Constructorul, mai 1968 (Anul 20, nr. 18-21)

1968-05-04 / nr. 18

18 (956) Amt XX 4 1968 4 pagini 25 bani R*dac­ia­­ J ad­ministrația­­ Bucu­rești 46, str. Gră­­dina cu cai nr. 7, sectorul 6. Telefon: 15.19.21 — 15.10.92. Buldozerele și lucrările de pămînt In activitatea de construcții, deo­sebit de grele și costisitoare sânt lucrările de pământ. Gradul de me­canizare complexă a acestora a cres­cut de la 79,6 la sută în 1966, la 85,6 în 1967. Realizările sunt însă depar­te de a ne mulțumi. Mai cu seamă dacă avem­ în vedere că acest indi­cator are valori superioare în mul­te țări i în 1966, de exemplu, în U.R.S.S. — 97,9 la sută, R. P. Polo­nă — 95,3 la sută, R. D. Germană — 89,8 la sută, R. S. Cehoslovacă — 87,2 la sută. Prezent la săpături, la nivelări, buldozerul, se numără printre utila­jele de bază la lucrările de pămînt. Pentru forța și robustețea lui, șan­tierele noastre îl solicită tot mai mult. Nu în mod întâmplător, în ul­timii, doi ani parcul inventar aproa­pe s-a dublat. Din păcate, efortul financiar făcut de bugetul statului n-a fost răsplătit pe măsura așteptă­rilor. Indicele de exploatare a parcu­lui activ de buldozere se menține în jurul a 96 la sută, marcînd chiar o ușoară scădere în 1967 față de anul precedent, ceea ce denotă că gradul de utilizare este susceptibil de serioase îmbunătățiri. Ce constatări ne prilejuiește în această privință activitatea Trustu­lui de utilaj greu, al Ministerului Industriei Construcțiilor ? Preocu­parea pentru mai buna folosire a parcului s-a soldat cu o seamă de­ măsuri deosebit de eficiente. De unde provin principalele greutăți ? De la defecțiunile accidentale, ex­ploatarea neglijentă, calitatea și durata prelungită a reparațiilor. Școlarizarea și specializarea mecani­cilor servanți (anul trecut, vreo 800), întărirea controlului asupra întreți­nerii și exploatării, introducerea lu­crului după plan fizic, organizarea activității trustului pe eșaloane teri­toriale au avut efecte binefăcătoare. Coeficientul defecțiunilor la buldo­zere a scăzut, bunăoară, de la 7 la sută în 1966, la 5,8 la sută în 1967. Utilizarea puternicelor utilaje în funcție de specificul lucrărilor pre­zintă un alt aspect al grijii pentru raționala folosire a parcului. In balastiere și la sistematizările pe verticală, de exemplu, buldozerele S-1300 se simt în largul lor, în schimb cele mici, S-650, dau randa­ment foarte bun în depozite, spații înguste. Înotare. Printre problemele studiate de colectivul tehnic perma­nent, din cadrul comisiei pentru or­ganizarea științifică a producției și a muncii de la T.U.G. reține în mod deosebit atenția aceea legată de gă­sirea unui indicator sintetic care să exprime cât mai fidel gradul de ex­ploatare ar trebui a utilajelor grele. Acesta să oglindească numărul orelor, al schimburilor și productivi­tatea. Deocamdată, problema este în studiu, de Intr-un asemenea context, indicele exploatare, ca și numărul de schimburi se înscriu într-o dinamică ascendentă, față de prevederile de plan. Judecate în sine, realizările atinse nu sunt însă în măsură să satisfacă actualele exigențe. Etalo­nul, sarcina — mereu aceeași de cîțiva ani încoace — a devenit ana­cronică, nu oglindește posibilitățile reale ale mecanizatorilor; în pre­zent, aceștia își desfășoară activita­tea pe baza unor norme elaborate în anul 1963, care dau dreptul la 20 la sută stagnări nepenalizate! Dar de la un an la altul, experiența con­tractorilor, dotarea șantierelor au crescut. Atunci, ne mai poate satis- Adrian CIMPEANU (Continuare­­ in pag. a 3-a) La Fabrica de azotat de amoniu din cadrul Combinatului chimic­ de la Craiova, turnul de granulare a ajuns la ultima cotă : 81 m. Echi­pele de sablaj au început lucrul la partea superioară a construc­tiei metalice, pentru a deschide drumul vopsitorilor care-i vor face ultima toaletă. Foto : Otto URBANSCHI Formații complexe de lucru pe producție finită în cadrul acțiunilor de organi­zare științifică a muncii, pe cîteva șantiere a început — pe baza meto­dologiei elaborate de ÎNCERC — experimentarea executării lucrări­lor de construcții prin formații com­plexe de lucru pe producție finită. In prezent se întocmește documen­tația fluxului de producție necesar organizării, introducerii în lucru și desfășurării activității formațiilor. al La șantierul C.E.T. București-Sud întreprinderii „Energoconstruc­­ția“, elaborarea documentației nece­sare se face cu participarea efectivă a inginerului-șef adjunct C. Pîrvu; conducerea directă a formațiilor complexe a fost încredințată mais­trului M. Nadă, care și-a însușit metoda de organizare rndicată în prescripțiile tehnologice. Șantierul 3 al I.C.M. nr. 1 (D.G.C.M.)-București pregătește aplicarea metodei la exe­cutarea unui bloc din panouri mari; șeful de șantier, ing. M. Bă­­lănescu, apreciază că prin experi­mentare se va putea definitiva acți­unea începută de mai multă vreme, privind organizarea formațiilor de lucru pentru realizarea clădirilor de locuit cu structură prefabricată. T.C.S.I.M.-București va experimenta metoda prin șantierul 1, la construc­ția grupului social de la uzina „La­­romet“ , inginerii Gh. Răducăniță (șeful de șantier) și Tr. Cazacinou, împreună cu șeful resortului orga­nizarea muncii, Șt. Timbrescu, pre­gătesc intrarea în lucru a formații­lor complexe. Alte șantiere experi­mentale vor avea I.C.M. nr. 8-Bucu­­rești, Trustul nr. 5-Brașov, Trustul de construcții-montaje miniere. Pe toată durata experimentării, specialiști din C.S.C.A.S. și cerce­tători din ÎNCERC vor da îndru­mări și vor asigura asistența me­todologică necesară. Organizarea formațiilor complexe pe producție finită creează premise favorabile pentru continuitatea flu­xului de producție, reducerea fluc­tuației, intensificarea cooperării în­tre meserii, îmbunătățirea calității lucrărilor, întărirea cointeresării ma­teriale. Totodată, se înlesnesc ur­mărirea și analiza productivității muncii in unități fizice pe șantiere, ceea ce contribuie la folosirea in­tegrală a fondului de timp de lucru al muncitorilor. Premiul Lenin pe anul 1968 , domeniul științei și tehnicii a fost decernat grupului de in­gineri și organizatori pentru proiectarea și construirea hidro­centralei Bratsk de pe Angara (Siberia). G • TUBURI DE AZBOCIMENT DIN IMPORT, IAR LA MEDGIDIA STAU TN STOC • DE 6 ANI. .." JUMĂTATE DE MILION" RUGINEȘTE IN MAGAZII • CHELTUIELI PENTRU... STOCURI SUPRANORMATIVE ospodarului chibzuit îi este proprie preocuparea de a cîn­­tări fiecare ban. Se gîndește din vreme ce-i trebuie, cît si trebuie, și­ apoi trece la cumpărături. De un­de ? De acolo de unde își poate pro­cura cele trebuincioase, în condițiile cele mai avantajoase. Răspunderile acestea sporesc simțitor, atunci cind e vorba de banii statului și, mai cu seamă, de fonduri valutare, care au rol de primă importanță în angre­najul dezvoltării economiei naționale. Import In acest context, „amneziile", mani­festările de superficialitate, risipa sunt cu atît mai condamnabile. Stocurile existente la sfirșitul anului trecut asigurau cu prisosință între­prinderii de construcții și montaje si­derurgice—Galați necesarul pe anul 1968 de ambreiaje cu troliu, axe prin­cipale, reductoare, motoare pentru tractoare ș.a. Ba, erau suficiente și pentru anii viitori. Cu toate acestea, pentru anul acesta s-a contractat achi­ziționarea unor astfel de repere din import, în valoare de aproape un mi­lion. Ce se va întîmpla cu ele? Vor mări stocul existent, vor mări fondu­­­rile imobilizate fără nici un rost. Ace­eași practică a fost adoptată și în ca­zul pieselor de schimb, în valoare de 1 271 000 de lei, ce vor spori stocurile supranormative. Trustul de construcții și îmbunătă­țiri funciare — Galați din cadrul Con­siliului Superior al Agriculturii nu s­a lăsat mai prejos. A prevăzut procura­rea din import unui însemnat nu­­­măr de utilaje (valoare totală: 1273 000 de lei), fă­ră ca acestea să fie strict necesare. Ca dovadă, la sugestia organelor de con­trol financiar trus­tul a renunțat la o parte din ele­ elibe­­rind fonduri valuta­re de 856 000 de lei. Ni se pare abso­lut firesc ca, înain­te de a se apela la serviciile importu­lui, să se sondeze posibilitățile industri­ei indigene. In felul acesta s-ar evita si­tuații ca aceea semnalată la T.C.I.F.— Galați, care s-a grăbit să comande „din afară" circa 15 000 m de tuburi Nicolae NICHITA din Direcția teritorială de control și revizie—Galați a Ministerului Finanțelor (Continuare în pag. a 3-a) de dragul... importului ? PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI Gazetă editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Mîndrie pentru glorioasele înfăptuiri, entuziasm și încredere în făurirea zilei de mîine a patriei, nețărmu­rit devotament față de conducătorul destinelor țării, Partidul Comunist Român — aceste generoase simță­minte au însuflețit inimile milioanelor de oameni ai muncii care, de 1 Mai, au pășit în rînduri strînse la marea demonstrație din Capitală și din celelalte orașe ale țării. Sărbătoarea primăverii din al treilea an al cincinalului a găsit patria socialistă mai frumoasă, mai bogată ca oricînd. Succesele pe care lucrătorii din construcții, din industria materialelor de construcții le-au înscris pe pancartele lor festive stau mărturie re­cunoștinței lor fierbinți pentru traiul îmbelșugat de azi, pentru perspectivele luminoase, mărturie hotărîrii lor neclintite de a da viață cuvîntului partidului, îndepli­nind în mod exemplar planul de investiții, mărind efi­ciența economică a activității fiecărei întreprinderi, fie­cărui șantier. 1 Mai s-a desfășurat sub semnul priete­niei trainice și frățești cu toate popoarele țărilor socia­liste, ai solidarității internaționale cu cei ce muncesc din întreaga lume, al întăririi unității de luptă împo­triva imperialismului a tuturor forțelor progresiste con­temporane. ÎNALTĂ PREȚUIRE A­ MERITELOR Di­ntr-’Ju­ decret, al Consiliului de Stat, cu prilejul zilei de 1 Mai, s-a conferit ,,Medalia Muncii” unui număr de peste 30 000 de munci­tori, maiștri, tehnicieni și ingineri, fruntași in­ întrecerea socialistă, care și-au menținut acest titlu timp de 5 ani consecutiv, in perioada 1963—1967. Înalta distincție a fost acordată și unui număr important de lucră­tori din construcții și din indus­tria materialelor de construcții.­­ într-un cadru, festiv a avut loc, zilele trecute, solemnitatea înminării distincțiilor celor mai me­rituoși fruntași în întrecerea so­cialistă de la Direcția generală de construcții-montaj a­­ Consiliului popular al municipiului București, realizatorii mîndrelor clădiri de lo­cuit și social-culturale care înfru­musețează Capitala. Printre ei s-au aflat muncitori care și-au câș­­tigat un larg renume prin măies­tria profesională, prin exigența față de propria muncă: Ion Gonțoiu (I.C.M. nr. 5), Nicolae Marinache (I.P.A.C.), Ion Chiriac (I.C.M. nr. 2), Aurică Neagu (I.C.C.M.), Dumitru Tulbure (I.C.M. nr. 3), Ion Gheor­­ghe (I.C.M.I.) ș.a. Au primit me­dalia jubiliară a U.G.S.R. pentru „Merite deosebite în întrecerea so­cialistă“ 371 constructori : 259 din­tre ei au fost distinși cu „Medalia Muncii“. De asemenea, au fost în­­minate recompensele bănești acor­date de guvern. Felicitărilor pe care bravii con­structori le-au primit de la Traian Ispas — vicepreședinte ing. al Comitetului executiv al Consiliului popular provizoriu, Marin Vintilă — secretarul Comitetului de partid­­construcții, Costache Bîgea — din partea Consiliului Central al U.G.S.R., Ion Apostu — președin­tele Consiliului sindicatelor din în­treprinderile de construcții ale D.G.C.M.­București, ing. Octavian Bîrsan — directorul general al D.G.C.M., le alăturăm călduroasele noastre urări de noi succese. • In cadrul Trustului nr. 2, zilele trecute a avut loc sărbătorirea a 32 de muncitori care în ultimii 5 ani s-au menținut fruntași in întrecerea socialistă. Ei au primit medalia ju­biliară „Merite deosebite în întrece­rea socialistă“, a Uniunii Generale a Sindicatelor, „Medalia Muncii“, precum și alte un premiu de 500 de Lei. Dintre cei distinși fac parte tini­chigiul Anton Bădăl­cescu, sanitaris­­tul Constantin Strechioiu, electricia­nul Alexandru Fruth, strungarul Constantin Cuza, mecanicul Ion Gheorghe, șoferul Ion Teleujan. De asemenea, din fondul M.I.C., au mai fost premiați, pentru darea în func­țiune a unor obiective, 18 muncitori, ingineri și tehnicieni, acordîndu-li-se o sumă totală de 10 000 de lei, Aspect de la festivitatea decernării distincțiilor la D.G.C.M. — București. I ACTUL DE IDENTITATE AL ECONOMIILOR I Metal - prin filtrul atentei utilizări Folosirea judicioasă a materialelor constituie o problemă de primă im­portantă în activitatea organizațiilor de execuție. La noi, la întreprinde­rea de construcții siderurgice-Hunne­­doara, eforturile au fost orientate mai cu seamă asupra reducerii con­sumului de metal. Anul trecut, pe baza unui studiu amănunțit alcătuit de un colectiv de ingineri și economiști, conducerea întreprinderii și comitetul sindicatu­lui au stabilit căile ce trebuie ur­mate: modul de a păstra evidența economiilor și posibilitățile de a acorda stimulente. Dezbaterea acestor probleme cu cadrele de conducere ale șantierelor, cu economiștii, cu constructorii — în cadrul adunărilor grupelor sindicale — a dat luptei pentru reducerea consumului de me­tal un larg caracter de masă. Ca ur­mare, la sfîrșitul anului 1967 a fost consemnată o economie de 307,8 tone. Cele mai însemnate realizări în aceas­tă direcție se datorase modificărilor de trasee la rețelele de căi ferate și la conductele tehnologice, ca și în­locuirii metalului cu alte materiale. Contribuția personalului tehnico-ingi­nterase a avut un rol hotăritori prin studierea atentă a documentației și confruntarea ei cu situația de pe teren. Diminuarea consumurilor specifice — de fapt, una din căile cele mai importante­ — s-a soldat însă cu o economie de numai 20,9 t de metal, cantitate infimă față de posibilitățile șantierelor noastre. Să facem un cal­cul sumar. Dacă ținem seamă că anul trecut, I.C.S.H. a pus în operă circa 5000 t de oțel-beton și peste 5000 t de laminate, reiese că prin re­ducerea pierderilor admisibile la 1,5% (în loc de 3% normal), s-ar fi putut economisi 150 t de metal. Dar multe formații n-au dovedit un interes deosebit pentru buna gospodărire și utilizare a materialelor. Sunt vinovați oare numai fierar­­betoniștii, numai lăcătușii ? După părerea noastră, nu. Răspunderea o poartă și cei care n-au folosit cum ing. Ion RAȘCA din I.C.S.-Hunedoara (Continuare in pag. a 3-a) ORGANIZAREA CONDUCERII PE BAZE ȘTIINȚIFICE Dezvoltînd succesele care i-au adus în 1967 distincția de unitate evidențiată pe ramură, întreprinde­rea nr. 9 de construcții-montaj din Cluj și-a realizat planul pe prime­le 4 luni ale anului cu 8 zile mai devreme, ceea ce i-a permis ca pînă la 1 Mai să execute în plus lu­crări în valoare de 5 milioane de Lei. Productivitatea muncii plani­ficată pe această perioadă a fost depășită, înregistrîndu-se un spor de 6% față de cele 4 luni cores­punzătoare din anul trecut. La fon­dul de salarii, economiile însumea­ză peste 800 000 de lei. Stadiul fizic avansat va permite intrarea în funcțiune înainte de termenele pla­nificate a secției de tuburi precom­­primate de la I.P.­Turda, balastie­rei Cornești, obiectivelor de la „Electroceramica“-Turda, fabrica de încălțăminte „Clujana“, complexul de porcine­ Bonțida, fabrica de mo­bilă de la Satu-Mare, fabrica de țesături-Negrești. Printre măsurile adoptate în ul­tima vreme, menite să asigure re­zultate și mai bune în creșterea eficienței economice a activității în­treprinderii, se numără rezolvarea Pe baze mai științifice a probleme­lor de conducere, de legătură cu subunitățile, de culegere și trans­mitere a informațiilor. In acest sens a fost întocmită o organigramă de structură pe prin­cipii noi, care au fost confirmate prin rezolvările prezentate de către specialiștii în aceste probleme la cursul de informare la care am participat, în luna martie, la Cen­trul de perfecționare a cadrelor de conducere. Am trecut apoi la apli­carea în practică a unor elemente reținute de la curs, care au contri­buit la definitivarea unor studii începute. Astfel, noua organigramă de structură creează condiții pentru delimitarea sarcinilor, pentru spori­rea răspunderii personale a fiecărui salariat. Ea are în vedere stricta respectare a ierarhiei în transmite­rea sarcinilor și în culegerea in­formațiilor periodice sau acciden­tale. Elementele de programare a exe­cuției au fost precizate și tipizate în mod unitar. Ele cuprind: graficul general anual valoric, eșalonat pe trimestre (stabil­indu-se condițiile majore , amplasament, documenta­ție, finanțare, utilaje tehnologice, materiale speciale); graficul fizic coordonator între diferiții execu­tanți , graficul fizic de execuție, cu eșalonarea lunară a principale­ ing. Ion GAVOZDEA director general al întreprinderii nr. 9 de construcții-montaj din Cluj (Continuare in pag. a 3-ai Întreprinderea nu este feudă a directorului! Cum își permite conducerea I.C.M. nr. 7-Galați să ocolească și să încalce legislația muncii ? Prezentînd în fața activului de partid din Capitală proble­mele dezbătute la recenta plenară a C.C. al P.C.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia : „Socialismul trebuie să realizeze asemenea condiții ca omul­ stăpîn al mijloacelor de producție, făuritor al tuturor valorilor materiale și spirituale, să fie intr-adevăr în centrul atenției, să aibă rolul principal în societate, să se bucure și să beneficieze nestii­jenit de drepturile și libertățile adevăratei democrații so­­cialiste — premisa fundamentală a înfloririi depline a persona­lității umane. Aceasta înseamnă, în fond, socialismul pentru care am luptat, pe care îl făurim și-l desăvîrșim în România. Să în­tărim continuu legalitatea socialistă. Respectul legilor trebuie să reprezinte o obligație pentru toți activiștii de partid și de stat. Legea trebuie să fie respectată in primul rînd de aceia care sînt chemați să vegheze la aplicarea ei. Nu poate exista democrație socialistă, nu se poate vorbi de legalitate atunci cînd sînt Legile sînt făcute de noi, de nesocotite, cînd sînt încălcate legile, clasa muncitoare, țărănime, inte­lectualitate, și dacă unele din ele mai au pe undeva anumite lipsuri, carențe, să le modificăm, să le perfecționăm ; dar nu se poate admite nimănui să nesocotească aceste legi, să le încalce“. Partidul cere cadrelor cu munci de răspundere din toate domeniile de activitate să fie un model, de exigență și principialitate în res­pectarea legilor. Cum interpretează această îndatorire conducerea în­treprinderii nr. 7 de construcții­­montaj din Galați, directorul gene­ral ing. Paul Popa ? Judecîndu-și activitatea, poate oare susține cu inima împăcată că a respectat a­­cest principiu fundamental al demo­cratismului socialist ? Ca să o ajutăm să vadă clar, să mergem pe firul unor fapte și ma­nifestări din ultima vreme, pe care opinia sănătoasă a colectivului în­treprinderii nu le poate nici accep­tă, nici trece cu vederea. Pentru a recupera rămînerile în urmă la lucrările de instalații, care nu erau altceva decît efectul proas­tei organizări muncii, al lipsei a producției și a de prevedere și ritmicitate în aprovizionarea tehni­­co-materială, directorul general a dat ordin să se lucreze zilnic, peste programul prelungit de lucru, cîte 4—5 ore. In felul acesta, numai în trimestrul IV la șantierul 704 s-au efectuat peste 90 mii de ore supli­mentare. Astfel, s-a produs o dublă ilegalitate! s-au încălcat prevede­rile legale cu privire la durata nor­mală a zilei de muncă, la efectua­rea și plata orelor suplimentare, precum și hotărîrea Consiliului de Ion PREDA (Continuare In pag. a 4-a) O modernă stație „Peco“ ? Nu. Stația de alimentare cu benzină a auto­vehiculelor­ fiare lucrează pe­ șantierul de­­­ la Porțile de Fier.

Next