Constructorul, decembrie 1966 (Anul 18, nr. 882-886)

1966-12-03 / nr. 882

g î­n tehnică • știința • caltură -f (pag. a 2-a) MEANDRELE PROFESIEI DE MANOPERĂ r GAZETĂ EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITEC­TURA SI SISTEMATIZARE ȘI­ COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN CONSTRUC­ȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Sâm­bătă 3 dec. 1966 Anul XVIII — Nr. 882 4 pagini 25 bani Redacția­­ i administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefons 15.19.21-15.10.92 Schele noi la Fabrica de ciment-Bîrsești Foto ; D. CAZAN (pag. a 3-a) (pag. a 4-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! LA GALERIA 12 BALANȚA ■I. PROTECȚIA MUNCII -parte integrantă a procesului de producție în ansamblul mărețelor succese dobîndite în dezvoltarea multilate­rală a patriei, în înfăptuirea liniei politice a partidului de industria­lizare socialistă, de dezvol­tare a agriculturii, de îmbună­tățire a condițiilor de viață ale poporului, se înscriu la loc de cinste și rezultatele deosebit de valoroase ob­ținute de oamenii muncii din construcții și proiectare, din întreprinderile industriei materialelor de construcții. Ritmul și amploarea lucrărilor de construcții, al căror volum a fost în 1965 de peste 2,2 ori mai mare decît în 1959 și care va cunoaște o continuă creștere în anii actualului cincinal, au impus luarea unor măsuri pentru perfecționarea proceselor de producție, creșterea gra­dului de mecanizare a lucrărilor, fo­losirea mai intensă a materialelor eficiente, a prefabricatelor. Numai în ultimii șase ani, fondurile statului, alocate pentru înzestrarea tehnică și perfecționarea proceselor de pro­ducție în industria construcțiilor, au fost de peste 2,8 ori mai mari decît în cei șase ani anteriori. Concomi­tent, în construcții și în întreprinderile industriei mate­rialelor de construcții s-au cheltuit sume însemnate pen­tru introducerea în procesul de producție a numeroase dispozitive și instalații de protecția muncii, pentru îm­bunătățirea ventilației, electrosecurității și iluminatului, asigurarea echipamentului și alimentației de protec­ție etc. Toate acestea fac ca lucrătorii din Șantiere și din întreprinderile indus­triei materialelor de construcții, ală­turi de toți oamenii muncii din țara noastră, să simtă din plin, în activi­tatea lor de zi cu zi, grija deosebi­tă pe care partidul și guvernul o a­­cordă protecției muncii, ocrotirii să­nătății celor ce muncesc și îmbună­tățirii permanente a condițiilor de muncă. În același timp, aplicarea u­­nor măsuri tot mai eficiente de pro­tecția muncii contribuie la îmbunătă­țirea organizării producției, la creș­terea productivității muncii și la ob­ținerea de economii, la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. Sunt multe întreprinderi unice­­ prin luarea unor astfel de măsuri, precum și datorită preocupării con­ducerilor tehnico-administrative și a organelor sindicale pentru aplicarea legislației și normelor de protecția muncii, pentru instruirea temeinică a muncitorilor, intensificarea activită­ții de propagandă și dezbaterea a­­cestor probleme în consfătuirile de producție și în adunările lunare ale grupelor sindicale - cazurile de ac­cidente de muncă și îmbolnăviri pro­fesionale au scăzut, iar condițiile de lucru s-au îmbunătățit substanțial. Rezultate bune în acest sens se con­stată la unele unități de construcții ale T.B.C.-urilor Bacău și Ploiești, la întreprinderea nr. 506 instalații-Bra­­șov, Fabrica de cărămizi-Roman, în­treprinderea „6 Martie"-Timișoara, întreprinderea de prefabricate-Turda și altele. Trebuie arătat însă că­ rezultatele obținute pînă în prezent nu sunt la nivelul condițiilor create și că în activitatea de protecția muncii, atit a cadrelor care conduc, organizează și controlează producția, cît și a or­ganelor sindicale, mai sunt multe ne­ ing. MIRCEA GEORGESCU președintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții ajunsuri care influențează negativ condițiile de muncă. Din analizele făcute recent în colegiul Ministerului Industriei Construcțiilor, precum și la nivelul direcțiilor generale, întreprin­derilor și șantierelor, rezultă că în marea lor majoritate, accidentele de muncă ce au avut loc s-au datorat în principal unor deficiențe organiza­torice, nerespectării normelor de pro­tecția muncii, lipsei de îndrumare și control din partea celor ce conduc și organizează producția. In multe întreprinderi nu se acor­dă întotdeauna importanța cuvenită protecției muncii și nu se asigură, o dată cu măsurile pentru îndepli­nirea sarcinilor de plan, și cele mai corespunzătoare condiții pentru pre­venirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale. Așa se explică faptul că în unele șantiere de construcții, cariere, fabrici de ci­ment, geamuri, cărămidă etc. se mai folosesc procedee de lucru pericu­loase, care au contribuit sau pot contribui la accidentarea muncitori­lor , că sunt încă locuri de muncă unde nu s-au luat măsuri eficace pentru înlăturarea factorilor nocivi, ce pot determina îmbolnăviri profe­sionale. In alte cazuri, deși se stabilesc u­­nele măsuri, totuși - datorite insu­ficientei preocupări din partea con­ducătorilor de unități sau a lipsei de exigență în exercitarea controlu­lui privind aplicarea lor - acestea nu peste tot sînt duse la îndeplinire în termen, sau chiar sînt­­ abandonate. Asemenea situații s-au constatat la fabrica „Izolatorul"-București, între­prinderea de materiale de izolații și finisaj-Turda, întreprinderea „Mar­­mura"-Simeria, atelierele „9 Mai"­­București, Fabrica de obiecte sanita­re din porțelan și altele. Este cunoscut faptul că numai cre­area unor condiții corespunzătoare de muncă nu înlătură pe deplin pe­ricolul de accidente. O deosebită importanță au și alte probleme, care de multe ori sunt neglijate. In mod deosebit trebuie arătat că nu în toate cazurile se acordă atenția cu­venită instruirii muncitorilor pentru cunoașterea și respectarea normelor de protecția muncii , se mai întîl­­nesc locuri de muncă, mașini și uti­laje la care nu sînt afișate instruc­țiuni privind protecția muncii, spre a fi cunoscute și însușite de munci­tori. La unele fabrici de cărămizi, cum sînt cele de la Feldioara și Sa­­tu-Mare, la I.C.M.A.,­ T.R.C.-urile Ol­tenia și Banat etc. s-a constatat că unii conducători ai proceselor de (Continuare in pag. a 3-a) Foto. I. ROMICA La Porțile de Fier a intrat, parțial, în funcțiune complexul de preparare a betoanelor, care va deservi șantierul 2-porturi. În total, cele 3 fabrici de betoane (din care două produc în prezent) de la grupul de șantiere al întreprinderii de con­strucții hidroenergetice vor livra zilnic 3200 de metri cubi. Agregatele necesare sunt exploatate din ostrovul Golu, format în albia Dunării din depuneri aluvionare. Aici se află stația de­ presortare și concasare. Funicularul, cu o deschidere de aproape 500 m, care aduce agregatele din ostrovul Golu la fabrica de betoane de pe malul Dunării, constituie o realizare remarcabilă a construc­torilor, ca și a industriei noastre, care a furnizat întregul echipament mecanic. La fiecare 24 de secunde, la stația de descărcare sosește unul din cele 30 de vagonete ale funicu­­larului, cu două tone de agregate. Capacitatea totală­ este de 5000 mc în două schimburi. ezvoltîndu-se în pas cu ritmul întregii noastre economii, noua arhitectură aduce, pe tot întinsul patriei, amprenta unei gân­diri moderne, a tehnicii avansate, a inte­resului pe care societatea noastră îl mani­festă pentru satisfacerea unor cerințe din ce în ce mai complexe. în acest context, unele aspecte deosebit de importante — subliniate în mai multe rîn­duri de conducerea de partid și de stat — se impun acum atenției arhitecților: lărgirea varietății arhitec­turale, în special în construcțiile de locuințe, diversi­tatea ansamblurilor, a clădirilor și chiar a elementelor — prin îmbinarea a tot ceea ce este mai înaintat și prețios în arhitectura mondială, cu specificul local, cu tradițiile și valorile artei naționale românești, urmei, s-ar găsi, dacă propor­ția între perioada de elaborare a proiectului și cea destinată avizărilor și aprobării s-ar schimba în favoarea celei din­ții. Deoarece, din păcate, am cunoscut situații cind pentru proiectare s-au consumat cca. 4 luni, iar pentru avizare — 19 luni. O dată al­ate soluțiile de îmbunătățire a acestei situații, se va face, indiscutabil, un pas înainte. Cu atît mai mult, cu cit — știm cu toții — se poate vorbi de un specific al arhitecturii noastre vechi, de o ambianță cu totul proprie țării noastre ; bătrânii meșteri știau să amplaseze așezările, să valorifice varietatea cadru­lui natural, să proporționeze clădirile. Dacă, în arhitectura contemporană a orașelor noas­tre, nu am știut întotdeauna să tragem învățămintele cu­venite din această experiență, dacă unele ansambluri de lo­cuit se simt a fi adăugate fără nici un discernămînt, intr-un cadru care se refuză, există însă și exemple bune: la Deva, de pildă, arhitecții au știut să se lase captivați de perspecti­va cetății, pe care au con­tinuat-o armonios cu centrul nou construit. Sînt rezultate care încurajează creația vii­toare“. Paul CARAVIA de la Institutul de arhitectură „Ion Mincu" Asemenea preocupări au constituit și obiectul unui simpozion, organizat nu de mult la Institutul de arhitec­tură „Ion Mincu". Tema — „Proble­me ale arhitecturii românești con­temporane" — a suscitat, cum era de așteptat, o vie dezbatere, la care au luat parte personalități de seamă din acest domeniu de activitate. Intervențiile demne de interes ne-au determinat să-i solicităm pe doi dintre participanți să ne relateze, pe scurt, părerile pe care le-au sus­ținut cu această ocazie. Pornind de la recunoașterea faptu­lui că arhitectura tradițională, popu­lară și cultă a țării noastre conține sugestii remarcabile pentru o valo­rificare modernă, iată ce ne-a spus prof. arh. HORIA MAICU, arhitect­­șef al orașului București: „Nu sunt de acord cu cei care consideră că arhitectura veche românească, prin scara ei redusă și prin materialele folosite, nu ar putea genera o interpretare contemporană. Ea are un limbaj original, speci­fic, care a ținut seama de le­gătura cu natura și relieful, cu traseele urbanistice dez­voltate cu logică și simț al frumosului de-a lungul istoriei, exemplificată prin raporturi organice între materiale și structură — pe de o parte, și permanențele de sensibilitate, gândire istorică și socială, cul­tură sau condiție psihică — pe de altă parte. Desigur, nu se recomandă o preluare aido­ma și reproducerea acestei ar­hitecturi la scara și cu mate­rialele contemporane. Se urmă­rește înțelegerea adîncă esențialului, a modului de cre­a­­ție și de gîndire". Despre unele cauze obiective și subiective, care împiedică rezolvări variate în arhitectura noastră de azi, arh. H. MAICU ne-a arătat: „Există un curent raționalist-funcționalist mondial (a că­rui materializare insuficient diferențiată explică în parte o oarecare monotonie a arhi­tecturii construcțiilor de masă în întreaga lume), dar se ma­nifestă și tentația copierii maeștrilor din ultimele decenii. Consider că respectînd nor­mele de economicitate, dar eliminînd subiectivismul aviză­rilor și operațiile birocratice anevoioase din proiectare, se pot asigura într-o mai mare măsură interpretarea personală și varietatea compoziției". Referindu-se la suita de diapoziti­ve, prezentate în cadrul simpozionu­lui, pentru a ilustra „pe viu" prin­cipiul lui Le Corbusier — ca fiecare obiectiv să fie amplasat in concor­danță cu mediul ambiant (principiu PROBLEME ALe ARHITECTURII ROMÂNEȘTI CONTEMPORANE ■_____»______ <--V _____* devenit un imperativ in arhitectura modernă), prof. arh. GH. PETRAȘCU, șeful catedrei Teoria arhitecturii, de la Institutul „Ion Mincu", a su­bliniat : „în realitate, se formulează adeseori greșit însăși tema, impunîndu-se construirea anu­mitor tipuri de clădiri in locuri neadecvate ; de fapt, va­rietatea urmează a fi realizată cu precădere în arhitectura de masă, a ansamblurilor în spe­cial. Greșit se crede că numai unicatele ar putea elimina sen­zația de monotonie. Dar asta cere arhitectului o bogată cu­noaștere a teritoruilui, a arhi­tecturii noastre și nu mai pu­țin pe cea a altor popoare.­­Le Corbusier. Înainte de a proiecta cunoscutele sale lu­crări, a peregrinat cu sacul în spate, ajungînd și pe la noi, prin sud-estul european, în orient etc.). Pentru o documen­tare temeinică trebuie totodată să ai și timp, care, la urma Examenul de admitere in invățâmintul profesional seral In fata comisiei de culoare, candidații la examenul de admitere pentru cursurile serale de muncitori calificați — tineri și vîrst­­nici, unii meseriași formați, alții a­­bia începători — așteptau cu emoție. Aveau și de ce. Era, totuși, un examen. Avantajele urmării unei școli profesio­nale ii convinseseră pe ei, oameni care de ani și ani s-au despărțit de băncile școlii, să pună iar mina pe carte. Am intrat in sala de examen de la grupul școlar al Trustului nr. 1 cons­­trucții-montaje din București. Comisia examina. La tablă — electricianul C. Popa, de la I.A.E.C. Se descurca bine in rezolvarea unui exercițiu cu frac­ții. In dreptul numelui său, președin­tele comisiei,­ing. C. Boiangiu, a notat un 7. Cum s-ar zice, „binișor". La ro­mână, la oral, C. Popa a reușit la fel. Stefan Alexie, proaspăt muncitor in cadrul unei echipe de încălziri cen­trale de pe șantierul Institutului po­litehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, a răspuns cu vioiciune și siguranță la proba de limba română, despre poezia „Născocitorul“ de Arghezi. A recitat și o parte din versuri. Tînărul s-a dovedit a fi stăpîn și pe regulile gra­maticale. Nota 8 a primit-o pe merit. Din cinci in cină, în fața comisiei ajungeau și oameni care reușeau mai greu să relateze cele citite. Pe aceș­tia, comisia, foarte exigentă de altfel, îi ajuta. — Lucrez in meserie din 1954 — spunea calornieristul Gh. Gavril, șeful unei echipe de pe șantierul Combina­tului de cauciuc­ Jilava, al Trustului nr. 2 instalații­ montaje. M-am cali­ficat la locul de muncă. Am urmat chiar și un curs de specializare. Câștig bine, între 1800 și 2000 de lei. To­tuși, vreau să cunosc și mai temeinic meseria. Am unele minusuri în pre­gătirea teoretică. De aceea, am fost bucuros cind am aflat de înființarea cursurilor serale de muncitori califi­cați. După trei ani de învățătură, in condițiile bune ce s-au creat, voi primi diploma de absolvent al unei școli pro­fesionale, ca și certificatul de munci­tor calificat. Voi ajunge mai ușor la ceea ce țintesc : școala de maiștri. Am prezentat numai citeva aspec­te de la examenul de admitere la cursurile serale de muncitori calificați. Școala, sub îndrumarea sectorului de invățămint din Ministerul Industriei Construcțiilor, s-a pregătit atît pentru admiterea cursanților, cit și pentru buna funcționare a secțiilor. Interesul multor constructori pentru astfel de cursuri este pe deplin justificat. Cei care nu cunosc meseria o vor învăța. Cei care o cunosc, dar nu au actul de calificare, il vor avea — iar cei care vor dori, vor putea mai tirziu să ur­meze o școală tehnică de maiștri. Participanții la cursuri se vor bucura de manuale și material didactic gra­tuit, de sprijinul școlii și al conduce­rilor unităților unde muncesc. Iar după terminarea cursului, absolvenții vor primi aceleași certificate și diplo­me ca și absolvenții cursurilor de zi. GH. VOICU1 Probe tehnologice După cum ne informează inginerul, șef adjunct ing. ERVIN PITUREA, la întreprinderea de prefabricate din Craiova a intrat în probe tehnologice secția de beton celular autoclavizat. în cadrul probelor, la 24 noiembrie, orele 11, a fost turnată în tipare prima șarjă. CERNAVODĂ ȘI BRĂILA: 10 000 tone de ciment in plus Colectivele a două din cele mai vechi fabrici din industria lianților dove­desc — după cum ne informează co­respondenții noștri voluntari Emanoil PETCU și Ghiță CARAMAN — că și agregate care azi par demodate pot da o producție sensibil mai mare, dacă sînt conduse cu pricepere. FABRICA DE CIMENT DIN CERNAVODĂ a realizat peste plan, în primele 10 luni ale anului, 1990 t de clincher, 9175 t de ciment, 1,2 mi­lioane lei la producția globală, 6,60­0 la producția marfă vîndută și încasată, 714 mii de lei la beneficii și 318 mii de lei economii la prețul de cost. FABRICA DE CIMENT DIN BRĂ­ILA înscrie pe bilanțul realizărilor rezultate mai modeste — pînă la 23 noiembrie, 860 tone de ciment peste plan — meritorii însă, dacă ținem seama de unele condiții dificile în care se desfășoară producția (de pildă, în prezent, la uscarea materiilor prime). De menționat : faptul că de la începu­tul anului nu s-a primit nici o recla­­mație de la beneficiari atestă buna calitate a cimentului de la „Stînca“­­Brăila. Principalii indicatori ai planului pe 1966r îndepliniți Producția globală — 100,10%, pro­­ducția­ marfă — 103,10%, producția­­marfă vîndută și încasată — 104,5%, productivitatea muncii — 100%. Acest bilanț evidenția, la 25 noiembrie, rea­lizarea principalilor indicatori ai pla­nului pe 1966 la întreprinderea de pro­duse din beton celular autoclavizat din Doicești. Vestindu-ne acest succes, directorul fabricii, ing. Ștefan PANDI, comple­tează cu unele amănunte semnificative. Cantitatea de peste 90 000 mc de pro­duse, livrată șantierelor de la începu­tul anului, echivalează cu necesarul pentru executarea zidăriei la 4 100 de apartamente convenționale sau a izo­lației termice pe o suprafață de peste 900 000 mp. Au fost depășiți indicatorii tehnico-economici din proiect la vo­lumul de produse pe 1 mp de suprafață de producție (2,15 mc, în loc de 1,60 mc), la numărul de ore de func­ționare a utilajelor pentru realizarea a 1 mc de beton (3,72 în loc de 7,40) ș.a. Circa 2 500 mc de beton celular autoclavizat au fost cîștigați prin re­ducerea procentului de rebuturi față de cel admis. Dezbaterea proiectului planului de tipizare pe anul 7967 Pînă la sfîrșitul anului, numărul pro­iectelor tip aprobate in 1966 va crește la 195 ; fondul de proiecte tip în vigoare va fi astfel, la 31 decembrie, de 807. Avantajele tipizării in ce privește eco­nomisirea efortului de proiectare, pro­movarea soluțiilor de tehnică nouă, ba­zate pe industrializarea construcțiilor, și creșterea calității documentațiilor sînt valorificate tot mai larg. Anul trecut, din valoarea totală a investițiilor de construcții-montaj proiectate, s-au utili­zat proiecte tip in proporție de 21%, din care 51% la locuințe, 33'/% la clădiri so­­cial-culturale, 34% la construcții agro­zootehnice, 13% la construcții Industriale etc. Numai in primul semestru din anul In curs, prin utilizarea proiectelor tip, la institutele centrale și la D.S.A P.C.­­uri s-au economisit circa 6,4 milioane ore de proiectare — crescând astfel ca­pacitatea pentru elaborarea documenta­țiilor necesare investițiilor. Proiectul planului de tipizare pe anul 1967 — elaborat de C.S.C.A.S. pe baza propunerilor făcute de ministere, organe centrale, sfaturi populare și alte de propriile sectoare de specialitate, axate pe sarcinile ce decurg din planul de in­vestiții pentru cincinalul în curs — pre­vede extinderea tipizării la noi domenii, noi rezolvări funcționale și soluții con­structive, elaborarea de variante cu fo­losirea de materiale eficiente , direcțiile de dezvoltare sunt axate pe industriali­zarea și mecanizarea execuției construc­țiilor de masă, pe lărgirea varietății so­luțiilor arhitecturale, pe In tipizare­a metalului, Ia introducerea condițiile unei raționale folosiri a acestui mate­rial. Joi 1 decembrie a avut loc la C.S.C.A.S. o ședință plenară de Comitet, cu participarea delegaților ministere, organe centrale și diferitelor institute cu sarcini In acest domeniu, la care s-a dezbătut proiectul planului de tunizare pe anul 1967, in vederea definitivării lui. „Ziua maistrului construc­tor“ — inițiată de Consiliul sindicatelor întreprinderilor de construcții ale Sfatului popular al orașului București — ce a avut loc de curînd, la Casa tehnică a sindicate­lor din Capitală, prin natura problemelor puse în discu­ție a suscitat un viu interes din partea celor prezenți. Elementele de tehnică nouă își găsesc tot mai mult loc pe șantiere. Pentru cunoaș­terea cu un ceas mai devre­me a unor tehnologii avan­sate, ingineri de specialita­te din cadrul D.G.C.M. a S.P.C.R. au expus pe larg rezultatele de pînă acum ale experimentării cofrajelor spațiale, care — după cum se preconizează — in viitor vor fi folosite pe multe șan­tiere. Cu ajutorul diapoziti­vului, au fost prezentate fazele principale de execu­tare a construcției, începind de la radier și pînă la ulti­mul nivel, evidențiindu-se avantajele sistemului. Maiștrii prezenți la aceas­tă manifestare au luat cu­noștință și de avantajele fo­losirii dispozitivului auto­mat de reglare a verinelor la cofrajele glisante — ino­vație a maistrului Constantin Calcan, de la întreprinde­rea de construcții-montaj nr. 3. Pe ordinea de zi s-au a­­flat și unele noutăți în exe­cutarea zugrăvelilor și vop­­sitoriilor. Specialiști de Laboratorul central de cer­ca­cetări pentru lacuri și cer­neluri i-au informat pe mai­ștri despre cataloagele de vopsele emulsionate pe bază de acetat de polivinil (vina­­rom), vopsele emulsionate alchidice etc.; de asemenea, au­­ fost prezentate in linii mari tehnologiile de execu­ție, sculele și dispozitivele mecanice și electrice nece­sare. In scopul însușirii de către un cel mai mare număr de lucrători a acestor tehnolo­gii noi, L.C.C.L.C. s-a oferit să acorde asistență tehnică la executarea zugrăvelilor și vopsitoriilor unui bloc de locuințe. Pentru o temeinică edifi­care, unii maiștri au purtat discuții, au pus întrebări, au făcut propuneri pentru cercetări practice etc. Considerată ca o inițiativă foarte utilă, „Ziua maistru­lui constructor“ se va repeta periodic, luînd în dezbatere alte aspecte legate de intro­ducerea tehnicii noi, a me­todelor științifice de organi­zare a producției și a muncii. O­­nteresanta manifestare

Next