Constructorul, ianuarie 1969 (Anul 21, nr. 1-4)

1969-01-04 / nr. 1

4 pagini 25 bani Redacția ;I ad­ministrația* Bucu­­resti 46, *tr. Gri­dina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21 — 15.10.92 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! . . . ” :• . . •. ? ;;-v . Gazeta editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții : important in evolu­ția lucrărilor , de­vierea apelor Du­nării, spre a se pu­tea ataca barajul deversor. Au fost sau vor fi atacate cîteva obiective noi* * * hidrocentrala de pe Someș, lacurile de acumulare de la Leșu (Oradea) și HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România cu privire la sarcinile sindicatelor în desfășurarea întrecerii socialiste pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat pe anul 1909 Hotărîrile Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân și legea adoptată de Sesiunea Marii Adunări Naționale, cu pri­vire la planul și bugetul de stat pe anul 1969, constituie pentru toți oa­menii muncii, pentru mișcarea sin­dicală din România, un însuflețitor program de activitate pentru dez­voltarea in continuare a întregii economii naționale. Liniile directoare ale planului pe anul viitor, care prevăd menținerea ritmurilor înalte , în ramurile con­ducătoare din economie, creșterea însemnată a productivității muncii, reducerea mai accentuată a cheltu­ielilor de producție­ și de circulație, îmbunătățirea calității produselor și asigurarea competitivității lor pe piața externă, sporirea rentabilității întreprinderilor, precum și crește­rea veniturilor oamenilor muncii se înscriu în programul adoptat de Congresul al IX-lea al P.C.R. și în măsurile stabilite de Conferința Na­țională a partidului, de înflorire și prosperitate a patriei noastre socia­liste, încrederea și optimismul cu care clasa muncitoare, țărănimea, inte­lectualitatea, întregul nostru popor privesc prezentul și viitorul își gă­sesc o puternică expresie în rodni­cul bilanț al realizărilor înregistra­te pînă acum în toate domeniile activității economice, tehnico-științi­­fice și social-culturale, care atestă din plin justețea aplicării de către Partidul Comunist Român a princi­piilor generale ale marxism-leninis­­mului la particularitățile țării noas­tre, slujirea cu fidelitate a intere­selor fundamentale ale poporului român. Succesele obținute în îndeplinirea și depășirea, an de an, a planului de stat și a angajamentelor luate exprimă vitalitatea și dinamismul orînduirii noastre, ele sînt o grăi­toare manifestare a eroismului tu­turor oamenilor muncii și constituie­­ o puternică bază pentru obținerea de noi progrese în dezvoltarea țării, în perioada care urmează. C­a toate aceste înfăptuiri, o con­tribuție de seamă au adus și sindi­catele care, îndrumate de partid, au pus in centrul activității lor a­­tragerea oamenilor muncii la o mai vie participare în întrecerea socia­listă, au exercitat mai bine meni­rea de organizații profesionale, pu­­nînd în valoare capacitatea, hărni­cia și spiritul novator al milioane­lor de salariați. Sindicatele au cul­tivat în rîndul maselor atitudinea înaintată față de muncă, responsa­bilitatea personală și colectivă pen­tru realizarea sarcinilor de produc­ție, au participat activ la înfăptui­rea măsurilor privind îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale celor ce muncesc. Ca o expresie a deplinei dăruiri în muncă, a patriotismului de care dau dovadă oamenii muncii, orga­nele și organizațiile sindicale au primit cu deosebită însuflețire che­mările la întrecere ale organizații­lor de partid din municipiul Bucu­rești și Județul Timiș și angajamen­tele tuturor organizațiilor județene de partid, în vederea depășirii lor­(Continuare in pag. a 3-a) Anul acesta, șan­tierele întreprinde­rii de construcții hidroenergetice au de făcut fată unor sarcini deosebit de importante. Înainte de toate, punerile in funcțiune ce revin Grupului de șantie­re — Argeș , lacul de acumulare de la Bascov și capacita­tea de 15 MW la hidrocentrala Valea Iașului. In prima parte a semestrului II, la Sistemul hi­droenergetic și de navigație de la Por­­­­țile de Fier I a­r avea loc un eveni­­­­ment deosebit de Gilău (Cluj), Bas­cov — etapa a II-a ș.a. în fotografii: barajele hidrocen­tralelor de la Oe­ști (stingă) și Albești, executate de Grupul de șantiere—Argeș. w ANUL HOTARITOR AI, CINCINALULUI Am pășit într-un nou an care deschide însuflețitoare perspective de înflorire a patriei noastre socialiste. Hotă­­rît să amplifice succesele dobîndite în îndeplinirea programului elaborat de Congresul al IX-lea și de Conferința Na­țională a P.C.R., întregul popor se pregătește să întîmpine cu realizări remarcabile cea de-a 25-a aniversare a eli­berării patriei și Congresul al X-lea al partidului. Anul 1969 este hotărîtor pentru înfăptuirea cincinalului: sarcinile cuprinse în planul de dezvoltare a economiei naționale sînt menite să asigure realizarea mărețelor obiective ale actualei etape de dezvoltare a societății noastre socialiste. Recentele ședințe lărgite ale comitetelor de direcție din întreprinderi, care au analizat planul unităților și posibilitățile de realizare, au stabilit principalele măsuri ce trebuie adoptate pentru valorificarea rezervelor la un înalt nivel de eficiență, concentrîndu-și atenția asupra acțiunilor ce trebuie întreprinse pe linia indicațiilor date de Plenara din 16-17 decembrie 1968 a C.C. al P.C.R. Noul an de muncă începe sub semnul entuziastei întreceri pentru depășirea sarcinilor planului pe 1969, pornită prin chemările adresate de conferințele organizațiilor de partid ale municipiului București și județului Timiș, de institutele de cercetări și proiectări din sectorul 7 al Capitalei. Ecoul profund produs de aceste chemări, anga­jamentele concrete luate, ilustrează hotărîrea oamenilor muncii de a depăși sarcinile stabilite pentru anul 1969, contribuind astfel la avîntul economiei naționale, al bunăstării poporului. Calea sigură - industrializarea lucrărilor Multe din angajamentele asu­mate în chemarea la întrecere, de către conferința organizației de­ partid a municipiului Bucu­­­­rești, sunt legate de activitatea constructorilor din cadrul Direc­ției Generale de construcții-mon­taj a Capitalei. Duratele de exe­cuție a locuințelor vor fi scurtate cu 1—3 luni față de cele normate, pentru a se putea preda înainte de termen cele 23 000 de aparta­mente prevăzute pentru 1969 ; execuția lucrărilor de alimentare cu apă a orașului va fi accele­rată­, în așa fel încît la sfîrșitul­­ semestrului I să se poată asigura cantitate suplimentară de 100 000 mc de apă/24 ore ; pro­ductivitatea muncii planificată pentru 1970 va fi atinsă la sfîr­șitul acestui an. Chiar dacă constructorii bucu­­reșteni au acumulat o experiență deosebit de valoroasă, chiar dacă industrializarea și mecanizarea au marcat în anii din urmă trep­te serioase, să recunoaștem că traducerea în viață a angajamen­telor asumate nu-i o treabă ușoară. De aceea, după cum ne-a relatat ing. Grigore NISTORAN, director tehnic în D.G.C.M., în ca­drul comitetelor de direcție ale întreprinderilor se completează și definitivează minuțioase planuri de măsuri tehnico-organizatorice capabile să sporească eficiența muncii șantierelor. Ritmul rapid de lucru, sporirea productivității muncii sunt de ne­conceput în afara industrializării. In construcția de locuințe, folosi­rea panourilor mari de prefabri­cate răspund acestor imperative. Dar întreprinderea de prefabri­cate din cartierul Militari profi­lată pe un anumit tip de apar­tamente, nu poate satisface în prezent cerințele construcției de locuințe cu confort diferențiat. In realizarea apartamentelor cu un consum redus de materiale și fonduri există deja o experiență pozitivă, care urmează să fie mul­tilateral valorificată. Costul unui apartament, incluzînd și aparta­mentele de clasa I și a IV-a, a ajuns în medie la cca. 35 000 de lei, adică aproape la jumătate fa­­­ță de anii precedenți. Aceasta — subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința organi­zației de­­ partid a municipiului București — ne permite să luăm măsuri ca în 1969 să construim cu aproximativ 30 000 de aparta­mente în plus pe țară. Iată, așa­dar, argumentul principal pentru amenajarea unui nou poligon care, pe baza unei tehnologii mo­derne, va putea furniza șantiere­lor, in condiții economicoase, 4000 de apartamente pe an. A­­bandonate o bună bucată de vreme, se studiază posibilitatea Adrian CÎMPEANU (Continuare in pag. a 3-a) 13 Documentații rezolvate la un nivel înalt Răspunzînd chemării institute­lor de cercetări și proiectări din sectorul 7 al municipiului București, colectivul Institutului de proiectări pentru industria materialelor și prefabricatelor de construcții și-a exprimat hotărî­rea de a depune toate eforturile, de a folosi întreaga sa capacitate creatoare pentru ca documenta­țiile viitoarelor investiții să fie rezolvate la un înalt nivel teh­nic și economic, conform, sar­cinilor trasate de partid. Astfel, toate angajamentele luate, reflectînd imperativele ac­tuale — legate de adoptarea unor soluții avantajoase care să per­mită, la realizarea construcțiilor, economii de teren, de materiale, de timp ș.a. — concură la per­fecționarea programului de pro­iectare a obiectivelor incluse, în 1969, in planul de investiții al industriei materialelor de con­strucții, în spiritul unei dez­voltări ample și rapide a acestui sector, prevederile sunt mobiliza­toare : numeroaselor lucrări în continuare, din care peste 30 trebuie să fie date în folosință, li s-au alăturat acum alte a­­proximativ 30 de obiective ce se vor ataca in cursul anului. Pentru a li se asigura do­cumentații corespunzătoare, pro­iectarea și-a conturat cîteva co­ordonate principale ale activită­ții, a stabilit căile de atingere a țelului propus. Printre acestea — ne-a arătat ing. N. Popa, di­rectorul I.P.I.M.P.C. — s-a apre­ciat că, față de S.T.E.-urile apro­bate sau comparativ cu lucrări date în exploatare la unele pro­iecte de execuție ce vor fi e­­laborate în 1969 ponderea lucră­rilor de construcții-montaj poate fi redusă cu 15%, din totalul investițiilor. O grupă de consilieri, organizată la nivelul fiecărui sector în parte, va urmări ca toate documentațiile ce se pre­dau să răspundă acestui metru, și va reține cele para­mai bune variante, în aceeași direcție se înscriu și alte angajamente ale institu­tului. De pildă, îmbunătățirea indicelui de ocupare a terenu­lui, cu 30­0 pentru industria ci­mentului, 20/0 pentru industria ceramică și 3% pentru cea de prefabricate, comparativ cu in­vestițiile similare realizate pînă in prezent. Pentru fiecare sector au și fost făcute studii, care au scos în evidență posibilitățile ce există pentru utilizarea mai e­­conomică a terenului, ceea ce va duce și la eliminarea unui volum însemnat din lucările a­­fectate în special rețelelor e­­dilitare, drumurilor de acces etc. Mijloace de a obține economii. (Continuare In pag. a 3-a) CONSTRUCTORI, participați ACUM la acțiunile de deszăpezire! ce. Dați o mînă de ajutor la descongestionarea drumurilor public a acceselor spre punctele de aprovizionare a populației. Eli­berați de zăpadă căile de circulație din incinta șantierelor sau fa­bricilor unde lucrați. Protejați clădirile, utilajele, instalațiile de apele provenite din topirea zăpezii, amenajînd scurgeri. Experiența acumulată în decursul anilor a permis întreprinderii de construcții-montaj din Cluj M.C.I.C.R. nu numai să realizeze­­ înainte de termen sarcinile pe 1968, ci să pregătească și produc­ția noului­­ an. Despre aceasta ne-a vorbit directorul tehnic, ing. Mir­­cea POPOVICI : „în prezent, colectivul întreprin­derii noastre se străduiește să men­țină ritmul ridicat de lucru, să pre­­întîmpine o seamă de greutăți in asigurarea tehnico-materială a șan­tierelor (se știe că lipsa unor uti­laje și aparataje, clapele de aer și diafragme, pompe pentru recircu­­larea apei, care trebuiau să so­sească de mult timp pe șantier, au frînat lucrul la uzina „Industria sîr­­mei“ din Cîmpia Turzii­. Avînd în vedere avansul obținut la princi­pa Balș, un nou obiectiv indus­trial prinde contururi , fabrica de osii și boghiuri. Au fost exe­cutate fundațiile preselor de 6 300 și 2 300 tf, constructorii de la I.C.M. nr. 6 desfășurând acum lucrările de acoperire a halelor de prelucrare la cald și la rece palele obiective, s-au putut lua mă­suri pentru închiderea spațiilor, în general pe soluții definitive, spre a se evita excesele în consumul de materiale. Pentru noul laminor și alte obiective de pe șantierul din Cîmpia Turzii s-au consumat, to­tuși, aproape două tone de polie­tilenă și circa 20 mc de șipci de brad. Ca agent termic folosim sur­sele locale : abur, apă caldă și, numai în cazuri izolate, gaze na­turale pentru generatoarele de aer cald. în aceste condiții, pe toate șantierele continuarea lucrărilor nu va putea fi stingherită de tempe­raturile scăzute. Totuși, racordarea și continuitatea lucrului sunt condi­ționate și de alți factori. Mai sunt­ beneficiari care n-au predat încă toată documentația. în această si­tuație se menține noul cuptor de carbid de la Tîrnăveni, unde sunt așteptate și o seamă de utilaje ale căror termene de livrare au trecut. Față de 1968, sarcinile întreprin­derii cresc în noul an cu 6,2%. Se vor executa lucrări de dezvoltare a capacității fabricilor „Tehnofrig" și „Triumf" din Cluj, Fabricii de sticlă de la Turd­a, o nouă fabrică de porțelan (cu o capacitate de 5000 t/an) în județul Alba ș.a. Așa­dar, sarcini de mare răspundere, pe care colectivul I.C.M.­Cluj este hotărit să le realizeze la nivelul bunului renume de care se bucură".­ ­• __ jr* «r ■ Condiții bune de lucru pe toate șantierele Utilizarea largă a prefabrica­telor și, în general, a tehnologi­ilor moderne în construcții este principalul factor care a permis colectivului I.C.M.­Cluj ca în cei zece ani de activitate a între­prinderii, să mărească producti­vitatea muncii cu 87,7 °­ h. în foto­grafie , unul din obiectivele pe care le execută întreprinderea — hala noului laminor de la uzinele „Industria sîrmei"-Cîmpia Turzii. DimunniCfi sporirii parcului de utilaje Cerințele privind ritmului de execuție, accelerarea ,jreșterea productivității muncii și sporirea eficienței economice a șantiere­lor au netezit drumul mecaniză­rii operațiilor de mare volum. Anul trecut, din fondurile de investiții ale Ministerului Indus­triei Construcțiilor au fost alo­cate pentru creșterea parcului de utilaje destinate activității de construcții-montaj peste 320 de milioane de lei, cu 20 °/» mai mult ca in 1967. In dotarea unităților M.I.C. au intrat, printre altele, 80 de excavatoare, 136 de buldo­zere, 100 de tractoare pe șenile, 360 de autobasculante, 47 cilin­dri compactori, 40 de automa­carale, din producția internă sau din import. Acțiunea de dotare continuă în ritm susținut și în acest an. Potrivit planului teh­nic, indicii de mecanizare vor atinge 99% la amestecarea be­tonului, 83,5% la mecanizarea complexă a lucrărilor de betoa­ne, 78,5% la Săpături, 75% la încărcări-descărcări etc. Aceasta va asigura in mare măsură con­dițiile tehnico-materiale necesare pentru realizarea sporului de productivitate prevăzut pe 1969. *t­et O­bținerea unor rezultate opti­me în organizarea superioară a producției și a muncii este strîns legată de gradul de clari­tate și de importanță a acțiunilor care se întreprind. Stabilirea unor obiective majore bine conturate asigură rezolvarea unor probleme importante și folosirea eficientă a efectivelor de specialiști. Pornind de la aceste premise, Di­recția generală de construcții mon­taj din Ministerul Industriei Con­strucțiilor a stabilit următoarele direcții principale, în care se ac­ționează în prezent în toate cele 14 unități din subordine:­­ îmbunătățirea structurilor organizatorice ale unităților, prin perfecționarea organizării fiecă­rui compartiment funcțional și de producție ; • generalizarea programării, organizării și execuției lucrărilor pe bază de grafice-rețea ; • organizarea punctelor de lucru pe bază de fișe de orga­nizare tip ; • organizarea de subunități specializate; • îmbunătățirea normelor de timp și producție pentru plata muncii. Aceste direcții constituie, de fapt, verigile cele mai importante ale activității tehnico-economice și de producție a fiecărei unități, astfel că rezolvarea lor optimă asigură creșterea calitativă a întregii acti­vități. Pentru îmbunătățirea structurilor organizatorice, pe baza unei tema­tici transmise de D.G.C.M. se des­fășoară în prezent în fiecare uni­tate, la nivelul fiecărui șef de ser­viciu, acțiunea privind studierea variantelor de organizare și alegerea variantei optime, stabilirea atribu­țiilor și lucrărilor. Finalizarea obiec­tivului la realizarea căruia parti­cipă cca. 400 de specialiști, trebuie să ducă, prin îmbunătățirea struc­turilor organizatorice, la o econo­mie de cca. 5% la personalul T.A., echivalînd cu cca. 5 milioane de lei la prețul de cost — paralel cu modernizarea fluxului informațio­nal și de luare a deciziilor, crește­rea gradului de mecanizare a lu­crărilor de birou și dotarea cu apa­ratură modernă de transmisie a datelor, îmbunătățirea regulamente­lor de organizare și funcționare a unităților, realizarea de normative pentru folosirea personalului T­A. Acțiunea de generalizare a pro­gramării, organizării și execuției lucrărilor pe bază de grafice-rețea, ca formă superioară de lucru în construcții, se desfășoară în fiecare unitate sub coordonarea D.G.G.M. S-a stabilit ca ea să se realizeze în prima etapă la lucrările fara sa execută pe bază de proiecte tip, în asemenea situație sunt: fabri­cile de produse lactate, de pîine, de zahăr, de nutrețuri combinate, serele legumicole, cramele, silozu­rile de cereale, combinatele de in­dustrializare a lemnului, complexele avicole, cele de îngrășare industria­lă a porcilor etc. Fiecare unitate a primit sarcina realizării studiilor de programare și organizare a exe­cuției pe bază de grafic-rețea la 2—3 din obiectivele arătate, urmînd ca direcția generală să difuzeze stu­diile respective la toate unitățile, pentru aplicare. In cursul trimes­trului I se va desfășura și o ac­țiune de instruire a tuturor cadre­lor tehnice de la unități, inclusiv a maiștrilor, asupra sistemului de elaborare a graficelor-rețea și de Petre HALTENWANGER economist din M.I.C.—D.G.C.M. Obiective clare în acți­unea de organizare superioară a producției și a muncii

Next