Constructorul, august 1967 (Anul 19, nr. 31-34)

1967-08-05 / nr. 31

0 m­U »al 2SIE Simtttă S a«ip*st IW , 4 pagini 25 bani Cerințe ale menținerii ritmului Startul bun din primele trei luni ale anului (când s-au realizat 22,3% din sarcinile anuale) a permis T.B.C.­Bacău să-și îndepli­nească planul pe trimestrul II încă de la 1 iunie ; la sfîrșitul semes­trului, producția realizată reprezintă peste 55 °/o din planul valoric anual. Buna activitate este ilustrată și de unii indicatori tehnico­­economici obținuți pe 5 luni : productivitatea muncii a sporit față de prevederi cu 7,1%; normele au fost depășite cu 11%; la prețul de cost au fost consemnate economii suplimentare de 1 200 000 de lei ; pînă la finele lunii trecute au fost predate 641 de apartamente, reprezentând 42,23 °­» din sarcina anuală. Realizarea unui ritm de lucru sus­ținut a fost înlesnită de Comitetul executiv a­­ Sfatului popular regional Bacău, care a luat măsuri eficiente pentru asigurarea documentațiilor, amplasamentelor și, în general, a tuturor condițiilor materiale necesare. La începutul anului, investițiile S.P.R. aveau asigurate documentații în pro­porție de 87,3%, erau atacate cca. 40% din volumul de locuințe, ceea ce a permis în lunile de iarnă folo­sirea din plin a capacităților de pro­ducție ale șantierelor. Bune rezultate au dat defalcarea planului valoric pe trimestre și luni, începerea lu­crărilor pe baza graficelor de execu­ție și a proiectelor de organizare (în­tocmite pentru fiecare obiectiv în parte la începutul anului), mărirea capacității de producție a secției de prefabricate din beton, a atelierului de confecții din lemn și metal. Pen­tru a se evita ivirea unei perioade de vîrf în trimestrul III, planificările­ noastre au urmărit îndeplinirea rit­mică a sarcinilor fizice. Ca urmare, producția din trimestrele II și III va fi sensibil egală, iar în trimestrul IV sarcinile globale vor fi apropiate de cele din trimestrul I. Față de anii trecuți, Trustul regio­nal de construcții­ Bacău și-a îmbună­tățit simțitor cadența de lucru. Se pune însă o întrebare : realizarea în mod ritmic a prevederilor valorice corespunde oare cu sarcinile fizice de plan ? Se pare că nu, în prezent, la unele obiective acești indicatori nu sunt judicios stabiliți — ceea ce denotă că la fixarea cifrelor de plan, beneficiarii n-au vegheat la buna lor corelare. Ca urmare, con­structorii vor trebui să obțină supli­­mentări, fără a dispune și de mate­rialele necesare ; prevederile inițiale cresc, în unele cazuri, cu pînă la 10% din planul anual. Mai poate fi vorba de o organizare științifică a producției, atîta vreme cit cifrele de plan nu sînt stabile, fundamen­tate și acoperite cu resurse mate­riale ? O altă piedică în asigurarea unui ritm de lucru constant o reprezintă lipsa unor materiale și insuficiența forței de muncă. In primul semestru, T.R.C. a obținut rezultate bune — dar cu ce preț ? Aprovizionarea cu cantități sporite de materiale a ne­cesitat devansări de cote, împrumu­turi de la alte unități, transporturi în plus, neutilizarea integrală a tim­pului de muncă — toate concretizate, în final, prin cheltuieli suplimentare­ E nevoie ca furnizorii de materiale să depună eforturi mai mari, pentru a-și respecta obligațiile contractuale. Realizările ar putea fi astfel bune din toate punctele de vedere. Acum, pe bună dreptate ne întrebăm : de ce un bloc cu 60 de apartamente, din panouri mari, realizat la Bacău de aceeași subunitate, are durate de execuție ce variază între 3 și 6 luni ? Situația este determinată de slaba colaborare din partea întreprinderii de prefabricate­ Roman și a altor furnizori de materiale. Sperăm că treptat, deficiențele care îngreuiază în prezent activitatea șan­tierelor noastre vor fi înlăturate, per­­mițînd constructorilor să-și sporească succesele. ing. C. ACIOBANIȚEI inginer-șef adjunct în T.R.C.­Bacău EXPOZIȚIE DE MATERIALE NOI PENTRU CONSTRUCȚII Din inițiativa C­­ D.C.A.S., recent s-a deschis „Expoziția de materiale noi de construcții și instalații ce se produc în 1966—1970“, care poate fi vizitată, pînă la 25 august, în sala din bd Magheru nr. 34. Interesant de reținut este că o dată cu prezentarea noutăților însoțite de fișe tehnice detaliate, specia­liștilor — atît din proiectare, cit și din execuție — le este adresată, cu acest prilej, inivitația de a-și spun­e părerea asupra felului cum producătorii de mate­riale pot satisface în mai mare măsură cerințele sectorului de construcții, ce sortimente, sunt deosebit de importante și trebuie introduse în fabricație în primă urgență, care sunt considerate necorespunzătoare și din ce motive etc. Activitatea întreprinde­rilor industriale aparți­nând Ministerului Indus­triei Construcțiilor este ilustrată printr-o serie de produse — unele realiza­­te de pe acum în mod curent și multe prevăzute pentru anii următori­­ printre care: • cimenturi colorate, ciment alb, ciment cu ce­nușă de termocentrală, ci­ment aluminos, ciment de baraj; • panouri prefabricate pentru ferme precompri­­mate, conform proiectului I.P.C.T. 2066; grinzi din beton precomprimat; T diferite tipuri de elemente din beton armat prefabri­cat ; panouri mari armate din beton celular autocla­­vizat, cu caracteristici îm­bunătățite, pentru pereții exteriori ai clădirilor ci­vile și industriale; fîșii armate din beton celular autoclavizat, cu caracte­ristici îmbunătățite, pen­tru pereți despărțitori de 60 cm lățime , cu beton celular autoclavizat, fini­sat cu email poliuretanic armat cu fibre de sticlă etc.; diferite tipuri de blocuri ceramice, corp ce­ramic pentru planșee, că­rămizi ornamentale, pla­caj ceramic cu fața stria­tă ; • geam ornament la­minat, geam securit ,emai­lat, geam șlefuit, geam dublu termoizolant (com­binat , ornament și ter­­moabsorbant), uși din geam plan și ornament securizate, cărămizi din sticlă cu goluri, mase ce­ramice din sticlă crista­lizată ; • plăci plane din az­bociment, presate sau ne­presate și colorate, tuburi de 5 m lungime mare din azbociment, pa­și­nouri sandviș din plăci de azbociment cu miezuri termoizolatoare ; • plăci din faianță, din gresie fină, din gre­sie roșie glazurate și ne­glazurate, cărămidă din gresie ceramică antiacidă, tuburi din gresie cerami­că ș.a.; « împîslitură din fi­bre de sticlă asfaltată, fî­șii din vată minerală, plăci fonoabsorbante din va­tă minerală, saltele din vată minerală pe rabii de stuf sau pe plasă de sîr­­mă, cochilii din vată mi­nerală etc. ; • diferite tipuri și mo­dele noi de obiecte sani­tare ; • panouri sertarobloc, diferite tipuri de comuta­toare ș.a. ; • dispozitive mecanice de îndoit pe șantier țevi de instalații sanitare și electrice, trusă și dispo­zitive pentru aplicarea placajelor ceramice, foar­fecă manuală pentru SBP, spraițuri metalice cu ex­tensie continuă, pop ex­tensibil filetat. Mai expun materiale cu caracter de noutate, destinate sectorului de construcții : Ministerul Industriei Metalurgice — diferite ti­puri de sîrmă, profile, to­­roane etc. ; Ministerul Economiei Forestiere — diferite ti­puri de plăci fibrolem­­noase, parchet din răși­­noase, ușă celulară cu fur­nir de fag texturat etc.; Ministerul Industriei Chimice—plăci ondulate uși, sifoane pentru chiu­vete ș.a. din PVC; pa­nouri de pereți și ușă cu structură sandviș, cu fețe din PVC și miez din po­­listiren expandat; diferite plăci și țevi din poliesteri armați cu fibre de sticlă ș.a. ; Ministerul Industriei Ușoare — plăci aglomera­te din puzderii de in și cînepă; membrană pentru construcții aerostatice. Două din standurile expoziției PROLETART DIN TOATE TARILE. UNITIVA! Bilanț preliminar la Giurgeni-Vadul Oii Deși încă nu s-a încheiat un an de la începerea lucrărilor de construcție a po­dului de șosea de peste Dunăre, de la Giurgeni­-Vadul Oii, constructorii de la I.C.S.T. se pot mîndri cu realizări im­­portante. Lucrările organizării de șantier­e~ începute în perioada răcoroasă a anului — s-au desfășurat în bune condiții și în ritm susținut. Inginerul Valeriu Chera, șeful șantierului mal Ciurgeni, a depus mult efort pentru ca magazii­le și atelierele de la baza de producție să se execute rapid. Grupul social, de a cărui construcție a răspuns ing. Pavel Pîrzea, a fost gata la timp, cantina servește azi o masă de bună calitate, iar spațiul de casare a muncitorilor, la cerințele actuale, este satisfăcut. In etapa experimentală, de asemenea Primul an de muncă încheiată, s-au realizat mai întîi con­fecționarea și introducerea la cota din proiect a unei coloane de fundație din tuburi de beton armat avînd diametrul de 3 m și înălțimea de 8 m. Au fost introduse cinci tronsoane, folosindu-se două vibreînfigătoare, a căror forță perturbatoare însumează 320 tf. Metoda a reușit, dar — ținînd cont de natura terenului (format din nisipuri fine și abia după —­ 30 m din pietrișuri, stra­turi ușor compactibile, iar în stare umedă foarte greu penetrabile) — forța dezvoltată de vibroînfigătoare s-a do­vedit a fi la limită; am fost obligați să mergem cu țevi de subspalare la cuțit și, uneori, cu săpătură în avans în interiorul coloanei, cu ajutorul unui graifer monocallu, ceea ce ne-a ușurat încântarea, dar a creat și posibilitatea producerii unor refulări. Ing. Gh. Șincai a pus la punct tehnologia de execuție, perfecționînd necontenit metoda de lu­cru și obținînd productivități mereu sporite (11 tuburi pe lună); în sec­torul înfigere, maistrul principal Ila­­ralambie Antonie a fost neobosit. S-a reușit astfel ca fundația pilei-culee de pe malul sting să fie aproape terminată. Rezultate meritorii s-au obținut și în sectorul fundațiilor viaductului. Aici lucrează cu succes două instalații de foraj și­ confecționat piloți 0 0,88 m, curente și a culeei (în afară de­ pila experimentală, care a și fost încercată la eforturi orizontale și verticale). La prima pilă s-au turnat radierul și ele­vația, iar la culee s-a terminat incinta de palpinnșe. Instalațiile de foraj lucrează din plin, atingind cota de —31 m de la nivelul terenului. Nisipul acționează și aici negativ, de data aceasta resimțiin­­du-se rolele de la sapa mecanică, dar­­ prin introducerea unor bucșe comune inovația maistrului principal St. Nas­ Tier — acest neajuns a fost în bună parte înlăturat. La poligonul de prefabricate s-a tur­nat grinda experimentală. Inginerul Ion Barbu și­ oamenii pe care-i conduce au realizat o grindă prefabricată în lun­gime de 40 m, cu înălțimea 2,80 m, a­­vând secțiunea­­ cu inimă de 18 cm și greutatea record de 153 t­­ Este cea mai mare grindă prefabricată executa­tă pînă în prezent la noi în țară. Se fac acum pregătiri în ve­derea precomprimării­ celor 14 cabluri în formă de liră, Ti­fla­te în tecile speciale plantate în grindă. Pentru „ieșirea la apă o platformă plutitoare este deja pregătită, iar în p­rezent se execută cadrul metalic pen­tru pila de pe mal și incinta de pal­pi­an­te. Pe malul drept al Dunării s-au des­chis de curînd lucrările șantierului Va­dul Oii, șef de șantier fiind tînărul inginer Gh. Șincai. Și aici a început turnarea tronsoanelor de coloană. Amenajările interioare au fost înche­iate. S-a terminat și calea ferată ce leagă ultima stație cu șantierul. Se lucrează la terasamentele pentru va­riantele de acces la pod. Pe șantier a sosit, de curînd, o t­ia­­chetă a lucrării. Ea reprezintă primul pod de șosea românesc peste Dunăre, la execuția căruia proiectanții și con­structorii nu precupețesc nici un efort. ing. Mihai TUDORACHE de la Grupul de șantiere Pod Dunăre al I.C.S.T. e maila Redacția și administrația­­ București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefoni 15.19.21 - 15.10.92 GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SIS­TEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDI­CATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și Instituții. Costul abonamentului: 3 luni — 3,25 lei, 6 luni — 6,50 lei, un an — 13 lei. Mecanizarea operațiilor cu volum mare de muncă își a­­firmă puternic prezența la lu­crările pe care le execută la Orșova Întreprinderea de con­strucții Porțile de Fier, a Mi­nisterului Căilor Ferate, în fotografii (de sus în jos),­­ încărcător cu cupe, lu­­crînd în stația de sortare, la încărcarea balastului în auto­camioane . O nivelare a platformei noii stații C.F.R., cu ajutorul bul­dozerelor ; 9 compactarea umpluturilor de pămînt la același obiectiv se face cu placa vibrantă. Text și foto : Filip PASCALUTA, corespondent EXPERIMENTAREA DE LA DEVA Extinderea construcției de locuințe din panouri mari progresează încă la noi într-un ritm inferior celui nece­sar, mai cu seamă din cauza limită­rilor pe care le impune, din punct de vedere financiar ca și sub raport teri­torial, concepția producției uzinale a prefabricatelor. Fabricile de panouri, ca și poligoanele de trust — de genul celor de la Ploiești, Cluj, Baia Mare —■ pe lângă că solicită investiții im­portante, nu-și justifică multiplicarea în cazul localităților cu volume de lucrări relativ mici , iar soluția de a transporta prefabricatele de la Brașov la Sibiu, de la Roman la Iași, de la București la Pitești etc. (ba chiar, in­tr-un caz izolat, de la Roman la Cra­iova !) este discutabilă cel puțin sub aspect economic. Concepția amintită a făcut, printre altele, ca pînă acum să nu se aplice proiectul I.P.I.M.P.C. pentru un poligon de capacitate me­die, pe care mulți specialiști îl apre­ciază ca valoros. In diferite țări se recurge frecvent la producția panourilor pe poligoane de șantier, dimensionate pentru un program limitat și pentru un ritm mediu de confecționare și m­ontaj. Discuțiile în jurul acestei formule s-au purtat la noi, pînă acum, pe plan teoretic, cu tot felul de argumente pro și contra, a căror greutate — reală sau tactice — echilibrîndu-se, n-a pu­tut duce la o concluzie fundamentală. Avem, în prezent, o bază concretă de apreciere. Este ceea ce justifică in­teresul cu care a fost primit și ur­mărit schimbul de experiență ce a avut loc săptămîna trecută la Deva. Exprimată lapidar, tema a consti­tuit-o „execuția unui bloc experimen­tal cu­ pereți din panouri mari de beton din zgură expandată și planșee prefabricate din beton greu, executate în poligon de șantier“. Formulare ce nu cuprinde o serie de implicații de natură variată ale soluției demonstrate participanților la schimbul de expe­riență (specialiști din organe centrale, din cercetare, din învățămîntul supe­rior, cadre din proiectare și execuție de la mai multe regiuni). Căci lucra­rea de la Deva — înscrisă în planul de cercetări — îmbrățișează nu numai domeniul tehnologiei de execuție pe poligon și șantier, ci și pe cel al con­cepției structurii, ca și criterii de ar­hitectură și sistematizare, într-o abordare complexă care a împins o serie de rezolvări pînă la minuție, au­­­toconstruindu-se în direcții paralele sau convergente. împreună cu acest larg front de atac, experimentarea de la Deva prezintă și alte caracteristici esențiale, de re­ținut ca principii universal valabile : — creația colectivă, care a antrenat cercetarea, proiectarea și execuția în relații de interdependență pentru obține, succesiv impulsului inițial, ma­u­turarea gîndirii și transcrierea ei în coordonate practice. Pe „firma“ ex­perimentării apar alături : C.S.C.A.S. — cu ÎNCERC și I.S.C.A.S., Sfatul popular al regiunii Hunedoara — cu Trustul regional de construcții, Insti­tutul de construcții­ București — cu Catedra de construcții civile (ordinea enumerării e pur protocolară). Am numit instituțiile, dar asta spune mai puțin decât faptul că a existat o coo­perare la nivelul unui larg colectiv de autori, care a reușit să depășească bariere formale obligate sau artificial create (ar merita să se aprofundeze undeva ideea unui cadru organizatoric ce să faciliteze funcționarea, cel pu­țin ad-hoc, a unor asemenea colective de creație arhitectural-inginerească, ferite de nevoia de a recurge fie la trepte intermediare mai mult sau mai puțin obiective, fie la autoritate sau uniune personală) ; — simplitatea concepției, care, fără nimic tangent cu simplismul, a urmat firul logic ce duce la cunoașterea ne­voilor, la identificarea posibilităților și la alegerea acelei variante care co­respunde cu condițiile concrete. Eli­minarea deliberată a ceea ce ar fi constituit sau ar fi putut deveni un balast a impus desigur și unele con­cesii, și unele riscuri. Esențial este însă că soluția rămîne adaptabilă sau perfectibilă în limite largi, fără a im­plica abateri substanțiale de la simpli­tatea principiului. Să trecem acum, succint, în revistă modul cum s-a materializat la Deva îmbinarea cercetării republicane cu cea din domeniul învățămîntului și cu cea uzinală. Folosirea betonului din zgură ex­pandată. Abordată de mai multă vreme în cadrul unor exeperimentări restrînse pe plan local, valorificarea zgurii de furnal (deșeu al Combina­tului siderurgic­ Hunedoara), înnobi­lată prin expandare, și-a găsit acum fundamentarea prin cercetări de la­borator, care au determinat restric­țiile, rețetele, tehnologia. Acest ma­terial ușor (650—750­ kg/mc în gră­madă, în stare afinată și uscată) per­mite executarea panourilor, inclusiv a celor de fațadă, într-un singur strat, adăugind la avantajul costului redus, eliminarea cortegiului de dificultăți legate de realizarea panourilor sand­viș. Cantitatea ce urmează să fie folo­sită într-un an echivalează, în metri cubi de zidărie, cu producția anuală a unei făbricuțe sezoniere de cără­mizi — argument care nu poate trecut cu vederea nici în prezent, nici și în perioada imediat următoare. Ce se înttîmplă însă cu pericolul corodării armăturii, prin efectul reacțiilor chi­mice în timp ale componenților zgu­rii? Nu se întîmplă nimic, pratic, panourile de perete nu­ au avut nevoie Dorin CONSTANTINESCU (Continuare Ut pag. a 2-a) Blocul experimental, în curs de montaj PETROL­CHIMIE . Pe șantierul rafinăriei din Pi­tești se montează primele instalații ale complexului tehnologic de refor­mare catalitică și aromatizare. Con­structorii au montat pe fundații prima coloană, destinată extragerii și ra­finării aromatelor ; înaltă de 24 de metri, ea este construită într-un sin­gur tronson și cîntărește 21 de tone. Tot aici au început săpăturile la temelia unei noi construcții — tur­nurile de răcire ale centralei elec­trice de termoficare. S-a stabilit am­plasamentul pentru corpul principal al clădirii C.E.T., care va cuprinde sala cazanelor și turbogeneratoarele de 12 MW. (V. GRIGORE, corespon­dent) • Au început lucrările la un nou obiectiv industrial al Combinatului chimic din Craiova — fabrica de acid nicotinic, prevăzută să intre în func­țiune la sfîrșitul anului viitor. Con­strucția va cuprinde hala de fabri­­cație, anexele tehnice, grupul so­cial și grupul de încălzire și venti­lație. Pe șantierul unității nr. 1 de În­grășăminte azotoase, unde se con­struiesc trei noi fabrici (pentru pro­ducerea amoniacului, azotatului de amoniu și ureei), au început lucră­rile­­ de montaj la compresoarele din hala de bioxid de carbon, ca și la stația de la fabrica de uree. Constructorii de la I.S.C.M.­Craio­­va au terminat turnarea fundației la hala de preparare a calcarului pentru azotatul de amoniu, precum și plan­tarea stilpilor prefabricați de la es­tacadele de transport. In continuare, se lucrează la un nou obiectiv — de­pozitul de nitrocalcar, în aer liber) cu o capacitate de 1000 mc. Proiec­tantul prevăzuse executarea prefabri­cată numai a stilpilor de susținere a podului rulant; colectivul șantie­rului a extins soluția prefabricării și la rampele de descărcare și pe­reții exteriori ai depozitului, ceea ce va aduce o economie de 4000 mp de cofraje și o reducere a duratei de execuție cu 30 de zile. (GH. TE­­CULESCU, corespondent) Atac frontal împotriva muncii manuale Gradul de mecanizare a lucrărilor cu volum mare de muncă a crescut an de an la Fabrica de ciment din Bicaz, însă într-un ritm lent, fata de pildă, dinamica pe ultimii ani (1967 — planificat), încă înainte de efectuarea studiilor în domeniul organizării științifice a producției și a muncii, s-a inițiat aici o intensă activitate pentru reducerea volumului de muncă manuală. In această acțiune au fost antrenate ca­dre tehnice, precum și muncitori cu un înalt nivel de calificare. In pre­zent, aproape în fiecare secție pro­ductivă se fac simțite atît măsurile preconizate prin planul de organizare științifică, cît și numeroasele dispo­zitive concepute de inovatorii din fabrică. — Colectivul secției mori de ciment — ne relatează maistrul Ștefan Ghim­pe — s-a preocupat să înlocuiască munca manuală la încărcarea mori­lor cu corpuri de măcinare. Soluția a fost găsită de către lăcătușul nos­tru Emeric Tamaș, prin construirea unui dispozitiv, cu ajutorul căruia se basculează direct în moară o greu­tate de cca. 500 kg. de bile, în nu­mai 2-3 minute. Pe lângă ușurarea efortului fizic al muncitorilor și mic­șorarea echipei de încărcare de la 6 la 4 oameni, s-a redus timpul de staționare a agregatului, ceea ce va duce la creșterea productivității mun­cii. Mai avem încă o problemă de rezolvat : mecanizarea încărcării cor­purilor de măcinare din depozit în autovehicule — operație, care mai consumă un mare volum de muncă manuală. — S-a preconizat ceva? — Deocamdată, nu. Poate vom găsi în viitor... Ce-ar fi să se încerce soluția cu o macara electromagnetică ? Ing. Vasi­le Manolache, inginer-șef adjunct al fabricii, autorul a nume­roase inovații „nedeclarate“, a conce­put o instalație de tuburi metalice prin care se evacuează foarte lesne toată cantitatea de material din ca­merele de praf, fiind reintrodusă în M. NEGREANU (Continuare in pag. a 3-a) Muncitori Gradul de Anul folosiți în mecanizare producție a muncii (%) 1965 1863 40,4 1966 1778 41,2 1967 1745 42,2 Desen de Z. BUZE A

Next