Constructorul, iunie 1969 (Anul 21, nr. 23-26)

1969-06-07 / nr. 23

1 Redacția și adminis­trația : București 4, str. Gradina cu cai nr. 7, sectorul 6, tele­fon 15.19.21—15.10.92 Investițiile centralizate din fondu­rile statului in perioada 1971-1975 vor însuma 420-435 miliarde lei, ceea ce este aproape egal cu întregul volum de investiții din anii 1961-1970. In plus se vor investi circa 50 miliarde lei din veniturile proprii ale unităților cooperatiste și de stat. (Din proiectul Directivelor Congresului _ al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971—1975_ și liniile directoare ale dezvoltării economiei națio­nale pe perioada 1976—1980) HO! SI­­NSUFLETITOARE 9 "--------------- III ..........IIII !■!! Bill Ilii—■! II——1—7 NIMI —— PERSPECTIVE DE PROGRES .......­■ [UNK] [UNK]a——1— $1 PROSPERITATE­A PATRIEI Cu îndreptățită mîndrie patriotică, cu interesul legitim pe care-l tre­zește conturarea certă a viitorului, oamenii muncii din construcții, ală­turi de întregul nostru popor, au luat cunoștință de conținutul celor două documente de excepțională în­semnătate care vor fi supuse dez­baterii marelui for al comuniștilor —■ Tezele Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român pentru Con­gresul al X-lea al partidului și pro­iectul Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971— 1975 și liniile directoare ale dezvol­tării economiei naționale pe perioa­da 1976—1980. In acest an jubiliar al celei de-a 25-a aniversare a eliberării Româ­niei de sub jugul fascist, cînd po­porul face bilanțul marilor înfăptuiri dobîndite în decurs de un sfert de veac pe drumul socialismului, parti­dul — încercat conducător — tra­sează clar, într-un spirit științific în­noitor și realist, principalele direcții ale dezvoltării economice, sociale și culturale a țării în următorul dece­niu, perspectivele de progres și prosperitate ce se deschid pentru întreaga noastră societate. Cuceri­rile regimului socialist, rod al mun­cii eroice, pline de abnegație a cla­sei muncitoare, a țărănimii și inte­lectualității, care au urmat cu încre­dere și devotament partidul comu­nist ; succesele obținute în realizarea programului de dezvoltare elaborat de Congresul al IX-lea, pe baza aplicării creatoare a principiilor ge­nerale ale marxism-leninismului la condițiile concrete ale țării noastre; cunoașterea problemelor ce mai ră­­mîn de rezolvat și acțiunea perse­verentă pentru soluționarea lor, pen­tru înlăturarea din viața economică și socială a tot ce este perimat — iată baza de pe care se pornește la aprecierea și determinarea aces­tor perspective. Așa cum se subliniază în Tezele pentru Congresul al X-lea, „pentru a duce mai departe procesul de edi­ficare a socialismului, de înflorire multilaterală a patriei, partidul va pune și în viitor în centrul activi­tății sale dezvoltarea economiei na­ționale, a forțelor de producție — temelia trainică a ridicării bunăstă­rii materiale și spirituale a poporu­lui, condiție hotărîtoare a asigurării independenței și suveranității de stat, a propășirii societății noastre". Numai o economie modernă, baza­agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluției tehnico-științi­­fice contemporane și valorificarea superioară a resurselor țării, pe uti­lizarea intensivă a întregului poten­țial de producție, pe o înaltă pro­ductivitate a muncii sociale garan­tează satisfacerea în tot mai largă măsură a cerințelor membrilor so­cietății, apropierea țării noastre de nivelul statelor cu economie avan­sată, crearea condițiilor necesare tre­cerii treptate spre comunism. Pivotul progresului general al so­cietății noastre îl va constitui con­tinuarea fermă a politicii marxist-le­­niniste de industrializare socialistă. Producția industrială, care anul tre­cut a fost mai mare decît cea ob­ținută în întreaga perioadă 1951— 1955 și care se dezvoltă în conti­nuare într-un ritm superior celui sta­bilit pentru actualul cincinal, urmea­ză să depășească, în anul 1975, cu 50—57% nivelul din 1970. Industria mijloacelor de producție va crește, în cincinalul următor, în medie cu 9—10% anual, asigurîndu-se în con­tinuare prioritatea ramurilor hotărî­toare — energetica, metalurgia, con­strucțiile de mașini și chimia ; pro­ducția bunurilor de consum va spori cu 7—8% în medie­ anuală. Pentru a acoperi cerințele cres­­cînde, determinate de programul amplu de investiții productive, de locuințe și obiective social-culturale, pentru a satisface nevoile populației, ca și cererile la export, industria materialelor de construcții va fi o­­rientată spre o dezvoltare rapidă, caracterizată printr-un ritm mediu a­­nual de creștere a producției de 12—13%, printr-o diversificare a sor­timentelor care să contribuie la ex­tinderea industrializării construcții­lor, la înlocuirea materialelor lem­noase și raționalizarea consumului de metal. Documentele elaborate pentru Congres prevăd să se acorde și în viitor o atenție permanentă dez­voltării agriculturii, creșterii contribu­ției sale la formarea venitului na­țional, la îmbunătățirea aprovizionă­rii populației cu produse agro-ali­­mentare și a industriei cu materii prime, la sporirea resurselor desti­nate exportului. Proiectul de Direc­tive cu privire la cincinalul urmă­tor cuprinde sarcini importante pen­tru extinderea și modernizarea trans­portului, îmbunătățirea circulației mărfurilor. (« G«eU editată de Ministerul Industriei Con­trucțiilor, CoimWul de Stat pent« Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții ENTUZIASTĂ ÎNTRECERE SOCIALISTA IN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI SI A ZILEI DL 23 AUGUST Peste planul pe 5 luni întreprinderile de materiale de construcții, aparținind Ministerului Industriei Construcțiilor au realizat peste sarcina de plan pe 5 luni : 344 mii mp geam tras și 142,5 mii mp geam laminat (în echivalent 2 mm), 3217 mc de elemente prefa­bricate din beton armat (din care se pot construi cca. 150 de aparta­mente convenționale), cărămizi și blocuri de zidărie reprezentînd în echivalent 4,7 milioane de cărămizi, precum și importante cantități de materiale izolatoare, de finisaj și e­­chipament electric. Printre unitățile ale căror colective au obținut cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă se numără : fabricile de geamuri de la Scăieni, Târnăveți­, Mediaș; fabricile de ciment de la Fieni, Bicaz, Brașov ; întreprinderile de prefabricate din Roman, Brașov, Craiova și Turda ; fabricile de pro­duse ceramice: „Arieșul“-Cîmpia Turzii, „Hercules“-Tirnăveni, fabrica din Satu Mare și „1 Mai"-Bucov; întreprinderea de materiale izola­­toare-Berceni, „Marmura“-București, Uzinele ceramice-Ploiești și între­prinderea de aparataj electric pen­tru construcții-București. M.C.I.C.R. 39,5% din sarcinile anuale în primele 5 luni ale anului. Mi­nisterul de Construcții pentru Indus­tria Chimică și Rafinării a realizat 39,5% (A.G.) din planul de construc­­ții-montaj pe anul 1969. Printre uni­tățile care au dobîndit succese deo­sebite în îndeplinirea planului se nu­mără I.C.M.-Pitești (49% din planul anual), I.M.B. (44%), I.S.C.M.-Brașov (43,3%), I.C.M.-Cluj (39,9%), I.I.B. (39,8%). Pînă la 30 iunie, 1406 apartamente Constructorii din cadrul T.C.L.­­Prahova nu se dezic. Seriozitatea cu care a fost și este privită orga­nizarea activității șantierelor de lo­cuințe dă roade. In primele 5 luni ale anului, în orașele Ploiești, Sina­ia, Cîmpina, Mizil și Breaza au fost isprăvite 524 apartamente, urmînd ca pînă la sfîrșitul lunii iunie numă­rul lor să sporească la 1406, ceea ce înseamnă o depășire a sarcinii pe semestrul I cu 548 de apartamente. • Recent, șantierul nr. 1 din ca­drul Trustului de construcții­ Argeș a predat în cartierul Trivale, din Pitești, două blocuri însumînd 60 de apartamente ; alte 3 blocuri, cu peste 100 de apartamente, sînt în finisaj. De reținut că de la începu­tul anului și pînă în prezent, acest șantier a predat peste 300 de apar­tamente, avînd un substanțial avans față de numărul prevăzut în grafic. (Grigore VARABIESCU, corespon­dent) • Profitînd de timpul favorabil, la Lupeni, constructorii din cadrul T.C.L.­Hunedoara au încheiat glisa­rea unui bloc P + 10, cu 15 zile înaintea termenului prevăzut în gra­fic. (Valentin CIRSTOIU, corespon­dent) Alimentări cu apă date in funcțiune • 7 unități de proiectare și 10 de execuție, din subordinea a 8 ministere și organe centrale, au contribuit la re­alizarea conductei de aducțiune a a­­pei potabile de adîncime Vadul Roșca— Galați, a cărei punere în funcțiune a avut loc zilele trecute. Complexul de lucrări, cuprinzînd o conductă de peste 70 km², numeroase puțuri de adîncime, stații de pompare și rezervoare de mare capacitate, totalizînd un volum de investiții de circa 174 milioane de lei, asigură celor peste 170 000 de lo­cuitori ai municipiului Galați un debit suplimentar de apă potabilă de 700 litri pe secundă.­­Și Grupul de șantiere din Craiova al Trustului nr. 2 de instalații­ montaje a dat în funcțiune recent alimentarea cu apă a orașului Caracal, cu 30 de zile înainte de termen. Lucrările, cu o teh­nologie deosebită, au necesitat o mare atenție din partea executanților : în casa vanelor s-a lucrat la o mare adîncime, suprapus cu constructorii care finisau tavanul ; la montarea va­nelor de 700 și 800 mm, piese grele de 3—4 tone, s-a muncit în condiții de deosebită periculozitate, cu grijă pen­tru respectarea normelor de protecție. In executarea acestui obiectiv s-au distins instalatorii Aurel Zaharia, Ni­­colae Maevschi, Vasile Melnic­, maiștrii Radu Drăghia, Vasile Cercel și șeful de lot, Mihail Sălceanu. (ing­ Paul DIA­­CONESCU* corespondenta. Pe șantierul nodului hidrotehnic Paltinu (jud. Prahova), constructorii­­ de la I.C.H. au intensificat ritmul lucrărilor la barajul în arc ce va crea pe valea Doftanei un mare re­zervor menit să asigure alimentarea industriilor și populației din zona Ploiești. Pină în prezent s-au turnat circa 50 000 mc de betoane; cele mai avansate sunt ploturile de pe malul sting (in fotografie). La realizarea ploturilor din zona fostei albii a rîului, ca și din partea inferioară a versanților se utilizează o macara­­funicular. Reușită transpunere în modern a arhitecturii noastre tradiționale, Casa de cultură a sindicatelor din Suceava se află în faza finală de finisare. Ea va permite desfășurarea unor variate activități în cele două săli de spectacole (cu 800, respectiv 200 locuri), în sălile pentru expoziții de artă plastică, pentru întîlniri ale tineretului, bibliotecă, diferite cercuri etc. Un obiectiv major al întrecerii socialiste ECONOMISIREA MATERIALELOR“ PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII Proiectul Directivelor Congresului al X-lea a­ P.C.R. sub­­linia­za că în construcții trebuie să se acționeze cu Hotărîre pentru mai buna gospodărire a materialelor, eliminarea risipei și diminuarea consumurilor specifice, ceea ce va contribui direct la reducerea prețului de cost al lucrărilor.__________ Pentru generalizarea celei mai bune experiențe în acest dome­niu, pentru găsirea celor mai potrivite forme de antrenare și sti­mulare a colectivelor de pe șantiere în efortul pentru economisirea materialelor, Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și in­dustria materialelor de construcții a inițiat o acțiune de masă, care se va desfășura cu sprijinul organelor teritoriale ale U.G.S.R. Gazeta­ noastră va rezerva o rubrică specială pentru prezen­tarea desfășurării și rezultatelor acestei acțiuni, pentru publicarea propunerilor și sugestiilor lucrătorilor din construcții cu privire la reducerea consumurilor specifice de materiale. Progresul economic și social-cul­tural continuu al patriei noastre este determinat în măsură hotărî­toare de alocarea de către stat a unor importante resurse materiale și financiare, de realizarea unui vo­lum tot mai mare de investiții. Sarcinile mari rezultate din vastul program de investiții presupun răs­punderi deosebite din partea pro­iectanților, constructorilor și bene­ficiarilor de lucrări, pentru valo­rificarea cu maximum de rezultate a fondurilor alocate, pentru gospo­dărirea acestora cu deosebită grijă, astfel ca efortul însemnat pe care-l face statul nostru să se materiali­zeze într-o eficiență economică spo­rită a obiectivelor realizate și puse în funcțiune. După cum se cunoaște, în repe­tate rînduri conducerea de partid și de stat a subliniat necesitatea ridicării calitative a întregii activi­tăți economice, creșterii preocupă­rii pentru lichidarea pierderilor. In contextul acestor imperative actua­le, reducerea sistematică și sub­stanțială a cheltuielilor aferente lucrărilor de construcții-montaj o­­cupă un loc de prim ordin în rea­lizarea investițiilor. Fiecare șantier trebuie pus în astfel de condiții de activitate, incit, îndeplinindu-și sar­cinile ce-i revin din planul de stat, să-și poată acoperi in întregime cheltuielile de producție, să-și asi­gure rentabilitatea. Apreciind succesele înregistrate pînă în prezent de multe organiza­ții de construcții-montaj, privind identificarea și importante rezerve valorificarea unor de creștere a productivității muncii, de diminua­re și eliminare a pierderilor, de sporire a beneficiilor, este cazul să subliniem că rezultatele puteau fi mai valoroase dacă asemenea pro­bleme erau cu mai multă conti­nuitate urmărite la fiecare loc de muncă, dacă exista o preocupare susținută pentru fructificarea în întregime a studiilor întreprinse pe linia organizării științifice a pro­ducției și a muncii Din analiza cheltuielilor de pro­ducție se constată că la multe șantiere, nivelul ridicat al acestora se datorește perpetuării unor nea­junsuri generatoare de pierderi. Astfel, cheltuielile de producție sunt afectate direct și nefavorabil, în special, de frecventele depășiri ale consumurilor de materiale, în principal ca urmare a pierderilor determinate de refacerea unor lu­crări care prezintă defecțiuni de calitate, de slaba gospodărire a ma­terialelor pe șantiere, de depozita­rea și manipularea necorespunză­toare etc. Asemenea situații dove­desc neglijența de care dau dovadă unii conducători de șantiere ; ele scot in evidență, în același timp, insuficienta preocupare a unor or­gane sindicale pentru întărirea răs­punderii fiecărui salariat în folosi­rea resurselor materiale destinate producției. Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materia­lelor de construcții, dezbătînd ase­menea probleme in ultima sa ple­nară, a stabilit, în lumina Hotă­­ririi Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R. din ianuarie a.c., măsuri concrete pentru creșterea contribu­ției sindicatelor din ramură la re­zolvarea sarcinilor de mare impor­tanță ce rezultă în acest domeniu. Astfel, cunoscind că in activitatea de construcții-montaj elementul principal al prețului de cost îl con­stituie cheltuielile pentru materiale. (Continuare în pag. a 4-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! __________ IAI S­ ­înteți invitat a lua parte la sărbătorirea a 65 de ani de la înființarea co­rului constructorilor din Ora­dea. Programul festiv va avea loc la clubul «Constructorul»...“ Intr-o atmosferă sărbătorească, mun­citorii, inginerii, tehnicienii și funcțio­narii Trustului de construcții locale- Bihor, alături de invitații lor, au cin­stit împlinirea a 65 de ani de la în­ființarea corului constructorilor ară­deni. Ioan Chira, președintele Comite­tului județean pentru cultură și artă. Ioan Hodizan, președintele Consiliului municipal al sindicatelor din Oradea, au felicitat călduros colectivul de ar­tiști amatori. Membrii cu o activitate îndelungată ai corului au fost distinși cu insigna „Pentru merite deosebite in Tinerețea unei vechi formații corale munca artistică", acordată de către Consiliul Central al U.G.S.R. Cu deosebită emoție au ascultat spectatorii lectura scrisorii trimise co­lectivului coral de către poetul biho­rean Alexandru Andrițoiu. A urmat programul festiv al corului, care, sub bagheta dirijorului prof. Mihai Stegaru, a interpretat piese din repertoriu, viu aplaudate. In încheiere,­artiștilor ama­tori le-au fost oferite flori. Trebuie subliniată prezenta In rin­­durile corului a peste 30 de „veterani" artiști amatori, printre care pensionarii Iosif Szabó — zidar, în vîrstă de 82 de ani, Francisc Nagy — zidar, de 81 de ani, Ioán Szegedi, de 76 de ani. Corul constructorilor orădeni, unul dintre cele mai vechi din țară, a ob­ținut rezultate frumoase și la con­cursul al IX-lea al formațiilor artistice de amatori. B. ARDELEANU activist cultur­al Simplu exercițiu intelectual? „Drumul critic? Po­vești de adormit co­piii. O fi bun ca e­­xercițiu intelectual, ca un fel de cuvinte în­crucișate. Ca' să nu-mi umble mie cu grafuri și alte mof­turi, cînd stau cu pre­fabricatele macara să­le că n-am ridic, cînd trustul­ îmi re­trage două sute de oameni că are nu știu ce predare ur­gentă, cînd mă că­ciulesc de la vecini după cabluri și țeavă, cînd..." Să nu etichetăm de la-nceput și fără drept de apel o ast­fel de atitudine. Să nu vedem în ea o ruptură între teore­ticienii planificării și practicienii produc­ției — căci o ase­menea ruptură ar fi artificială, chiar dacă sînt conducători de lucrări care n-au mai avut de a face cu­­ matematica de pe băncile școlii, chiar dacă sunt planifica­tori care codifică în­treaga activitate de producție în țăcăni­tul mașinii de calcul. Căci, pe undeva, omul nostru are drep­tate. Adică , progra­marea asta nu-i nici scop în sine și nici ceva rotund și termi­nat. Ea abia deschide calea pentru trepte­le următoare ale pla­nificării. Care să an­greneze la bani mă­runți resursele nece­sare și cele dispo­nibile, corelațiile, in­­tercondiționările — pe investiție, pe trust, pe șantier, continuînd pînă la nivelul echi­pei. Problema este că am creat nuclee de cercetare opera­țională, dar n-am stabilit contactul cu compartimentele tra­diționale, împotmolite încă în rezolvări funcționărești, în în­­vîrtirea pe deget a unor cifre adesea fără fundamentare. Graficul-rețea poate disciplina activități, nu și oameni. Disci­plinarea oamenilor în spiritul științific ține de altceva , de la stilul conducerii pînă la selecționa­rea cadrelor, de la responsabilitate pînă la control. Am vă­zut, la an­iezul fa­bricii de bere din Pitești, aglomerare de om lingă om, toată crema de funcții teh­nice a intreprinderi­­lor executante con­centrată să salveze, în al treisprezecelea ceas, ce nu s-a făcut din vreme și cu cap. Sigur, în atare condi­ții planificarea mer­ge de la rădăcina nasului pînă la vîr­­ful lui, nu mai de­parte. Iar rezultatele se obțin cu chin și pe aceeași lungime de undă. A transforma pro­gramarea științifică în instrument de lu­cru, iată imperativul zilei de azi. Necesi­tate absolută la toate nivelele și e­­șaloanele. Emil STERESCU

Next