Constructorul, ianuarie 1970 (Anul 22, nr. 1-5)

1970-01-05 / nr. 1

PLANUL PE 1970. CATALIZATOR AL ENERGIEI CONSTRUCTORILOR Ing. Matei GHIGIU «Raistrul construc­iilor industriale . Alături <to­t ce­­lelalt* ramuri Ü* producției mate­riale, constructorii pornesc activi­tatea din ultimul an al cincinalului sub puternica influență mobilizatoa­re a sarcinilor stabilite de Plenara C.Q. al P.C.R., care a trasat căile realizării la un înalt nivel de efi­ciență economică a planului pe 1970, pentru a asigura înfăptuirea consec­ventă a politicii partidului, orienta­tă spre dezvoltarea ascendentă ți ar­monioasă a economiei noastre națio­nale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a conturat clar, in cuvin­tarea rostită la plenară, semnificația deosebită a acestui an ! „Prin îndeplinirea pre­vederilor planului pe 1970 se asigură baza materială pentru viitorul cin­cinal, pentru înfăptuirea obiective­lor stabilite de Congresul al X-lea al partidului. In acest scop se va realiza un volum de investiții ce depășește cu 3.1 miliarde lei nive­lul prevăzut pentru acest an in ac­tualul cincinal“. , Abordăm noile sarcini ce ne re­vin, de pe platforma unor însem­nate succese dobîndite in executarea investițiilor care au făcut să spo­rească și mai mult, in anul ce s-a încheiat, potențialul economic na­țional, Ministerul Construcțiilor In­dustriale și-a realizat planul de con­strucții-montaj pe 1969, depășindu-l cu aproape o sută de milioane de lei. Au fost puse în funcțiune circa 400 de capacități de producție și obiective, din care peste 50 înainte de termen, ceea ce a permis să se realizeze peste plan importante can­tități de produse destinate atît ne­voilor interne, cit și exportului. Plusul de experiență acumulat în organizarea și conducerea produc­ției, în promovarea tehnicii noi, a industrializării lucrărilor, în gos­podărirea mijloacelor financiare și materiale constituie o zestre deosebit de utilă pentru continua perfecționare a activității. In conformitate cu linia generală a partidului nostru de industriali­zare socialistă a țării, planul de stat al economiei naționale pe 1970 acordă o deosebită atenție dezvol­tării industriei. Aceasta se reflectă și in structura Investițiilor din fon­durile centralizate ale statului,­­în volumul total al cărora industria deține o pondere de 57 la sută. Din valoarea totală a lucrărilor de construcții-montaj planificate pe acest an, Ministerului Construc­țiilor Industriale II revine sa de a executa circa 30«/6. 395 de capacități noi de preț nominalizate în planul nostru­ aduce o contribuție însemna" dezvoltarea 1 °. continuare a it­roase ramuri industriale — cb,­­ petrolul, electrotehnica, ind. 1 construcțiilor de mașini, metal« * industria materialelor de coasta, a lemnului, a bunurilor de cos Numărul mare al capacităților termene de punere în funcțiu# și faptul că și în 1970 se păsa încă o programare neechilibrat trimestre a acestor termene, iar virf considerabil în ultima pas anului, fac și mai stringentă­­­sitatea­­ ca ministerul, trusturi întreprinderile din subordinea a strînsă colaborare cu beneficii, proiectanții, să acționeze neîndă pentru crearea tuturor condi necesare ca să se devanseze­­nerea în funcțiune a unei fi cît mai însemnate din obiei asigurînd ritmicitatea reali sarcinilor, nu numai valf, ci și fizice. Toate eteje noastre, întreaga capacitate u­­nică și organizatorică a șate­­lor, a cadrelor trebuie supord­e scurtării duratei de execuție p­­erărilor. De un mare ajutor va fi în această privință însăpea măsurilor stabilite de Plenari C. al P.C.R., privind recuperarea spî­­nerii în urmă în asigurarea tu­­mentațiilor tehnico-economic in­­ceperea în 1970 a unor obiectiire­­văzute pentru 1971, corelareată­­rilor de utilaje tehnologice cece­­sitățile de montaj, cu stații de execuție a clădirilor. Priv lea privind organizarea, planifica și executarea investițiilor, adopte de Marea Adunare Națională, re­­glementează întreaga activitade pregătire și execuție a investor și se precizează sarcinile răs­­punderile pentru toți factorii ca­­jați în procesul de realiz a noilor unități și pentru toatt a­­pele acestui proces, de la fla­­mentarea economică a obiector pînă la recepția finală a aora, ceea ce este de natură să îrure deficiențele de pînă acum, asi­gure accelerarea ritmului de pns­­formare a investițiilor in auri fixe și creșterea substanți a eficienței lor economice. (Continuare in pag. a 2- i PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VAI căîeta editată de Ministerul Construcțiii Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construct" Amd XXIí fei­rf 5 Ianuarie WO iBiwmm! Redacția și adminis­trația 1 București 44 str. Gradina cu cai nr. 7, «actorul 6, tele­fon 15.19.21-15.10.92 O gamă bogată de materiale caracteristici cu superioare ing. Valeriu CRISTESCU adjunct al ministrului Industriei materialelor de construcții In anul care a trecut, întreprin­derile din ramura materialelor de construcții au obtinut importante realizări, reușind să satisfacă în mai mare măsură solicitările con­structorilor — determinate de rea­lizarea­­ programului de investiții al economiei nationale. De aseme­nea, au fost puse la dispoziția populației, pentru construcții per­sonale, produse ca ciment, țiglă, cărămizi, materiale de învelitori și altele, in cantități sporite față de 1968. A fost îndeplinit și depășit planul de livrări la export. Planul de producție industrială al Ministerului Industriei Materia­lelor de Construcții pe 1969 s-a realizat, potrivit datelor provizorii, in proporție de 100,8 °/C, sau de 105,5 ° C față de prevederile planu­lui cincinal pentru anul care s-a încheiat. Este de remarcat că la o serie de materiale și elemente prefabri­cate care se realizează în unitățile ministerului nostru — ciment, geam laminat, vată de sticlă, ma­teriale de pardoseli din PVC, car­ton asfaltat, pînză bitumată, arti­cole sanitare din porțelan și fa­ianță, stîlpi pentru linii electrice aeriene, fîșii cu goluri pentru plan­­șee și altele — s-a depășit pînă în prezent nivelul prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970. Ministerul a avut ca preocupare centrală o diversificare cît mai mare a materialelor și elemente­lor de construcții, pentru a răs­punde în condiții cit mai bune la cerințele actuale privind diminua­rea ponderii construcțiilor în tota­lul investițiilor, reducerea greută­ții construcțiilor, mărirea produc­tivității muncii pe șantiere, scurta­rea termenelor de execuție, mic­șorarea consumului de materiale deficitare. In acest sens, a fost dezvoltată producția de cimenturi cu rezis­tente initiale mari, deosebit de efi­ciente In Industria prefabricatelor Reorganizarea unor întreprinderi ale M.C­ I. Consiliul de Miniștri a hotărît reorganizarea, cu data de 1 ia­nuarie, a unor întreprinderi de sub îndrumarea și controlul Mi­nisterului Construcțiilor Indus­triale. Au fost comasate prin absorb­ție : Intreprinderea-șantier de construcții - montaj Brașov, la Trustul nr. 5 de constructii­­montaj Brașov ; Întreprinderea nr. 9 de constructii-montaj Cluj, la întreprinderea de constructii­­montaj Cluj ; întreprinderea nr. 6 de constructii-montaj Craiova, la Intreprinderea­ șantier de constructii-montaj Craiova ; în­treprinderea nr. 11 de instalații și montaj București, la Trustul nr. 2 de instalații și montaj Bucu­rești. întreprinderea nr. 8 de construcții-montaj București a fost desființată, patrimoniul său fiind transmis la Trustul nr. 1 de construcții-montaj București și la întreprinderea de construc­­ții-montaj București. Prin aceste măsuri se elimină paralelismele ce rezultau din funcționarea pe același teritoriu a unor întreprinderi cu profil similar, se creează condiții pen­tru o mai bună cuprindere a sarcinilor, pentru o mai eficien­tă folosire a capacității de pro­ducție. HOTǍRIREA CONSILIULUI DE MINIȘTRI privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizae și majorarea salariilor în unitățile din construcții-montal ramura Consiliul de Miniștri a aprobat printr-o hotărîre generalizarea ex­perimentării noului sistem de sa­larizare și majorarea salariilor, cu începere de la 1 februarie 1970, în toate unitățile din ramura con­­strucții-montaj aparținînd ministe­relor, celorlalte organe centrale, consiliilor populare județene și al municipiului­ București. Potrivit prevederilor hotărîrii salariile muncitorilor, inginerilor, economiștilor, tehnicienilor și func­ționarilor din ramura construcții­­montaj, se majorează în medie cu 8,9 la sută ; împreună cu majora­rea salariilor mici efectuată în 1967, se asigură pe ansamblu o creștere medie de 13 la sută. De aceste majorări beneficiază un nu­măr de aproximativ 550 000 de salariați ale căror venituri anuale vor fi mai mari cu aproape un miliar­d și 180 milioane lei față de cele realizate înainte de 1 au­gust 1967. Ținînd seama de marea varietate a muncii în construcții o dată cu aplicarea noului sistem de salari­zare se introduc forme mai elastice de retribuire a muncii menite să asigure o cointeresare directă a tuturor lucrătorilor la executarea la termen și de bună calitate a Investițiilor. Astfel, ca formă nouă de salarizare se aplică acordul glo­bal pe bază de contract-angajament pe obiect, părți de obiect sau de lucrare, încheiat între șeful for­mației de muncitori (echipă, bri­gadă), și conducerea șantierului, la care se prevăd obligațiile și răspunderile reciproce. Repartizarea sumei cuvenite pentru executarea lucrărilor în acord global între membrii formației se face în ra­port cu salariul tarifar de înca­drare și timpul efectiv lucrat. La acordarea salariilor indivi­duale șeful echipei sau brigăzii va ține seama de contribuția efectivă pe care a adus-o fiecare membru al acesteia la realizarea lucrării. Acordarea salariilor tarifare mun­citorilor din unitățile de construc­­ții-montaj se face în raport direct cu modul de îndeplinire a­ sarcinilor sau a planului de producție stabilit pe secție, șantier, lot, echipă sau individual. La personalul tehnic­­administrativ plata salariilor tari­fare este direct legată de predarea la termen a lucrărilor sau a capa­cităților prevăzute în plan, cu res­pectarea normelor de calitate și realizarea volumului lucrărilor de construcții-montaj. In vederea stimulării salariaților pentru creșterea eficienței econo­mice a activității unităților de construcții-montaj, aceștia bnefi­­ciază de premii­­ gratificați la sfîrșitul anului. Angajații unor șan­­tiere, grupuri de șantiere și ai sta­țiilor de utilaj construcții și trans­port, organizate ca unități in ges­tiune economică internă, pot bene­ficia de gratificații pe baza reali­zărilor proprii ale unităților res­pective, independent de realizările întreprinderilor din care acestea fac parte. Pentru stimularea scurtării du­ratei de execuție a obiectivelor de investiții și predarea acestora îna­inte de termenul planificat, Ho­­tărîrea Consiliului de Miniștri Pre­vede dreptul ca salariații care au avut o contribuție directă la ob­ținerea acestor realizări să bene­ficieze, în afara celorlalte premii, și de recompense, a căror mărime este în funcție de eficiența eco­nomică obținută, ca urmare a pre­dării mai devreme a lucrărilor de investiții. Totodată, lucrătorii de pe șantierele de construcții mai pot fi premiați și pentru realizarea de economii la fondul de salarii cu condiția predării în termen și de calitate a lucrărilor. Ca și în celelalte ramuri unde s-a introdus noul sistem de sala­rizare și lucrătorii din ramura con­­strucții-montaj beneficiază de spo­rul pentru vechimea neîntreruptă în aceeași unitate. Se mențin, de asemenea, indemnizația și sporul de șantier pentru nelocalnici, sporul pentru condiții deosebite de muncă și altele. Aplicarea noului sistem de sala­rizare Și majorarea salariilor lu­crătorilor din ramura construcții­­montaj reprezintă un puternic fac­tor mobilizator în vederea înfăp­tuirii vastului program de investi­ții prevăzut de cel de-al X-lea Con­gres al partidului. Ea va stimula și mai mult activitatea pe care o desfășoară constructorii si men­torii de pe­ șantierele patriei în scopul ridicării productivității mun­cii, a eficienței economice, reduce­rii consumurilor de materiale, a costului lucrărilor, concomitent cu îmbunătățirea calității acestora, predarea la termen și înainte de termen a obiectivelor de investită, fotofiiutiliS la turnu Măgurele; fabrica de amoniac din etapa a IV-a a Comferinatului îngrășăminte chimice SLOBOZIA, gigant din șantierul Bărăgan • in etapa de vâif, o producție zilnică de peste 1 milion de lei • Necesarul de efective — 4 000 de „Rampa“ succeselor de mline trebuie minuțios pregătită din acest trimestru oameni Pe cale de a deveni un puternic centru industrial. Slobozia este, deo­camdată, un mare șantier. Conti­­nuîndu-și activitatea începută acum cîțiva ani, în 1970 constructorii au de executat aici un însemnat volum de investiții. In planul Grupului de șantiere al întreprinderii de con­­structii-montaj­ București figurează, printre altele, o fabrică de brînze­­turi, o filatură de bumbac (cu o ca­pacitate anuală de 460 tone) — cu termene de punere în funcțiune în acest an și, mai cu seamă, lucrările la un mare combinat de îngrășăminte azotoase, care va începe să producă din anul 1971. Judecat după sarcinile valorice de circa 325 milioane de lei (A. G.) pa­re-se că Slobozia va fi in acest an cel mai mare șantier al Ministerului Construcțiilor Industriale. In perioa­da de vîrf din trimestrul NI, atei vor fi concentrați aproximativ 4 000 de constructori, care urmează să re­alizeze zilnic o producție de peste un milion de lei ! Lesne de înțeles că executarea in bune condiții teh­­nico-economice a unui asemenea volum de lucrări presupune o te­meinică organizare. Este adevărat că, din punct de vedere tehnologic, șantierul are avantajul unor struc­turi constructive moderne, cu un ridicat grad de prefabricare. La com­binatul de îngrășăminte azotoase, de pildă, elementele prefabricate însu­mează 40% din volumul total de be­toane ; turnul de granulare de la Adrian CÂMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 3-a) adoptată de Marea Adunare Națională in cea de a treia sesiune a celei de a șasea legislaturi Pentru alimentarea cu ener­gie electrică și termică a uni­tăților din zona industrială Palas a municipiului Constan­ța se construiește o centrală electrică de termoficare. Colectivele de la întreprin­derea nr. 12 de construcții­­montaj a M.C.I. și de la „Energomontaj" își intensifică eforturile pentru a pune în funcțiune în cursul acestui tri­mestru, primul grup de 50 MW. Noi pMforme industriale în județul Dolj De mai mulți ani a intrat mai frecvent în vocabularul nostru uzual noțiunea de „platformă in­dustrială“. Ne-am familiarizat cu aceste cuvinte, care ne fac să imaginăm giganții industriali ne ce s-au construit și se contruiesc în patria noastră socialistă. Pe care noi platforme vor lucra constructorii în 1970 ?. Menționăm două dintre ele, a căror pregătire figurează printre preocupările ac­tuale. BAILEȘTI. Se cunoaște ce im­petuoasă dezvoltare industrială cunoscut în anii socialismului ju­­­dețul Dolj. E suficient să amintim de uzinele „Electroputere“, de com­binatul chimic, de marea termo­centrală din Craiova. In 1970, și în orașul Băilești va începe să se contureze o zonă industrială. Aici se vor înălța clădirile și instala­țiile fabricii de celule prefabricate, al cărei beneficiar vor fi uzinele „Electroputere“-Craiova. Ținînd seama de graficul de predare a proiectelor de execuție de către I.P.E.T., lucrările urmează să fie atacate de constructori în trimes­trul II 1970. In două etape (1971, 1973), aici vor fi puse în funcțiune capacități pentru fabricarea a 7 500 celule/an. Un al doilea obiectiv industrial de mari proporții ce se va construi în aceeași zonă va fi turnătoria de fontă și neferoase (același benefi­ciar). Studiul tehnico-economic­e (Continuari In pag. a 3-a)S' k

Next