Constructorul, iulie 1966 (Anul 18, nr. 860-864)

1966-07-02 / nr. 860

«AZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUS­TRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA SI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE IN­DUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUC­ȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII LImbätä 2 ■. An­I XVIII —Nr. 860 4 pagini 25 bani Redacția și administrația ■ București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon : 15.19.21-15.10.92 I iulie 1966 Constructorul ÎN 1966-1970,­­ Volumul investițiilor centron­­iste din fondurile statului va crește, față de cel din 1961-1965, de 1166 ori . Pentru construirea celor 300 000 de aparta­mente prevăzute, repre­zentând o suprafață lo­cuibilă de 9 milioane mp, se vor aloca fonduri de investiții însumînd 17520 milioane lei . De la 5,6 miliarde lei în 1966, valoarea pro­ducției globale (în prețuri­­ comparabile în vigoare) industriei materialelor de construcții va ajunge, în anul 1970, la 3,5’8,6 miliarde lei . Se va produce o can­titate de ciment de 1 34,2 milioane tone . Investițiile pentru dezvoltarea alocate bazei tehnico-materiale a indus­triei construcțiilor vor re­prezenta 6,6 miliarde lei . Productivitatea mun­cii pe salariat în activita­tea de construcții-montaj va crește cu 30—35,5 la sută „Se poate afirma că actualul plan cincinal al patriei noastre este opera întregului popor, a întregului nostru partid, emanație a gîndirii și înțelepciunii celor ce muncesc ; aceasta dă planului nostru forță și trăinicie, constituie garanția îndeplinirii lui cu succes". (Din Cuvîntul de închidere rostit de Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 27-tovarășul 28 iunie CINCINALUL CHEMARE SPRE PROGRES ȘI PROSPERITATE fost urmărite cu viu interes de oa­menii muncii din toate colțurile pa­triei. Elaborat pe baza liniilor direc­toare stabilite de Congresul al IX- lea al Partidului Comunist Român, noul plan cincinal trasează și concre­tizează căile activității constructive a poporului nostru, consacrată pro­pășirii continue a României socia­liste. Cifrele și măsurile prevăzute în planul pe 1966—1970 îmbină în cel mai înalt grad interesele econo­miei naționale cu interesele fiecă­rui cetățean, apropiind perspectiva luminoasă a vieții de inaltă bună­stare, civilizație și cultură pe care ne-o făurim — desăvîrșirea construc­ției socialiste în patria noastră. Așa cum a subliniat la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al partidului „caracteristica principală a planului cincinal o constituie faptul că el asigură dezvoltarea armonioasă, as­cendentă a întregii economii națio­nale". Această dezvoltare, orientată cu fermitate de politica marxist-le­­ninistă a partidului, se bazează pe o largă mobilizare a resurselor și re­zervelor econom­ice naționale. Parti­­cipând activ la concretizarea preve­derilor planului cincinal, masele largi de oameni ai muncii, un cerc larg de specialiști și oameni de știință, de activiști de partid și de stat au scos la iveală aceste resurse și re­zerve, s-au angajat să nu-și precu­pețească eforturile pentru a le pune în valoare. Ca urmare, în planul cincinal s-au putut majora unele din principalele cifre prevăzute in Di­rectivele Congresului al IX-lea al partidului, s-au putut introduce noi sarcini și obiective, menite să con­tribuie la asigurarea unei mai bune proporționări a dezvoltării diferite­lor ram­uri economice, la asigurarea creșterii și mai viguroase a econo­miei. Aplicarea neabătută a politicii partidului nostru, de continuare a procesului de industrializare socia­listă a țării, își găsește expresia in prevederea ca ritmul mediu anual de creștere a producției industriale să fie de 11,6%, asigurindu-se o dezvoltare mai rapidă a ramurilor hotărîtoare și îndeosebi a construc­ției de mașini, metalurgiei, chimiei și energiei electrice, accelerîndu-se totodată dezvoltarea cantitativă și calitativă a producției bunurilor de consum. Producția agricolă va crește cu 26—32% față de media realizată în ultimii cinci ani. Ridicînd ponderea fondului de acu­mulare în cadrul venitului național la 28,5%, statul nostru va aloca in­vestiții centralizate în sumă de 280,5 miliarde lei, la care se adaugă fondurile ce vor fi investite de co­operativele agricole de producție și de cooperația de consum și mește­șugărească. In repartizarea fondurilor de investiții pe ramurile economiei și ale industriei s-au avut în vedere Marea Adunare Națională a Repu­blicii Socialiste România, întrunită in­ cea de-a V-a sesiune, a aprobat legea pentru adoptarea planului de stat de dezvoltare a economiei na­ționale pe anii 1966—1970. Lucrările marelui stat al țării au Nicolae 1966) utilizarea cit mai eficientă a resur­selor și stabilirea unei concordanțe riguroase între programul de inves­tiții și posibilitățile reale ale econo­miei. In același timp, una dintre ca­racteristicile principale ale cincina­lului este îmbunătățirea repartizării forțelor de producție pe teritoriul țării ; prin amplasarea noilor obiec­tive, se va crea o bază industrială în 70 de raioane lipsite în pre­zent de industrie sau cu o industrie slab dezvoltată. Alături de toți oamenii muncii, lucrătorii din construcții, din proiec­tare, din industria materialelor de construcții au de rezolvat sarcini importante cuprinse în planul cinci­nal. Construcția în condiții de efi­ciență economică maximă a unui mare număr de obiective destinate dezvoltării industriei, agriculturii și transporturilor, asigurării unor con­diții mereu mai bune de locuit, de învățămînt și cultură, de ocrotire a sănătății, de deservire cere aplica­rea neabătută a prețioaselor indica­ții din cuvintarea tovarășului Nico­lae Ceaușescu la Plenara C.C. al partidului, traducerea în fapte a mă­surilor ce rezultă din legea pentru planul cincinal. Un ajutor foarte însemnat pe care l-a dat partidul pentru a înlesni în­făptuirea sarcinilor din întreaga eco­nomie națională, inclusiv din sectoa­rele noastre, îl constituie desfășura­rea pe ani a planului cincinal, de­falcat pe ramuri, pe regiuni, pe fie­care unitate economică, ceea ce creează premise pentru o activitate economică continuu ascendentă, rit­mică, pentru folosirea intensă a ca­pacităților de producție, cu efecte pozitive asupra productivității mun­cii, prețului de cost și creșterii ren­tabilității. Totodată, se asigură con­diții mai bune pentru îndeplinirea exemplară a planului de investiții, problemă centrală a planului cinci­nal. Partidul cere ca folosirea rațională a tuturor­­ umilirilor de investiții, ri­dicarea eficienței economice a noilor construcții, economisirea mijloacelor materiale și financiare să devină o preocupare centrală și permanentă a tuturor ministerelor economice, a fiecărei întreprinderi. Incepind din faza de elaborare a studiilor tehnico­­economice și a proiectelor și pină la darea in exploatare a fiecărei construcții, sîntem datori ca — în strînsă colaborare cu beneficiarii — să urmărim cheltuirea cit mai chib­zuită a fondurilor statului prin ale­gerea celor mai raționale soluții și printr-un înalt nivel de gospodărire în execuție, să îmbunătățim organi­zarea muncii pe șantiere în vederea (Continuare in pag. a 3-a) Grinzi-canal de 18 m deschidere Trustul nr. 5 construcții-montaje din Brașov, (prin șantierul 502) exe­cută, la întreprinderea „6 Martie“ din Sigh­i,Ivfra, o naia pentru țesato­­rie, din elemente prefabricate din beton armat. Structura de rezistență (proiect I.P.I.U.) a acestei hale fără lumina­tor, avînd o deschidere de 18 m și traveea de 12 m, este alcătuită din următoarele elemente prefabricate : fundații tip pahar, stîlpi prefabri­cați, grinzi principale tubulare și grinzi secundare. Grinzile principale, formate din cite 6 elemente (fiecare element cîn­­tărind circa 5,5 t) executate în ate­lier, sînt asamblate prin precompri­­mare la sol, pe șantier, alcătuind în­ final grinzile—canal de 18 m (față de 15 m la hala similară, executată recent la Iași), care apoi sînt mon­tate pe stîlpi cu ajutorul­ unei autoi­­macarale K 401. Ele servesc drept canal de circulație a aerului ne­cesar condiționării halei de fabri­cație. Pentru refularea aerului con­diționat în hală s-au prevăzut fante în pereții și talpa inferioară a grin­zii. în partea superioară sunt pre­văzute, de asemenea, goluri de 25 X 53 cm, necesare rezemării panelor de 12 m peste care vin montate fîșii cu goluri. Stîlpii prefabricați s-au turnat pe șantier,­ din beton armat marca B 200. Text și foto : Al. ROBESCU corespondent in sectorul de construcții al sfaturilor populare Pînâ la calcularea datelor cu privire la realizările semestriale, prezentăm o succintă trecere în revistă a rezultatelor obținute de unele organizații de construcții ale sfaturilor populare, în primele 5 luni ale anului, în realizarea planului producției globale (cifre definitve) i • T.B.C.-Bacău : 128,4%. După cum s-a mai anunțat în gazetă, planul semestrial a fost realizat cu 26 de zile mai devreme. Rezul­tate bune s-au obținut și în înde­plinirea planului de punere in funcțiune. • T.C.E.H.-Constanța : 125,8%­. Producția realizată peste plan în 5 luni reprezintă mai mult decit cea planificată pe luna mai. • T.R.C.-Galați : 118,4%. În apri­­lie-mai s-au realizat peste 54% din totalul producției din cele 5 luni. • T.R.C.-Ploiești : 111%. Planul valoric pe această perioadă la lo­cuințe a fost depășit cu peste 7 milioane de lei. Dar punerea în funcțiune decurge cu totul nerit­mic... • T.R.C.-Crișana : 110,87%. Echi­valentul a circa 40 de din sarcina anuală: procente • T.R.C.-Suceava : 104,7% (forte proprii - 100,9%). Sarcina la pro­ductivitatea muncii n-a fost rea­lizata. • T.R.C.-Cluj : 104,6%, în luna iunie a fost dată în folosință o suprafață locuibilă mai mare de­cit în ianuarie-mai ! Față de pla­nul semestrial, s-au realizat în plus 7248 mp de suprafață lo­cuibilă. • T.R.C. - Dobrogea : 103,5% (producție terminală) - cu peste 28 milioane de lei mai mult de­cit în perioada corespunzătoare din 1965. În aprilie-mai s-au rea­lizat 81,2% din planul pe trimes­trul N­. • T.R.C.­Brașov , 102,57%­­ cu o creștere a producției globale de cca. 18 milioane de lei fată de primele 5 luni din 1965. La lo­cuințe s-au realizat 48,83% din sarcina valorică anuală. • T.R.C.-Argeș : volum de lucrări mai mare decit 1 1965, cu 102,56% - in peste 40% ianuarie-mai • T.R.C.-Banat : 101,9% - dar în luna mai doar 96,3%. Au fost predate 317 apartamente pentru sfatul popular regional și 36 lo­cuințe­­ în G.A.S.-uri. • T.R.C.-București : 99,9%. în­deplinirea sarcinilor sporite din perioada următoare este condițio­nată de o considerabilă majorare a forțelor de muncă. • T.R.C.-M.A.M. : 96,7%. Pe luna mai - 94 °­ o , planul n-a fost rea­lizat la nici un grup de șan­tiere. • T.R.C.-Iași : 96,4% (producție terminală) - doar 31,7% din pla­nul anual. • T.R.C.-Maramureș : 95,3%. Sarcina pe luna mai a fost de­pășită, realizîndu-se peste 1/4 din întreaga producție din cele 5 luni. .Succese deosebite, în com­parație cu situația din anii precedenți, s-au înregistrat la T.R.C.-HUNEDOARA. In pag. a 4-a prezentăm unele aspecte interesante din experiența re­­centă­ a acestui trust. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! Sptalul de ia la Hunedoara —a finisaj 700 de paturi, 8 grupuri opera­torii dotate cu echipament din cel mai modern — iată principalele ca­racteristici ale spitalului (unul din­tre­ cele mai mari din țară) ce va fi dat în folosință la Hunedoara. A­­ceastă construcție, care — împreună cu policlinica aferentă (trecerea se efectuează prin intermediul a două pasarele de legătură) — însumează 10 corpuri de clădire, se află acum în stadiu de finisaj atît la interior, cit și la exterior. Noua unitate spitalicească, pro­iectată, de­ I.S.C.A.S., îmbină în mod fericit grija pentru o funcționalitate optimă, un confort sporit — în ma­joritate camere cu pînă la 3 paturi, o sală de conferințe cu cabine de proiecție, stație de oxigen, centrală termică proprie ș.a. — cu eforturile pentru realizarea unui aspect cores­punzător. La fațade, de pildă, placa­jul de cărămidă alternează cu plăcu­țele ceramice glazurate, cu tencuie­­lile cu praf de piatră, intrările fiind subliniate prin ancadramente de marmură. In interior : tavane demon­­tabile din pil melaminat (la cori­doare), zugrăveli cu vinarom, vopsi­torii­ în ulei, cca. 16 000 mp de faian­ță și 13 000 mp de covor pvc, par­doseli din plăci albe mozaicate, în plus, o serie de detalii de marmură și plăcuțe ceramice în holuri etc. Spre deosebire­ de situația de la începutul anului, când se înregis­tra o anumită intțiere, lucrările se află acum cu peste 30 de zile în avans față de grafic. Datorită măsu­rilor luate pentru a se asigura apro­vizionarea ritmică și efectivele ne­cesare (organizate în brigăzi com­plexe și de specialitate), execuția s-a putut desfășura nestingherită, în flux continuu, creîndu-se­­ posibili­tatea ,ca, pînă în luna septembrie, constructorii de la lotul IV (condus de ing. N. Ciupagea) ai întreprinde­rii de construcții siderurgice­ Hune­­doara să realizeze întreaga valoare de plan prevăzută pe acest an. UN EVENIMENT DEOSEBIT IN VIATA CONSTRUCTORILOR Avînd încă vie în amintire imaginea evenimentelor de mare însemnătate în viața clasei noastre muncitoare : aniversarea a 45 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român, Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din România, oamenii muncii de pe șantiere și din fabricile de materiale de construcții întîmpină cu bucurie un nou și însemnat eveniment, Conferința Uniunii Sindicatelor din în­treprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprin­derile de construcții, în zilele de 4—5 iulie, întruniți în Capitală, delegații celor peste o jumătate de milion de constructori, proiectanți, muncitori în fabricile de materiale de construcții vor analiza pe larg activitatea desfășurată de sindicatele din cele două sectoare de activitate, în ultimii ani, în lupta pentru infăptuirea planului de șase ani și vor stabili, în același timp, sarcinile ce le revin în traducerea în viață a mărețului program de construcții din următorii cinci ani, elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. La această conferință, care va constitui un punct de pornire în ridicarea activității sindicale spre o treaptă și mai înaltă, harnicii noștri constructori se prezintă cu un bilanț bogat. A crescut an de an volumul producției pe șantiere și în fabrici, s-au îmbunătățit ne­contenit munca de concepție în proiectare și calitatea producției, a fost creată o gamă largă de sortimente noi de materiale de con­strucții. Ca urmare a muncii creatoare, a spiritului inovator, șantierele de construcții au cunoscut un înalt grad de industrializare, devenind treptat locuri de montaj, iar în fabrici mecanizarea și auto­matizarea cuprind tot mai multe faze ale producției. S-a schimbat cu desăvîrșire aspectul locuințelor, cantinelor și al celorlalte mij­loace de utilitate comună care stau la dispoziția constructorilor. Prin hărnicie și pricepere, constructorii și-au deschis orizonturi noi, lumi­noase. Partidul acordă o înaltă prețuire muncii pline de abnegație a marii armate a constructorilor, iar dovada cea mai elocventă a acestei prețuiri este hotărîrea de a institui Ziua Constructorilor, care se va sărbători în fiecare an în penultima duminică a lunii iulie. Pe baza conținutului noului Statut al Uniunii Generale a Sin­dicatelor din România, care prevede lărgirea considerabilă a atri­buțiilor uniunilor de ramură, Conferința va stabili căile cele mai corespunzătoare care să ducă la îmbunătățirea activității sindicate­lor în organizarea și conducerea întrecerii socialiste, a organizării adunărilor lunare și consfătuirilor de producție, promovarea tehnicii înaintate, îmbunătățirea necontenită a măsurilor de tehnica securită­ții și protecția muncii și a condițiilor de trai ale celor ce muncesc pe șantiere și în fabricile de materiale de construcții. Sintetizînd bogata experiență acumulată de sindicatele din sec­toarele noastre de activitate, în atragerea maselor largi la organi­zarea și conducerea producției, la stimularea și dezvoltarea inițiati­vei lor creatoare, Conferința Uniunii Sindicatelor va fi un puternic îndemn în munca de punere în aplicare a prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C. C. al P.C.R., la Consfătuirea pe țară a constructorilor, care cerea lucrătorilor din construcții să-și îndrepte atenția în direcția sporirii eficienței inves­tițiilor și a organizării științifice a producției și a muncii. Aducînd un fierbinte și tovărășesc salut Conferinței Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții, cei peste o jumătate de milion de lucrători de pe șantiere și din fabricile de materiale de construc­ții își exprimă hotărîrea fermă de a-și consacra toate forțele, în­treaga capacitate creatoare pentru îndeplinirea mărețelor sarcini pe care partidul le-a trasat sectoarelor de construcții și materiale de construcții. Fapte de preț în întrecerea socialistă • Colectivul grupului de șantiere nr. 3 din Roman, al T.R.C.-Bacău, și-a realizat cu 10 zile mai devreme planul producției globale pe semes­trul I ; la 25 iunie a fost îndeplinit și planul fizic. Productivitatea muncii a crescut cu 2,5 la sută. (V. VASILIU, corespondent) • Grupul de șantiere nr. 3 (T.B.C.)­­Brașov și-a îndeplinit sarcina se­mestriala la producția globală la data de 24 iunie. Indicele planificat al productivității muncii a fost depă­șit lună de lună, în medie cu­ 12,05%. In cursul semestrului au fost date în folosință 214 apartamente. • La 28 iunie, colectivul între­prinderii „Izolatorul" din Capitală și-a realizat sarcinile de plan pe semes­trul I la producția globală și marfă. Utilaje­­ numai în contract? Întreprinderea nr. 7 construcții-montaj din Galați execută un vo­lum mare de săpături, umpluturi, compactări, ce necesită un număr însemnat de mijloace mecanizate, închiriate de la Stația nr. 4­ Brăila a Trustului de utilaj greu. Pînă acum citeva­­ luni, întreprinderea au avut ce reproșa T.U.G.-ului. Utilajele solicitate erau reparti­zate la timp, conform prevederilor contractu­ale, iar prin eșalonul de la Galați al Stației nr. 4 diversele defec­țiuni se remediau cu destulă operativitate, fără a ajunge să dău­neze bunului mers al producției. Ba, mai mult, pentru conduce­rea unui număr însem­nat de utilaje au fost asigurate cadre cu o bună pregătire profe­sională, cum sunt exca­­vatoriștii Gheorghe Făi­­naru și Gheorghe Fe­­neșel, conducătorii de automacarale Nicolae Ambrozie și Gheorghe Ciocan. Insă de la începutul trimestrului trecut, în angrenajul activității stației T.U.G. se pare că s-au produs unele rămîneri in urmă, care se fac simțite și in ac­tivitatea șantierelor în­treprinderii gălățene. In lunile mai și iunie nu s-a asigurat schim­bul II la 10, respectiv 9 excavatoare. De ase­menea, de 5 tone automacaraua (indicativ 238.052), din lipsă de șofer-macaragiu, nu poate fi deplasată la toate punctele de lu­cru unde este absolută nevoie de ea. De mai multă vreme, o serie de utilaje — fie că sunt prea uzate, fie că­ s în­treținute și exploatate necorespunzător — pre­zintă dese defecțiuni mecanice. Bunăoară, buldozerul Kirov, folo­sit la lucrările depozi­tului de la Filești, în perioada 1—20 iunie a funcționat numai 68’U din orele-program, iar buldozerul (indicativ 123.137) utilizat la lu­crările conductei subte­rane de alimentare cu apă potabilă a orașului Galați nu a funcționat, in aceeași perioadă, mai bine de 90 de ore. Datorită acestor cau­ze, îndeosebi lucrările de săpături, umpluturi, nivelări, compactări etc. de la blocurile de locuințe, de la faleză, precum și de la prelun­girea străzii Brăilei se desfășoară în prezent intr-un ritm scăzut în comparație cu cel pre­văzut inițial. Conducerea Între­prinderii nr. 7 a sesizat de la început deficien­tele­­ verbal și in scris. I s-a promis că vor fi remediate în cel mai scurt timp — dar a rămas doar cu promi­siunile. Acest lucru a determinat-o să acțio­neze cu mai multă h­o­­tărîre, aplicînd penali­zări pentru nerespecta­­rea obligațiilor contrac­tuale și a condițiilor fundamentale de închi­riere, sesizînd Direcția generală de con­strucții - montaj din M.I.C. pentru a-i acor­da sprijin în această direcție. Curios insă, conduce­rea Stației nr. 4­ Brăila nu a luat și ea măsuri în consecință. In ciuda sesizărilor repetate și chiar a penalizărilor continuă să producă în­treprinderii gălățene a­­celeași greutăți... Ion CENUȘA corespondent Colocviul internațional al U.S A. pe tema locuinței Țara noastră găzduiește primul Colocviu internațio­nal al Comisiei de locuințe a Uniunii Internaționale a Arhitecților, cu tema „Locuința în țările în curs de dezvoltare“. La colocviu participă reprezentanți ai con­ducerii U.S.A., arhitecți și specialiști din diferite țări ale lumii, printre care personalități remarcabile.­­Lucrările colocviului au început miercuri după-amia­­ză. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Henry Jacques Le Morne, președintele colocviului. Au adresat cuvîntul de salut A. Damian, vicepreședintele secției ro­mâne și Nicolae Bădescu, președintele C.S.C.A.S. In ședințele de lucru din 30 iunie și 1 iulie au fost prezentate referatele : Evoluția cerințelor cărora trebuie să le răspundă locuința (Paul Henry Chambart de Saune, Franța), Evoluția și soluționarea investițiilor destinate construcției de locuințe în cadrul dezvoltării naționale și al priorităților acesteia (Duccio Arturo Turin, Anglia). Definirea și evoluția normelor de locuit (Nuno Portas, Portugalia), Evoluția construcției de locuințe în Romania (Marcel Locar, Republica Socialistă România). Luțu va fi prezentat referatul : Construcția de locuințe în țările situate în zone seismice (George Atkinson, An­glia). Referatele sunt urmate de comunicări ale mem­brilor comisiei și de discuții ale participanților. In cadrul colocviului se prezintă proiecte și lucrări practice privind ansamblurile de locuințe realizate în diferite­­ țări, se vizitează ansambluri reprezentative din Capitală și de ce litoral.

Next