Constructorul, iunie 1966 (Anul 18, nr. 856-859)

1966-06-04 / nr. 856

GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUS­TRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE IN­DUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUC­ȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XVIII — NR. 856­4 pagini 25 bani Redacția ți administrația i București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon : 15.19.21-15.10.92 Aspecte ale productivității muncii la organizațiile de construcții locale Documentele Congresului al IX-lea al P.C.R. prevăd ca în con­strucții, productivitatea muncii să crească pînă la sfîrșitul anului 1970, cu peste 30 °­ o față de nivelul atins în 1965. Îndeplinirea acestei sarcini necesită să se ia măsuri corespunzătoare încă din primul an al cincinalului, de către toate organizațiile de construcții­­montaj, indiferent de subordonarea lor. Sporul de productivitate se va obține prin creșterea gradului de in­dustrializare, extinderea unor metode avansate de lucru, dotarea șantierelor cu noi utilaje și, mai ales, prin organizarea științifică a producției. Gradul de industrializare în con­strucții crește an de an, ceea ce se o­­glindește în producția de prefabricate, care în acest an va fi mai mare cca. 6 la sută decât cea realizată cu în 1965. Metodele avansate de lucru de înaltă productivitate, cum este cea a utilizării cofrajelor glisante, se extind din ce în ce mai mult. Pe șantiere intră lună de lună utilaje noi, datori­tă cărora va crește indicele de­ meca­nizare a unor lucrări și se vor meca­­niza noi procese de lucru. O atenție deosebită se acordă, în a­­cest an, organizării științifice a pro­ducției. Importanța acestei probleme și rezultatele ce se pot obține au fost accentuate în dezbaterile primei Con­sfătuiri pe țară a lucrătorilor din construcții. In cadrul aproape tuturor organe­lor centrale tutelare de organizații de construcții, ca și în cadrul acestor or­ganizații, au fost constituite colective de specialitate care să șantiere metode pentru analizeze pe organizarea producției și a locurilor de muncă, pentru folosirea deplină a tuturor for­țelor de producție, astfel încît să se obțină o productivitate ridicată. Organizațiile de construcții subor­donate comitetelor executive ale sfatu­rilor populare, care au de executat majoritatea clădirilor de locuit și a construcțiilor social-culturale, lucră­rile de gospodărie comunală a orașe­lor și centrelor muncitorești, precum și lucrări industriale de interes local, vor executa în acest an peste un sfert din totalul producției de construcții­­montaj. Pentru obținerea unei produc­tivități cît mai ridicate, încă de la în­ceputul anului în cadrul fiecărei or­ganizații și pe fiecare șantier important s-au întocmit planuri mai de măsuri tehnico-organizatorice speci­fice, care în general se axează pe creș­terea gradului de industrializare, pe mecanizarea sporită a unor procese de lucru, pe centralizarea mai accentuata a executării unor operații și pe orga­nizarea mai bună a șantierelor și locurilor de muncă. Astfel, în acest an s-a extins uti­lizarea panourilor mari în construc­ția de locuințe în cadrul T.R.C.­Olte­nia (pe șantierul Brazda lui Novac, din Craiova, unde e prevăzută executarea a aproape 1 000 de apartamente), al T.R.C.­Banat (pe șantierul orașului nou Orșova) etc. Cofrajele glisante, la executarea clădirilor de înalte și a unor obiective cum locuit castelele de apă, sunt folosite de sunt a­­proape toate organizațiile de con­strucții locale. Un aport însemnat la creșterea pro­ductivității va aduce sporirea prevă­zută a gradului de mecanizare com­plexă — a terasamentelor cu 11% față de planul din anul trecut, a betoane­­lor cu 17%, a manipulării agregatelor­­ cu 6%. In același scop, planul tehnic de stat prevede și creșterea productivi­tății unor utilaje importante, cum sînt excavatoarele — cu 5,5%, maca­­ralele-turn — cu 14%, automacaralele —■ cu 6%. Intrucît este cunoscută influența pe care buna desfășurare a producției o are asupra nivelului productivității, majoritatea organelor tutelare ale or­ganizațiilor de construcții locale au luat măsuri pentru lărgirea frontu­lui de lucru și pentru asigurarea cu proiecte a șantierelor. Condițiile create și modul în care au fost valorificate au condus, pe an­samblu, la depășirea cu 4,5% a pro­ducției planificate pe primele luni ale anului. In același timp, măsurile teh­nico-organizatorice aplicate au făcut ca și sarcina de plan la productivi­tatea muncii să fie îndeplinită și de­pășită de unele organizații de con­strucții locale. Rezultate bune în ce privește îndeplinirea planului de pro­ducție și al productivității au obți­nut T.B.C.-urile Bacău, Brașov, Cri­­șana, T.C.E.H.-Constanța etc. Pe ansamblul organizațiilor de con­strucții locale, productivitatea muncii nu a fost însă îndeplinită ; totodată, deși categoria lucrărilor pe care le execută aceste unități este destul de asemănătoare, s-au înregistrat reali­zări cu diferențe între diversele or­ganizații de construcții, în ce privește nivelul productivității valorice, de peste 50%. I­a T.R.C.­Brașov, conducerile trus­tului și grupurilor de șantiere s-au ocupat îndeaproape de organizarea producției. Planul de măsuri tehnice­­organizatorice și proiectele de orga­nizare a șantierelor prevedeau meca­nizarea pe scară întinsă a proceselor de muncă, centralizarea executării be­­toanelor și a altor procese de lucru, utilizarea de sisteme industriale — panouri mari, cofraje glisante etc. Ca urmare a aplicării consecvente a mă­surilor preconizate, productivitatea muncii în valoare absolută, realizată în primele luni, este cea mai ridicată față de toate celelalte organizații de construcții locale. în general, pro­ductivitatea nu s-a obținut în detri­mentul calității, aceasta fiind bună la majoritatea grupurilor de șantiere. Trebuie însă menționat că la grupul de șantiere nr. 2-Sibiu, care în gene­ral execută lucrări de calitate satis­făcătoare, s-au înregistrat în acest an unele regrese din acest punct de vedere (fundațiile la unele blocuri din Sibiu). Rezultate bune au obținut, atît în ce privește îndeplinirea planului de pro­ducție cit și nivelul productivității,­­ constructorii de la T.R.C.-Bacău. A­ceasta organizație obține an de an re­­zultate bune în ce privește nu numai indicii valorici, dar și calitatea lu­crărilor și ritmul executării categoriei ing. M. WEINTRAUB șef de sector tehnic în C.S.C.A.S. IConstmare In pag­a 4-a) INFORM­AT 1 I ■ _'■___________ ' ■ ■ .....— In discuția deputaților, sistematizarea satelor Din­ fiecare 10 case existente în satele raionului Bacău, una este construită în ultimii ani. Această intensă activitate de construcții din fondurile populației, care de­monstrează creșterea veniturilor și a nivelului de trai al țărănimii cooperatiste, trebuie dirijată în funcție de perspectivele dezvoltării agriculturii socialiste, de viitorul profil economic și social al între­gului raion. De aceea, Sfatul popular al raio­nului Bacău a analizat, într-o recentă­ sesiune, u­nere probleme legate de sistematizarea satelor. In prezent, pe teritoriul raionu­lui există 247 de localități rurale, cu o medie de cîte 565 de locui­tori. Din studiile inițiale rezultă că prin dezafectarea treptată a satelor îndepărtate de centrele de producție agricolă și cu puțini lo­cuitori, se va putea ajunge într-o primă fază la o populație de 840, iar în a doua fază — la 1200—1300 de locuitori pe localitate. Aceasta va crea condiții pe­ntru dezvolta­rea celor 100—110 sate rămase, pe baza unor planuri de sistematizare realiste, pentru adoptarea unui regim de construcție și crearea dotărilor social-culturale, tehnico­­edilitare și de deservire care să apropie, treptat, condițiile de lo­cuit ale țărănimii de cele de la oraș, în cuvîntul lor, deputații au arătat că această acțiune, a cărei importanță a fost subliniată de conducerea partidului, este aș­teptată cu interes de populația satelor, care-i va acorda tot spri­jinul. S. SONNTAG corespondent Manifestări pe linia documentării tehnice In­sula Institutului politehnic din Timișoara a avut loc o con­sultare colectivă a specialiștilor în construcții din regiunea Banat, organizată de Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare. Obiectul dezbaterii au fost: problemele și perspecti­vele transmiterii experienței tehni­ce românești și străine prin Bule­tinul de informare tehnică — pu­blicație documentară­­ de sinteză a C.D.C.A.S. Numeroși ingineri și arhitecți ■— proiectanți, constructori, cerce­tători și cadre didactice din în­vățământul superior — au eviden­țiat lucrările din regiunea Banat la care au fost aplicate soluțiile tehnice prezentate în paginile pu­blicației, făcînd în același timp sugestii de îmbogățire a tematicii acesteia. Direcția de sistematizare, arhi­tectură și proiectarea construcții­­lor­ Ploiești, în colaborare cu La­boratorul central de cercetări pentru lacuri și cerneluri din București, au organizat o consfă­tuire cu proiectanții și construc­torii din regiunea Ploiești, în legă­tură cu aplicarea corectă, pe scară largă a vopselelor emulsionate și a altor produse de vopsire intro­duse recent în fabricație sau afla­te în studiu la S.C.C.L.C. Constructorii de la Direcția monumentelor istorice, din cadrul CS.C.AS., au poposit și la Tîrgoviște. Biserica Domnească a devenit șantier. Fiecare zid, fiecare detaliu este tonificat cu grijă, cu migală. In fotografie : Turnul Chin­diei prins în schele, COFRAJE SPAȚIALE METALICE RULANTE LA BLOCUL 72 DIN ANSAMBLUL DE PE BD. ARMATEI POPORULUI, AL I.C.M. NR. 5, DIRECȚIA GENERALĂ DE CONSTRUCTII-MONTAJ A SFATULUI POPULAR AL ORAȘULUI BUCUREȘTI EXPERIMENTEAZA O NOUĂ METODA DE EXECUȚIE A STRUCTURILOR DE REZISTENTĂ LA BLOCURILE DE LO­CUINȚE, PRIN FOLOSIREA COFRAJELOR SPAȚIALE METALICE RULANTE. Procedeul constă din cofrarea com­pletă a pereților și planșeelor unui tron­son nivel (4 apartamente), cu ajutorul unor celule metalice asamblate între ele prin înșurubare, pe căi de rulare. In timpul cofrării se introduc în structură carcasele prefabricate de armături, in­stalații, goluri de uși, ventilații etc. Betonul se toarnă în stare plastică la pereți și plastic-vîrstoasă la planșee, iar întărirea lui este accelerată de instala­ția proprie de încălzire a cofrajelor me­talice, legată la rețeaua de termoficare a blocului. După turnarea primului tronson de la parter s-au tras primele concluzii asupra sistemului de lucru, făcîndu-se inter­venții în special la instalația de încăl­zire (care nu asigura etanșeitatea legă­turilor la tur-retur între celule), la fixa­rea tiparelor în timpul turnării. La reluarea turnării s-a putut rea­liza cu deplin succes următorul ciclu de producție, cu o formație de 30 de oameni și cu 2 macarale-turn M.T. 40 : — cofrare-armare 16 ore —­ betonare ,­­ 8 .*ore — întărire 12 ore — decofrare și transport 12 ore Total : 48 ore ceea ce înseamnă un ritm de 2 aparta­mente pe zi. Noul procedeu va permi­te însă, după repetarea mai multor tur­nări, micșorarea timpilor de lucru, pînă la realizarea unui ciclu total de 24 de ore, adică 4 APARTAMENTE PE ZI. După decofrare se montează panou­rile mari de fațadă, complet finisate din fabrică, iar în interior intră direct la lucru zugravii. Avantajele acestui nou sistem de lu­cru sunt multiple: a se exclude în totalitate materialul lemnos , se du­blează productivitatea muncii , se e­­limină în totalitate tencuielile , per­mite executarea structurilor de rezis­tentă,, fără dificultăți, pe timp frigu­ros , instalațiile electrice, golurile de uși, ventilații etc. se lasă in beton din timpul turnării, la poziția exactă din proiect. ing. Vasile POPESCU inginer-șef adjunct al I.C.M. nr. 5­­ * București Preocupări la I.C.M. nr. 1-București pentru pre­gătirea viitorilor muncitori calificați • Consumurile (p. 3) La noua fabrică de ciment de la Târgu-Jiu : progrese în atingerea parametrilor proiectați • Neglijențe care îngreuiază lucrările de irigații cu tuburi de azbociment (p 3) Greșeli la descărcarea, manipularea, depozitarea și montajul tuburilor • Efectul industrializării construcțiilor: creșterea substanțială a productivității muncii (p. 4) Folosirea prefabricatelor la grupul de șantiere nr. 3-Roman al T.R.C.-Bacău • Premiile C.S.C.A.S. pe anul 1965 (p. 4) Colective premiate pentru realizări deosebite in sistematizare, in proiectarea de investiții, de clă­diri, elemente și detalii tip, in execuție ÎN ACEST NUMĂR: • In preajma examenului de absolvire (p. 2) De cîteva zile, în cadrul I.I.L. Valea Ialomiței din Pucioasa a intrat în funcțiune o modernă fa­brică de teracotă, cu o capacitate de 2 000 000 cadre an. în locul unui atelier rudimentar, se intimpină acum o construcție elegantă, luminoasă , adăpostește birourile, vestiarele, laboratorul și, bineînțeles, spațiile de producție. Bucuroși de oaspeți, ing. Longin Diaconescu, inginerul-șef al între­prinderii și Dumitru Stănculescu, șeful de unitate, prezintă cu lux de amănunte fluxul tehnologic, agregatele, tînărul colectiv de muncă abia înjghebat și perspec­tivele noii unități industriale. Concepția modernă care a stat la baza realizării fabricii face ca totul să apară simplu, firesc. La prepararea pastei de bază se folo­sește argila roșie extrasă din ca­riera aflată în imediată vecinătate, în combinație cu 20% argilă de Medgidia, tip T. Prezența unui exca­vator dotat și cu echipament de buldozer — în carieră, a benzilor transportoare, a unui malaxor biax, a unei prese cu melc tip „Cioca­nul“ face ca la obținerea calupu­rilor pentru fasonare să se înre­gistreze un consum minim de ma­noperă. Angola se prepară din ni­sip cuarțos de Vălenii de Munte și argilă de Medgidia, tip H. Aceasta, ca și materialul pentru glazură, se pregătește cu ajutorul unor instalații de mare productivi­tate. Pentru tipărirea mecanică, fabri­ca dispune de 3 prese pentru ta­ble și una pentru colțuri. Piesele or­namentale, soclurile și cupola se vor executa, deocamdată, manual. Pregătirea produselor pentru ar­dere se face într-un uscător-tunel cu trei canale. Așezate pe un că­rucior etajat, ele parcurg tu­nelul, lung de­ 40 de m, în 24 de ore. Urmează glazurarea, care se efectuează cu un pistol de vopsit, prevăzut cu electrocompresor, 8 ore de zvîntare, și cahlele, așezate pe plăci de șamotă, iau drumul celor 6 cuptoare-tunel, lungi de 16 m, prevăzute cu câte 3 canale; trecerea prin zonele de preîncăl­­zire, ardere și răcire durează 22—24 de ore. Drept combustibil, la uscare ca și la ardere, se folo­sește gazul metan. Noua fabrică a fost executată de T.R.C.-Ploiești, după proiectul elaborat de D.S.A.P.C.-Ploiești. Asistența tehnică în timpul exe­cuției și al temperării cuptoarelor a fost asigurată de fabrica „Re­cord“—Sibiu, prin maistrul Andrei Kloss, iar pregătirea profesională a muncitorilor s-a făcut la între­prinderile ceramice „7 Noiembrie“ —București, „1 Mai“-Bucov ș.a Producția noii unități industria­le va cuprinde, deocamdată, 4—5 modele simple, cu linii moderne, executate în culorile maro, galben, albastru și vernil. Maiștrii teraco­­tiști de la Pucioasa, animați de do­rința de a satisface la un nivel tot mai înalt cerințele beneficia­rilor, au pornit la muncă, cu hotă­­rîre și încredere. A. CÂMPEANU LA PUCIOASA Fabrică modernă de teracotă Vedere generală a fabricii Cele 6 cuptoare-tunel de ars cahle Se toarnă betonul la fundația furnalului de 1700 mc Un grup de lucrători de la întreprinderea de construcții și montaje side­­rurgice-Galați a început turnarea betonului la fundația furnalului de 1700 mc, din cadrul combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej". In cadrul complexului de lucrări s-au realizat 50 000 mc de exegrații, 580 de piloți Franki, montarea a 680 t de armături. Volumul de beton al fundației va fi de 8 000 mc. Turnarea se va face în straturi de 1,5-2 m și se va încheia în numai 45 de zile. S. TELEMAC corespondent Aspect de pe amplasamentul viitorului furnal de 1 700 mc în curînd, și elevii școli­lor profesionale din sectorul construcții își vor încheia activitatea perioadei de învă­­țămînt pe 1965-1966. Unii vor pleca în vacanță, alții, cei din ultimul an, se vor pre­zenta în fața comisiilor de examinare. Și, apoi, după un scurt timp de odihnă, se vor reîntoarce la locurile de muncă de pe șantiere sau în fabrici, unde se familiariza­seră deja în anii efectuării practicii. De astă dată, însă, în calitate de muncitori, cu diploma în buzunar, în locul lor, școlile vor primi pe noii elevi din anul I, reușiți la examenul de admitere. Cunosc oare tinerii candi­dați încotro să-și îndrepte pașii ? Meseria aleasă e re­zultatul unei hotărîri spon­tane sau e legată de o aptitu­dine ? Iată întrebări pe care trebuie să și le pună condu­cerile școlilor profesionale din sectorul nostru în această lună. De felul cum a fost popularizată școala depind și rezultatele. ȘCOALA ȘI... Pe strada Violetelor din orașul Pitești, Grupul școlar de construcții ocupă un spa­țiu mare. Intr-o curte, care cuprinde cîteva hectare, s-au înălțat acum cîțiva ani pri­mele clădiri. De atunci, școa­la s-a dezvoltat mereu. Azi, ea constituie o puternică „pepi­nieră“ de creștere a mii și mii de muncitori și tehnicieni pentru sectorul construcții din regiunea Argeș. Condițiile de cazare, hrană și învățătură sunt excepționa­le : săli de clasă spațioase, la­boratoare și ateliere dotate cu aparatură și utilaje moderne, cămine confortabile, curate. Clubul, o bibliotecă cu peste 10 000 de cărți beletristice și tehnice, o bază sportivă, insta­lația de radioamplificare, două televizoare completează posibilitățile de dezvoltare in­telectuală și fizică, a viitorilor tineri muncitori și tehnicieni. Firește că aceste condiții materiale nu și-ar atinge scopul dacă în cadrul grupului școlar n-ar activa și un corp didactic care muncește cu pa­siune. De la maistrul instruc­tor pînă specialitate, la profesorul de elevul găsește sprijin și o îndrumare com­petentă pentru pregătirea sa profesională. Mulți dintre absolvenții școlii, datorită dez­voltării dragostei pentru în­văț*­ură de către dascălii lor, s-au înscris, după intrarea în timpul muncii, la liceu — cursurile serale sau fără frec­vență. Un singur exemplu: din 211 absolvenți (promovați în 1961), 207 au urmat aceas­tă cale. Școala se mai mîn­­drește și cu unii dintre foștii săi elevi, ca dulgherii Alexan­dru Dolac și Ion Ștefan și alții, care astăzi sint studenți ai facultății de construcții. ...PROPAGATORII EI Chiar din primii ani de exis­tență, Grupul școlar de con­strucții din Pitești s-a făcut cunoscut în aproape toate co­munele din regiune și chiar de peste hotarele acesteia. — Nu era nevoie — ne-a declarat tov. Alexandru Gri­­gore, directorul școlii — să depunem eforturi prea mari pentru atragerea tineretului. Cei mai buni popularizatori ai școlii au fost înșiși elevii noștri. Să vă dau numai cîte­va exemple: îndemnați de elevul Dumitru Niculescu, din comuna Broșteni, au venit să se înscrie la școală cca. 20 de tineri, din comuna Slătioara, prin alți elevi, — peste 30, iar din comuna Dobrogostea, urmînd pilda lui Vasile Ale­­cu, care in curînd va absolvi școala, învață în prezent dife­rite meserii 15 consăteni de-ai săi. — E singurul mijloc de popularizare a școlii ? — Nu. Aproape fiecare cla­să are o brigadă artistică de agitație. In afară de specta­cole in școală, aceste brigăzi se deplasează și in comunele din regiune, unde prin cînte­­ce, tablouri și scenete, fac cu­noscute in rîndurile elevilor școlii generale de 8 ani mese­riile pe care și le pot însuși. O bună parte dintre elevii de astăzi ai școlii noastre au fost influențați și pe această cale să-și aleagă o anumită mese­rie. — Și n-au schimbat-o ? — Au­ fost cazuri foarte rare. De altfel și comisiile, la examenele de admitere, ii a­­jută pe candidați să se în­drepte spre meseriile îndră­gite. Insă tot ele îi selecțio­nează pe cei mai bine pregă­tiți, ținînd seama nu numai de dorința tinerilor. Totuși, dacă un elev din primul an se simte atras de o altă mese­rie i se înlesnește trecerea. Anul trecut, am avut un ase­menea caz. Elevul Gheorghe Teodor, care era înscris la cla­sa de mecanici de utilaje, a cerut să fie trecut in clasa zugravilor. — O predilecție spre o me­serie apropiată de artă ? — Da, t­m­ărul manifestă o oarecare dexteritate la dese­nul de perspectivă... ★ Din cină in cînd, școala este vizitată de foștii săi elevi, “ care astăzi ii fac cinste , sint muncitori de nădejde pe șan­tiere, unii se numără printre fruntașii in întrecerea socia­listă, au ajuns șefi de echipă sau de brigadă, iar alții chiar maiștri. La invitația școlii, ei stau de vorbă cu elevii din primii ani, cărora le împărtă­șesc din experiența lor at­it din punctul de vedere al apro­fundării cunoștințelor teoreti­ce, cit și al măiestriei căpăta­te in exercitarea meseriei. Aceste întilniri constituie un puternic imbold la învățătură pentru actualii elevi. Nu e de mirare, astfel, că la această școală se prezintă în fiecare an cite 3—4 candidați pentru un singur loc. In prezent, conducerea șco­lii a luat toate măsurile ca examenele de absolvire să se desfășoare in cele mai bune condiții și totodată să se facă pregătirile pentru primi­rea in școală a noii promoții. De altfel, programul a și fost schițat pentru viitorii elevi: in primele zile vizite pe șan­tiere, întilniri cu absolvenții, iar in cămine și ateliere cu­rățenie și ordine exemplară. Se pregătește, de asemenea, tradiționalul panou „Bine ați venit !“ M. NEGREANU sunt II Un nou ansamblu in Balta Albă monolit, I.C.M. nr. 4 are de exe­cutat aici blocurile din panouri mari, avînd sarcina de a preda anul acesta 855 de apartamente ; restul vor constitui frontul de lucru pe anul 1967. Ansamblul va fi dotat cu un complex comercial, 2 școli cu cite 16 săli de clasă, un dispensar cu 4 circumscripții, puncte termice, un cinematograf, parcaje auto, lu­crări tehnico-edilitare. De aseme­nea, se va amenaja un parc cu bază sportivă. Concomitent cu lucrările de ba­ză se execută și organizarea de șantier. Pînă în prezent s-au mon­tat 3 barăci metalice pentru mun­citori (prevăzute cu dulapuri), 2 barăci pentru birouri, 2 șoproane pentru dulgheri, drumuri de acces pentru trailere, căi de rulare pen­tru macarale și altele. Montajul panourilor mari se exe­cută în paralel cu 5 macarale, în două schimburi. El a și fost terminat la primele blocuri, iar luna aceasta va începe montarea panourilor la alte 4 blocuri. Finisajul exterior al clădirilor prezintă îmbunătățiri față de lu­crările executate anterior. Panou­rile mari de fațadă sunt prevăzu­te cu plăcuțe ceramice colorate sau mozaic spălat din pietriș mă­runt de rîu. Blocurile A1, A2 și A3 vor fi terminate în cinstea zilei de 23 August. In colaborare cu sub­­antreprizele s-au întocmit grafice conducătoare de execuție, care prevăd o desfășurare ritmică a lucrărilor. In urma experienței acumulate pe șantierul Berceni-Sud, între­prinderea noastră continuă să lu­creze pe loturi specializate, prin aceasta asigurindu-se intensifi­carea ritmului de execuție, spe­cializarea personalului tehnic și a formațiilor de lucru, folosirea in­tensivă a utilajelor grele, îmbună­tățirea calității lucrărilor prin recep­ția lor pe faze între loturile spe­cializate. Matei ANGHEL corespondent In a doua jumătate a lunii martie, șantierul 2 al I.C.M. nr. 4 (D.G.C.M.B.) a început lu­crările­ de organizare pentru exe­cuția­­ unui nou ansamblu de lo­cuințe în Capitală: C­V 1 a — C­V 1­b din cartierul Balta Albă. Constructorii vor realiza, în în­treg ansamblul C­V, 4266 de a­­partamente, din care 1610 în blocuri, P-1-4 din panouri mari prefabricate și 2656 apartamente în blocuri P-flO din beton armat

Next