Constructorul, noiembrie 1965 (Anul 17, nr. 826-829)

1965-11-05 / nr. 826

C tjf D_____ PbIdĂM BLOCUL? lată, în graficul alăturat, cum se prezintă dinamica pe luni­a dării în folosință a locuin­țelor în primele trei trimestre ale anului. Cu o por­nire lentă de tot în prima perioadă, cu o desfășurare neechilibrată de la un trimestru la al­tul și în cadrul fie­cărui trimestru. E vorba de o situație medie, re­zultată din însumarea succeselor reale din unele sectoare ale con­strucției de locuințe, cu deficiențele ce au determinat rămînerea în urmă în alte compartimente. Ne bucură să constatăm că regiu­nea Crișana, unde activitatea orga­nizației de construcții a sfatului popular regional a prilejuit ani la rînd critici justificate, se înscrie de această dată în fruntea realizărilor : în 9 luni a fost predată aproape 80"/« din suprafața locuibilă planificată pe 1965. (Atenție, însă, aici la pre­gătirea de pe acum a condițiilor pen­tru păstrarea acestui ritm bun și în anul viitor­­). La celălalt pol — regiunea Olte­nia. Trustul craiovean­­ e drept, cu un volum considerabil mai mare de lucrări, dar și cu o dotare mai boga­tă, ceea ce aduce echilibrul între sarcini și posibilitățile de realizare cam la același nivel cu al orădeni­­lor) a înregistrat cel mai mic pro­cent de predări. Două sunt cauzele care l-au adus în această situație. Au fost atacate dintr-o dată un nu­măr important de locuințe, adică, pe tot parcursul lucrărilor s-au cerut simultan mai multe mijloace tehnice și forțe de muncă decit se puteau asigura. De aici izvorăște treșe și a doua cauză: durata de execuție exagerat mai mare decit cea norma­lă. Dacă blocurile ar fi fost începute eșalonat, s-ar fi putut organiza rea­lizarea lor in lanț, cu o bună folo­sire a efectivelor și a utilajelor, cu un ritm constant, iar bilanțul pune­rii în funcțiune ar fi fost astăzi cu totul altul. între cele două extreme — Crișana și Oltenia — cifrele exprimă în va­lori absolute simțul de răspundere al beneficiarilor în pregătirea lucră­rilor, al executanților în realizarea acestora. Vom rezuma analiza la elementele cele mai semnificative, care oferă învățăminte pentru viitor. Redresarea spectaculoasă a T.U.C.­­Iași concretizează acumularea efecte­lor unui complex de măsuri, împreu­nă cu sprijinul competent și susținut al sfatului popular regional — spri­jin care cuprinde și punerea la punct a problemelor de proiectare. (Trustul ieșean trebuie să-și îndrepte însă a­­tenția în mod deosebit spre scurta­rea duratei de execuție, care — după cum se constată la o serie de blocuri din ansamblul Socola-Nicolina — de­pășește cu multe luni plafonul nor­mal.­ Spiritul de colaborare, introdus de forul tutelar, între D.S.A.P.C. și T.B.C. a dat roade bune și în regiu­nea Mureș-Autonomă Maghiară. A­­ceste două regiuni se numără prin­tre cele fruntașe în realizarea planu­lui la locuințe. Nu poate nimeni afirma, cu preten­ții de seriozitate, că n-au fost și aici de învins dificultăți de genul celor care constituie, pentru conducerea altor trusturi, paravan de ,,obiectivi­zare"­a nerealizărilor, procurarea greoaie a unor materiale, volumul de transporturi sub nivelul necesarului, lipsa periodică a forței de muncă. Au existat asemenea dificultăți — dar spiritul de prevedere, măsurile operative, folosirea mai judicioasă a rezervelor le-au învins. Și — aspect de mare actualitate — frontul de lu­cru deschis în prezent la Iași și Tir­­gu-Mures creează condiții pentru ca și în 1966 activitatea să se desfășoa­re bine, pentru a se da în folosință oamenilor muncii, încă din trimes­trul I, un număr însemnat de apar­tamente. Pina la 1 octombrie, T.R.C.­Brașov executase 79% din valoarea anuală de plan la locuințe. La sfîrșitul ace­leiași luni, colectivul șantierului II din Brașov al acestui trust raporta, o dată cu predarea blocurilor 9 și 11, din panouri mari, îndeplinirea sarcinii de dare în folosință a apar­tamentelor pe 1965 și se angaja, tot­­odată, ca pînă la 31 decembrie să predea încă 120 de apartamente, peste plan. O astfel de coordonare a realiză­rilor valorice cu cele fizice dovedeș­te justa înțelegere a obiectivului ma­jor în activitatea de construcții : pu­nerea în funcțiune la termen a obiectivelor. Pe cine poate satisface faptul că T.B.C.­Cluj și-a realizat în 9 luni 84,4"/» din sarcina valorică anuală la locuințe, de vreme ce suprafața lo­cuibilă dată in folosință în acest in­terval reprezintă doar două cincimi din cea planificată pe 1965 . La o lungă listă de blocuri trustul a grăbit, intr-adevăr, data predării față de termenele din plan ; durata efectivă de execuție rămîne însă, în multe cazuri, considerabil mai mare decît cea normală. Blocul-lamă 6 din an­samblul Grigorescu, cu 2274 mp su­prafață locuibilă, a fost predat după mai mult de 23 de luni de la înce­perea lucrărilor . La blocul B4 din același ansamblu, lucrările au durat 25 de luni ! Notăm, cu acest prilej, că în pla­nul de punere în funcțiune a locuin­țelor pentru Sfatul popular al regiu­nii Cluj, termenele se exprimă nu în zile, nu în luni și nici măcar în tri­mestre; în coloana respectivă scrie, pur și simplu , ori „semestrul I“, ori „semestrul II“. Iar calculul acestor termene se face după criterii care n-au nimic comun cu normativul de durată. Este elocvent următorul e­­xemplu : o serie de blocuri din Cluj — în ansamblul Gheorgheni — cu suprafața locuibilă de 500 sau 1000 mp, începute în ianuarie-februarie 1905, au prevăzută predarea în 1966 ! Dacă modul în care secțiunile de planificare ale unor sfaturi populare regionale eșalonează pe­ trimestre predările nu este mobilizator, aceas­ta nu-l scutește pe constructor de datoria cetățenească și profesională ca, în loc să se lăfăie in termenele largi, să facă tot posibilul pentru a lucra repede și bine, pentru a pune mai grabnic apartamentele la dispo­ziția oamenilor muncii. Eforturi și inițiative în acest sens se constată la T.R.C.­Maramureș (care a predat in cele 3 trimestre 1130 de apartamente convenționale, în loc de 1086, care erau prevăzute), la T.R.C.­Bacău (care, pentru realiza­rea întregii suprafețe locuibile pla­nificate pe aceeași perioadă, a dat în folosință 60 de apartamente în plus la Roman, spre compensarea celor rămase în urmă la Moinești și Buhuși din cauza întârzierii documen­tației). Iată exemplul din care au ce învăța trusturile regionale de con­strucții Galați, Suceava și altele, în sarcina Sfatului popular al Ca­pitalei, a Ministerului Minelor, Consiliului Superior al Agriculturii, a a unor sfaturi populare regionale și a organizațiilor de construcții ce exe­cută locuințele pentru acești benefi­ciari rămîne de realizat, în ultimul trimestru al anului, un volum de lo­cuințe care pune probleme deosebit de serioase. Practic însă, pentru a­­proape fiecare unitate de execuție perioada în care ne aflăm cere un ritm de lucru mai înalt decît nive­lul maxim atins de la începutul anu­lui. Ce trebuie făcut pentru aceasta ? (Continuare în pag. a IV-a) Pe graficul întrecerii socialiste La 30 octombrie, colectivul întreprinderii „Marmura"-București, dovedind o deosebită hărnicie și entuziasm în munca, a obținut un frumos succes : pe în­tregul an sarcinile de plan la valoarea producției globale au fost îndeplinite în proporție de 103,6%, producția marfă - 100,9%, iar productivitatea muncii - m%. Pe primele 10 luni ale anului, ci­­mentiștii de la „Ideal“-Cernavoda și-au realizat sarcinile de plan la toți indicatorii, producînd însemnate can­tități de ciment și clincher peste pre­vederi; economiile la prețul de cost însumează 228 000 lei, față de 150 000 lei cit­ește angajamentul pe întreg anul. O contribuție de seamă la obține­rea acestor succese au adus muncito­rii A. Lungu, M. Florea, A. Sin­sea­­nu, N. Tim­pan, N- Vamă. * N. UITACHE corespondent Lună de lună, ritmicitatea obți­nerii unor rezultate bune a permis colectivului Fabricii de produse re­­fractare­ Dej să îndeplinească îna­inte de termen sarcinile de plan la valoarea producției globale pe 10 luni. De altfel, pînă la sfîrșitul lunii septembrie, s-au realizat 783 mii lei, peste angajamentul anual, la valoarea producției globale, și 399 mii lei la producția marfă, planul fiind depășit cu 4097 t de produse ; la prețul de cost s-au înregistrat economii, in plus, în valoare de 73­ mii lei, iar la beneficii — 22 mii lei. La aceste succese au contribuit echipele conduse de Ioan Pop și maistrul Toma Temuș, evidenți­­indu-se aportul mai multor lucră­tori : Dănilă Fizeșan, Ioan Székely, Tamas Mathe, Simion Marian, Va­sile Onofrei, Ludovic Medgyesi Alexandru Veres ș. a. •k Gavril HARMOȘ corespondent Harnicii constructori de la grupul de șantiere nr. 1 (T.R.C.)-Galați mun­cesc intr-un ritm susținut la ridicarea modernului microraion Mazepa. De la începutul anului au fost predate 260 de apartamente, în prezent se lucrea­ză intens la 6 blocuri însumînd 400 de apartamente și la 4 blocuri P-1-7 cu PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­­ Constructi­nl GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XVII — NR. 826­4 pagini 25 bani Simbătă 5 nov. 1965 ALĂTURI, SAU FA!R­N FAȚĂ? Consultăm graficele coordo­natoare de execuție, care n­e-au fost puse la dispoziție de ing. Mircea Cassovici șantierului nr. 2, din­­ șeful Halta Albă, al întreprinderii de in­­s­tala­ții - montaje - izolații ( D.G .C .M.)-București. însem­nările făcute pe aceste gra­fice arată unele neconcordanțe in procesul de producție, intre constructori și instalatori. Rest­l șantierului nu zăbo­vește să ne lămurească. — Cu toate că graficele coordonatoare sunt confruntate săptăminal, nu reușim să ob­ținem la toate punctele de lu­cru un ritm constant. In ge­neral, constructorii se preo­cupă îndeosebi de lucrări care să acumuleze realizări va­lorice... Frontul de lucru ne este creat, adeseori, doar după lungi discuții. Exemplele nu lipsesc. — De pildă, in prezent lu­crările de in­undații nu se desfășoară conform graficului la obiectele de pe șantierul 4 al LC.M. nr. 2. Constructorii de aici n-au terminat la timp scările de acces la punctele termice, recipientele pentru colectarea apelor reziduale, iar tencuielile și finisajele sun­t executate parțial. Tot astfel se petrec lucrurile și la șantierul 3, al aceleiași întreprinderi. Irig. Cassovici ne-a mai re­latat­ cite­va aspecte ale lipsei de colaborare intre construc­tori și instalatori. La șantierul 1 al SC.M. nr. 2 se execută în prezent tencuielile interioare la blocurile 50, 51 și 53 (cu cele 176 de apartamente). In­stalatorii au cerut să se ten­cuiască mai iutii partea de perete unde trebuie montate coloanele, dar constructorii nu s-au prea grăbit să le satis­facă cererea, de parcă nu vor avea și ei, in curind, nevoie de căldură... Un alt caz. De astă dată din vina întreprinderii de con­s­truc­ții-mon­ta­j nr. 1, șan­tierul de instalații nr. 2 este obli­gat la cheltuieli pentru întreținerea punctelor termice la blocurile 49—5,1 din­ Hd. Muncii, din cauza neterm­inării lucrărilor de construcții. Nu cumva șeful șantierului de instalații privește unilateral, incom­­piei lucrările? Am stat de vorbă cu Ștefan Moțaru, șeful unei echipe de instalatori caloriferi­ști. La în­trebarea noastră, dacă execută lucrările după grafic, s-a uitat mai in­u­i cu oarecare nedume­rire, apoi a răspuns: — In condițiile în care lu­crăm, mai poate fi vorba de grafic? Acum citeva luni am­i întrerupt lucrul la blocul 36, fiindcă lipseau zidarii — iar in prezent, am revenit aici. Așa se intimplă la multe blocuri de la șantierul 4 al SC.M. nr. 2, înainte de a fi date in folosință: se lucrează de zor la un tronson, apoi se trece la altul, înainte de a-l termina pe primul... Tudor Bărbulescu, maistrul constructor sub îndrumarea căruia se execută blocul 36, a evitat să vorbească despre coordonarea lucrărilor, a scos insă în evidență deficiențele instalatorilor. — Nu putem turna pardose­lile la punctul termic, deoare­ce instalatorii n-au montat încă țevile de scurgere la re­cipient. Dar asta n-ar fi mare lucru; pârnă la urmă, treaba se face... Mai grave sunt spar­gerile pe care instalatorii le fac in ziduri. La scara 8, după ce s-au vopsit soclurile la băi, instalatorii au făcut­ spăr­turi mari pentru legăt­uri.­Ast­fel, ne-au dat din nou de lu­cru. Nemulțumit de instalatori s-a declarat și ing. Petre Pe­tro­șan, șeful șantierului nr. 4 . —* La blocul 14, care tre­buie predat la 20 noiembrie, nu s-au t­er­minat instalațiile d­e încălzire de la etajele II și IV, pe scara l-a. In schimb, instalatorii montează radia­toarele de calorifer pe zidu­rile netencuite la blocul G4. Desigur că aici, subantrepriza urmărește să raporteze reali­zarea unui volum mare de producție... De altfel, după cum am aflat ulterior, instalatorii au executat instalații de încălzire înaintea tencuielilor și la alte blocuri. Un asemenea proce­deu a dat naștere la deficiențe de calitate și la risipă de ma­noperă. Ce să deducem din aceste acuzații reciproce? Ele nin in­tr-o lumină ciudată problema coordonării lucrărilor de con­tracții și de instalații în pe­rioada de finisaj. Graficele coordonatoare au devenit în­ multe cazuri simple hirtii, fără aplicabilitate practică, iar lucrările se desfășoară încă în­ mod empiric. Oare este admisi­bil un asemenea mod de coordonare, după a­­tâția ani de experiență in con­strucția de locuințe? Nu putem fi de aceeași pă­rere cu O­vidiu Iu­ra­șca, șeful lotului de instalații 22 al I.I.M.I. — că aceste nepo­triviri se reglementează între constructori și instalatori, ca între membrii aceleiași fami­lii. Membrii acestei familii nu sunt insă scutiți să lucreze chibzuit, să colaboreze, să realizeze lucrări de bună ca­litate și fără cheltuieli pen­tru remedieri ne­justificabile. Reglementările „operative“ pot rezolva unele situații loca­le, pentru moment. Dar a lăsa totul in nădejdea lor înseam­nă a săpa la temelia organi­zării riguroase și a desfășu­rării corecte a procesului teh­nologic. Până la urmă, ele nu fac decit să creeze o atmos­­feră de improvizație, care e izvorul prelungirii duratei de execuție datorită proastei co­ordonări a resurselor și efor­turilor. M. SFARTZ Aspecte vechi, dar încă actuale ale colaborării intre constructori și instalatori Reflexe în apa Mureșului Blocuri glisate, executate de T.B.C. în ansamblul de pe­­ Aleea Carpați, din Tîrgu-Mureș 512 garsoniere. Dintre acestea, con­structorii s-au angajat să predea, pînă la 31 decembrie, 3 blocuri-turn cu 384 de­ garsoniere și blocul Dl cu 80 de apartamente.Se remarcă îndeosebi rapiditatea cu care a fost rid­icat blocul Dl, de către un­­ colectiv condus de maistrul Alecu Anastasiu. Fundația acestui bloc (tălpi continue) a fost începută la sfîr­­șitul lunii august, realizîndu-se apoi performanța ca un nivel (cu structura din diafragme și planșee din beton armat) să fie ridicat în 6 zile­ de către brigăzile conduse de I. Vasile — dulgher, I. Munteanu — fierar-be­­tonist, C. Popa și D. Crîngaru — be­­toniști, în prezent se lu­crează de zor la finisajele interioare. T. SIRIOPOL corespondent Atentie! tensiune af foarte inaltâ! La începutul acestei săptămîni, trus­tul „Electromontaj" a raportat pune­rea sub tensiune a liniei electrice de 400 KV București Sud — Slatina, în lungime de peste 160 km. Realizînd în primă etapă legătura la tensiunea de 220 KV între centralele electrice de termoficare Craiova și București-Sud, ea va asigura alimentarea în bune condiții a marelui consumator de e­­nergie electrică — Uzina de aluminiu „16 Februarie“ de la Slatina. Ritm intens în cele trei schimburi începute de curind, lucrările de ex­tindere a spațiului de învățămînt la Institutul agronomic ,,dr. Petru Groza“ din Cluj cunosc un ritm intens. În nu­mai 16 zile s-au turnat in fundații a­­proape 1­200 mc de beton , se desfă­șoară din plin executarea zidăriei la cen­trala termică și la pavilionul facultății de medicină veterinară. Pentru realizarea unui stadiu fizic cât mai avansat înainte de venirea frigului, lucrul este organizat în schimburi. Buna desfășurare a activității lor trebuie asi­gurată însă,­ de către grupul de șan­tiere nr. 1 al T.B.C., prin îmbunătățirea aprovizionării cu materiale cu nisip, oțel-beton și panouri de cofraj, precum și prin rezolvarea problemelor legate de alimentarea cu apă a stației de betoane la debitul necesar. Florian HOTUPAN corespondent LUMINI ȘI UMBRE. Fațada prin­cipală a pavilionului tehnic de la noua fabrică de bere din Bacău Se așteaptă măsuri practice Toamna i-a găsit pe lucrătorii de la cantina grupului de șantiere nr. 2­ Brăila, al T.K.C.­Galați, în plină activitate. Din vreme au fost pre­gătite încăperile și beciurile pentru păstrarea alimentelor. De aseme­nea, s-au reparat butoaiele, lăzile, vasele, utilajul gospodăresc etc. In bună parte s-au procurat cantitățile de alimente prevăzute : zeci de tome de cartofi, fasole, bulion, rădăcinoa­­se și murături, s-a trecut la conser­varea verzei de toamnă. Deficitari simt lucrătorii cantinei în ceea ce privește felul cum se servește masa. Nu puțini muncitori, printre care Ștefan Dumitrache și Gh. Cristea, și-au exprimat îngrijo­rarea că, dacă acum cînd timpul e prielnic din cînd în cînd mîncarea nu este gătită corespunzător, se ser­vește în stare rece, cum o să fie la iarnă ? îngrijorarea lucrătorilor amintiți este pe deplin justificată. La sala de mese unde mănâncă muncitorii care lucrează în ansamblul de lo­cuințe „Victoriei“, mîncarea trans­portată de la cantina centrală nu este încălzită, fiind servită direct. Instalațiile de încălzire, soba cu plită la parter, iar sala de mese la etaj (de altfel sala de mese este a­­meniajată și într-un local provizoriu ,necorespunzător) nu prezintă con­diții pentru pregătirea și servirea mesei în condiții civilizate. Sperăm că măsurile practice ce vor fi luate de grupul de șantiere nr. 2 vor duce la înlăturarea defi­ciențelor, la mulțumirea abonaților cantinei (v. g.)» La Trustul nr. 1-București ECONOMIILE PUTEAU FI ȘI MAI MARI Desfășurînd cu însuflețire întrecerea socialistă, colectivul Trus­tului de construcții-montaj nr. 1-București a reușit ca în primele 9 luni ale anului, în afară de beneficiul legal de 2 392 000 lei, să realizeze o reducere a prețului de cost al lucrărilor de 2,38% față de deviz (sarcina planificată : 2,16%), ceea ce echivalează cu o economie peste plan de 695 000 lei. Numai în trimes­trul III, față de sarcina planificată de reducere a prețului de cost cu­­ 3 414 000 lei, trustul a realizat 3 655 000 lei. Lupta pentru e­­conomii a fost îmbinată cu o preocupare con­stantă pentru buna calitate a lucră­rilor , raportînd, la valoarea o­­biectelor recepționate, la 37% din­tre ele beneficiarii au acordat ca­lificativul „excepțional" la 37% - „foarte bine" și la 26% - „bine", ceea ce constituie de asemenea o depășire a angajamentului luat. Consumuri reduse de materiale Din analiza elementelor care au contribuit la această frumoasă rea­lizare, desprindem îndeosebi eco­nomiile la capitolul materiale, re­­prezentînd o reducere a cheltuie­lilor față de deviz de 6,38% pe 9 luni. La aceasta au contribuit toate subunitățile trustului, prin : • măsuri tehnico-organizatorice, ca aprovizionarea cu ciment în vrac cu mijloace pneumatice și a­­ducerea agregatelor direct din ba­lastiere (mai cu seamă la șantie­rele grupului 103-Ploiești și la șan­tierul 106-Pitești) etc. - ceea ce a asigurat economii, față de consu­mul specific, de 779 t de ciment, 6 050 mc de agregate, 147 t de oțel-beton, 618 000 de cărămizi, 169 t de bitum, 628 mc de che­restea, 135 mc de var pastă, 41 t de laminate ș.a. Numai la grupul 103-Ploiești, valoarea acestor e­­conomii față de consumul specific este de 762 000 lei. Constituie însă un element negativ faptul că doar în puține cazuri s-au plătit mun­citorilor premii pentru economiile de materiale. Dacă toate subunitățile trustului ar fi sti­mulat în acest fel muncitorii (cum au făcut-o grupul 103- Ploiești, B.U.T. și Baza­zionare de aprovi­zare au acordat premii în valoare de 50 332 lei), rezultatele puteau fi și mai bune ; • executarea unor lucrări după soluții îmbunătățite fața de cele din proiecte și din devize - ceea ce a dus la economii în valoare de peste 4,8 milioane de lei. A­­portul cadrelor tehnice ale trustu­lui a fost recompensat cu nume­roase premii ; • executarea unor prefabricate din beton armat (pe șantiere) și unor confecții metalice (în atelie­rele centrale ale trustului sau în atelierele de șantier) care n-au pu­tut fi încredințate întreprinderilor de specialitate­­ rezultînd econo­mii de peste 1 milion de lei, prin realizarea unui preț de cost cu mult sub nivelul prețurilor oficiale; • evitarea unor transporturi su­plimentare, prin depozitarea mate­­rialelor și prefabricatelor direct la locul de producție. Rezultatele la acest capitol au fost însă influențate negativ de o serie de elemente : depășirea pre­țului de deviz de către prețul de aprovizionare la unele materiale (granulit, tuburi de beton , 400 mm, ciment etc.) ; transportul auto al unor cantități nevagonabile de materiale la șantiere mici sau în lichidare ; livrarea de cărămizi ne­corespunzătoare și confecții meta­lice cu defecte de către unii furni­zori. Dumitru PATRAȘCU contabi­l-șef al Trustului nr. 1 (Continuare în pag. a IV-a) 695000 LEI PESTE SARCINA DE REDUCERE A PREȚULUI DE COST Facultatea de construcții a Institutului politehnic din Timișoara a fost înzestrată cu un nou și modern local, care oferă studenților condiții mi­nunate de învățătură, dotat cu săli de cursuri, laboratoare, bibliotecă ș.a. In fotografie , studenții din anul I la cursuri. PREGĂTIREA PRODUCȚIEI DIN ANUL 1966 În primul trimestru vor fi arse 18 milioane de cărămizi !e S-ar părea că în fabricile sezonie­re cărămizi sosirea anotimpului friguros aduce cu sine și încetarea activității. Realitatea tinde însă să dezmintă această aparență. Cel pu­țin, la întreprinderea de materiale de construcții „7 Noiembrie“ — Bucu­rești, campania de fabricație se pre­lungește pînă în miezul iernii, cunos­când doar o scurtă întrerupere, dic­tată de necesitatea reparațiilor ca­pitale. Pentru a afla care este sta­diul pregătirilor producției pentru anul 1966, un redactor al gazetei noas­tre a avut o convorbire cu tov. ing. D. ȘTEFANESCU, șeful servi­ciului producție. Iată ce ne-a decla­rat : „Ca principală furnizoare de ma­teriale de construcție a șantierelor din Capitală, întreprinderea noastră are de făcut față unor sarcini sporite de plan în anul care vine, trebuind să producă (cu 2 unități mai puțin) pes­te 83 milioane de cărămizi. Realiza­rea cifrelor propuse este condiționată de crearea stocurilor de cărămizi cru­de pentru funcționarea ringurilor în perioada de iarnă, a unor importan­te cantități de argilă macerată, pre­cum și de executarea reparațiilor ca­pitale ale utilajelor. Ce s-a făcut pînă acum ? Din da­tele statistice rezultă că, la data de 25­­ octombrie, erau produse 23 de milioane de cărămizi crude, cantitate care va spori pînă cînd vremea se va înrăutăți. Potrivit prevederilor noastre, pentru primul trimestru al anului viitor vom avea în stoc circa 18 milioane de cărămizi, în vederea asigurării necesarului șantierelor bucureștene pe timpul campaniei de reparații. In toate unitățile au fost luate măsuri de protecție contra in­temperiilor, pentru a preveni în­ghețarea produselor crude. Astfel, că­rămizile depozitate în uscătorii șoproane au fost cămășuite cu pro­și duse arse, acoperite cu panouri de rogojini și s-au amenajat șanțuri de scurgere a apelor pluviale. Acțiunea de creare a stocurilor de cărămizi crude a fost împletită cu cea de asigurare a materiei prime, incă din luna august s-au efectuat perimetrările, în cariere, a terenuri­lor ce urmează a fi exploatate. In același timp, punîndu-ne de acord cu serviciile tehnic și C.T.C., am stabilit rețetele optime de amestec cu degre­­sant, precum și modalitățile de ex­ploatare și depozitare a argilei. Pu­nem un accent deosebit pe mecani­zarea lucrărilor în cariere, astfel ca să obținem o simțitoare creștere productivității muncii și o reducere, a sub cifrele planificate, a prețului de cost. In acest sens, s-au obținut de la I.U.T. incă un excavator, 2 bul­dozere pentru executarea descopertă­­rii și mijloacele necesare de transport, care, la ora actuală, lucrează din plin la fronturile deschise. Amintesc că prin mecanizarea unor operații se estimează o economie de circa 130 000 lei și crearea unui disponibil de 28 muncitori ce vor putea fi fo­losiți la alte operații. Pînă în pre­zent, s-au introdus în depozite peste 30 000 mc de argilă, preconizîndu-se asigurarea unui stoc de 200 000 mc. In acest scop s-au montat linii și trolii pentru transportul mecanizat al argilei, au fost executate reparații capitale la vagonetele basculante, ceea ce ne va permite ca, o dată cu oprirea preselor, să putem trece din plin la extracția materiei prime. Pentru continuarea activității carie­relor în lunile de iarnă s au amena­jat barăci la fronturile de extracție, s-a procurat sare industrială pentru întreținerea în circulație a liniilor și macazurilor ș.a. Punct cu punct, obiectivele prevă­zute în planul M.T.O. sunt aplicate consecvent. La majoritatea unităților s-au asigurat cantități mari de com­bustibil pentru ardere , conform pla­nului întocmit de serviciul mecanic­­șef, pina la 1 ianuarie va fi termi­nată, reparația a 14 prese alte urmînd a fi date în exploatare ulte­­­rior O importantă latură a activi­tății noastre în cursul iernii o con­stituie preocuparea pentru îmbună­tățirea calității produselor și reduce­rea consumului de combustibil. In vederea realizării acestor măsuri, am prevăzut, cu ajutorul comitetului sindicatului, organizarea unor cursuri de ridicare a calificării, la care vor lua parte arzători, presatori, așeză­­tori, precum și maiștri și tehnicieni. Modul cum s-a demarat și se con­tinuă acțiunea de pregătire a condi­țiilor de lucru în anotimpul friguros ne dă convingerea că sarcinile de plan pe anul 1966 vor fi realizate in totalitate.“

Next