Constructorul, decembrie 1966 (Anul 18, nr. 882-886)
1966-12-03 / nr. 882
g în tehnică • știința • caltură -f (pag. a 2-a) MEANDRELE PROFESIEI DE MANOPERĂ r GAZETĂ EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA SI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Sâmbătă 3 dec. 1966 Anul XVIII — Nr. 882 4 pagini 25 bani Redacția i administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefons 15.19.21-15.10.92 Schele noi la Fabrica de ciment-Bîrsești Foto ; D. CAZAN (pag. a 3-a) (pag. a 4-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! LA GALERIA 12 BALANȚA ■I. PROTECȚIA MUNCII -parte integrantă a procesului de producție în ansamblul mărețelor succese dobîndite în dezvoltarea multilaterală a patriei, în înfăptuirea liniei politice a partidului de industrializare socialistă, de dezvoltare a agriculturii, de îmbunătățire a condițiilor de viață ale poporului, se înscriu la loc de cinste și rezultatele deosebit de valoroase obținute de oamenii muncii din construcții și proiectare, din întreprinderile industriei materialelor de construcții. Ritmul și amploarea lucrărilor de construcții, al căror volum a fost în 1965 de peste 2,2 ori mai mare decît în 1959 și care va cunoaște o continuă creștere în anii actualului cincinal, au impus luarea unor măsuri pentru perfecționarea proceselor de producție, creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor, folosirea mai intensă a materialelor eficiente, a prefabricatelor. Numai în ultimii șase ani, fondurile statului, alocate pentru înzestrarea tehnică și perfecționarea proceselor de producție în industria construcțiilor, au fost de peste 2,8 ori mai mari decît în cei șase ani anteriori. Concomitent, în construcții și în întreprinderile industriei materialelor de construcții s-au cheltuit sume însemnate pentru introducerea în procesul de producție a numeroase dispozitive și instalații de protecția muncii, pentru îmbunătățirea ventilației, electrosecurității și iluminatului, asigurarea echipamentului și alimentației de protecție etc. Toate acestea fac ca lucrătorii din Șantiere și din întreprinderile industriei materialelor de construcții, alături de toți oamenii muncii din țara noastră, să simtă din plin, în activitatea lor de zi cu zi, grija deosebită pe care partidul și guvernul o acordă protecției muncii, ocrotirii sănătății celor ce muncesc și îmbunătățirii permanente a condițiilor de muncă. În același timp, aplicarea unor măsuri tot mai eficiente de protecția muncii contribuie la îmbunătățirea organizării producției, la creșterea productivității muncii și la obținerea de economii, la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. Sunt multe întreprinderi unice prin luarea unor astfel de măsuri, precum și datorită preocupării conducerilor tehnico-administrative și a organelor sindicale pentru aplicarea legislației și normelor de protecția muncii, pentru instruirea temeinică a muncitorilor, intensificarea activității de propagandă și dezbaterea acestor probleme în consfătuirile de producție și în adunările lunare ale grupelor sindicale - cazurile de accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale au scăzut, iar condițiile de lucru s-au îmbunătățit substanțial. Rezultate bune în acest sens se constată la unele unități de construcții ale T.B.C.-urilor Bacău și Ploiești, la întreprinderea nr. 506 instalații-Brașov, Fabrica de cărămizi-Roman, întreprinderea „6 Martie"-Timișoara, întreprinderea de prefabricate-Turda și altele. Trebuie arătat însă că rezultatele obținute pînă în prezent nu sunt la nivelul condițiilor create și că în activitatea de protecția muncii, atit a cadrelor care conduc, organizează și controlează producția, cît și a organelor sindicale, mai sunt multe ne ing. MIRCEA GEORGESCU președintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții ajunsuri care influențează negativ condițiile de muncă. Din analizele făcute recent în colegiul Ministerului Industriei Construcțiilor, precum și la nivelul direcțiilor generale, întreprinderilor și șantierelor, rezultă că în marea lor majoritate, accidentele de muncă ce au avut loc s-au datorat în principal unor deficiențe organizatorice, nerespectării normelor de protecția muncii, lipsei de îndrumare și control din partea celor ce conduc și organizează producția. In multe întreprinderi nu se acordă întotdeauna importanța cuvenită protecției muncii și nu se asigură, o dată cu măsurile pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, și cele mai corespunzătoare condiții pentru prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale. Așa se explică faptul că în unele șantiere de construcții, cariere, fabrici de ciment, geamuri, cărămidă etc. se mai folosesc procedee de lucru periculoase, care au contribuit sau pot contribui la accidentarea muncitorilor , că sunt încă locuri de muncă unde nu s-au luat măsuri eficace pentru înlăturarea factorilor nocivi, ce pot determina îmbolnăviri profesionale. In alte cazuri, deși se stabilesc unele măsuri, totuși - datorite insuficientei preocupări din partea conducătorilor de unități sau a lipsei de exigență în exercitarea controlului privind aplicarea lor - acestea nu peste tot sînt duse la îndeplinire în termen, sau chiar sînt abandonate. Asemenea situații s-au constatat la fabrica „Izolatorul"-București, întreprinderea de materiale de izolații și finisaj-Turda, întreprinderea „Marmura"-Simeria, atelierele „9 Mai"București, Fabrica de obiecte sanitare din porțelan și altele. Este cunoscut faptul că numai crearea unor condiții corespunzătoare de muncă nu înlătură pe deplin pericolul de accidente. O deosebită importanță au și alte probleme, care de multe ori sunt neglijate. In mod deosebit trebuie arătat că nu în toate cazurile se acordă atenția cuvenită instruirii muncitorilor pentru cunoașterea și respectarea normelor de protecția muncii , se mai întîlnesc locuri de muncă, mașini și utilaje la care nu sînt afișate instrucțiuni privind protecția muncii, spre a fi cunoscute și însușite de muncitori. La unele fabrici de cărămizi, cum sînt cele de la Feldioara și Satu-Mare, la I.C.M.A., T.R.C.-urile Oltenia și Banat etc. s-a constatat că unii conducători ai proceselor de (Continuare in pag. a 3-a) Foto. I. ROMICA La Porțile de Fier a intrat, parțial, în funcțiune complexul de preparare a betoanelor, care va deservi șantierul 2-porturi. În total, cele 3 fabrici de betoane (din care două produc în prezent) de la grupul de șantiere al întreprinderii de construcții hidroenergetice vor livra zilnic 3200 de metri cubi. Agregatele necesare sunt exploatate din ostrovul Golu, format în albia Dunării din depuneri aluvionare. Aici se află stația de presortare și concasare. Funicularul, cu o deschidere de aproape 500 m, care aduce agregatele din ostrovul Golu la fabrica de betoane de pe malul Dunării, constituie o realizare remarcabilă a constructorilor, ca și a industriei noastre, care a furnizat întregul echipament mecanic. La fiecare 24 de secunde, la stația de descărcare sosește unul din cele 30 de vagonete ale funicularului, cu două tone de agregate. Capacitatea totală este de 5000 mc în două schimburi. ezvoltîndu-se în pas cu ritmul întregii noastre economii, noua arhitectură aduce, pe tot întinsul patriei, amprenta unei gândiri moderne, a tehnicii avansate, a interesului pe care societatea noastră îl manifestă pentru satisfacerea unor cerințe din ce în ce mai complexe. în acest context, unele aspecte deosebit de importante — subliniate în mai multe rînduri de conducerea de partid și de stat — se impun acum atenției arhitecților: lărgirea varietății arhitecturale, în special în construcțiile de locuințe, diversitatea ansamblurilor, a clădirilor și chiar a elementelor — prin îmbinarea a tot ceea ce este mai înaintat și prețios în arhitectura mondială, cu specificul local, cu tradițiile și valorile artei naționale românești, urmei, s-ar găsi, dacă proporția între perioada de elaborare a proiectului și cea destinată avizărilor și aprobării s-ar schimba în favoarea celei dinții. Deoarece, din păcate, am cunoscut situații cind pentru proiectare s-au consumat cca. 4 luni, iar pentru avizare — 19 luni. O dată alate soluțiile de îmbunătățire a acestei situații, se va face, indiscutabil, un pas înainte. Cu atît mai mult, cu cit — știm cu toții — se poate vorbi de un specific al arhitecturii noastre vechi, de o ambianță cu totul proprie țării noastre ; bătrânii meșteri știau să amplaseze așezările, să valorifice varietatea cadrului natural, să proporționeze clădirile. Dacă, în arhitectura contemporană a orașelor noastre, nu am știut întotdeauna să tragem învățămintele cuvenite din această experiență, dacă unele ansambluri de locuit se simt a fi adăugate fără nici un discernămînt, intr-un cadru care se refuză, există însă și exemple bune: la Deva, de pildă, arhitecții au știut să se lase captivați de perspectiva cetății, pe care au continuat-o armonios cu centrul nou construit. Sînt rezultate care încurajează creația viitoare“. Paul CARAVIA de la Institutul de arhitectură „Ion Mincu" Asemenea preocupări au constituit și obiectul unui simpozion, organizat nu de mult la Institutul de arhitectură „Ion Mincu". Tema — „Probleme ale arhitecturii românești contemporane" — a suscitat, cum era de așteptat, o vie dezbatere, la care au luat parte personalități de seamă din acest domeniu de activitate. Intervențiile demne de interes ne-au determinat să-i solicităm pe doi dintre participanți să ne relateze, pe scurt, părerile pe care le-au susținut cu această ocazie. Pornind de la recunoașterea faptului că arhitectura tradițională, populară și cultă a țării noastre conține sugestii remarcabile pentru o valorificare modernă, iată ce ne-a spus prof. arh. HORIA MAICU, arhitectșef al orașului București: „Nu sunt de acord cu cei care consideră că arhitectura veche românească, prin scara ei redusă și prin materialele folosite, nu ar putea genera o interpretare contemporană. Ea are un limbaj original, specific, care a ținut seama de legătura cu natura și relieful, cu traseele urbanistice dezvoltate cu logică și simț al frumosului de-a lungul istoriei, exemplificată prin raporturi organice între materiale și structură — pe de o parte, și permanențele de sensibilitate, gândire istorică și socială, cultură sau condiție psihică — pe de altă parte. Desigur, nu se recomandă o preluare aidoma și reproducerea acestei arhitecturi la scara și cu materialele contemporane. Se urmărește înțelegerea adîncă esențialului, a modului de creație și de gîndire". Despre unele cauze obiective și subiective, care împiedică rezolvări variate în arhitectura noastră de azi, arh. H. MAICU ne-a arătat: „Există un curent raționalist-funcționalist mondial (a cărui materializare insuficient diferențiată explică în parte o oarecare monotonie a arhitecturii construcțiilor de masă în întreaga lume), dar se manifestă și tentația copierii maeștrilor din ultimele decenii. Consider că respectînd normele de economicitate, dar eliminînd subiectivismul avizărilor și operațiile birocratice anevoioase din proiectare, se pot asigura într-o mai mare măsură interpretarea personală și varietatea compoziției". Referindu-se la suita de diapozitive, prezentate în cadrul simpozionului, pentru a ilustra „pe viu" principiul lui Le Corbusier — ca fiecare obiectiv să fie amplasat in concordanță cu mediul ambiant (principiu PROBLEME ALe ARHITECTURII ROMÂNEȘTI CONTEMPORANE ■_____»______ <--V _____* devenit un imperativ in arhitectura modernă), prof. arh. GH. PETRAȘCU, șeful catedrei Teoria arhitecturii, de la Institutul „Ion Mincu", a subliniat : „în realitate, se formulează adeseori greșit însăși tema, impunîndu-se construirea anumitor tipuri de clădiri in locuri neadecvate ; de fapt, varietatea urmează a fi realizată cu precădere în arhitectura de masă, a ansamblurilor în special. Greșit se crede că numai unicatele ar putea elimina senzația de monotonie. Dar asta cere arhitectului o bogată cunoaștere a teritoruilui, a arhitecturii noastre și nu mai puțin pe cea a altor popoare.Le Corbusier. Înainte de a proiecta cunoscutele sale lucrări, a peregrinat cu sacul în spate, ajungînd și pe la noi, prin sud-estul european, în orient etc.). Pentru o documentare temeinică trebuie totodată să ai și timp, care, la urma Examenul de admitere in invățâmintul profesional seral In fata comisiei de culoare, candidații la examenul de admitere pentru cursurile serale de muncitori calificați — tineri și vîrstnici, unii meseriași formați, alții abia începători — așteptau cu emoție. Aveau și de ce. Era, totuși, un examen. Avantajele urmării unei școli profesionale ii convinseseră pe ei, oameni care de ani și ani s-au despărțit de băncile școlii, să pună iar mina pe carte. Am intrat in sala de examen de la grupul școlar al Trustului nr. 1 construcții-montaje din București. Comisia examina. La tablă — electricianul C. Popa, de la I.A.E.C. Se descurca bine in rezolvarea unui exercițiu cu fracții. In dreptul numelui său, președintele comisiei,ing. C. Boiangiu, a notat un 7. Cum s-ar zice, „binișor". La română, la oral, C. Popa a reușit la fel. Stefan Alexie, proaspăt muncitor in cadrul unei echipe de încălziri centrale de pe șantierul Institutului politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, a răspuns cu vioiciune și siguranță la proba de limba română, despre poezia „Născocitorul“ de Arghezi. A recitat și o parte din versuri. Tînărul s-a dovedit a fi stăpîn și pe regulile gramaticale. Nota 8 a primit-o pe merit. Din cinci in cină, în fața comisiei ajungeau și oameni care reușeau mai greu să relateze cele citite. Pe aceștia, comisia, foarte exigentă de altfel, îi ajuta. — Lucrez in meserie din 1954 — spunea calornieristul Gh. Gavril, șeful unei echipe de pe șantierul Combinatului de cauciuc Jilava, al Trustului nr. 2 instalații montaje. M-am calificat la locul de muncă. Am urmat chiar și un curs de specializare. Câștig bine, între 1800 și 2000 de lei. Totuși, vreau să cunosc și mai temeinic meseria. Am unele minusuri în pregătirea teoretică. De aceea, am fost bucuros cind am aflat de înființarea cursurilor serale de muncitori calificați. După trei ani de învățătură, in condițiile bune ce s-au creat, voi primi diploma de absolvent al unei școli profesionale, ca și certificatul de muncitor calificat. Voi ajunge mai ușor la ceea ce țintesc : școala de maiștri. Am prezentat numai citeva aspecte de la examenul de admitere la cursurile serale de muncitori calificați. Școala, sub îndrumarea sectorului de invățămint din Ministerul Industriei Construcțiilor, s-a pregătit atît pentru admiterea cursanților, cit și pentru buna funcționare a secțiilor. Interesul multor constructori pentru astfel de cursuri este pe deplin justificat. Cei care nu cunosc meseria o vor învăța. Cei care o cunosc, dar nu au actul de calificare, il vor avea — iar cei care vor dori, vor putea mai tirziu să urmeze o școală tehnică de maiștri. Participanții la cursuri se vor bucura de manuale și material didactic gratuit, de sprijinul școlii și al conducerilor unităților unde muncesc. Iar după terminarea cursului, absolvenții vor primi aceleași certificate și diplome ca și absolvenții cursurilor de zi. GH. VOICU1 Probe tehnologice După cum ne informează inginerul, șef adjunct ing. ERVIN PITUREA, la întreprinderea de prefabricate din Craiova a intrat în probe tehnologice secția de beton celular autoclavizat. în cadrul probelor, la 24 noiembrie, orele 11, a fost turnată în tipare prima șarjă. CERNAVODĂ ȘI BRĂILA: 10 000 tone de ciment in plus Colectivele a două din cele mai vechi fabrici din industria lianților dovedesc — după cum ne informează corespondenții noștri voluntari Emanoil PETCU și Ghiță CARAMAN — că și agregate care azi par demodate pot da o producție sensibil mai mare, dacă sînt conduse cu pricepere. FABRICA DE CIMENT DIN CERNAVODĂ a realizat peste plan, în primele 10 luni ale anului, 1990 t de clincher, 9175 t de ciment, 1,2 milioane lei la producția globală, 6,600 la producția marfă vîndută și încasată, 714 mii de lei la beneficii și 318 mii de lei economii la prețul de cost. FABRICA DE CIMENT DIN BRĂILA înscrie pe bilanțul realizărilor rezultate mai modeste — pînă la 23 noiembrie, 860 tone de ciment peste plan — meritorii însă, dacă ținem seama de unele condiții dificile în care se desfășoară producția (de pildă, în prezent, la uscarea materiilor prime). De menționat : faptul că de la începutul anului nu s-a primit nici o reclamație de la beneficiari atestă buna calitate a cimentului de la „Stînca“Brăila. Principalii indicatori ai planului pe 1966r îndepliniți Producția globală — 100,10%, producția marfă — 103,10%, producțiamarfă vîndută și încasată — 104,5%, productivitatea muncii — 100%. Acest bilanț evidenția, la 25 noiembrie, realizarea principalilor indicatori ai planului pe 1966 la întreprinderea de produse din beton celular autoclavizat din Doicești. Vestindu-ne acest succes, directorul fabricii, ing. Ștefan PANDI, completează cu unele amănunte semnificative. Cantitatea de peste 90 000 mc de produse, livrată șantierelor de la începutul anului, echivalează cu necesarul pentru executarea zidăriei la 4 100 de apartamente convenționale sau a izolației termice pe o suprafață de peste 900 000 mp. Au fost depășiți indicatorii tehnico-economici din proiect la volumul de produse pe 1 mp de suprafață de producție (2,15 mc, în loc de 1,60 mc), la numărul de ore de funcționare a utilajelor pentru realizarea a 1 mc de beton (3,72 în loc de 7,40) ș.a. Circa 2 500 mc de beton celular autoclavizat au fost cîștigați prin reducerea procentului de rebuturi față de cel admis. Dezbaterea proiectului planului de tipizare pe anul 7967 Pînă la sfîrșitul anului, numărul proiectelor tip aprobate in 1966 va crește la 195 ; fondul de proiecte tip în vigoare va fi astfel, la 31 decembrie, de 807. Avantajele tipizării in ce privește economisirea efortului de proiectare, promovarea soluțiilor de tehnică nouă, bazate pe industrializarea construcțiilor, și creșterea calității documentațiilor sînt valorificate tot mai larg. Anul trecut, din valoarea totală a investițiilor de construcții-montaj proiectate, s-au utilizat proiecte tip in proporție de 21%, din care 51% la locuințe, 33'/% la clădiri social-culturale, 34% la construcții agrozootehnice, 13% la construcții Industriale etc. Numai in primul semestru din anul In curs, prin utilizarea proiectelor tip, la institutele centrale și la D.S.A P.C.uri s-au economisit circa 6,4 milioane ore de proiectare — crescând astfel capacitatea pentru elaborarea documentațiilor necesare investițiilor. Proiectul planului de tipizare pe anul 1967 — elaborat de C.S.C.A.S. pe baza propunerilor făcute de ministere, organe centrale, sfaturi populare și alte de propriile sectoare de specialitate, axate pe sarcinile ce decurg din planul de investiții pentru cincinalul în curs — prevede extinderea tipizării la noi domenii, noi rezolvări funcționale și soluții constructive, elaborarea de variante cu folosirea de materiale eficiente , direcțiile de dezvoltare sunt axate pe industrializarea și mecanizarea execuției construcțiilor de masă, pe lărgirea varietății soluțiilor arhitecturale, pe In tipizarea metalului, Ia introducerea condițiile unei raționale folosiri a acestui material. Joi 1 decembrie a avut loc la C.S.C.A.S. o ședință plenară de Comitet, cu participarea delegaților ministere, organe centrale și diferitelor institute cu sarcini In acest domeniu, la care s-a dezbătut proiectul planului de tunizare pe anul 1967, in vederea definitivării lui. „Ziua maistrului constructor“ — inițiată de Consiliul sindicatelor întreprinderilor de construcții ale Sfatului popular al orașului București — ce a avut loc de curînd, la Casa tehnică a sindicatelor din Capitală, prin natura problemelor puse în discuție a suscitat un viu interes din partea celor prezenți. Elementele de tehnică nouă își găsesc tot mai mult loc pe șantiere. Pentru cunoașterea cu un ceas mai devreme a unor tehnologii avansate, ingineri de specialitate din cadrul D.G.C.M. a S.P.C.R. au expus pe larg rezultatele de pînă acum ale experimentării cofrajelor spațiale, care — după cum se preconizează — in viitor vor fi folosite pe multe șantiere. Cu ajutorul diapozitivului, au fost prezentate fazele principale de executare a construcției, începind de la radier și pînă la ultimul nivel, evidențiindu-se avantajele sistemului. Maiștrii prezenți la această manifestare au luat cunoștință și de avantajele folosirii dispozitivului automat de reglare a verinelor la cofrajele glisante — inovație a maistrului Constantin Calcan, de la întreprinderea de construcții-montaj nr. 3. Pe ordinea de zi s-au aflat și unele noutăți în executarea zugrăvelilor și vopsitoriilor. Specialiști de Laboratorul central de cercacetări pentru lacuri și cerneluri i-au informat pe maiștri despre cataloagele de vopsele emulsionate pe bază de acetat de polivinil (vinarom), vopsele emulsionate alchidice etc.; de asemenea, au fost prezentate in linii mari tehnologiile de execuție, sculele și dispozitivele mecanice și electrice necesare. In scopul însușirii de către un cel mai mare număr de lucrători a acestor tehnologii noi, L.C.C.L.C. s-a oferit să acorde asistență tehnică la executarea zugrăvelilor și vopsitoriilor unui bloc de locuințe. Pentru o temeinică edificare, unii maiștri au purtat discuții, au pus întrebări, au făcut propuneri pentru cercetări practice etc. Considerată ca o inițiativă foarte utilă, „Ziua maistrului constructor“ se va repeta periodic, luînd în dezbatere alte aspecte legate de introducerea tehnicii noi, a metodelor științifice de organizare a producției și a muncii. Onteresanta manifestare