Constructorul, ianuarie 1966 (Anul 18, nr. 835-838)

1966-01-08 / nr. 835

•AZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CON­STRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CON­­STRUCTII, ARHITECTURA SI SISTEMATIZARE ȘI COMI­TETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anr­l XVIII—NR. 835­4 pagini 25 bani Redacția București 46, și administrația : str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon : 15.19.21-15.10.92 ..................é, și­ jff ) §T - * : L | CITIȚI | lI| în acest număr: 1 :| • Răspundere și control § ^ i • Magazin i pag. a 2-a î • La început de drum ș­i pag. a 3-a : A • EXPERIENȚA LUI ’65, I JB CONDIȚIILE LUI ’66 Sunt pag. a 4-a : _ „............. I Simbătă 8 ianuarie 1966 în cartierul Socola-Ni­­colina din Iași, trustul re­gional de construcții a exe­cutat, după proiectul D.S.A.P.C., un bloc cu structură celulară (diafrag­me și planșee din beton ar­mat monolit) cu subsol tehnic, parter și 9 etaje, cuprinzînd 140 apartamente de o cameră. într-un parter anexă sunt grupate spațiile comune — vestibul, hol de intrare, biroul administra­ției etc., precum și libră­rie, cofetărie ș.a. Flirturile din fațade sunt decorate cu desene folclorice stilizate, din plăcuțe ceramice. Un corp alăturat, cu două nivele, cuprinde complexul de alimentație publică „Cotnari"” — la parter un bufet și un bar de zi, iar la etaj — sala de mese cu 200 de locuri, a unui restaurant. S-au realizat finisaje interioare moderne, de e­­fect, folosind piatră de Repedea, nu­laj din lemn de paltin, ceramică smăl­țuită în mai multe culori, suprafețe mari de oglindă, plafon fonoabsorbant fini­sat cu pînză, măști din polistiren granulat la lăm­pile fluorescente. Ringul de dans este executat din plăci de cristal de 16­­ mm grosime, iluminate pe de­desubt, ing. Șt. CARAPANESCU corespondent Alo! La telefon... »>7 Noiembrie“­­Sighișoara Primele zile de muncă ale a­­nului au un caracter oarei­­cum, festiv. Sînt cele dirijTri dintr-un lung șir ce se măs­oa­­ră cu săptămînile, cu lunile­. De aceea, și ceramiștii de­ la „7 Noiembrie"­Sighișoara­ au încercat emoții cînd, intrîgîd pe poarta fabricii, sau prinind presele au adresat tova­rășilor tradiționala urare : „Lai mulți ani !"­­ Primele zile au adu­s oame­nilor primele succese:­­la 5 ia­nuarie graficul întrecerii con­semna realizarea peste preve­deri a 7420 cărămizi­­ și 5500 țigle. Aceste cifre sintetizează eforturile echipelor cond­use de Roza Damian, Ana Ana Roth, Nicolae lum F zătorului Mihai Filip. C­i­că-i poți aminti pe tot: Ceramiștii sighișoreni trai în noul an cu m­im­­< de mulțumiri și speranț ugoroși, oor, ar­?ar par­­au in- I plină e. „Progresul“-Bucu­­rești Din noul an s-a scurs­­ abia o săptămînă. Se lucrează cu en­tuziasm, cu tragere dife inimă. Mărturisită sau nem­ărturisită, dorința de a nunar­ mai bine ca anul trecut est­e nutrită de fiecare muncitor. Și dorințele »prind a se trans­forma în realități. Bunăoară, fierar-betonișftii conduși de co­munistul Vasilie Cojocaru au în­registrat o­­ productivitate de 215 kg/cm­l în 8 ore. Aceasta înseamnă că, față de trimestrul IV din 1965­ productivitatea for­mației a spforit cu 7%. Brigada de betoniști a comunistului Paul Ene, de­­ci secția panouri mari, și-a depășșit sarcinile cu 1,2%. Depășirile asemănătoare au în­registrat și alte brigăzi, dar be­­toniștii l­­ui Paul Ene sunt, deo­­camdatăj­in fruntea tuturor pentruu buna calitate a pieselor și pen­tru faptul că n-au „făcut cunoștiinț­a" cu nici un rebut. 1.Temelia“-Brașov La Brașov noul an s-a pre­zentat cu zăpadă și viscol. Dar cimentiștii de la poalele Tîm­­pei sunt pregătiți să înfrunte intemperiile iernii. Munca se desfășoară în condiții normale, în primele 5 zile din anul 1966 s-au înregistrat peste preve­deri 100 tone de ciment. Evi­dențiați : morarul Ștefan Kotona lăcătușii Datcu Grosu și Ștefan Haidu. Succese în primele zile Fabrica de beton celular autoelavizat — Militari a început să producă La Fabrica de beton celular auto­elavizat, din cadrul întreprinderii de prefabricate­ Militari din București, au fost încheiate lucrările care condițio­nau punerea în funcțiune a capacită- Dinamică echilibrată Planul pe 1966 al grupului de șan­tiere nr. 3 din cadrul Trustului regio­nal de construcții­ Brașov prevede da­rea în folosință a 733 apartamente (cu 107 mai multe decît în anul trecut), a unor lucrări industriale, social-cultu­­rale, edilitare ; sarcinile valorice cresc cu 28 °/s. Pentru realizarea acestor obiective s-a stabilit o dinamică echilibrată producției în trimestrul I, cu creștere­a de la o lună la alta ; sunt asigurate forța de muncă și, în cea mai mare parte, documentațiile. Printre altele, în acest trimestru se vor executa 15 000 mc de săpături, circa 4000 mc de be­toane, 69 000 mp de tencuieli, 30 000 mp de zugrăveli și vopsitorii, 5000 mp de pardoseli. Iulian IONAȘCU corespondent Cu aceeași hărnicie în imensa hală, cu o suprafață de pes­te 15 000 mp, a noii întreprinderi de pre­fabricate din Capitală, montorii Trustu­lui nr. 21 și constructorii Trustului nr. 1 din București și-au reluat cu însufle­țire activitatea în noul an de muncă. Succesele din anul trecut sunt conti­nuate cu elan și în primele zile de lu­cru din 1966. Echipa lui Anghel Mustă­­țea a montat numai în două zile o ca­setă verticală în greutate de cca. 90 tone. Aceasta este a 7-a casetă din cele 14 care se vor monta pînă la 1 martie. Da­torită experienței căpătate, ritmul de montaj este rapid, obținîndu-se o devan­sare, față de grafic, cu zeci de zile. în primele zile de muncă, a obținut succese și echipa montorului Arcadie Istrate, sub îndrumarea maistrului Con­stantin Angelescu. Ea a centrat definitiv trei casete verticale. Trebuie menționat că ambele echipe realizează lucrări de bună calitate, apreciate și de specia­liști. Cu aceeași hărnicie și-au început mun­ca în noul an și echipele Trustului de construcții-montaj nr. 1. Betoniștii con­duși de Ilie Hudroie, Gheorghe Paran­­ghel și Dumitru Neacșu au turnat in primele două zile peste 300 mc de be­ton pentru pardoseală și fundații la ca­nale. Echipa lăcătușului Emil Tomba a montat 5 t de platforme metalice, iar e­­chipa lui Aurel Apostol a montat un stîlp metalic de 18 m înălțime la depo­zitul de agregate și pregătește montarea celor 11 pasarele metalice cu o deschi­dere de 18 m. într-un ritm susținut mon­tează cofrajele pentru mașini-canale și care echipa dulgherului Nicolae Cris­­tescu. Harnicul colectiv este hotărît ca pînă la sfirșitul primului semestru să termi­ne toate lucrările de construcții, deci, cu multe ole înainte de termenul plani­ficat­­­­­­­ții proiectate pentru blocuri mici de zidărie (sort. 0,7). începutul anului și 1966 coincide cu realizarea primelor produse de către cea mai nouă unitate a Ministerului Industriei Construcțiilor, în prezent se pot asigura 40­­/» din capacitatea totală prevăzută pentru a­­cest sortiment (19 800 mt/an), urmînd ca în curînd să fie terminate și pro­bele tehnologice la liniile pentru plăci izolatoare de 0,5 și armate pentru a­­coperișurile halelor industriale. Cele dinții comenzi au și sosit: con­structorilor din cadrul D.G.C.M.­Bucu­­rești se vor fi livrați în acest tri­mestru 3000 mc blocuri mici de beton celular autoelavizat. Pe platforma cuptorului E miezul nopții. Ultimele clipe ale anului 1965 se scurg încet, încet. Din coșul înalt al fabricii Izolatorul“ din Capitală ies cu­iere de fum ce se învălătucesc în aer și se pierd în înălțimi. Pe platforma cuptorului de to­pire a sticlei se află comunistul Ion Ștefan, din brigada de sti­clari condusă de Cornel Nemeș, își „petrece“ revelionul aici, la gura cuptorului, așteptînd mo­mentul solemn al elaborării pri­mei șarje de sticlă din anul 1966. La ceasul din cumpăna nopții și al anilor țîșnește șuvoiul in­candescent al primei șarje din noul cincinal ; e urarea de bun sosit a sticlarilor de la „Izolato­rul1 Vasile DUMITRU %­QG fPl PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI Temelie trainică pentru noi succese în colaborare cu subantreprizele, colecti­vul grupului de șantiere de la Turnu-Mă­­gurele al întreprinderii de construcții-mon­­taj-București are de executat anul acesta un volum important de lucrări la liniile tehnologice de amoniac, uree, acid azotic, azotat de amoniu și la extinderea fabricii de amoniac din cadrul Combinatului de în­grășăminte chimice. După cum s-a subliniat cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan, rea­lizările din 1965 (și în primul rînd depă­șirea sarcinilor la producția globală cu 2“/6) constituie o trainică temelie pentru noi succese. Va trebui extinsă experiența acu­mulată în ce privește exploatarea în două schimburi a utilajului greu și special, in­troducerea micii mecanizări. Cu toate pro­gresele înregistrate în ce privește calitatea lucrărilor, mai trebuie încă intensificat controlul. De asemenea, se cer în conti­nuare măsuri pentru a menține actuala situație foarte bună în ce privește preveni­rea accidentelor de muncă. ing. V. STANESCU și Constantin BOSOGA corespondenți Obiective mobilizatoare La grupul nr. 4-instalații din cadrul T.B.C.­­Cluj, indicatorii de plan pentru 1966 oglin­desc o creștere a volumului producției de bază cu 18% față de anul precedent. Harnicul colectiv de instalatori a obținut în 1965 rezultate bune la principalii indici de plan, evidențiindu-se echipele conduse de Pavel Șoșa, Ioan Chiru, Ioan Kilin ș.a. La aceste rezultate a contribuit în mod deosebit industrializarea instalațiilor pentru locuințe, mai ales a pozițiilor de instalații sanitare, metodă care în 1966 se va extinde și la lu­crările industriale în proporție de 30%. Cu prilejul dezbaterii noilor sarcini, mun­­ciorii, izoiiicidiem»­inecii au redus c­om­pletări la planul ij.t.o. prezentat de ing. Petru Deceanu, directorul grupului, au făcut observații rezultate din experiența anilor precedenți, au subliniat premisele realizării ritmice a planului, în condiții optime de calitate și de preț de cost al lucrărilor. Documentația este asigurată în proporție de cca. 55% pe total și de 90% la locuințe — proiectul de organizare pentru construc­țiile de locuințe fiind în prezent terminat (cu aproximativ trei luni mai devreme față de anul precedent), există deschis front de lucru, există forță de muncă. Gheorghe LAZANU corespondent Zilele trecute a avut loc și la grupul de șantiere nr. 1 din Cluj adunarea de dez­batere a cifrelor de plan pe anul 1966. Harnicul colectiv se poate mîndri, pe bună dreptate, cu succesele dobîndite anul tre­cut, au fost date în folosință 1103 de apar­tamente la Cluj și Aghireș, precum și alte lucrări industriale și social-culturale, obți­­nînd la recepție calificativele „bine“ și „foarte bine“. Un factor deosebit de mobilizator consti­tuie pentru întregul colectiv creșterea cu peste 20% a sarcinilor de plan pentru 1965 față de anul trecut. Dezbătînd sarcinile pe acest an, inginerii, tehnicienii și muncitorii au făcut propuneri interesante, menite să îmbunătățească procesul de producție. Zugrav-vopsitorul Ioan Tonca a cerut să se ia măsuri pentru aprovizionarea ritmică cu materiale a punctelor de lucru, ceea ce va prilejui realizarea și depășirea sarcinilor preconizate în graficele de execuție. Adunarea a hotărît ca planul m.t.o. pe acest an să fie aplicat la timp în procesul de producție, d­ezășuind astfel îndeplinirea integrală a tuturor sarcinilor primului an din cincinal. Florian HOȚUPAN corespondent Fșarm AZI ȘI MIM­E: A Xl-a sesiune științifică a cadrelor didactice din Institutul de construcții-București Astăzi la ora 16 se deschid, în localul din Bd. Republicii nr. 176, lucrările celei de a Xl-a sesiuni științifice a cadrelor didactice din Institutul de construcții—București. Lucrările se vor desfășura paralel în cadrul a 3 simpozioane: științe sociale (11 comunicări), probleme actuale în domeniul mașinilor folosite în industria construcțiilor (22 de comunicări), probleme actuale cu privire la instalații electrice în construcții (7 comunicări). I­I RITMIL­­ I­ CIHUN­LII Asigurarea condițiilor tehnico-organizatorice necesare realizării sarcinilor pe anul 1966 —• o problemă de masă Lucrări in valoare de 7 milioane de lei peste plan Cu multă însuflețire, inginerii, tehnicienii și munci­torii din cadrul I.S.C.M.—Brăila participă la dezba­terea cifrelor de plan pe anul 1966. Experiența de pînă acum­ va fi folosită în mod creator. Propunerile făcute deschid perspectiva reali­zării înainte de termen a obiectivelor ce trebuie puse în funcțiune — mașinile de hîrtie 1 și 2, celuloză nealbită și albită, fabrica de cartoane — etapa a II-a, mărirea capacității de preparare a apei adaos, două cazane la C.E.T. II A, 600 de apartamente ș.a. Angajamentele harnicilor constructori, instalatori, mentori exprimă dorința fierbinte a întregului colec­tiv de a nu-și precupeți eforturile pentru realizar­ea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului. In numele colectivului de la șantierul I.M.B., ing. Ion Dobre și-a luat angajamentul să realizeze, în primul trimestru, un volum de lucrări de 7 000 000 de lei peste cel planificat. Ing. Sergiu Nazarie, ing. Ana­­tolie Oțelea și mulți tehnicieni și muncitori au făcut propuneri prețioase pentru o mai bună organizare a șantierelor. I.E.R.U.C.M.T. a fost criticat cu asprime ; sarcinile ce revin autocoloanei acestei întreprinderi in efectuarea transporturilor trebuie privite cu toată seriozitatea, iar ing. Ștefan Avram nici pe departe nu a epuizat mijloacele ca să pună la punct această­­ problemă. O aprovizionare judicioasă, după un grafic centralizat — aceasta este dorința exprimată de ing. Traian Ica, de Dumitru Anton și de alți constructori. Ion MARIN corespondent Propuneri eficiente Realizările pe anul 1965 ale șantierului nr. 603 (între­prinderea de construcții-montaj nr. 6)—Craiova, se con­cretizează în darea în exploatare a unei serii de obiective la întreprinderea de prefabricate din Craiova, printre care : secția tuburi de beton, linia de spalieri pentru viță de vie (cu 3 luni înainte de termen), hala centralei de preparare a betonului, precum și lucrări auxiliare. Hărnicia colectivului s-a remarcat anul trecut și prin depășirea cu 5 la sută a sarcinii planificate la producti­vitatea muncii. Adunarea de dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1966 a prilejuit analizarea amănunțită a activității din anul trecut, scoțîndu-se în evidență și deficiențele care s-au manifestat, cu scopul de a nu fi repetate în acest an. Astfel, s-a subliniat în discuțiile purtate că nu întot­deauna s-a defalcat planul operativ pe obiective și for­mații de lucru ; a fost criticată proasta utilizare a beto­nierelor (numai în proporție de cca. 60 la sută) și a altor utilaje. S-a mai pus accentul pe aprovizionarea ritmică a punctelor de lucru cu materiale, în așa fel încît să se înlăture chiar cea mai mică stagnare în producție. Ion Buzatu, șeful unei brigăzi de fierar-betoniști, a propus să se organizeze confecționarea centralizată a armăturilor, care apoi să fie transportate, după necesi­tate, la punctele de montaj. In acest fel va crește produc­tivitatea muncii, se va îmbunătăți calitatea lucrărilor și, îndeosebi, se va obține o însemnată economie de oțel­­beton. Ing. Emil Țugui, inginer-șef adjunct al I.C.M. nr. 6, a recomandat ca la lucrările de finisaj să se introducă tencuirea mecanizată. S-au mai făcut numeroase propuneri pentru îmbună­tățirea activității pe anul 1966, care vor fi incluse în planul de măsuri tehnico-organizatorice al șantierului. Prin organizarea superioară a producției Un bun prilej de analiză a realizărilor obținute și a deficiențelor care frînează încă desfășurarea normală a activității pe șantiere a constituit, și pentru colectivul Trustului regional de construcții—Bacău, dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966. In cuvîntul său, ing. Aurel Ruset, directorul trustului, a arătat că datorită eforturilor susținute depuse de con­structori, sarcinile valorice cumulate pe șesenal au fost realizate încă de la 8 decembrie; sarcina de creștere a productivității muncii în șesenal a fost și ea îndeplinită, prin extinderea metodelor industriale de lucru și prin creșterea gradului de mecanizare ; economiile peste plan la prețul de cost echivalează cu cca. 400 de apartamente. Printre obiectivele cele mai importante date în folosință în cei 6 ani se numără cca. 6600 de apartamente în diverse orașe ale regiunii, case de cultură la Bacău, Bu­­huși, Piatra Neamț, Adjud, 18 școli cu peste 260 de săli de clasă, alimentări cu apă la Piatra Neamț și Roman, rețele de gaze și canal, obiective industriale, agrozooteh­nice, comerciale etc. O linie ascendentă a urmat calitatea lucrărilor. „Putem afirma — a spus vorbitorul — că astăzi colec­tivul nostru cuprinde muncitori bine calificați, care execută lucrări de calitate superioară ; deficiențele care mai apar depind în mare măsură de calitatea materia­lelor utilizate, de condițiile de lucru pe care le creăm. Trebuie să organizăm în așa fel producția, încît să eli­minăm toate posibilitățile de greșeli în execuție. Pentru aceasta, planul de măsuri tehnico-organizatorice pe anul 1966 cuprinde numeroase măsuri concrete­. Se prevede ca productivitatea muncii să crească față de 1965 cu peste 10% — sarcină ce se va realiza prin organizarea superioară a producției, reducerea timpului de lucru neproductiv, creșterea gradului de industria­lizare a lucrărilor prin dotarea șantierelor cu noi utilaje. Sporul de producție și reducerea prețului de cost se vor realiza în cea mai mare parte prin creșterea produc­tivității muncii, concentrarea forțelor de producție pe șantiere în vederea scurtării duratei de execuție și pre­dării eșalonate a obiectivelor, folosirea utilajelor la indici mai ridicați, micșorarea cheltuielilor neproduc­tive și evitarea producției în salturi, îmbunătățirea calității lucrărilor va constitui și în 1966 un obiectiv central al activității trustului. Dintre măsu­rile organizatorice preconizate menționăm modernizarea actualelor stații de mortare și betoane (prin sortarea agregatelor și dozarea automată a cimentului și a apei), prepararea centralizată a vopselelor, extinderea folosirii placajelor de fațade, mărirea exigenței la recepția cali­tativă a materialelor, sporirea sarcinilor laboratorului central și ale celor de șantier, ridicarea nivelului de cu­noștințe profesionale ale unui mare număr de muncitori, stimularea celor care dau lucrări de bună calitate și sancționarea pentru nerespectarea normativelor și stan­dardelor, difuzarea condițiilor minime de execuție pînă la echipe și muncitori. Dintre dificultățile mai importante ce au fost scoase în evidență menționăm insuficiența în unele perioade a mijloacelor de transport puse la dispoziție de I.R.T.A., calitatea nesatisfăcătoare a unor materiale (tîmplărie, cărămizi, confecții de beton) livrate de unități republi­cane și locale, lipsa de preocupare a unor beneficiari pentru asigurarea documentațiilor, influența negativă a fluctuației cifrelor de plan etc. In comparație cu alți ani, 1966 găsește Trustul regional de construcții—Bacău cu fronturi mai largi de lucru și documentația asigurată în proporție de 55—60%. Sfatul popular regional a predat pînă în prezent peste 85% din documentația lucrărilor de locuințe, astfel că azi se află în lucru cca. 700 de apartamente — mai mult de jumătate din sarcina de dare în folosință pe întregul an. Sunt însă beneficiari, ca Trustul S.M.T., C.S.V.P A. și UCECOM, care nu au prezentat încă nici un fel de documentații. ing. Constantin ACIOBANIJEI corespondent O defecțiune ? Nu. La Fabri­ca de geamuri­ Tîrnăveni cali­tatea produselor este urmărită cu mare atenție: în fotografie, maistrul Teo­dor Libeg măsoară grosimea unei foi de geam în deplină concordanță cu posibilitățile Peste 700 de lucrători ai Fabricii de obiecte sanitare din porțelan din București au dezbătut, de curînd, cifrele de plan pe 1966. In deplină concor­danță cu posibilitățile și hărnicia tînărului colectiv — care in 1965 a depășit cu 10,9 °/o prevederile la valoarea producției globale și cu 5,50 °/o la producția marfă — sarcinile pen­tru acest an sunt mobi­lizatoare. Astfel, pro­ducția fizică la obiec­te sanitare va spori cu 4,8 °/o față de realiză­rile din 1965, iar la placaje ceramice — cu 15,7Vo. Cu prilejul discutării noilor sarcini, numeroși muncitori, ingineri, teh­nicieni — printre care turnătorul G. Dumitru, maistrul Ion Minea, controloarea de calitate D. Monea, ing. A. Di­­nescu ș.a. — au făcut propuneri valoroase, privind îmbunătățirea condițiilor de muncă și a calității produselor. O parte dintre acestea au fost adăugate celor 31 de măsuri pe care le prevede planul m.t.o. : procesului perfecționarea tehnologic la ardere, a manoperei la retușarea pieselor, a sistemului de încărcare a placajului ceramic pe benzile de ardere, etc. Muncind cu elan, a­­plicînd în practică toa­te măsurile preconizate, colectivul, de la F.O.S.P. își va putea respecta cu cinste angajamente­le luate­ de a depăși cu 1,5 °/o planul la va­loarea producției globa­le și marfă. 4$

Next