Constructorul, august 1969 (Anul 21, nr. 31-35)

1969-08-02 / nr. 31

T Succes deplin lucrărilor CONGRESULUI AL X-LEA AL P.C.R.! PARTIDUL-conducătorul și făuritorul destinelor noastre Țara trăiește efervescența mari­lor evenimente politice. Din cele mai îndepărtate colțuri ale patriei socialiste, din uzine și de pe șan­tiere, de pe ogoare și din labora­toarele de cercetări, gîndurile oa­menilor muncii se îndreaptă spre marele for — Congresul al X-lea al P.C.R., eveniment de deosebită însemnătate în viața partidului și poporului — care peste cîteva zile va dezbate și aproba jaloanele dezvoltării societății, a economiei naționale, în deceniul următor. In acest an jubiliar — al 25-lea de la eliberarea țării de sub jugul fascist — România socialistă pre­zintă tabloul unei țări în plină în­florire, în care forțele de produc­ție cunosc un puternic avînt, se perfecționează relațiile socialiste, în­treaga viață economică și socială , al unei țări care, militînd consec­vent pentru interesele generale ale socialismului și păcii în lume, se bucură de prestigiu și stimă pe plan internațional. Factorul politic fundamental care asigură înaintarea victorioasă României pe calea socialismului este o conducerea întregii societăți de că­tre partid. Prestigiul și autoritatea, stima și dragostea de care se bucură în rîndul maselor Partidul Comunist Român — uriașă forță politică, reu­nind astăzi în rîndurile sale peste 1,9 milioane de militanți înflăcă­rați pentru cauza socialismului, pen­tru progresul și prosperitatea pa­triei — își au rădăcinile într-o în­delungată experiență de luptă pen­tru eliberarea națională și socială. Cu devotament nețărmurit, cu spi­rit de sacrificiu și dăruire, partidul a slujit neîncetat, încă de la în­ființarea sa, interesele supreme ale clasei muncitoare, ale celor ce mun­cesc, ale întregului popor. Sub dra­pelul politicii marxist-leniniste partidului s-au strîns, într-o unitate­a de monolit a felurilor și acțiunilor, muncitorimea, țărănimea, intelectua­litatea, întreaga națiune. în exerci­tarea rolului său de conducător al societății, rol care crește pe mă­sură ce se dezvoltă procesul făuririi noii orînduiri, partidul acționează consecvent pentru lărgirea și per­fecționarea democrației socialiste, pentru deplina punere în valoare a energiilor și capacităților creatoare ale membrilor societății, intensifi­­cînd participarea tuturor catego­riilor de cetățeni la dezbaterea­ și elaborarea politicii interne și ex­terne, la adoptarea celor mai im­portante decizii și măsuri privind conducerea societății, progresul Ro­mâniei fiind astfel în tot mai mare măsură expresia contribuției colec­tive a întregii națiuni. O strălucită manifestare a sudu­rii dintre partid și popor o consti­tuie profunda și unanima bucurie cu care oamenii muncii salută și sprijină propunerea conferințelor ex­traordinare ale organizațiilor jude­țene de partid, privind realegerea în înalta funcție de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a tovarășului Nicolae Ceaușescu, ale cărui excep­ționale calități de conducător co­munist încercat, de înflăcărat pa­triot și internaționalist, au fost do­vedite zi de zi prin contribuția deo­sebită ce a adus-o la propășirea României socialiste. Prezența tova­rășului Nicolae Ceaușescu în frun­tea­ partidului și statului va d­ezășui și în viitor consecvența politicii in­terne și externe a partidului și sta­tului nostru, politică pusă în slujba intereselor fundamentale ale po­porului român, a intereselor gene­rale ale socialismului și păcii. Bilanțul sfertului de veac de la eliberarea României de sub jugul fascist­­— eveniment crucial în isto­ria patriei — arată ce nebănuite re­surse umane și materiale a pus în mișcare voința maselor de a-și îm­plini idealurile de libertate națională și socială, de bunăstare materială și spirituală ; ce roade bogate a dat munca eroică, plină de abnegație a clasei muncitoare, a țărănimii și in­telectualității, a întregului nostru popor, care a urmat cu încredere și devotament partidul comunist. Față de nivelul din 1938, anul trecut pro­ducția globală industrială a țării a fost mai mare de 14 ori, producția agricolă de 1,6 ori, venitul național de peste 5 ori, salariul real de a­­proape două ori și jumătate. Im­presionante prin dinamica înaltă pe care o exprimă, aceste cifre nu pot totuși cuprinde întreaga complexi­tate a transformărilor revoluționare înfăptuite sub conducerea partidu­­lui, care aplică în mod creator, la condițiile concrete ale țării noastre, principiile generale ale marxism­­leninismului. Cea mai elocventă demonstrație a potențialului la care am ajuns, a ritmurilor înalte de valorificare a lui, o constituie puternicul suflu înnoitor ce caracterizează desfășu­rarea operei de edificare a socia­lismului în perioada ce a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului. Mersul continuu ascendent al so­cietății noastre, puternicul dina­mism al economiei, al întregii vieți social-politice demonstrează efectul gamei largi de măsuri aplicate în economie, știință, cultură, învăță­­mînt, în toate domeniile activității de partid și de stat, pentru per­fecționarea organizării sociale și ri­dicarea nivelului de bunăstare a poporului, pentru dezvoltarea demo­crației socialiste. Se îndeplinesc cu succes sarci­nile planului cincinal, stabilite pe baza Directivelor Congresului al IX-lea. Ritmul mediu anual de dez­voltare a industriei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3«/%, față de 10,8%, cît era prevăzut pentru acești trei ani. În aceeași perioadă producția globală agricolă a depă­șit limita superioară prevăzută în cincinal pentru acești ani. Crește­rea potențialului economic al țării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susținut program de investiții, orientat cu prioritate spre ramurile producției materiale, îndeosebi spre industrie și agricultură. Volumul lu­crărilor de construcții-montaj a fost anul trecut de peste 1,5 ori mai mare decît cel din 1965 ; de la în­ceputul actualului cincinal pînă în prezent au fost puse în funcțiune aproape 900 de capacități de pro­ducție și obiective industriale im­portante, au fost date în folosință peste 180 000 de apartamente. Ac­țiuni sistematice și multilaterale au asigurat ridicarea nivelului de bună­stare a poporului. Complexul de mă­suri, în curs de aplicare, privind îm­bunătățirea continuă a organizării societății noastre, mocrației socialiste, dezvoltarea de­perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale stimulează puternic ener­giile oamenilor muncii, inițiativa ce­tățenească. Se afirmă tot mai pu­ternic rolul statului în societate, spo­resc atribuțiile sale în înfăptuirea programului partidului, în organi­zarea și conducerea vieții sociale. Practica dezvoltării sociale de­monstrează că în procesul făuririi noii orînduiri, creșterea rolului parti­dului de forță conducătoare a so­cietății este o lege obiectivă, o ce­rință imperioasă a vieții. In cali­tate de partid de guvernămînt, Partidului Comunist Român îi revi­ne răspunderea de a stabili direc­țiile de dezvoltare în perspectivă a țării, de a conduce în mod con­știent procesul complex și multila­teral al construcției socialiste. Parti­dul nu numai că elaborează pe (Continuare în pag. a 3-a) Puternice unități ale industriei chi­mice, energetice, constructoare de mașini, alimentare, ușoare, a materialelor de construcții, înălța­te în ultimii ani, au făcut din mu­nicipiul Craiova unul din princi­palele centre eco­nomice ale țării. Numai în ultimii cinci ani au fost date în folosință, în ansamblurile Brazda lui Novac și Calea Bucu­rești, 9600 de a­­partamente ; în prezent se află în execuție ansam­blurile Valea Ro­șie și Piața Uni­rii, totalizînd 4700 de apartamente. In fotografie : ve­dere aeriană a unuia din noile cartiere craiovene. / m V NICOLAE CEAUȘESCU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VAf Gizcta editată de­ Ministerul Industriei­, Construcțiilor, Comtetul­­ de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții ți industria materialelor de construcții ...." ..■ " ' ' Redacția si administrația'""' București 46, Sîmbătă 2 august 1969 4 pagini 25 bani str. Gradina cu Cai nr. 7, sectorul 6: „Scopul întregii noastre politici, felul ei suprem este omul, asigurarea condițiilor ca omul societatii socialiste sa se bucure din p­ in­­atii din punct de vedere material, cit și spiritual—de tot ceea ce creeazâ mai bun civilizația umanâ. în direcția aceasta ne concentrăm efortu­rile și suntem­ hot ár­ifi sa facem totul și în viitor pentru ca poporul nostru sá duca o viațâ demnâ, din ce în ce mai îmbelșugată ROMÂNIA 1975, ÎN CIFRE 145-150 Producția globală industriala Producția globala agricolă Venitul national Un produs nou de la Doicești, direc­torul întreprinderii de produse din beton celu­lar autoclavizat, ing. Ștefan Pandi, ne infor­mează că pe lingă de­pășirea planului pe 7 luni cu o valoare de circa 12 milioane de lei (reprezentînd aproxima­tiv 2500 mc b.c.a. și 500 mc beton armat), colec­tivul fabricii înscrie în cinstea Congresului par­tidului încă un succes important — asimilarea în fabricație a unui nou produs din beton celular autoclavizat armat, des­tinat executării pereți­lor despărțitori la locu­ințe cu confort diferen­țiat. Peste 60 de obiective puse în funcțiune Ministerul de Cons­trucții pentru Industria Chimică și Rafinării și-a îndeplinit cu 5 zile mai devreme planul de con­strucții-montaj pe pri­­mele 7 luni, creîndu-se astfel posibilitatea de a se realiza o producție suplimentară de peste 65 milioane de lei. In a­­ceastă perioadă au fost puse în funcțiune peste 60 de obiective și capa­cități de producție ; va­loarea economiilor de materiale însumează 20 milioane de lei. Ecluza de la Porțile de Fier a primit „botezul apei“ Constructorii de pe șantierul Sistemului hi­droenergetic și de navi­gație de la Porțile de Fier au „invitat” Dună­rea in ecluza de pe ma­lul sting. După verifică­rile de rigoare ale insta­lațiilor și egalizarea apei din cele două sasuri, primul vas va putea i­­naugura noua cale de navigație, înaintea da­tei din angajament. La nivelul tehnicii mondiale 5 lucrări de cerce­tare au fost finalizate în cinstea Congresului parti­dului, de către colectivul de la ÎNCERC, înaintea termenelor prevăzute în angajament. Printre ele se remarcă perfecționa­rea instalației de preten­­sionare de 120 tf, reali­zată de secția beton pre­­comprimat. Îmbunătățind considerabil tehnologia de precomprimare, noua instalație nu numai că elimină importul unor astfel de utilaje, dar, a­­vând parametri superiori celor cunoscuți în prac­tica mondială, va putea fi oferită competitiv la export Planul producției industriale pe 7 luni al M. I. C., realizat la 30 iulie Multe imitați industriale ale Minis­terului Industriei Construcțiilor și-au îndeplinit înainte de termen sarci­nile pe șapte luni privind producția globală. In prezent sîntem în măsură să vă informăm că­ întregul minister a realizat la 30 iulie sarcina de plan la producția industrială. Pe primul loc s-au situat Direcția generală a in­dustriei ceramice și a materialelor de finisaj și izolatoare, împreună cu Di­recția generală de construcții-montaj (la producția industrială), care la 28 iulie înfăptuiseră acest indicator. Ziua următoare. Direcția generală a pre­fabricatelor le-a urmat pilda. Sunt fapte de seamă din cronica întrecerii socialiste, prin care lucră­torii din întreprinderile ministerului întîmpină mărețele evenimente din viața poporului — Congresul al X-lea al partidului și a XXV-a aniversare a eliberării patriei. ■I 1/ r De cîțiva ani încoace, iarna, vara și in orice anotimp al anului, aici, pe platforma siderurgică a Galațiului — aceleași temperaturi clocotitoare. Temperaturile focurilor nestinse care fac să fiarbă fonta și oțelul, temperaturile lingourilor incandescente supuse ca aluatul în rolele de laminare și, înaintea tuturor, temperaturile osmozei de energii și sentimente care dau năzuințelor forme și dimensiuni. La scară redusă, marele complex al fontei și oțelului prezintă tabloul țării întregi în efortul ei pentru industrializare avansată, în efortul pentru dezvoltarea economiei naționale. La scară redusă, platforma siderurgică a Galațiului prezintă tabloul priceperii constructorilor care, întrecîndu-se pe ei înșiși în hărnicie și cutezanță, dau viață mărețelor planuri inițiate de partid. După stadiul atins, s-ar putea ca cel de-al doilea furnal de 1700 mc să fie pus in funcțiune cu două luni mai devreme Pe platforma temperaturilor clocotitoare s uau șarjele de laminate, de fontă și oțel de la Galați au făcut să pă­lească intr-un fel faima vechilor cetăți ale metalului de la Reșița și Hunedoara, siderurgia românească a căpătat străluciri noi. Din 14 sep­tembrie 1966, ziua primului lingou trecut printre cilindrii de laminare, și pînă la șarja inaugurală a con­­vertizorului nr. 3 al oțelăriei gălă­­țene, din 30 aprilie 1969, au trecut aproape trei ani. O perioadă rela­tiv scurtă, dar neobișnuit de densă. Pentru constructori și montori, ca și pentru siderurgiști. Primii au pre­dat intr-un timp scurt obiective de mare complexi­tate, ceilalți s-au acomodat de în­dată cu exigențe­le exploatării lor : fabrica de aglo­merare, furnalul nr. 1 de 1700 mc, oțelăria, laminorul slebing... Dema­rajul fiecăruia din obiectivele mare­lui complex industrial a însemnat momente de înaltă satisfacție. Multe din ele au început de-acum să-și piardă din prospețime, fiindcă oa­menii sunt cu ochii ațintiți asupra acelora care vin. Combinatul siderurgic de la Ga­lați a fost și continuă să fie unul din cele mai mari șantiere ale țării. Dacă acum aici se realizează o cin­cime din producția românească de metal, la anul volumul ei se va du­bla. Lesne de înțeles că efortul de investiții n-a scăzut. Se lucrează în­t­­tr-un ritm deosebit de susținut. Cei circa cincisprezece mii de construc­tori fac ca șantierul să trepideze de dimineață și pină seara târziu. Fi­resc , în prezent se află în execuție peste 250 de obiective, din care cir­ca 50 foarte mari. O bună parte din ele au scadențe apropiate, iar con­structorii gălățeni țin să-și onoreze prestigiul ciștigat. „Oamenii noștri — ne spunea, printre altele, A. Me­­hic, secretarul comitetului de partid al S.C.M.S.G. — au prins gustul per­formanțelor“. Făcea aluzie, de bună seamă, la ritmul în care se realizea­ză angajamentele asumate in cin­stea celui de al X-lea Congres al partidului. Sarcinile valorice de plan pe primele 7 luni ale anului au fost îndeplinite încă din 9 iulie, eco­nomiile suplimentare la prețul de cost însumează circa un milion de lei, iar beneficiile peste plan 3,5 milioane. Deși reînnoite, multe din angajamente sunt de pe acum sau vor fi curind depășite. Cind notăm că in fiecare zi con­structorii de aici realizează o pro­ducție medie de 3,3 milioane de lei, ne gîndim numaidecît la ritmul de creștere a noilor obiective. Se în­scriu acestea în graficele stabilite? Oare nu se mai pot cîștiga cîteva zile din durata de execuție afectată? Pînă acum cîteva luni, laminorul de benzi la cald nu era altceva decît o înșiruire de stîlpi. Acum, structura de rezistență este pe cale de a fi în­cheiată. Celălalt laminor, de benzi la rece, deși a luat startul ceva mai tirziu, este mult mai împlinit, au început închiderile și chiar monta­rea utilajelor tehnologice. Graba constructorilor este explicabilă: la sfirșitul anului viitor, el urmează să intre în funcțiune. Crește mereu rit­mul de lucru, sporesc efectivele, uti­lajele. Printre cei „mobilizați“ la L.B.R. de către ing. Nicolae Bîrcă, coordonatorul lucrărilor, se numără și maistrul montor Alexandru Fră­­țilă, cu stagiu la Reșița. Specialita­tea lui — instalațiile de ridicat. Cum acestea n-au sosit încă, a pre­luat montarea construcției me­ ___________­­alice dintr-o zo­nă a depozitului de lingouri. Intre timp mai și stu­diază documenta­ția. Nu-i nevoie să-și trădeze gin­­durile, bănuim noi la ce chib­zuiește. Cine nu știe doară că la oțelărie și la slebing a montat go­geamite macarale de cite 300—­400 tone în numai jumătate din timpul planificat ? Poate că asemenea re­corduri vor fi reeditate și aici. Căci dinamica activității la laminoare este in continuă creștere. Cotele cele mai inalte vor fi atinse la anul. Dacă acum aici se realizează 450­0 din sarcinile valorice ale întreprin­derii, in 1970 ponderea va crește­­a 64%, solicitînd prezența a peste 7500 de oameni! Aurel ZELINSCHI (Continuare in pag. a 3-a) Din cronica­ acestor ani

Next