Constructorul, septembrie 1966 (Anul 18, nr. 869-872)

1966-09-03 / nr. 869

LEONTIN SÄLÄJAN La 28 august a încetat din viață, în urma unei grele sufe­rințe, tovarășul Leontin Sălăjan, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, general de armată, ministrul Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Activist de seamă al Partidu­lui Comunist Român și al sta­tului nostru socialist, tovarășul Leontin Sălăjan și-a închinat în­treaga viață luptei revoluționare a clasei muncitoare, cauzei so­cialismului, înfăptuirii celor mai înalte idealuri de libertate, inde­pendență și progres ale poporu­lui român, înfloririi patriei. Născut la 19 iunie 1913, în co­muna Santău din raionul Cărei, regiunea Maramureș, într-o fa­milie de țărani săraci, tovarășul Sălăjan a început să lucreze de la vîrsta de 14 ani ca ucenic la căile ferate, devenind apoi mun­citor lăcătuș. Din fragedă tine­rețe a cunoscut viața grea, plină de privațiuni a oamenilor mun­cii, exploatarea la care aceștia erau supuși în trecut. Sentimen­tele sale de revoltă și protest împotriva nedreptăților sociale îl determină să se înroleze, încă din anii uceniciei, în mișcarea muncitorească, în conducerea sindicatului ceferiștilor din Ti­mișoara, el a participat activ la organizarea de acțiuni pentru apărarea drepturilor muncitorești. Lupta sa devotată pentru inte­resele proletariatului îl apropie de Partidul Comunist Român, detașamentul cel mai înaintat al clasei muncitoare, în rîndurile căruia este primit în toamna anului 1939. Era perioada unor profunde frămîntări sociale, a unei ascuțite lupte duse de for­țele progresiste cele mai înainta­te, în frunte cu comuniștii, pen­tru apărarea libertăților demo­cratice, a suveranității și inde­pendenței României, însuflețit de un fierbinte patriotism, tova­rășul Sălăjan s-a dăruit cu abne­gație și spirit de sacrificiu luptei antifasciste, antihitleriste, orga­nizate de Partidul Comunist Român, în anii grei ai dictaturii mili­­taro-fasciste, cînd partidul se afla in adîncă ilegalitate, tovarășul Sălăjan muncește cu devotament ca membru al Comitetului jude­țean Timiș-Torontal al PC­R. și ulterior ca secretar al Comitetu­lui regional Banat al P.C.R. Ur­mărit de organele represive ale regimului burghezo-moșieresc, Leontin Sălăjan dă dovadă de un înalt spirit de clasă, de combati­vitate comunistă, desfășoară neobosită activitate revoluționară,­­ împreună cu alți militanți ai partidului comunist a participat la organizarea grupului de parti­zani din munții Carașului, pre­cum și a numeroase acțiuni de sabotare a războiului la Reșița, Arad, Bocșa, Timișoara. După eliberarea țârii de sub jugul fascist, Partidul Comunist Român încredințează lui Leontin Sălăjan sarcini de răspundere în conducerea Comitetelor regionale de partid Timișoara și Oradea și apoi în aparatul Comitetului Cen­tral al partidului. Din 1945, de la Conferința Națională a PC.R., este, fără întrerupere, membru al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. In 1955, la Congresul al Vll-lea al parti­dului, este ales membru supleant al Biroului Politic al CC. al P.C R., iar în 1965, la Congresul al IX-lea, membru al Comitetu­lui Executiv al C­C al P­C R. în anii 1948—1949, tovarășul Leontin Sălăjan îndeplinește func­ția de adjunct al ministrului să­nătății și prevederilor sociale, iar în 1949—1950 de ministru construcțiilor. Din anul 1950 l­­at­irează în cadrul forțelor armate ca șef al Marelui Stat Major, apoi ca prim-locțiitor al minis­trului, iar din 1955 ca ministru al Forțelor Armate ale Republi­cii Socialiste România. El a mun­cit intens pentru continua desă­­vîrșire a pregătirii sale militare; in 1953 a absolvit cursul special su­perior la Academia militară gene­rală. Tovarășul Leontin Sălăjan a adus o prețioasă contribuție la înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare a forțelor armate, de întărire a capacității de apărare a țării, de educare a ostașilor în spiritul dragostei nețărmurite față de partidul comunist și pa­tria socialistă. Înc­epînd din 1946, el a fost ales deputat al Marii Adunări Naționale in toate legislaturile. Ca militant de seamă al parti­dului și statului, tovarășul Leontin Sălăjan a fost însuflețit în întreaga sa activitate de ata­șament puternic față de cauza partidului comunist, de dragoste înflăcărată față de popor și de patrie, cărora le-a consacrat în­treaga sa capacitate și putere de muncă. Partidul și guvernul dau o înaltă prețuire activității revolu­ționare îndelungate a tovarășului Leontin Sălăjan, meritelor sale deosebite în construirea socialis­mului, în întărirea statului socia­list. El a fost distins cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Prin încetarea din viață a to­varășului Leontin Sălăjan, Parti­dul Comunist Român, statul socia­list, întregul nostru popor, pierd un fiu credincios, un luptător devotat pentru cauza socialismu­lui, pentru progresul și înflorirea României socialiste. Amintirea lui va rămîne veșnic vie în ini­mile comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din patria noastră. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUS­TRIEI CONSTRUCTIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCTI, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE IN­DUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUC­TII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII S­Imbat. 3 sept. 1966 Anul XVIII — Nr. 869 4 pagini 25 bani Redcsefia și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr.­ 7, raionul V. I. Lenin Telefon: 15.19.21-15.10.92 TOVARĂȘUL LEONTIN SĂLĂJAN A ÎNCETAT DIN VIAȚĂ Funeraliile Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste Româ­nia anunță cu adîncă durere încetarea din viață, după o grea suferință, în ziua de 28 august, orele 13 și 40 de minute, a tovară­șului Leontin Sălăjan, membru al Comite­tului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, general de armată, ministrul Forțelor Armate ale Re­publicii Socialiste România, fiu credincios al partidului și al poporului român, luptă­tor devotat pentru cauza socialismului, pentru întărirea și înflorirea patriei noastre. Timp de două zile, țara a arbo­rat în berna drapelele tricolore și roșii în semn de doliu pentru în­cetarea din viață a tovarășului Leontin Sălăjan, membru al Co­mitetului Executiv al Comitetu­lui Central al Partidului Comu­nist Român, general de armată, ministrul forțelor armate. Două zile, mii de bucureșteni, adine îndurerați, au trecut prin fața catafalcului așezat la Palatul Re­publicii. Marți, 30 august, în orele di­mineții, oamenii muncii­ își iau ultimul rămas bun de la fiul credincios al partidului și po­porului — tovarășul Leontin Să­lăjan. Pelerinajul nu contenește, ca un prinos al stimei și cinstirii memoriei celui dispărut. în rîn­durile celor ce se perindă la că­­pătîiul lui se află și maramure­șeni din satul natal Santău, de­legații ale locuitorilor orașului Oradea al căror deputat a fost în Marea Adunare Națională, nu­meroși militari , ofițeri și ostași ai forțelor noastre armate. Me­reu alte gărzi se aliniază de o parte și de alta a catafalcului, în semn de omagiu adus gene­ralului de armată Leontin Sălă­jan au venit delegații militare din țări socialiste, care au depus coroane de fiori și au făcut de gardă la catafalc. O coroană de flori a fost depusă din partea Comandamentului Forțelor Ar­mate ale statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Membrii corpului diplomatic au depus o coroană de flori și au prezentat condoleanțe fami­liei. Ora 11. Ultima gardă este al­cătuită din tovarășii Ceaușescu, Chivu Stoica, Nicolae Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe A­­postol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Alexandru Dră­­ghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Petre Borilă, Constantin Dragan, Gheor­ghe Rădulescu, Ștefan Voitec. Peste sicriu sunt așternute fal­durile inseminate ale steaguri­lor țării și partidului. După cîteva clipe, în marea piață din fața Palatului Republi­cii miile de oameni întîmpină într-o atmosferă d­e adîncă emo­ție apariția sicriului, încadrat de conducătorii partidului și sta­tului. In timp ce răsună acordurile grave ale marșului funebru, tru­pele aliniate în piață dau ono­rul, prezentind armele. Cortegiul funebru se pune în mișcare, în frunte, purtat de doi ge­nerali, se află portretul îndoliat al tovarășului Leontin Sălăjan. (Agerpres) (Continuare in pag. 3-a) Pe șantierele gigantului siderurgic oriunde îți arunci privirea pe șantie­rele Combinatului siderurgic „Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej" din Galați poți lesne constata frumoasele succese do­bindite de constructori în cinstea zilei de 23 August, la uriașul furnal de 1700 mc, au fost montate 3 caupere și se lucrează intens la al patrulea; la sectorul de aglomerare a fost termi­nat primul coș de fum, inalt de 96 m­; datorită unei mai bune organizări a lucrului, s-a reușit să se execute 1000 de piloți Franki pe lună, în loc de 300. Succese pe un larg front de lucru In ultima perioadă, constructorii grupului de șantiere nr. 1 al T.R.C.­­Galați au dat în folosință blocul B7 cu 60 de apartamente și au terminat fațadele la 5 blocuri. S-au atacat lucrările la blocurile C7 și C8 (cu alte 60 de apartamente). Astfel, în prezent, se află în execuție 7 blocuri totalizînd 460 de apartamente. A fost încheiată și construcția noii școli cu 24 săli de clasă din car­tierul Țiglina. In întrecerea socialistă s-au evi­dențiat brigăzile conduse de fierar­­betoniștii Ion Munteanu și Ion Bal­­can, de dulgherii Mihai Midrigan și Teodor Anghel, de betoniștii Nițu Cezar și Ion Hamza. T. SIRIOPOL corespondent In limitele normativului de durată și manoperă In orașul Botoșani a fost recepționată o școală cu 8 săli de clasă, executată de grupul de șantiere nr. 1 al T.R.G.­ Suceava, la termenul prevăzut cu anga­jament. Comisia de recepție a acordat calificativul „foarte bine“. Pentru realizarea unui specific local, fațada școlii a fost tratată cu elemente decorative din plăcuțe prefabricate de beton. Durata normală de execuție a fost respectată, iar consumul de ore de manoperă s-a încadrat in productivi­tatea fizică stabilită la atacarea lucră­rilor. ing. Octavian CRATCHI corespondent É 1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! Concurs public în proiectare Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sis­tematizare, organizează un concurs în proiectare, cu par­ticipare nelimitată, cu tema „CLUB SINDICAL CU SALA DE SPECTACOLE DE 800 LOCURI LA ORADEA". Vor fi acordate următoarele premii și mențiuni : 5 mențiuni a cîte 4 000 lei. Proiectele vor fi depuse la CS.CA­ S. pînă la 14 noiem­brie a.c., inclusiv. Tema-program poate fi ridi­cată de la C.S.CAS. și insti­tutele centrale de proiectare, precum și de la C.S.A.P.C.-uri, premiul I 15 000 lei, premiul II 12 000 lei, premiul III 10 000 lei, de ciment—Tirgu—Jiu (pag. a 3-a) IZOLAȚIILE LA .. .„yț/Vw'VV3' ’ -­TERASE (pag. a 4-a) • Evoluția lucrărilor de dezvoltare la Fabrica Ce se prevede in plan — nu se prea... vede pe teren Planul grupului de șantiere nr. 2 al T.B.C.­Argeș prevede ca la 31 decem­brie, în noul ansamblu de locuințe Vișoi, din Câmpulung-Muscel, blocurile 3 și 4 (cu alte 60 de apartamente) să fie date în folosință, iar blocurile 1 și 2 (de aceeași mărime) să fie puse sub acope­riș, pentru a putea oferi front de lucru in timpul iernii. Iată și situația actuală: blocul 3 — la al doilea etaj (din cele patru), 4 —­­se toarnă elevația, 1 și 2 — abia trasate. Lucrările au început la 15 aprilie. Judecind după durata normală, blocul 3 cam trebuia să fie gata. Dar execu­ția a mers agale. N-au lipsit materia­lele, nici muncitorii calificați, nici ma­­caraua-turn MT40 (imobilizată aici pen­tru sarcini maxime de cîteva sute de kilograme). A lipsit, probabil, tragerea de inimă.. ..Stimulată­ de o situație apar­te. Finanțarea s-a deschis, doar pentru dani blocuri, cam acum o lună. Au fost și se mențin obstrucții din partea băn­cii.. Pe deplin justificate , problema ca­nalizării ansamblului nu e rezolvată. S-a propus o soluție provizorie, cu de­versare in ziu, la care se opun pe bună dreptate organele sanitare. Deci, dacă locatarii și-ar lua în primire apartamen­tele la sfîrșitul anului, n-ar putea folosi instalațiile sanitare. Și n-ar avea nici căldură, căci la centrala termică abia acum se sapă fundațiile și se zidește coșul de fum. Cu un exces de optimism, am putea spune­ bine că acest „dacă“ este mai mult decât ipotetic. Am vrea însă nu un astfel de optimism, ci simt de răspundere din partea beneficiarului. A. R. PE LITORAL Preocu­ fiînd­u-se ca timpul liber al muncitorilor să fie ctț mai plăcut și un zi de duminică, comitetul sindicatului și conducerea termico-administrativă de la fabrica de ciment „Ideal“­Cernavodă organizează frumoase excursii pe litoral. Pînă acum, peste 150 de evidențiați in întrecerea socialistă și familiile lor au vizitat țărmul Mării Negre, au pe­­trecut clipe de neuitat. ’ u Nicolae MITACHE corespondent • Pe teme de protec­ția muncii (pag. a 2-a) \\ DIZBAURI, 1 PBIVtKBItt CINCIMUMI III La T. R. C.- Suceava Recent a avut loc, la Trustul regio­nal de construcții-Suceava, dezbaterea sarcinilor de plan ce revin colectivului , în cincinal.­­ Din materialul prezentat de ing. Aurel Moldoveanu, d­irectorul trus­tului, a reieșit că valoarea lucrărilor de const­rucții-montaj va crește în 1970 cu 54%, în comparație cu anul 1965. Totodată, productivitatea muncii va crește în perioada cincinalului cu 36,4%. . Această creștere se va realiza în primul rînd, pe seama măririi gradu­lui de mecanizare a lucrărilor, în care scop, pentru completarea parcului de utilaje și mijloace de transport al trustului s-a alocat suma de 23 450 000 lei. De asemenea, se preconizează ca indicele de utilizare să crească: la excavatoare și dragline — de la 84 900 mc/cupă (realizați în 1965) la 95 000 mc/cupă în anul 1970, la macarale turn — de la 8400 t la 8500 t/tone de capacitate. Astfel, mecanizarea la să­pături și la transportul materialelor pe verticală va fi lărgită în 1970 de cca. 2,5 ori față de anul 1965, într-o proporție însemnată va crește gradul de mecanizare și la lucrările de fini­saj, la transportul materialelor p­e ori­zontală. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea bazei de producție. Pînă în anul 1970, capacitatea de producție la confecții metalice va spori cu 50%­ față­­ de 1965, iar la elemente prefa­bricate din beton armat, simplu și la confecții din lemn — cu 53%. Pentru realizarea însemnatelor sar­cini din cincinal, se vor lua de ur­gență măsuri de îmbunătățire a orga­nizării producției și a mu­­cii la fie­care șantier în sparte. O atenție deose­bită se va acorda calificării la locul de muncă, precum și prin școlile pro­fesionale din regiune, a 140 de mun­citori în fiecare an. Condițiile de dazare a muncitorilor vor fi îmbunătățite prin construirea a două cămine (de cîte 300 de locuri) în orașele Suceava și Botoșani, pentru care a și fost alocată suma de 3 400 000 lei. Spațțiile existente vor fi îmbună­tățite prin folosirea fondurilor de or­ganizare de șantier. Constructorii din cadrul T.B.C.­Su­­ceava au dezbătut cu mult simț de răs­pundere sarcinile pe care le au de rea­lizat în perioada cincinalului și au făcut prețioase propuneri pentru înlă­turarea lipsurilor care se m­ai mani­festă în producție. Ei s-au angajat să depună toate eforturile ca planul pe 1966 să fie realizat în bune condiții, d­ezășuind astfel îndeplinirea în conti­nuare a volumului de construcții-mon­­taj prevăzut pînă în 197­0. Gh. POPA-" corespondenr" Modernizarea teatrului din Baia Mare In orașul Baia Mare au început, in luna aprilie, lucrările de refacere și mo­dernizare a teatrului de stat, după un proiect realizat de D.S. A.P.C.-Mara­mureș. Ținind seamă că termenul de dare in folosință a teatrului este 1 decem­brie 1966, constructorii grupului de șan­tiere nr. 2 al T.R.C., care execută lucru­rile, s-au angajat să recupereze remi­­nerea în urmă (20 de zile) și să­ predea obiectivul la data prevăzută. Gheorghe PASCA corespondent Progrese substanțiale Dînd viață indicațiilor Consfătui­rii pe țară a lucrătorilor din con­strucții, colectivul trustului nostru desfășoară o rodnică activitate pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce-i re­vin în primul an al cincinalului, în condițiile tehnico-materiale mult îmbunătățite față de anii pre­cedenți (în ce privește largul front de lucru la locuințe, asigurarea cu forță de muncă, materiale etc.) s-au făcut progrese în organizarea pro­ducției și a muncii, s-a acordat o atenție deosebită defalcării din timp a sarcinilor de plan pe șantiere și puncte de lucru, întocmirii grafice­lor de execuție pentru toate obiec­tele principale prevăzute în plan. Ca urmare, T.R.C.-Ploiești și-a depășit planul valoric pe semestrul I cu aproape 11 milioane de lei, producția realizată fiind cu 23 mi­lioane de lei (cu 21 %) mai mare decit in perioada corespunzătoare a anului trecut. Proporția îndeplini­rii sarcinilor de către cele patru grupuri de șantiere variază între 101 și 119"/n. Productivitatea muncii pe salariat a crescut cu 478 lei față de prevederi și cu 1893 lei (11,7%) față de semestrul I din 1965, cele mai bune rezultate obținîndu-le grupul de șantiere nr. 1­ Ploiești, care execută aproape în exclusivi­tate construcții de locuințe. Din cele peste 3000 de aparta­mente care trebuie date în folosință anul acesta, pînă la sfîrșitul lunii trecute au fost predate 1248 (din care 18% cu calificativul „foarte bine“, 74%­ — „bine“ și restul —• „satisfăcător“, o calitate deosebită la finisaje înregistrîn­du-se la blocul 10 din ansamblul de la Tîrgoviște — maistrul Petre Sfetcu și la blo­cul 10 din ansamblul Buzău-Crîng — maistru Mihai Coțofană). Pentru realizarea integrală a planului de punere în funcțiune pe 1966 s-au defalcat sarcinile și s-au stabilit răspunderile pe lunile următoare, dificultățile care apar fiind rezol­vate operativ, datorită analizelor decadate regulate, de la nivelul șantierelor pînă la cel al comitetu­lui executiv al sfatului popular re­gional. ing. N. DUMITRESCU directorul Trustului regional de construcții-Ploiești Aceste blocuri (executate cu cofraje glisante sau din panouri mari pre­fabricate) din ansamblul Ploiești- Nord se află in faza finală a fini­sajelor i

Next