Constructorul, iunie 1969 (Anul 21, nr. 23-26)
1969-06-07 / nr. 23
1 Redacția și administrația : București 4, str. Gradina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Investițiile centralizate din fondurile statului in perioada 1971-1975 vor însuma 420-435 miliarde lei, ceea ce este aproape egal cu întregul volum de investiții din anii 1961-1970. In plus se vor investi circa 50 miliarde lei din veniturile proprii ale unităților cooperatiste și de stat. (Din proiectul Directivelor Congresului _ al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971—1975_ și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980) HO! SINSUFLETITOARE 9 "--------------- III ..........IIII !■!! Bill Ilii—■! II——1—7 NIMI —— PERSPECTIVE DE PROGRES .......■ [UNK] [UNK]a——1— $1 PROSPERITATEA PATRIEI Cu îndreptățită mîndrie patriotică, cu interesul legitim pe care-l trezește conturarea certă a viitorului, oamenii muncii din construcții, alături de întregul nostru popor, au luat cunoștință de conținutul celor două documente de excepțională însemnătate care vor fi supuse dezbaterii marelui for al comuniștilor —■ Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului și proiectul Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971— 1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980. In acest an jubiliar al celei de-a 25-a aniversare a eliberării României de sub jugul fascist, cînd poporul face bilanțul marilor înfăptuiri dobîndite în decurs de un sfert de veac pe drumul socialismului, partidul — încercat conducător — trasează clar, într-un spirit științific înnoitor și realist, principalele direcții ale dezvoltării economice, sociale și culturale a țării în următorul deceniu, perspectivele de progres și prosperitate ce se deschid pentru întreaga noastră societate. Cuceririle regimului socialist, rod al muncii eroice, pline de abnegație a clasei muncitoare, a țărănimii și intelectualității, care au urmat cu încredere și devotament partidul comunist ; succesele obținute în realizarea programului de dezvoltare elaborat de Congresul al IX-lea, pe baza aplicării creatoare a principiilor generale ale marxism-leninismului la condițiile concrete ale țării noastre; cunoașterea problemelor ce mai rămîn de rezolvat și acțiunea perseverentă pentru soluționarea lor, pentru înlăturarea din viața economică și socială a tot ce este perimat — iată baza de pe care se pornește la aprecierea și determinarea acestor perspective. Așa cum se subliniază în Tezele pentru Congresul al X-lea, „pentru a duce mai departe procesul de edificare a socialismului, de înflorire multilaterală a patriei, partidul va pune și în viitor în centrul activității sale dezvoltarea economiei naționale, a forțelor de producție — temelia trainică a ridicării bunăstării materiale și spirituale a poporului, condiție hotărîtoare a asigurării independenței și suveranității de stat, a propășirii societății noastre". Numai o economie modernă, bazaagricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluției tehnico-științifice contemporane și valorificarea superioară a resurselor țării, pe utilizarea intensivă a întregului potențial de producție, pe o înaltă productivitate a muncii sociale garantează satisfacerea în tot mai largă măsură a cerințelor membrilor societății, apropierea țării noastre de nivelul statelor cu economie avansată, crearea condițiilor necesare trecerii treptate spre comunism. Pivotul progresului general al societății noastre îl va constitui continuarea fermă a politicii marxist-leniniste de industrializare socialistă. Producția industrială, care anul trecut a fost mai mare decît cea obținută în întreaga perioadă 1951— 1955 și care se dezvoltă în continuare într-un ritm superior celui stabilit pentru actualul cincinal, urmează să depășească, în anul 1975, cu 50—57% nivelul din 1970. Industria mijloacelor de producție va crește, în cincinalul următor, în medie cu 9—10% anual, asigurîndu-se în continuare prioritatea ramurilor hotărîtoare — energetica, metalurgia, construcțiile de mașini și chimia ; producția bunurilor de consum va spori cu 7—8% în medie anuală. Pentru a acoperi cerințele crescînde, determinate de programul amplu de investiții productive, de locuințe și obiective social-culturale, pentru a satisface nevoile populației, ca și cererile la export, industria materialelor de construcții va fi orientată spre o dezvoltare rapidă, caracterizată printr-un ritm mediu anual de creștere a producției de 12—13%, printr-o diversificare a sortimentelor care să contribuie la extinderea industrializării construcțiilor, la înlocuirea materialelor lemnoase și raționalizarea consumului de metal. Documentele elaborate pentru Congres prevăd să se acorde și în viitor o atenție permanentă dezvoltării agriculturii, creșterii contribuției sale la formarea venitului național, la îmbunătățirea aprovizionării populației cu produse agro-alimentare și a industriei cu materii prime, la sporirea resurselor destinate exportului. Proiectul de Directive cu privire la cincinalul următor cuprinde sarcini importante pentru extinderea și modernizarea transportului, îmbunătățirea circulației mărfurilor. (« G«eU editată de Ministerul Industriei Contrucțiilor, CoimWul de Stat pent« Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții ENTUZIASTĂ ÎNTRECERE SOCIALISTA IN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI SI A ZILEI DL 23 AUGUST Peste planul pe 5 luni întreprinderile de materiale de construcții, aparținind Ministerului Industriei Construcțiilor au realizat peste sarcina de plan pe 5 luni : 344 mii mp geam tras și 142,5 mii mp geam laminat (în echivalent 2 mm), 3217 mc de elemente prefabricate din beton armat (din care se pot construi cca. 150 de apartamente convenționale), cărămizi și blocuri de zidărie reprezentînd în echivalent 4,7 milioane de cărămizi, precum și importante cantități de materiale izolatoare, de finisaj și echipament electric. Printre unitățile ale căror colective au obținut cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă se numără : fabricile de geamuri de la Scăieni, Târnăveți, Mediaș; fabricile de ciment de la Fieni, Bicaz, Brașov ; întreprinderile de prefabricate din Roman, Brașov, Craiova și Turda ; fabricile de produse ceramice: „Arieșul“-Cîmpia Turzii, „Hercules“-Tirnăveni, fabrica din Satu Mare și „1 Mai"-Bucov; întreprinderea de materiale izolatoare-Berceni, „Marmura“-București, Uzinele ceramice-Ploiești și întreprinderea de aparataj electric pentru construcții-București. M.C.I.C.R. 39,5% din sarcinile anuale în primele 5 luni ale anului. Ministerul de Construcții pentru Industria Chimică și Rafinării a realizat 39,5% (A.G.) din planul de construcții-montaj pe anul 1969. Printre unitățile care au dobîndit succese deosebite în îndeplinirea planului se numără I.C.M.-Pitești (49% din planul anual), I.M.B. (44%), I.S.C.M.-Brașov (43,3%), I.C.M.-Cluj (39,9%), I.I.B. (39,8%). Pînă la 30 iunie, 1406 apartamente Constructorii din cadrul T.C.L.Prahova nu se dezic. Seriozitatea cu care a fost și este privită organizarea activității șantierelor de locuințe dă roade. In primele 5 luni ale anului, în orașele Ploiești, Sinaia, Cîmpina, Mizil și Breaza au fost isprăvite 524 apartamente, urmînd ca pînă la sfîrșitul lunii iunie numărul lor să sporească la 1406, ceea ce înseamnă o depășire a sarcinii pe semestrul I cu 548 de apartamente. • Recent, șantierul nr. 1 din cadrul Trustului de construcții Argeș a predat în cartierul Trivale, din Pitești, două blocuri însumînd 60 de apartamente ; alte 3 blocuri, cu peste 100 de apartamente, sînt în finisaj. De reținut că de la începutul anului și pînă în prezent, acest șantier a predat peste 300 de apartamente, avînd un substanțial avans față de numărul prevăzut în grafic. (Grigore VARABIESCU, corespondent) • Profitînd de timpul favorabil, la Lupeni, constructorii din cadrul T.C.L.Hunedoara au încheiat glisarea unui bloc P + 10, cu 15 zile înaintea termenului prevăzut în grafic. (Valentin CIRSTOIU, corespondent) Alimentări cu apă date in funcțiune • 7 unități de proiectare și 10 de execuție, din subordinea a 8 ministere și organe centrale, au contribuit la realizarea conductei de aducțiune a apei potabile de adîncime Vadul Roșca— Galați, a cărei punere în funcțiune a avut loc zilele trecute. Complexul de lucrări, cuprinzînd o conductă de peste 70 km², numeroase puțuri de adîncime, stații de pompare și rezervoare de mare capacitate, totalizînd un volum de investiții de circa 174 milioane de lei, asigură celor peste 170 000 de locuitori ai municipiului Galați un debit suplimentar de apă potabilă de 700 litri pe secundă.Și Grupul de șantiere din Craiova al Trustului nr. 2 de instalații montaje a dat în funcțiune recent alimentarea cu apă a orașului Caracal, cu 30 de zile înainte de termen. Lucrările, cu o tehnologie deosebită, au necesitat o mare atenție din partea executanților : în casa vanelor s-a lucrat la o mare adîncime, suprapus cu constructorii care finisau tavanul ; la montarea vanelor de 700 și 800 mm, piese grele de 3—4 tone, s-a muncit în condiții de deosebită periculozitate, cu grijă pentru respectarea normelor de protecție. In executarea acestui obiectiv s-au distins instalatorii Aurel Zaharia, Nicolae Maevschi, Vasile Melnic, maiștrii Radu Drăghia, Vasile Cercel și șeful de lot, Mihail Sălceanu. (ing Paul DIACONESCU* corespondenta. Pe șantierul nodului hidrotehnic Paltinu (jud. Prahova), constructorii de la I.C.H. au intensificat ritmul lucrărilor la barajul în arc ce va crea pe valea Doftanei un mare rezervor menit să asigure alimentarea industriilor și populației din zona Ploiești. Pină în prezent s-au turnat circa 50 000 mc de betoane; cele mai avansate sunt ploturile de pe malul sting (in fotografie). La realizarea ploturilor din zona fostei albii a rîului, ca și din partea inferioară a versanților se utilizează o macarafunicular. Reușită transpunere în modern a arhitecturii noastre tradiționale, Casa de cultură a sindicatelor din Suceava se află în faza finală de finisare. Ea va permite desfășurarea unor variate activități în cele două săli de spectacole (cu 800, respectiv 200 locuri), în sălile pentru expoziții de artă plastică, pentru întîlniri ale tineretului, bibliotecă, diferite cercuri etc. Un obiectiv major al întrecerii socialiste ECONOMISIREA MATERIALELOR“ PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII Proiectul Directivelor Congresului al X-lea a P.C.R. subliniaza că în construcții trebuie să se acționeze cu Hotărîre pentru mai buna gospodărire a materialelor, eliminarea risipei și diminuarea consumurilor specifice, ceea ce va contribui direct la reducerea prețului de cost al lucrărilor.__________ Pentru generalizarea celei mai bune experiențe în acest domeniu, pentru găsirea celor mai potrivite forme de antrenare și stimulare a colectivelor de pe șantiere în efortul pentru economisirea materialelor, Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții a inițiat o acțiune de masă, care se va desfășura cu sprijinul organelor teritoriale ale U.G.S.R. Gazeta noastră va rezerva o rubrică specială pentru prezentarea desfășurării și rezultatelor acestei acțiuni, pentru publicarea propunerilor și sugestiilor lucrătorilor din construcții cu privire la reducerea consumurilor specifice de materiale. Progresul economic și social-cultural continuu al patriei noastre este determinat în măsură hotărîtoare de alocarea de către stat a unor importante resurse materiale și financiare, de realizarea unui volum tot mai mare de investiții. Sarcinile mari rezultate din vastul program de investiții presupun răspunderi deosebite din partea proiectanților, constructorilor și beneficiarilor de lucrări, pentru valorificarea cu maximum de rezultate a fondurilor alocate, pentru gospodărirea acestora cu deosebită grijă, astfel ca efortul însemnat pe care-l face statul nostru să se materializeze într-o eficiență economică sporită a obiectivelor realizate și puse în funcțiune. După cum se cunoaște, în repetate rînduri conducerea de partid și de stat a subliniat necesitatea ridicării calitative a întregii activități economice, creșterii preocupării pentru lichidarea pierderilor. In contextul acestor imperative actuale, reducerea sistematică și substanțială a cheltuielilor aferente lucrărilor de construcții-montaj ocupă un loc de prim ordin în realizarea investițiilor. Fiecare șantier trebuie pus în astfel de condiții de activitate, incit, îndeplinindu-și sarcinile ce-i revin din planul de stat, să-și poată acoperi in întregime cheltuielile de producție, să-și asigure rentabilitatea. Apreciind succesele înregistrate pînă în prezent de multe organizații de construcții-montaj, privind identificarea și importante rezerve valorificarea unor de creștere a productivității muncii, de diminuare și eliminare a pierderilor, de sporire a beneficiilor, este cazul să subliniem că rezultatele puteau fi mai valoroase dacă asemenea probleme erau cu mai multă continuitate urmărite la fiecare loc de muncă, dacă exista o preocupare susținută pentru fructificarea în întregime a studiilor întreprinse pe linia organizării științifice a producției și a muncii Din analiza cheltuielilor de producție se constată că la multe șantiere, nivelul ridicat al acestora se datorește perpetuării unor neajunsuri generatoare de pierderi. Astfel, cheltuielile de producție sunt afectate direct și nefavorabil, în special, de frecventele depășiri ale consumurilor de materiale, în principal ca urmare a pierderilor determinate de refacerea unor lucrări care prezintă defecțiuni de calitate, de slaba gospodărire a materialelor pe șantiere, de depozitarea și manipularea necorespunzătoare etc. Asemenea situații dovedesc neglijența de care dau dovadă unii conducători de șantiere ; ele scot in evidență, în același timp, insuficienta preocupare a unor organe sindicale pentru întărirea răspunderii fiecărui salariat în folosirea resurselor materiale destinate producției. Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții, dezbătînd asemenea probleme in ultima sa plenară, a stabilit, în lumina Hotăririi Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R. din ianuarie a.c., măsuri concrete pentru creșterea contribuției sindicatelor din ramură la rezolvarea sarcinilor de mare importanță ce rezultă în acest domeniu. Astfel, cunoscind că in activitatea de construcții-montaj elementul principal al prețului de cost îl constituie cheltuielile pentru materiale. (Continuare în pag. a 4-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! __________ IAI S înteți invitat a lua parte la sărbătorirea a 65 de ani de la înființarea corului constructorilor din Oradea. Programul festiv va avea loc la clubul «Constructorul»...“ Intr-o atmosferă sărbătorească, muncitorii, inginerii, tehnicienii și funcționarii Trustului de construcții locale- Bihor, alături de invitații lor, au cinstit împlinirea a 65 de ani de la înființarea corului constructorilor arădeni. Ioan Chira, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Ioan Hodizan, președintele Consiliului municipal al sindicatelor din Oradea, au felicitat călduros colectivul de artiști amatori. Membrii cu o activitate îndelungată ai corului au fost distinși cu insigna „Pentru merite deosebite in Tinerețea unei vechi formații corale munca artistică", acordată de către Consiliul Central al U.G.S.R. Cu deosebită emoție au ascultat spectatorii lectura scrisorii trimise colectivului coral de către poetul bihorean Alexandru Andrițoiu. A urmat programul festiv al corului, care, sub bagheta dirijorului prof. Mihai Stegaru, a interpretat piese din repertoriu, viu aplaudate. In încheiere,artiștilor amatori le-au fost oferite flori. Trebuie subliniată prezenta In rindurile corului a peste 30 de „veterani" artiști amatori, printre care pensionarii Iosif Szabó — zidar, în vîrstă de 82 de ani, Francisc Nagy — zidar, de 81 de ani, Ioán Szegedi, de 76 de ani. Corul constructorilor orădeni, unul dintre cele mai vechi din țară, a obținut rezultate frumoase și la concursul al IX-lea al formațiilor artistice de amatori. B. ARDELEANU activist cultural Simplu exercițiu intelectual? „Drumul critic? Povești de adormit copiii. O fi bun ca exercițiu intelectual, ca un fel de cuvinte încrucișate. Ca' să nu-mi umble mie cu grafuri și alte mofturi, cînd stau cu prefabricatele macara săle că n-am ridic, cînd trustul îmi retrage două sute de oameni că are nu știu ce predare urgentă, cînd mă căciulesc de la vecini după cabluri și țeavă, cînd..." Să nu etichetăm de la-nceput și fără drept de apel o astfel de atitudine. Să nu vedem în ea o ruptură între teoreticienii planificării și practicienii producției — căci o asemenea ruptură ar fi artificială, chiar dacă sînt conducători de lucrări care n-au mai avut de a face cu matematica de pe băncile școlii, chiar dacă sunt planificatori care codifică întreaga activitate de producție în țăcănitul mașinii de calcul. Căci, pe undeva, omul nostru are dreptate. Adică , programarea asta nu-i nici scop în sine și nici ceva rotund și terminat. Ea abia deschide calea pentru treptele următoare ale planificării. Care să angreneze la bani mărunți resursele necesare și cele disponibile, corelațiile, intercondiționările — pe investiție, pe trust, pe șantier, continuînd pînă la nivelul echipei. Problema este că am creat nuclee de cercetare operațională, dar n-am stabilit contactul cu compartimentele tradiționale, împotmolite încă în rezolvări funcționărești, în învîrtirea pe deget a unor cifre adesea fără fundamentare. Graficul-rețea poate disciplina activități, nu și oameni. Disciplinarea oamenilor în spiritul științific ține de altceva , de la stilul conducerii pînă la selecționarea cadrelor, de la responsabilitate pînă la control. Am văzut, la aniezul fabricii de bere din Pitești, aglomerare de om lingă om, toată crema de funcții tehnice a intreprinderilor executante concentrată să salveze, în al treisprezecelea ceas, ce nu s-a făcut din vreme și cu cap. Sigur, în atare condiții planificarea merge de la rădăcina nasului pînă la vîrful lui, nu mai departe. Iar rezultatele se obțin cu chin și pe aceeași lungime de undă. A transforma programarea științifică în instrument de lucru, iată imperativul zilei de azi. Necesitate absolută la toate nivelele și eșaloanele. Emil STERESCU