și 1600 mp tencuieli au contribuit la noul succes al constructorilor de la șantierul nr. 2 al I.S.C.M.­Brăila, o­­biectivul „lichefierea clorului" a fost predat la montaj — așa cum era pre­văzut In angajament — cu 5 zile Înainte de termenul din plan. Ur­mează ca pină la sfârșitul lunii viitoare să se termine aici montarea utilajului greu și a compresoarelor. C­ RTȘNOVEANU corespondent Semestrul II a început mai devreme Sarcinile planului valoric al pro­ducției globale pe semestrul I au fost realizate, de către colectivul Trustului regional de construcții­ Suceava, la 25 iunie. In cursul primului semestru al a­­nului, constructorii de la T.B.C.­Ba­­cău au predat 295 apartamente, casa de cultură a sindicatelor din Bacău, un depozit de taină la Piatra Neamț, lucrări edilitare, se află în curs de recepție Încă 140 apartamente (cu 28 peste sarcina semestrială), lucră­rile de la S.M.T.­Răcăciuni, serele de la Piatra Neamț și alte obiective. Planul producției globale a fost În­deplinit cu 3 zile mai devreme; in primele 5 luni, productivitatea mun­cii a reprezentat lomia față de cea prevăzută. Cele mai bune rezultate le-au obținut grupurile de șantiere nr. 1-Bacău și nr. 3 — Roman și șantierul Tg.­Ocna. ing. C. ACIOBANN­EI corespondent Lucrări de montaj pe șantierul termocentralei de la Fint­mele. Plenara Consiliului Central al Sindicatelor consacrată dezbaterii proiectului de Constituție a Republicii Socialiste România Joi a avut loc ședința plenară a Consiliului Central al Sindicatelor consacrată dezbaterii proiectului de Constituție a Republicii Socia­liste România. Au luat parte ca invitați președinții consiliilor re­gionale ale sindicatelor și alți ac­tiviști cu munci de răspundere. La dezbateri au luat cuvîntul numeroși participanți. Ei au sub­liniat entuziasmul și deplina apro­bare cu care oamenii muncii din întreprinderi, de pe șantiere, ogoa­re și din instituții au primit proiec­tul noii Constituții a țării, docu­ment de uriașă însemnătate ce con­sfințește mărețele victorii repurta­te de poporul român în făurirea orînduirii socialiste, perspectivele luminoase ale patriei noastre. Pro­iectul noii legi fundamentale României socialiste — au arătat­­ vorbitorii — exprimă profundul democratism al orînduirii noastre, strînsa legătură dintre stat și ma­sele largi ale poporului, participa­rea nemijlocită a acestora la gos­podărirea treburilor țării. Ei au re­levat însemnătatea prevederilor re­feritoare la dreptul cetățenilor de a se asocia in organizații obștești, la rolul și îndatoririle acestor or­ganizații, menite să asigure parti­ciparea maselor populare la viața politică, economică, socială, cultu­rală a Republicii Socialiste Româ­nia și la exercitarea controlului obștesc, a prevederilor care pun în evidență grija pentru înfăptuirea principiului muncii colective — mărturie a caracterului democra­tic al vieții noastre de stat. Cu multă căldură au vorbit participan­ții la plenară despre acea prevedere care consacră faptul că „prin orga­nizațiile de masă și obștești, Par­tidul Comunist Român înfăptuiește o legătură organizată cu clasa mun­citoare, țărănimea, intelectualitatea și celelalte categorii de oameni ai muncii, se mobilizează în lupta pentru desăvîrșirea construcției socialismului“. Plenara a subliniat sarcina sindicatelor de a aduce o contribuție substanțială la cunoaș­terea și dezbaterea proiectului de Constituție de către cele mai largi mase de oameni ai muncii. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tov. Constantin Drăgan, președintele Consiliului Central al Sindicatelor. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanții la plena­ră au adresat C.C. al P.M.R., to­varășului Nicolae Ceaușescu, o te­legramă in care este exprimată deplina adeziune a sindicatelor față de proiectul noii Constituții, angajamentul solemn că sindica­tele — cele mai largi organizații de masă ale clasei muncitoare — nu-și vor precupeți eforturile pen­­tru a mobiliza și în viitor pe oa­menii muncii la dezvoltarea con­tinuă a economiei și culturii so­cialiste, la obținerea de noi suc­cese in îndeplinirea angajamente­lor luate în întrecerea socialistă, la înfăptuirea obiectivelor ce vor fi stabilite de cel de-al IV-lea Con­gres al partidului, pe drumul pro­gresului, bunăstării și fericirii po­porului. LA UZINA „16 FEBRUARIE“ DIN SLATINA PRIMA ȘARJĂ DE ALUMINIU ROMÂNESC Miercuri, în cuvele de electroliză de la Slatina a curs prima șarjă de aluminiu românesc. La semnarea actului de naștere al noii ramuri a meta­lurgiei neferoase, invitați de onoare au fost constructorii, care au înscris, prin acest eveniment, un important succes în întîmpinarea Congresului al IV-lea al partidului. De la începerea construcției uzinei „16 Februarie", pînă la darea în funcțiune a primei etape — reprezentînd o capacitate anuală de 25 000 t aluminiu și aliaje în blocuri, bare rotunde și plăci — au trecut mai puțin de doi ani. Termen relativ scurt, dacă ținem seama de volumul lucrărilor și de complexitatea instalațiilor specifice acestei ramuri. In toamna anului 1963 au început aici, pe baza proiectelor primite de la IPRAN, lucrările de organizare și cîteva din obiectele de bază , una din halele de electroliză, atelierul mecanic ș.a. Majoritatea obiectelor au fost atacate însă în 1964. Iar anul acesta, în primăvară, porneau rodarele și pro­bele parțiale. Acest ritm rapid a fost înlesnit de soluțiile tehnice și tehnologice apli­­cate. La structurile constructive ale principalelor obiecte au fost montate cu o productivitate înaltă, peste 6 000 t de construcții metalice. S-au folosit pre­fabricatele de beton armat — fie livrate de industrie, fie preturnate pe șantier — la majoritatea clădirilor. Cu ajutorul cofrajelor glisante au fost înălțate silozurile de alumină, castelul de apă de 60 m înălțime (cu rezervor­ de 1 000 mc). La lucrările grele și de mare volum, munca manuală a fost eli­minată prin executarea mecanizată a cca. 400 000 mc lucrări de pămînt, prin prepararea în stația centralizată a aproape 100 000 mc de betoane,­ prin efectuarea montajelor cu ajutorul macaralelor de mare capacitate (40_70 t), pe șenile și pe pneuri. Atît activitatea constructorilor, cît și cea a subantre­­prizelor de instalații, montaj, lucrări speciale din cadrul Direcției generale de construcții-montaj pentru uzine chimice și rafinării a fost tot timpul coordo­nată și urmărită prin grafice (la unele obiecte — prin metoda drumului critic), sprijinită de Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei, de alte organe centrale și locale. Aceasta a oferit colectivelor complexului de șantiere condiții favo­rabile de desfășurare a inițiativei creatoare în întrecerea socialistă. Echipată în mare parte cu utilaje și instalații realizate în țară după un proiect francez, uzina se caracterizează printr-un grad înalt de mecanizare și automatizare a proceselor de producție, în cadrul cărora se aplică cele mai moderne procese tehnologice, asigurînd o înaltă calitate a produselor (puritatea aluminiului , peste 99,5%), un consum redus de materii prime și recuperarea investiției în mai puțin de 3 ani. Dan CONDROA

Next