Constructorul, noiembrie 1967 (Anul 19, nr. 44-47)

1967-11-04 / nr. 44

CD ,­­ (130) ! autót KIE ' f '' î ,­­ ' I sâmbătă; 4 n © Iemto*fe * ' ■< s £<•.: %/<­i I * I * pagini 25 bani „Dulcele tirg al Ieșilor" in plină dezvoltare economică Păstrînd neșterse vechile tradiții istorice și culturale, „dulcele tirg al Ieșilor“ cunoaște astăzi și pulsul tre­pidant al activității industriale : fa­brici și uzine noi, înălțate în ultimii ani, au modificat structural profilul economic și arhitectural al orașului. Și, fiind pe rînd, alte obiective însem­nate se adaugă pe harta acestor locuri, în plină dezvoltare. In cadrul bogatului program pre­văzut, o pondere mare au lucrările cuprinse în planul colectivului între­prinderii nr. 4 de construcții-montaj, a M.I.C. . Șantierele 401 și 402 și-au concentrat acum toate forțele pentru ca, până la sfirșitul anului, o serie de noi obiective să intre în funcțiune, iar altele să aibă condiții pentru lu­crul pe timp friguros­ Astfel, intr-un stadiu de execuție foarte avansat se află noua capacitate de producție (2,5 milioane mp de țesături anual) de la întreprinderea „Țesătura“, avlnd ca termen de dare în exploatare trimes­trul IV 1967. Aici, constructorii desă­­vîrșesc ultimele lucrări de finisaje și instalații — ca și la fabricile de pîine, paste făinoase și biscuiți, din cadrul complexului de morărit și pa­nificație, unde se desfășoară din plin și montarea utilajelor, se fac comple­tări la drumuri, împrejmuiri, zone verzi. In același perimetru industrial, a prins de pe atbum contururi precise viitoarea țesători­i de mătase , o imen­să hală blindată de 420 m lungime — cu structura din elemente prefabri­cate, cu grinzi tubulare duble, pre­­comprimate. Pentru ca în cursul iernii munca în interior să fie asigurată, se lucrează susținut la închiderea com­pletă a halei, totodată urmînd să fie puse în funcțiune 4 din cele 10 cen­trale de ventilație, pentru a se evita astfel o instalație provizorie de în­călzire. O situație asemănătoare se înregistrează și la secția de halva de la fabrica de ulei, pe timp fri­guros, în hală — la care sunt in curs de realizare structura din prefabri­cate și lucrările de zidărie — se vor putea executa finisaje la interior și montajul utilajelor. La fabrica de că­rămizi și etapa a II-a a C.E.T., ata­cate în ultima vreme, se toarnă a­­cum betoanele la fundații. Sarcini importante au în această perioadă și constructorii de la șan­tierul nr. 3­ Iași al I.S.C.M­ din ora­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej. La u­­zina de fibre sintetice (unde pentru prima dată în țară se execută, în sectorul monobloc, o tramă de 12X18 m, cu grinzi-jug de 12 m, postcompri­­mate și grinzi­­ de 18 m, precom­­primate), unele obiecte au și fost predate, printre ele numărîndu-se de­pozitul de utilaje și cel de fibre, re­miza P.C.I., căile ferate interioare. Altele se află în fază de montaj : sta­ția de pompe pentru stingerea incen­diilor, dyphylus, estacade, canale teh­nologice. Acestor realizări li se adaugă succesul înregistrat la lucrările de dezvoltare a fabricii de mase plastice — unde linia de fabricare a sacilor de polietilenă a fost terminată cu 3 luni înainte de termen și toate o­­biectele sunt acum închise — și la fabrica de oxigen, care va putea intra în probe tehnologice la finele acestei linii, fiind aproape gata finisajele și platformele exterioare, ca și montajul utilajelor și instalațiilor. Pe lângă acestea — ne-a precizat corespondentul nostru Lazăr Beneș — pe agenda activității șantierului nr. 3 se înscriu și lucrările de ex­tindere a Fabricii de antibiotice. Ne­cesitatea de a se crea front de lucru pentru lunile ce urmează impune aici constructorilor o vie activitate, deoa­rece deocamdată se înregistrează unele întîrzieri față de termenele prevă­zute în grafice. Asigurarea unui ritm normal de muncă în viitor presupu­ne, acum, închiderea grabnică a prin­cipalelor obiecte — cele două mari hale de fabricație a produselor chi­­mico-farmaceutice (sectoarele de fer­mentare, uscare, condiționare, labora­torul uzinal, o stație-pilot etc.). O dată intrate in exploatare, aceste noi capacități vor permite dublarea ac­tualei producții a fabricii. Prezent pe șantier încă de la primele lucrări, zidarul Ni­­c­ulae Alexandrescu, de la I.C.M. nr. 4, a contribuit cu pricepere și hărnicie la înălța­rea noului obiectiv ce îmbogă­țește peisajul industrial al Ia­șului : fabrica de paste făinoa­se și biscuiți. Manifestări culturale In Intimpinarea semicentenarului Marii Revoluții Socialiste din Octom­brie, sindicatele din numeroase între­prinderi ale sectorului nostru au or­ganizat Interesante și variate mani­festări culturale, dintre care spicuim: • La Grupul de șantiere Lotru al I.C.H. : După cum ne informează di­rectorul clubului, Ion Bizoiu, în cele cinci săli de cultură — de la Voi­­neasa, Ciunget, baraj, Mănăileasa, Malaia — ale constructorilor hidro­centralei de pe Lotru vor avea loc astă­ seară expuneri despre însemnă­tatea Revoluției din Octombrie. Ace­luiași eveniment i-au fost consacrate recenzii de cărți, o seară de poezie, un medalion literar, expoziții de fo­tografii, o expoziție filatelică tema­tică, programe speciale la cele două stații de radioamplificare, precum și prezentarea filmului artistic „Cea­­paev". • La două mari șantiere din Ca­pitală ale Trustului nr. 1 construcții­­montaj — cel de la uzinele „Repu­blica“ și cel din zona industrială Mi­litari — s-au bucurat de succes serile literare cu tema „Scriitorii despre eroii Marii Revoluții Socialiste din Octombrie“. • La Grupul de șantiere nr. 2 — Sibiu al T.R.C.-Brașov , seara literară „1917 oglindit in literatura noastră“ a atras un mare număr de construc­tori. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI Aspect din spectacolul „Nunta de pe Crișuri“, prezentat de ansam­blul folcloric de pe lângă clubul din Oradea al Trustului regional de construcții­ Crișana, mirele și mi­reasa sunt purtați de nuntași, pe „rădvan", spre noul lor cămin. Ci­tiți în pag. a 4-a o relatare asupra spectacolului, prezentat in cadrul primei etape a finalei celui de-al VIII-lea concurs al artiștilor ama­tori. Foto : Fr. CSOMAFAY GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SIS­TEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDI­CATELOR DIN CONSTRUCȚII SI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii pos­tal­ și difuzorii voluntari din întreprinderi și Instituții. Costul abonamentului 1 3 luni — 3,25 lei, 8 luni — 6,50 lei, un an — 13 lei. Redacția și administrația: București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin. Telefons 15.19.2! = 15.10.92 _ La 7 Noiembrie 1967 se împlinesc M 50 de ani de cînd 111 salvele de tun de pe crucișătorul fifcî „Aurora" anunțau n/fL-BpHHi lumii înfăptuirea evenimentului de B si IT*­­ O eț# 1j însemnătate istori­că — Marea Re-Revoluție Socialistă din Octombrie. Pregătită și­ desfășurată sub conducerea partidului comunist în frunte cu Vladimir Ilici Lenin, victoria Marelui Octom­brie, care a dus la instaurarea puterii muncitori­lor și țăranilor din Rusia, la făurirea primului stat socialist, a deschis o nouă epocă în dez­voltarea societății — epoca revoluțiilor proletare, epoca trecerii de la capitalism la socialism. Revoluția din Octombrie, prima revoluție care a adus libertăți politice maselor muncitoare, care a creat premise reale pentru afirmarea lor de­plină, a dat o lovitură puternică sistemului capi­talist, marcînd începutul crizei generale a aces­tuia. Imperialismul a încetat să mai fie un sistem economic unic , a apărut un sistem nou, superior — cel socialist. Apărînd și consolidînd, în condiții grele, cuce­ririle Revoluției, popoarele sovietice, printr-o muncă plină de abnegație, au descătușat forțele de producție ale țării, au trecut la dezvoltarea planificată a economiei naționale, la înfăptuirea programului de construcție pașnică, transformînd a șasea parte a globului într-un vast șantier. Capacitatea, trăinicia, forța noii orînduiri so­ciale s-au manifestat în modul cel mai pregnant în anii celui de-al doilea război mondial, cînd Uniunea Sovietică a dus greul bătăliilor pentru zdrobirea fascismului. Cu toate greutățile prin care au trecut, cu toate jertfele și distrugerile suferite, popoarele sovietice au redresat rapid economia țării, a cărei dezvoltare puternică, în condițiile perfecționării continue a relațiilor de producție, a permis desăvîrșirea construcției socialiste și trecerea la făurirea bazei tehnice­­materiale a comunismului. Succese remarcabile au fost obținute în domeniul științei, culturii, al creșterii venitului național, al îmbunătățirii con­dițiilor de trai ale populației. U.R.S.S. este azi o putere economică de prim rang, un stat înflo­ritor, ale cărui realizări sunt larg recunoscute. Partidul Comunist Român, întregul nostru popor dau o înaltă prețuire activității și rezultatelor obținute de poporul sovietic pe drumul construirii societății comuniste, considerîndu-le ca un aport de mare însemnătate la creșterea forței sistemu­lui mondial socialist și a influenței internațio­nale a socialismului, la cauza păcii și progre­sului omenirii. Victoria Marii Revoluții Socialiste din Octom­brie și crearea primului stat socialist au exer­citat o influență uriașă în întreaga lume. Masele muncitoare din țara noastră, care în condițiile primului război mondial luptau pentru satisfa­cerea revendicărilor lor vitale — pîine, pace și libertate, au văzut în Revoluția din Octom­brie un exemplu însuflețitor. Ele și-au manifestat cu deosebită forță solidaritatea față de cauza revoluției. Mii de muncitori români, aflați din timpul războiului pe teritoriul Rusiei, au format batalioane revoluționare proprii ori au trecut în rîndurile Armatei Roșii, luptînd împotriva in­tervenției imperialiste și a contrarevoluționarilor alb-gardiști, pentru victoria Puterii Sovietice. Partidul Comunist Român, exponent fidel al intereselor clasei muncitoare, ale întregului popor, GLORIOSUL SEMICENTENAR AL LUI OCTOMBRIE continuînd lupta de veacuri pentru eliberarea socială și națională, cele mai bune tradiții ale mișcării muncitorești și socialiste din România, a mobilizat masele muncitoare la lupta împo­triva regimului burghezo-moșieresc, popularizînd în rîndurile acestora ideile Marelui Octombrie, realizările obținute de poporul sovietic în con­struirea socialismului, în condițiile orînduirii socialiste, relațiile de prietenie, solidaritate și colaborare frățească dintre țara noastră și Uniunea Sovietică cunosc o dezvoltare continuă. In prezent, între cele două țări se desfășoară o largă colaborare pe tărîm politic, economic, științific, tehnic și cul­tural. Pornind de la necesitatea dezvoltării con­tinue a colaborării dintre țările socialiste, ele­mentul central al politicii externe a României îl constituie prietenia și alianța cu toate țările socialiste, creșterea continuă a schimburilor eco­nomice, tehnico-științifice și culturale cu aceste state, în spiritul principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. Sub conducerea Partidului Comunist Român, care aplică în mod creator marxism-leninismul la condițiile concrete din țara noastră, poporul ro­mân obține zi de zi noi realizări pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste. Se înfăptuiesc cu succes mărețele sarcini trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. Tabloul României contemporane este al unei țâri în plin avînt economic, politic și social, rod al traducerii în viață a politicii științifice a Partidului Comunist Român, bazată pe cunoaște­rea posibilităților, pe valorificarea resurselor ma­teriale și umane ale țării. Dinamismul economiei noastre naționale va ieși și mai pregnant în evidență prin aplicarea măsurilor ce vor fi supusa spre aprobare Conferinței Naționale a partidului — măsuri de deosebită însemnătate pentru dezvoltarea economică, social-politică și culturală a României socialiste, însuflețit de mărețele idealuri ale socialismului, care călăuzesc astăzi o treime din populația globului, poporul nostru, condus de partid, muncește cu hotărîre și entuziasm, desfașurînd o vastă operă constructivă pentru dezvoltarea și înflorirea necontenită a țării. Prin aceasta el își aduce contribuția la întărirea forței mate­riale, politice și morale a sistemului mondial socialist, la creșterea și dezvoltarea mișcării antiimperialiste, la triumful cauzei socialismului, progresului și păcii în întreaga lume. Așa cum a subliniat secretarul general al Co­mitetului Central al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, „Bilanțul realizărilor obținute de Uniunea Sovietică, de celelalte țări socialiste, întreaga dezvoltare a lumii contemporane în ju­mătatea de secol care a trecut de la A­ Marea Revoluție Socialistă din Octombrie demonstrează justețea și forța înnoitoare a învățăturii marxist­­leniniste, insuflă noi energii clasei muncitoare internaționale, forțelor revoluționare de pretu­tindeni. Devenit o impunătoare realitate, socia­lismul este tot mai larg recunoscut ca perspec­tivă inexorabilă a dezvoltării societății, însufle­țește lupta a milioane și milioane de oameni de pe întreg globul pentru realizarea idealurilor lor de libertate, progres și bunăstare". Gloriosul jubileu al lui Octombrie Roșu este, pentru poporul român, un nou prilej de a-și exprima sentimentele de caldă prietenie față de popoarele sovietice, adresîndu-le urarea de a obține noi și tot mai mari succese în măreața operă a construcției comuniste. ^ Dezbaterea documentelor Plenarei C. C. al P. C. R. Proiectul de Directive ale Comite­tului Central al Partidului Comunist Român cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale asigură cadrul organizato­ric necesar perfecționării conducerii planificate a economiei naționale, creșterea continuă a rolului planifi­cării. In proiect se precizează modul în care trebuie să se Îmbine coordo­narea pe bază de plan a activității economice de ansamblu, cu acorda­rea de largi atribuții unităților eco­nomice. Axat pe principiul centralismului democratic — principiu organizato­ric fundamental al statului nostru socialist, proiectul de Directive sub­liniază scopul și sarcinile planificării și mijloacele prin care PLANIFICA­REA TREBUIE SA FIE METODA PRINCIPALA DE CONDUCERE A ÎNTREGII ACTIVITĂȚI SOCIAL­­ECONOMICE. Acest conținut al planificării nece­sită o examinare temeinică, la dife­ritele nivele, a tuturor fenomenelor economice și a implicațiilor care pot influența, direct sau indirect, activi­tatea social-economică. Programele, acțiunile și măsurile trebuie să fie fundamentate pe calcule de eficiență economică bazate pe realități, elimi­­nîndu-se subiectivismul și volunta­rismul în luarea deciziilor. Și in industria materialelor de construcții, centralismul excesiv la care s-a ajuns în planificarea și re­partizarea produselor, ca și sistemul de prețuri franco-destinație, îngreu­iază mult satisfacerea operativă a necesităților șantierelor, iar relațiile economice dintre producători și con­structori (consumatori) se limitează numai la perioada după primirea repartiției. Dacă avem în vedere și faptul că în ultimii ani, pentru a se soluționa construcții, cererile de materiale de s-au întocmit balanțe mult încordate, este explicabilă si­tuația care s-a format, în prezent, cînd ministerul intervine direct in soluționarea golurilor care se creează în aprovizionare, prin dispoziții di­recte către fabrici de a livra imediat anumite materiale la unele șantiere. In această situație planurile operati­ve de livrări, planurile de transpor­turi și contractele sunt numai parțial respectate. Cheltuielile de transport, care grevează prețul de cost, și re­zultatele financiare ale întreprinderii producătoare depind de dispozițiile primite. Măsurile preconizate în proiectul de Directive creează condiții pentru ca in viitor să se poată asigura o îm­binare armonioasă a producției de materiale de construcții cu cerințele șantierelor. Prin faptul că se delimi­tează clar atribuțiile și răspunderile pe cele trei verigi (centrala indus­trială, întreprindere, minister econo­mic), întregul proces de elaborare și înfăptuire a planului se îmbină în mod organic, asigurîndu-se o concep­ție unitară pentru dezvoltarea între­gii ramuri. Astfel, la întreprinderi, propu­nerile de plan se vor baza pe cal­cule detaliate și pe cele mai co­respunzătoare soluții de folosire a capacităților de producție, extin­derea gamei de materiale de con­strucții, ridicarea calității acesto­ra, introducerea tehnologiilor noi, moderne, în condițiile sporirii efi­cienței economice. Aceasta înseamnă trecerea de la procedeele actuale — cînd metodolo­gia și formularele de plan conduc la întocmirea de calcule bazate in mare parte pe date statistice din anul de bază, care să „justifice“ propune­rile de plan pe anul următor — la Întocmirea de studii de fundamenta­re pe baza metodelor moderne de analiză și previziune, care să permită a se confrunta mai multe variante, in scopul determinării variantei de plan optime. Acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii a demonstrat practic că multe convingeri bazate pe­­ rutină și conservatorism, sau pe „ex­periența“ unor ingineri, tehnicieni și economiști, au fost infirmate chiar de aceștia, când au pășit la o analiză științifică a activității. In lucrările de fundamentare planului, studiul capacităților de pro­­­ducție trebuie să determine posibili­tățile de producție maxime. Aceasta însă nu înseamnă că în proiectul de plan al întreprinderii nu trebuie să se aibă in vedere faptul că, datorită unor cauze neprevizibile (variații de comenzi, variații de intensitate, de­fecțiuni tehnice și organizatorice etc.) și datorită posibilităților de desface­re, există un anumit raport între ca­pacitatea posibilă a fi folosită și ca­pacitatea maximă. îmbunătățirea ra­portului intre capacitatea maximă și capacitatea folosită este necesar să constituie unul din obiectivele planu­lui de măsuri tehnico-economice al întreprinderii. De asemenea, în proiectul de plan al întreprinderii trebuie să se reflec­te soluția optimă, rezultată din studii și calcule de fundamentare, care con­duce la folosirea cât mai judicioasă a mijloacelor materiale și bănești. Prin faptul că in viitor lucrările de modernizări, amenajări, reutilări, dezvoltări de proporții mai reduse etc. vor fi realizate de Întreprinderi prin credite acordate de bancă, cre­dite care vor fi restituite din sursele proprii pe care și le vor constitui la banca finanțatoare, se va mări răspunderea pentru utilizarea cu mai multă grijă a fondurilor. Se va elimina astfel tendința ac­tuală, de a solicita noi și noi inves­tiții pentru reutilări și amenajări, care de multe ori nu aduc eficiența scontată. Spre exemplu — după pă­rerea mea — nu este just ca tiparele metalice necesare executării prefabri­catelor să fie finanțate de la bugetul statului. In multe cazuri, cheltuielile se recuperează numai în parte, în­­trucît volumul comenzilor și terme­nele de execuție nu permit ca tipa­rele confecționate să fie folosite la numărul de turnări stabilit. De ase­menea, actualmente, există puțină preocupare pentru ca fondul de in­vestiții alocat pentru diferite acțiuni — în special utilaje independente — arh. Teofil BANTAȘ directorul Direcției planului econo­mic din Ministerul Industriei Con­strucțiilor (Continuare in pag. a 3-a) Fundamentarea științifică în elaborarea planului Specificul lucrărilor și măsurilo­­ de protecția muncii Construcția sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier avansează rapid. Antrenate intr-o­ vie întrecere socialistă, colectivele șantierelor baraj-uzină, porturi și complexul de betoane din cadrul Grupului de construcții și instalații al întreprinderii de construcții hidroenergetice toarnă zilnic peste 2000 de metri cubi de beton, fasonează și montează peste 100 de tone de oțel-beton, execută peste 3500 de metri cubi de exca­vații, cantități importante de derocări și dragaje. Multe din aceste lucrări se execută în condiții deosebit de grele, speci­fice lucrărilor hidroenergetice de mare complexitate, la care mulți din­tre constructori participă pentru pri­ma oară. Crearea unor condiții de muncă op­time celor peste 5000 de salariați, din care o bună parte lucrează în regim Industrial (în schimburi), cons­tituie o permanentă preocupare a conducerii grupului de șantiere, a or­ Pe șantierele de la Porțile de Fier ganelor sindicale, cu sprijinul și sub controlul susținut al întreprinderii. De asemenea, organele Comitetului de Stat pentru Protecția Muncii și, direct, Inspectoratul interraional din Turnu-Severin, apreciind complexita­tea lucrărilor, problemele multiple ce se ivesc și care cer o soluționare ra­pidă, au desemnat suficient personal competent pentru inspecție și îndru­mare. Pe acest mare șantier, pentru o se­rie de lucrări și operații ce se exe­cută în prezent nu s-au găsit, la în­ceperea lor, prevederile corespunză­toare în normele de protecția mun­cii,­ s-a impus, deci, elaborarea de instrucțiuni, regulamente specifice. Ingineri, tehnicieni, specialiști în construcții hidrotehnice de la între­prindere și de la grupul de șantiere Porțile de Fier au elaborat­ instruc­țiuni pentru execuția batardoului celular cu platformele autoridică­­toare , regulament privind organi­zarea și funcționarea salvării pe apă în lucrările de construcții hidro­energetice ; instrucțiuni de tehnica securității muncii la lucrările de pușcare cu materiale explozive în camere de protecție la excavațiile în stîncă ș.a. O activitate amplă și variată se desfășoară, cu muncitorii și cu întreg personalul tehnic­ ingineresc din e­­xecuție, pentru însușirea acestor ma­teriale interne și, în general, a nor­melor de protecția muncii, pentru a-i convinge pe toți constructorii de im­portanța respectării lor. Au fost or­ganizate conferințe, prezentări de fil­me documentare, schimburi de expe­riență , în adunările sindicale se ana­lizează cu mult simț de răspundere activitatea pe linie de protecția mun­cii, cauzele producerii accidentelor. Este demnă de amintit Inițiativa co­mitetului sindicatului, care, în cola­borare cu conducerea grupului de șantiere, a dat prilejul tuturor sala­riaților ca în afara propunerilor ce se fac cu ocazia adunărilor sindicale sau consfătuirilor de producție, să aibă permanent la dispoziție „Condi­ca de propuneri pentru protecția muncii”, în care să-și înscrie suges­tiile și observațiile. Ca urmare, in­tr-un timp destul de scurt s-au în­registrat 50 de propuneri. Analizîn­­­du-se, conducerea grupului și-a în­sușit 47 dintre ele; 15 au și fost îndeplinite. Cheltuielile de protecția muncii au totalizat, în primele 9 luni din 1967, peste 1,5 milioane de lei, din care aproape jumătate numai pentru ma­teriale și echipament de protecție. In ce privește modul de organizare și desfășurare a instructajului de protecția muncii, în general se res­pectă metodologia In vigoare. Conti­nuă însă să existe și deficiente, în special în instruirea muncitorilor la Filip COTIGA tehnician­­ Continuare In pag. a 4-a J

Next