Constructorul, august 1966 (Anul 18, nr. 865-868)
1966-08-06 / nr. 865
Redacția București 46, ți administrația : str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon : 15.19.21-15.10.92 Un grupa] care trebuie citit de toți constructorii SCULE (pag. a 4-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI CITITI Simbătă 6 august 1966 • Din viața organizațiilor sindicale • Pe teme de protecția muncii • Cîteva amănunte trecute cu vederea (pag. a 2-a) GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XVIII — Nr. 8654 pagini 25 bani 9 în valorificarea practicii industriale • Producția de granulit — în impas? (pag. a 3-a) ■ PRODUCȚIA DE CĂRĂMIZI Ș1 NEVOILE ȘANTIERELOR Soluțiile tehnice moderne, care cîștigă tot mai mult teren în executarea noilor investiții au deschis drum larg folosirii betonului-armat monolit -și prefabricat, betonului ușor sau semigreu — în blocuri mici, pline ori cu goluri. Cu toate acestea, cărămida, străvechea cărămidă își păstrează încă locul de cinste în rîndul materialelor de construcții. Ba, mai mult, consumul specific de materiale de zidărie la 1 milion de lei lucrări construcții-montaj, în scădere în cursul desenalului, marchează anul acesta o creștere oarecum neașteptată. Cerințele mai mari decît cele presupuse, stocul de cărămizi la 1 ianuarie a.c. mai mic decît cel existent la începutul anului trecut, condițiile atmosferice improprii începerii campaniei de fabricație la datele preconizate, au făcut ca, pe cele mai multe bandere, să se simtă acut lipsa materialelor de zidărie. In ultima vreme,accelerarea ritmului de muncă, desfășurarea activității constructorilor pe un front larg — impuse și de necesitatea recuperării rămînerilor în urmă din prima parte a anului — sau atras după sine creșterea considerabilă a consumului de cărămizi, îndeosebi a sortimentelor eficiente. Dar acum și ceramiștii lucrează din plin. Măsurile întreprinse în fabricile din cadrul Ministerului Industriei Construcțiilor, ca și eforturile depuse de unitățile industriei locale lasă să se întrevadă perspectivele satisfacerii în linii mari a cerințelor la nivelul întregului an. Sectorul ceramic al Ministerului Industriei Construcțiilor, cu o activitate în mare parte sezonieră, a „demarat“ greu; în această primăvară ploile abundente și zilele friguroase s-au ținut lanț. De aceea și dinamica realizărilor a avut de suferit. Acum toate forțele sunt mobilizate pentru folosirea intensivă a capacităților de producție, se folosesc poligoane în aer liber, iar pentru ardere, pe alocuri,s-a recurs chiar la cuptoare de cîmp. La capătul primului semestru, cu toate că Unele fabrici nu și-au îndeplinit integral sarcinile („Mondial“-Lugoj, „7 Noiembrie“-Sighișoara, Satu Mare, Urziceni și Țăndărei) au fost realizate peste prevederi aproape 3 000 000 de cărămizi. Secțiile de blocuri ceramice, aflate pînă de curînd „în conservare“, au fost repuse în funcțiune, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului să producă 70 de milioane de cărămizi (în echivalent). Dar greutățile n-au fost complet biruite. La unitățile din Sighișoara și Roman, unde recent au fost efectuate noi investiții, instalațiile, procesul tehnologic nu sunt încă puse la punct, ceea ce face ca nici rezultatele să nu fie pe măsura așteptărilor. în aprovizionarea șantierelor, unitățile industriei locale ale sfatuiilor populare au un rol hotărîtor ; ele realizează aproape 60% din producția de cărămizi a țării. în ultimii ani, multe dintre ele au fost înzestrate cu utilaje moderne, dispun de uscătorii artificiale, de cuptoare noi, de mare capacitate. Dar activitatea celor mai multe dintre fabricile producătoare de cărămizi se bizuie pe buna organizare, pe priceperea și inventivitatea oamenilor, care fac să treacă neobservate dificultățile pe care le prezintă agregatele, tehnologiile învechite. Și așa, în ciuda dotării tehnice modeste, reușesc să pună la dispoziția constructorilor, în condiții economice, o gamă variată de produse de bună calitate, în rîndul acestora se numără întreprinderea „7 Noiembrie“ din Capitală, I.R.M.C.Timișoara, I.M.C.Cluj ș.a. Eforturile depuse pe linia folosirii intensive a capacităților de uscare și de ardere au permis ca sarcinile încredințate sectorului ceramic al industriei locale pe primele 6 luni ale anului să fie depășite cu aproape 9 000 000 de cărămizi. Dacă o seamă de unități aparținînd sfaturilor populare regionale Dobrogea, Maramureș, Suceava, Ploiești ș.a. au înregistrat realizări sub nivelul planului, altele au încheiat bilanțul semestrial cu însemnate depășiri, în rîndul acestora din urmă se situează întreprinderile din regiunile Brașov, Mureș-Autonomă Maghiară, Oltenia, din orașul București. Grija atentă pentru satisfacerea la un nivel superior a cerințelor a făcut ca șantierele să primească cărămizi de bună calitate. Constructorii au numai cuvinte de laudă pentru ceramiștii din București, de la unitatea Colina a I.M.C.-Cluj ș.a. în fabricile de la Zalău și Aiud (reg. Cluj), Dorohoi (reg. Suceava), ca fi in alte unități la care au fost efectuate în ultimii ani investiții, noile capacități sunt folosite cu grijă, cu pricepere, în cadrul industriei locale mai sunt însă și furnizori de cărămizi care nu se achită așa cum trebuie de sarcinile ce le revin. Adeseori, lipsite de sprijinul și îndrumarea tehnică corespunzătoare, o seamă de unități își desfășoară activitatea la întîmplare. Se pune prea puțin preț pe respectarea ritmică a sarcinilor de plan, pe calitatea produselor, ceea ce are repercursiuni asupra activității șantierelor, în cursul trimestrului II, de pildă, constructorii de la T.B.C.Argeș au dus mare lipsă de cărămizi. Situația a fost mult agravată de faptul că produsele livrate de I.R.I.L. „Progresul“-Pitești au fost o vreme de nefolosit. Lipsa unei pregătiri temeinice a sezonului de fabricație șî-și spus cuvîntul. Stocul insuficient de argilă de Budeasa, folosită ca amestec, i-a determinat pe ceramiștii de la unitatea Mărăcineni să folosească o materie primă cu un procent ridicat de nisip și pietriș. La cealaltă unitate Budeasa, a fost construit recent un uscător-tunel, ceea ce constituie un fapt meritoriu. Dar, cum investiția nu se bazează pe un studiu temeinic, randamentul ei este nesatisfăcător. Apelul adresat Direcției tehnice din Ministerul Industriei Construcțiilor s-a soldat, ce-i drept, cu unele recomandări privind rețeta pastei și ciclul de uscare, dar ele nu sunt de natură să curme dintr-o dată și definitiv sursele defecțiunilor. Și exemplul acesta nu este izolat. Subapreciind în mod cu totul nejustificat acest sector — adevărat, cu o pondere mică în planul valoric, dar de o importanță deosebită în realizarea planului de investiții, secțiunile de industrie locală din cadrul unor sfaturi populare nu acordă atenția cuvenită îmbunătățirii asistenței tehnice în fabricile de cărămizi. Ca urmare, unele capacități de producție noi, pentru realizarea cărora s-au investit fonduri importante, nu-și justifică eficiența. Așa se petrec lucrurile cu uscătorultunel de la fabrica din Cobadin (regiunea Dobrogea), cu cuptorul Hoffmann și uscătoria-tunel de la Războieni (regiunea Cluj) unitatea Tătuț din Baia Mare și altele. Cerințele mari de cărămizi nu îndreptățesc cu nimic pe unii furnizori să ofere șantierelor produse de calitate necorespunzătoare. Chiar atunci cînd sînt în situația de a întrerupe temporar lucrările din lipsa materialelor, constructorii nu pot pune în operă orice fel de cărămizi. Bine a făcut întreprinderea de construcțiimontaj-vest a T.R.C.-București atunci cînd a refuzat unele produse expediate de întreprinderea „23 August“ din Bacău, de unitatea Moldoveni I.I.L.Urziceni. Se știe doar că la căarămizi calitatea nu este determinată atît de nivelul tehnic al instalațiilor, cît de stricta respectare a tehnologiei. Dovadă că execută produse cu caracteristici corespunzătoare și la prețuri reduse tocmai unități dotate modest, cum ar fi cele din regiune Banat, Galați, orașul București. Călăuzite de interese înguste, refuzînd să înțeleagă problema deservirii cu materiale de zidărie la nivelul cerințelor economiei naționale, unele secțiuni de planificare ale sfaturilor populare au adus perturbări în aprovizionarea cu cărămizi. Ignorînd repartițiile emise de D.G.A.D. din cadrul Ministerului Industriei Construcțiilor, în trimestrul N. I.R.M.C. Timișoara a fost obligată să onoreze doar cererile unităților Sfatului popular regional Banat, în dauna celorlalte șantiere. Mai recent, o practică asemănătoare a făcut ca întreprinderea de materiale de construcții „7 Noiembrie“ din Capitală, deși avea stocuri disponibile, să refuze livrarea de cărămizi altor șantiere decît celor aparținînd D.G.C.M. a Sfatului popular al orașului București. S-au gîndit autorii acestor dispoziții ce s-ar întîmpla oare dacă, de exemplu, Ministerul Industriei Construcțiilor n-ar livra ciment și geamuri decît șantierelor proprii? Activitatea șantierelor este în plină desfășurare. Avînd în vedere că buna lor aprovizionare poate determina durata de execuție a lucrărilor, poate influența respectarea termenelor de punere în funcțiune a noilor obiective, se impune ca unitățile industriei locale să sporească eforturile pentru a asigura o producție de cărămizi ritmică, la capacitatea instalațiilor și a grefajelor de care dispun. Nu peste multă vreme un nou obiectiv va fi dat în exploatare la șantierul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier , viaductul Jidoștița Concretizarea eforturilor Semestrul I a constituit pentru colectivul Trustului regional de construcții Suceava un pas hotărîtor spre redresare. Măsurile luate au contribuit la înlăturarea deficiențelor. Rezultatele obținute s-au concretizat în realizarea în întregime a planului de construcții-montaj pe această perioadă. Astfel în orașele regiunii s-au predat 568 de apartamente, 3 stații de uscare a cerealelor, 2 magazii, campingul din Vatra Dornei, stadionul sportiv și un complex comercial la Suceava, o școală în comuna Oprișeni și o policlinică modernă în orașul Fălticeni. Numai grupul de șantiere nr. 2 Suceava nu e la înălțimea realizărilor celorlalte unități ale trustului. Lipsurile organizatorice, neaprovizionarea ritmică cu materiale au determinat o serioasă rămînere în urmă la obiectivul Complexul de morărit, unde planul de producție pe luna iunie a fost realizat numai în proporție de 65,7 la sută. Nerealizări de plan se constată și la fabrica de pîine (95,6 la sută), din cauze, de astă dată, obiective: nici pînă acum proiectantul nu a predat unele detalii pentru executarea tîmplăriei metalice. Gh. POPA corespondent LA UZINA CHIMICĂ PITEȘTI Au început probele mecanice Săptămîna aceasta, la șantierul uzinei chimice Pitești o parte din utilaje au intrat în probe mecanice. În curînd, constructorii, montorii și instalatorii vor sărbători un eveniment mult așteptat: intrarea în probe tehnologice a liniei de negru de fum. Mecanizînd lucrările la un înalt nivel, prin care a productivitatea sporit muncii cu 12%, vul șantierului colectielectromontaj-linii din Galați a reușit să depășească cu mult sarcinile de producție și să realizeze de la începutul anului, peste indicele planificat, o economie în valoare de 300 000 lei. Constructorii de linii lucrează, în prezent, cu însuflețire la realizarea liniei de 400 kilovolți București-Galați—prin care se va alimenta cu energie marele Combinat siderurgic —, precum și la alte linii; în rodnica lor activitate, harnicii constructori de linii întâmpină, din serioase greutăți, păcate. Redăm, pe scurt, cele intimplate, 26 iunie 1966. Cu oarecare insistență, ing. N. Tudoran, inginer-șef al întreprinderii electromontajlinii, a fost primit de ing. Vasilescu, din cadrul întreprinderii regionale de electricitate-Galați. „Vom studia problema. Mai treceți pe aici...!“ — Despre ce este vorba? — De porțiunea de la 629—682 stîlpi de pe linia de 400 kilovolți, unde trebuie efectuată „tragerea săgeții“. Este necesar să ne acordați o pauză de tensiune de două zile pe linia 35 kV Brăila-Scorțaru, pentru care propunem să ne folosim de două duminici. — Bine. Vom studia problema. Mai treceți pe aici. Ing. Tudoran trecut de mai multe o ori pe la I.R.E.Galați, a dat numeroase telefoane, a trimis adrese... La toate demersurile a primit același invariabil răspuns: „Vom studia problema“. Intre timp, cablurile întinse pe pămînt, între stîlpii 629—632, s-au degradat (au trecut camioane, tractoare peste ele) provocîndu-se o pagubă de peste 75 000 lei. Aceasta va influența negativ darea în exploatare a liniei de 400 kilovolți. Ne întrebăm : cînd care va fi tras la răspundere impasibilul inginer Vasilescu...? Ion V. MARIN corespondent f PE ZIUA MARINEI DIGUL DE NORD— LA 1483 DE METRI In preajma sărbătoririi Zilei marinei, mă aflam pe șantierul digului de nord. In acea zi, câțiva dulgheri lucrau la construirea tribunei pentru tradiționala paradă maritimă, chiar în apropierea marelui dig. Nimerisem, deci, într-o atmosferă de febrilă pregătire pentru această sărbătoare. Constructorii șantierului erau și ei animați de înalte sentimente. Cine, dacă nu ei, sunt făuritorii transformării și modernizării portului Constanța, unde vor putea acosta în condiții excepționale numeroase vase de mare tonaj de peste hotare ? Prin munca lor, in contact direct cu marea (intr-un fel se consideră și ei marinari) constructorii digului se simt legați de această sărbătoare. De aceea, ei o și intimpină cu deosebite succese în muncă. Cițiva pescăruși, zburînd deasupra mării liniștite, se rotesc in jurul digului, de parcă ar vrea să treacă in revistă ce au făcut constructorii pentru Ziua marinei. Pe drumul masiv de piatră, care străpunge marea pe o distanță de aproape 1,5 kilometri, forfota e în toi. Autobasculantele de mare tonaj se încrucișează, unele aduc de la cariera Ovidiu pietre in greutete de zeci de tone; altele, după ce au prăvălit in mare masivele de piatră, se întorc, ușurate de povară, din nou spre carieră. — Peste 100 de ne-a declarat tinărul autobasculante, inginer D. Topală de la I.C.H. — șeful lotului, transportă zilnic, in medie, circa 7000 tone de piatră. Ritmul de înaintare a digului e de 4—5 ml pe zi. Un tinăr student, la practică, ține legătura telefonică cu stația meteorologică din Constanța. El află direcția și tăria vintului, pradul de ondulare a mării, temperatura. Astfel de relații se iau de două ori pe zi. tn caz de prevestire de furtună se iau măsuri de retragere a macaralei pod-pivotante (un uriaș care poate ridica 20 de tone la 40 de metri înălțime, cum am purta noi pe degete o cutie de carton) in spatele zidului de protecție. — Și ați avut, recent, astfel de prevestiri ? — Nu, răspunde maistrul Emanoil Cojocaru. — Dar, oamenii noștri sînt pregătiți. Cu ei lucrăm de mulți ani pe litoral, in urmă cu cîteva zile, s-a produs o hulă (valuri mari fără să fie stirnite de vint, ci de curenții maritimi din adincul mării). Intr-o astfel de situație se cere mult spirit de inițiativă. Și șeful de tură Vasile Lică, care era in schimbul de noapte, s-a descurcat, nu pentru prima dată, foarte bine. Cu o agerime suprinzătoare a luat toate măsurile de protecție, de înălțare pină la cota + 4 a porțiunii de dig. Astfel, a trecut primejdia. Constantin Dicu — șeful brigăzii constructorilor digului — e un om între două vîrste, înalt, cu obrajii pîrliți de soare. El sincronizează operațiile macaralei pod pivotante, de montare a stabilopozilor (prefabricate în greutate de 20 tone) cu înaintarea digului, prin descărcarea pietrelor cu mijloacele auto. E o muncă de mare răspundere și iscusitul constructor rezolvă problemele cu competența unui maistru. Din modestie, ne-a vorbit numai de alții, ocolindu-se pe sine. — Macaragiul pe care-l vedeți acum in cabina giganticei macarale — ne a spus el — se numește Gheorghe Saliu. E un artist în așezarea stabilopozilor în apă. Cu astfel de băieți, treaba merge repede și bine! Cu toate că aici ai de-a face numai cu pietre de la 2—20 de tone, totuși în această luptă de proporții uriașe, pe care omul a angajat-o cu marea, ochiul poetului poate descoperi sublimul: poezia triumfului... Digul de nord înaintează mereu, formind o curbă, care tinde să se apropie de digul de sud, care deși a fost atacat în 1965, a ajuns deja la 1200 ml în largul mării. Și aici s-a început montarea stabilopozilor, însă, numai in greutate de 5 tone. — Cu ce succese intimpină Ziua marinei constructorii digului de nord ? — l-am întrebat pe șeful lotului. — Cu un avans de 230 ml, față de graficul de execuție. O participare concludentă și frumoasă la parada maritimă 1966. M. NEGREANU Construcții pentru mineri includ în adîncile galerii subterane, dau patriei cărbune — izvor de forță și lumină. • Recent, la Ostra, minerii din cadrul complexului minier Leșul Ursului au primit în folosință 5 blocuri cu peste 100 de apartamente și un cămin pentru nefamiliști; alte 7 blocuri, cu 300 de apartamente, vor fi isprăvite pînă la 23 August. La Broșteni, pe Valea Bistriței, constructorii de la T.R.C. — Suceava se pregătesc să atace un nou cartier de locuințe destinat minerilor de la Leșul Ursului. • Constructorii de la Lupeni, aparținînd grupului de șantiere nr. 2 — Valea Jiului al T.R.C. Hunedoara, lucrează de zor la blocul D4 (P + 10) cu 66 de apartamente, ridicat cu ajutorul cofrajelor glisante. în prezent, se execută finisajele, care au ajuns intr-un stadiu avansat; minerii îl vor lua în primire cu 5 zile înainte de termen. Unui alt bloc cu 88 de apartamente i s-au turnat primele nivele (V. CÎRSTOIU, corespondent). In anii puterii populare, în centrele miniere s-a executat un volum însemnat de locuințe și clădiri social-culturale menite să contribuie la ridicarea nivelului de trai al celor ce, hăr Nou obiectiv industrial In inima țării moților, la Gîrda, se construiește un obiectiv industrial : fabrica de butoaie și lăzi. Constructorii de la T.R.C.Cluj, aplicînd o tehnologie de execuție modernă, lucrează intens la halele de fabricație, gatere, uscătorie cherestea, grupul social etc. Fabrica va fi dotată cu o centrală termică (care va satisface în întregime Încălzirea, utilizând drept combustibil cantitatea de cca. 3550 mc de rumeguș ce vor rezulta anual din fabricație), cu instalații de transport pneumatice, pentru combaterea incendiilor, precum și instalații pentru protecția muncii. Noua fabrică, care va intra parțial in funcțiune în acest an, va prelucra anual 15 450 mc de bușteni din care se vor confecționa cca. 3880 mc butoaie de diferite dimensiuni și 3300 mc lăzi. Gheorghe LAZANU corespondent GH, 9HIA8I? Raftnameftt arhal» Pe marginea unui vernisaj înființat cu patru ani în urmă, cercul foto al întreprinderii de construcții-montaj nr. 1 (a D.G.C.M.București) a făcut primii pași, prin unghiul fotoreportajului. Ca rezultat, panouri și mici expoziții din realizările întreprinderii, popularizarea faptelor frumoase de pe șantiere, iar pe plan artistic, acumularea de temeinice cunoștințe de tehnică și artă fotografică. Entuziasmul devine din ce in ce mai mare : participarea la concursul de fotografii artistice al „Scînteii“ și la cel de al 5-lea salon al Asociației artiștilor fotografi. Cinstind ziua de 23 August prin vernisajul primei lor expoziții de fotografii artistice, găzduită la galeriile A.A.F. din sala N. Cristea, str. Brezoianu nr. 23—25, constructorii impresionează prin înalta ținută artistică a exponatelor. Cea mai nouă dintre arte, aceea de a scrie cu lumina, este arta de a surprinde realitatea cu infinitele-i fațete prin pupila aparatului fotoil grafic. Stiluri originale, sensibilități remarcabile, tematică variată, unghiuri judicios alese — iată, așadar, cîteva calități ale fotografiilor prezentate. Deslușim la autori preferințe și interpretări personale. Arh. Gheorghe Ghidanu aduce în prim plan poezia rustică, cu finețe meșteșugită (Cerdac, Portret, Rafinament arhaic); ing. Emilian Iliescu e un îndrăgostit al peisajului alpin de mare întindere (Zvon de primăvară, Granit, Momîia), normatorul Mihai Tomescu e sensibil la variatele nuanțe ale naturii, căreia ii acordă atribute umane (Zbucium, In pragul primăverii, Singuraticul, Hibernală), Radu Ilie, pe aceeași linie (Simfonie, Scrînciobul citadinilor). Expoziția constructorilor de la I.C.M. nr. 1 este un evident succes. Doru COVRIG « *