Constructorul, iunie 1970 (Anul 22, nr. 23-26)

1970-06-06 / nr. 23

Redacția și administra­ția : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Băi PRIN EFORTURILE PE CARE ÎNTREAGA NAȚIUNE LE DESFĂȘOARĂ SUB CONDUCEREA PARTIDULUI VIATA REINTRĂ ÎN NORMAL Capacitățile planificate — în funcțiune la termen! Pe șantierul Combinatului de fibre artificiale ele la Brăila, lucrătorii Intreprinderii-șantier de construcții-montaj din localitate, cei de la I.S.B. și Î.S.L.S.C. desfășoară în prezent o neobosită bătălie pentru ca săptămâna viitoare, în cadrul probelor tehnologice, să se obțină pri­mele cantități de produse la noua instalație, cu o capacitate de 15 000 tone de celuloză pe an. S-a executat aici o adevărată fabrică nouă, cu 13 obiecte (dintre care fotografiile noastre vă prezintă două) la care s-au montat 2880 tone de utilaje. Efectuarea rodajelor pe întregul flux tehnologic și începerea probelor oferă garanția că termenul de punere în funcțiune — 30 iunie — va fi devansat. Al doilea grup de 210 MW la Mintia în pofida greutăților create de plot și de revărsarea Mureșului, pe șantie­rul de la Mintia — Deva lucrătorii de la „Energoconstrucția“ și „Energo­­montaj“ au repurtat un frumos suc­ces : racordarea la sistemul energetic național a celui d­e-al doilea grup de 210 MW al marii termocentrale. Ra­cordarea definitivă va fi realizată cu 10 zile mai devreme. Colectivul șantierului este hotărît să predea înainte de termen și cel de-al treilea grup energetic. Bere de Constanța La 1 iunie cu 30 de zile Înainte de termen, a fost pusă in funcțiune Fabrica de bere de la Constanța. Prin devansarea recepției, datorită eforturi­lor comune ale lucrătorilor de la­­ I.C.M. nr. 12 — Constanța, Trustul nr. de instalații-montaje, întreprinderea nr. 3 de izolații, „frigotehnica“. Fa­brica de bere „Hahova“ ș.a., se va obține o producție suplimentară de un milion de sticle de bere. în prezent, constructorii și montorii de pe platforma industrială Palas pregătesc punerea in funcțiune a unei noi fabrici de ulei. Cele 5 000 de apartamente peste plan vor fi executate la timp! Apele revărsate peste orașe și sate, in furia lor, au distrus sau avariat fabrici și uzine, construcții de diferite feluri, drumuri și po­duri, și în special case de locuit. Calamitățile au provocat mari pier­deri materiale, în timpul inunda­țiilor și după retragerea apelor, mulți constructori și-au văzut mun­ca lor năruindu-se, au văzut cum pe șantiere în plină organizare a­­pele au șters totul, pînă și stîlpii plantați pentru a trasa conturul clădirilor viitoare, au văzut dete­riorate construcții pe care abia le terminară. Constructorii știu mai bine de­cit oricine cit de greu se realizează un edificiu­­­ și poate tocmai de aceea, i-am­ găsit în primele rân­duri ale acelora care apărau ora­șele și satele de furia apelor. Ei au participat cu brațele, cu utila­je și camioane, cu priceperea și hărnicia de care au dat dovadă în repetate rînduri, la intensa și vas­ta acțiune menită să salveze bunu­rile făurite cu atîta trudă. Rănile adinei încep să se vin­dece, prin munca întregului popor. In opera de refacere, constructori­lor le revin îndatoriri sporite ; ei trebuie ca, pe lingă sarcinile de plan pe acest an, să realizeze su­plimentar reconstrucția lucrărilor distruse de ape. Așa cum prevede recenta Hotă­râre a partidului, guvernului a Consiliului Național al Frontu­și­lui Unității Socialiste, pentru sa­tisfacerea nevoilor de locuințe ale populației sinistrate din mediul ur­ban se vor clădi în acest­­ an, peste prevederile planului de stat, în localită­țile calamitate, un număr de 5000 de apartamente. Ajutoare materiale dă­ ing. Ion GAVOZDFA vicepreședinte, al Comitetului de­ Stat pentru Economia și Administrația Locală­ nești și înlesniri considerabile se acordă cetățenilor și pentru refacerea sau repararea locuințelor distruse sau avariate. Pătrunse de profundul uma­nism socialist ce caracterizează în­treaga politică a partidului, aceste măsuri demonstrează superioritatea orînduirii noastre sociale, forța econo­miei naționale, care ne permite să înlăturăm rapid pierderile suferite, să asigurăm progresul neîntrerupt al patriei. Unitățile de construcții locale din județele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor au de rezol­vat în termene scurte o dublă di­ficultate — restabilirea potențialu­lui tehnico-material și executarea unui volum sporit de lucrări. Co­lectivele lor , nu sunt însă singure în eforturile pe care le fac. încă din primele zile după năvala puhoaie­lor, aceste întreprinderi i-au simțit alături de ele pe constructorii din alte județe, care le-au venit în a­­jutor. La Satu Mare au sosit con­structori din București, Baia Mare sau Oradea ; la Bistrița — din Plo­iești și Gorj ; la Alba Iulia — din Deva. Acțiunile acestea spontane au fost de mare folos, însă acum, după ce furia apelor a trecut, acțiunile trebuie coordonate în așa fel, ni­cit ajutoarele care se dau să nu pericliteze realizarea sarcinilor de plan în alte zone, să nu aducă pier­deri în alte domenii ale economiei. Comitetul de Stat pentru Econo­mia și Administrația Locală a între­prins o serie de măsuri menite creeze condițiile necesare îndepli­nă­ririi în bune condiții a planului pe acest an în fiecare județ, și în spe­cial în acelea care au sarcini su­plimentare de pe urma inundațiilor, prin necesitatea de a executa un număr sporit de apartamente, un volum mare de lucrări de repara­ții și remedieri. Astfel, cele 1650 de apartamente ce trebuie realizate în plus în mu­nicipiul Satu Mare au fost repar­tizate între mai mulți constructori — trusturile județene din Oradea și Baia Mare, întreprinderea de construcții-montaj din Cluj a Mi­nisterului Construcțiilor Industriale și Oficiul de construcții „Carpați". In acest fel, în orașul cel mai greu lovit se asigură realizarea într-un timp scurt a locuințelor pentru toate familiile sinistrate. Aprovizionarea cu materiale utilaje în semestrul I pentru ju­și­­ețele calamitate se va asigura prin livrări în devans, prin redistribuiri de la alte județe și prin suplimen­tarea planului de aprovizionare. ro și După cum este cunoscut, nume­spirit constructori, intr-un admirabil de solidaritate umană, s-au oferit să meargă să lucreze în zo­nele calamitate, acolo unde va fi nevoie de ei. Datorită măsurilor teh­nice și organizatorice luate, nu va fi însă necesar să se concretizeze decit într-o măsură destul de li­mitată această inițiativă, prin tran­sferarea pentru cîteva luni a unor echipe de muncitori și a unor spe­cialiști, din județele care au între­prinderi puternice și au suferit mai puțin de pe urma inundațiilor, în județele care au de executat lu­crări suplimentare și au multe lu­crări de refaceri și reparații. O altă formă eficace de ajutor o constituie executarea unor schițe de sistematizare, detalii de siste­matizare și proiecte de execuție cu sprijinul institutelor de proiectare subordonate direct Comitetului de Stat pentru Economia și Administra­ția Locală (I.S.C.A.S., I.P.C.T., I.P.G.P.), pentru lucrările suplimen­tare ce se execută în județele ca­lamitate. Ținând seama de sarcinile im­portante ce revin organizațiilor lo­cale de construcții, C.S.E.A.L. a re­partizat, în județele ce au de re­zolvat probleme mai deosebite, spe­cialiști care, alături de cei de la organele și unitățile locale, parti­cipă la soluționarea cit mai opera­tivă și mai calificată a nenumăra­telor dificultăți ce apar în restabili­rea unei activități normale. Pe plan central, comitetul nostru, în cola­borare cu celelalte organe centrale, se preocupă să rezolve acele pro­bleme ce depășesc posibilitățile ju­dețelor. Sîntem convinși că și de data a­­ceasta, constructorii vor ieși învin­gători, că vor face să dispară în scurt timp urmele distrugerilor pro­vocate de inundații. Eforturile co­lectivelor organizațiilor de construc­ții locale, încadrate în eforturile pe care întreaga națiune — strâns u­­nită în jurul partidului, a condu­cerii sale — le depune cu eroism și abnegație în aceste zile, vor face ca totul să reintre grabnic în nor­mal, mersul nostru­ înainte să se desfășoare și mai impetuos. AU ÎNCEPUT RECEPȚIILE Cină, se șterg geamurile, cină se aplică ultima mină de vopsea,­­And reprezentanții uzinei „Chimica" — Mărășești se pregătesc de recepție, aproape că nu-ți mai vine să te gîndești la etapele greutăților și eforturilor depuse de constructori. Gheorghe Costea, șeful lotului, nu le-a uitat însă. Gradul ridicat de seismicitate a zonei a impus să se acorde o atenție sporită structurii de rezistență, alcătuită din elemente prefabricate care, cu excepția che­­soanelor, au­ fost preturnate pe șan­tier. Terenul de amplasare, macro­­poric, a reclamat executarea celor 46 de puțuri de fundare la adîncimi de 13 m. Dulgherii conduși de Va­sile Drîmbă, fierar-betoniștii lui Ni­­colae Tuntuc, Gheorghe Sabău și Alexandru Rîpă, zidarii din forma­ția lui Mihai Adam au făcut însă față cu succes dificultăților­ ritmu­lui rapid. Livrarea cu întîrziere a unor echipamente tehnologice a so­licitat din plin echipele de instala­tori și montări (din cadrul I.I.B. și I.M.B.) ale lui Oniga, și respectiv, Emil Rusu, izolatorii (de la I.S.L.C.S.) conduși de Stelian Delea. — Acum, la ce mai lucrați ? — La ultimele operații dinaintea predării investiției, ne răspunde șe­ful de lot. Secția precipitare sa află în curs de preluare; pînă la sfîrșitul lunii, beneficiarul va prelua și secția de gelatină. E drept, au mai rămas de primit cîteva uti­laje mărunte, dar suntem­ informați că vor sosi din zi în zi. In curs de execuție sînt și unele amenajări ex­terioare care, oricum, nu vor afecta punerea în funcțiune a investiției înainte de termen. La uzina „Chimica“, lotul Mără­­șești al I.S.C.M.—municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej va isprăvi curînd valoarea de plan afectată pentru acest an. In continuare, aici vor fi atacate lucrările la o nouă investiție, cu o valoare a lucrărilor de cons­trucții-montaj de 20 milioane de lei. E­ vorba de o secție de degresare­­triere-poliere, pentru care proiectele au și sosit, urmînd să fie perfectate formele de deschidere a finanțării. A fost definitivată, de asemenea, și STB al unei noi fabrici de clei din oase (valoarea c+m. 180 milioane de lei), cu termen de predare in tri­mestrul 11 1972. In vederea realizării noilor in­vestiții, s-au luat măsuri pentru re­organizarea și completarea organiză­rii de șantier. S-au prevăzut, prin­tre altele, amenajarea unei noi sta­ții de betoane și executarea a 6 ba­răci, care vor putea găzdui circa 350 de constructori. încă o duminică în haine de lucru . In registrul schimburilor de la Fabrica de ciment — Comarnic, maistrul Ion Dimache a notat : „Duminică 31 mai, schimbul I. Ni­mic deosebit. S-a produs ciment alb pe ambele linii. La moara de făină II, după măcinarea tras­elului s-a trecut la alimentare cu aluminos. Planul realizat, s-a recuperat pier­derea provocată noaptea trecută de Întreruperea curentului...“ și totuși, era ceva deosebit. 17 oameni de la atelierul mecanic, au lucrat, in a­­ceastă zi de repaus, in schimb nor­mal, confecționind bolțuri de cu­plaje, aripi de șnecuri, șuruburi de blindaj, cirlige de elevator, bare curbe pentru calcinator ș.a. — o producție globală, prin muncă vo­luntară. In valoare de 5025 lei, in contul celor 109 000 lei (piese de schimb și confecții metalice), cit reprezintă In expresie valorică an­gajamentul de a lucra cite două duminici pe lună, în folosul jude­țelor calamitate. • și la întreprinderea de materiale izolatoare Berceni — Ploiești, ală­turi de secțiile cu producție conti­­nuâ, au lucrat duminica trecută salariații de la mașina 4 (asfaltare) Și cei de la asfaltare impistitară. Contravaloarea manoperei pentru produsele realizate — 12 000 mp de pînză asfaltată, 80 000 mp de îm­­pielitură asfaltată — a fost cedată pentru fondul de ajutorare a sinis­traților. Personalul T.A. și auxiliar a lucrat la transporturi interioare de produse (acțiune ce continuă in fiecare zi a saptaminii, după pro­gram). Depășirea de plan de 71 000 mp carton asfaltat (angaja­ment : 30 000 mp) pe luna mai, ob­ținută de X.M.I.­­ Berceni, este un aport la refacerea mai rapidă a lo­cuințelor avariate. Colectivul și-a majorat angajamentul anual de de­pășire a planului producției globale, de la 4,5 la 8,8 milioane de lei, de­­ 1560 de muncitori de la Trustul construcții — Craiova au rea­lizat duminică o producție de peste 160 000 de lei. A fost — ne relatează corespondentul pestru Carol Bora —prima acțiune In contul angaja­mentului de a lucra, in fiecare lună pînă la sfîrșitul anului, eite o duminică fără plată. Sesiunea Comitetului administrativ al U.I.S. Constructori în capitala Finlandei, Helsinki, a avut loc în zilele de 2—4 iu­nie a.c. sesiunea Comitetului ad­ministrativ al Uniunii Internațio­nale a Sindicatelor din Construc­ții. La sesiune a participat ing. Mircea Georgescu, președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria mate­­a­rialelor de construcții, membru Comitetul administrativ al U.I.S. Constructori. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA ! Qazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetui Uniunii sindicatelor , din construcții si industria materialelor de construcții DOUĂ NOI FABRICI ALE INDUSTRIEI ELECTROTEHNICE Cu cîteva zile în urmă au înce­put lucrările de construcție a unei fabrici de celule electrice prefa­bricate, în orașul Băilești. Și la Filiași s-a deschis șantierul unui nou obiectiv industrial : fa­brica de transformatori de distri­buție trifazați cu puteri de pînă la 1600 kWA și tensiuni de pînă 35 kW. Cele două unități ale Grupului de uzine de mașini și aparataje e­­lectrice-Craiova, ce vor fi construite în județul Dolj, vor fi dotate cu utilaje și instalații moderne, de înaltă productivitate, contribuind din plin la dezvoltarea industriei noastre electrotehnice și la ridica­rea potențialului economic al acestor tinere așezăminte urbane. Construirea celor două obiective industriale a fost încredințată har­nicilor muncitori, tehnicieni și ingi­neri din cadrul I.S.C.M. — Craiova. 1/ Ajutor di inima • Din cele 5000 ore de muncă voluntară pe care colectivul Institu­tului de proiectări al județului Ilfov s-a angajat să le presteze pentru asigurarea proiectelor și asistenței tehnice necesare lucrărilor de refa­cere din zonele calamitate, pînă W prezent au și fost realizate 800 de ore, reprezentând proiectul de re­construcție a școlii din Valea Mă­­erișului — Ilfov, localitate ce a avut de suferit de pe urma Inundațiilor. Zilele trecute, o echipă de specia­liști din institut a plecat In județul Alba, ca să ajute la Întocmirea proiectelor de sistematizări și con­strucții în satele lovite de furia puhoaielor. Săptămâna viitoare va fi terminată elaborarea unor soluții de locuințe rurale din elemente ușoare, cu execuție rapidă. Angajamentul institutului mai prevede ca prin creșterea productivității muncii, să se creeze o capacitate suplimentară de 50 000 ore (calculate la preț de cost) pentru a putea primi comenzi suplimentare de proiecte. • Pentru a veni în ajutorul regi­unilor calamitate, colectivul centru­lui de calcul pentru proiectare și construcții al Ministerului Construc­țiilor Industriale a hotărît să efec­tueze, in afara programului de lu­cru, calculele necesare dimensionării rețelelor de alimentare cu apă, pe baza programelor elaborate pentru calculatorul electronic. Sumele re­prezentând contravaloarea acestor calcule urmează să fie vărsate In fondul general de ajutorare a ju­dețelor ce au avut de suferit de pe urma Inundațiilor. Centrul de calcul a comunicat această ofertă institutelor centrale și județene care au de rezolvat astfel de probleme de proiectare. • Constructorii români din cadrul șantierului ARCOM, din orașul Mar­burg am Lahn (Republica Federală a Germaniei), sunt alături de efor­tul țării întregi pentru a înlătura efectele distructive ale inundației. Cu ghidul la cel de acasă, ei au comunicat telegrafic hotărtrea lor de a contribui ia fiecare lună, până la sfîrșitul anului, cu valoarea pe o zi a salariului din țară și cu o zi din diurna in valută pe luna, atît timp cit vor lucra în străină­tate. Zilele trecute, pensionarul Amtimon Receanu s-a prezentat, cu o rugăminte, la secția de confecții metalice a întreprinderii, in­dustriale de materiale de construcții din Cluj, al cărei maistru a fost vreme de 17 ani. „Tovarăși dragi, tare mă dor necazurile prin care a trecut țara, necazurile celor pe care inundațiile i-au lăsat fără adăpost. Am donat pentru ei, la centrul de colectare, diferite obiecte. Dar cred că nu-i de-ajuns. Cine a muncit, ca mine, 47 de ani știe cit de greu e să refaci tot ce-ai adunat intr-o viață. Parti­dul, statul mi-au recunoscut meritele, mi-au asigurat o pensie fru­moasă, cum aș putea să stau de-o parte, acum, cînd tot poporul pune umărul la reconstrucție ? Rogu-vă frumos, lăsați-mă să lucrez in secție, 15 zile. Iar salariul ce mi se va cuveni, îl voi depune la C.E.C., pentru sinistrați, in contul 2000“. Și iată-l, în fotografie, pe „nenea Receanu“ la lucru. Și-a ales atelierul de confecții electrice, căci, după cum spune el, „refacerea instalațiilor electrice in clădirile avariate este o treabă de mare urgență!“ (Gheorghe FODOR, corespondent) Industria republicană a materialelor de construcții și-a realizat mai devreme planul pe 5 luni In luna mai, cu toate greutățile produse de inundații într-o serie de unități, Ministerul Industriei Mate­rialelor de Construcții și-a îndepli­nit planul producției globale, iar sarcina cumulată pe 5 luni a fost depășită cu 2,20­0. întreprinderile cele mai greu afectate de cala­mități au fost fabricile d­e cărămizi. Cu toate eforturile depuse de sa­lariații din sector pentru a resta­bili producția în unitățile inundate și a realiza cantități suplimentare în celelalte fabrici, calamitățile au atras greu în cumpănă. De aceea, Direcția generală a industriei ce­ramice­­ și-a realizat planul pe luna mai numai în proporție de 96,2 m/o. O rămînere în urmă de 0,9 procente înregistrează și Direcția generală a industriei lianților și azbocimentu­lui. In schimb, Centrala industrială de utilaje și piese de schimb și cea de geamuri și materiale, izolatoare au înregistrat substanțiale depă­șiri : 5,4o/o și, respectiv, 2,6o/o. Tre­buie precizat totuși că planul de producție cumulat pe primele cinci luni este îndeplinit de toate direc­țiile generale productive și centra­lele industriale In cadrul eforturilor pentru re­alizarea a cu­ mai multe produse peste plan, atrage în special atenția strădania colectivului Fabricii de geamuri din Tîrnăveni. Deși aici două secții au fost inundate, planul producției globale a fost depășit în luna mai cu 1,6%, s-au realizat suplimentar 53 mii mp de geam tras. Cantitățile de materiale de con­struc­ții produse întrec prevederile planului pe luna mai cu 900 (pe 5 luni — 22 400) tone de ciment, 122, (pe 5 luni — 689) mii mp de geam tras, 75 (pe 5 luni — 430) tone de obiecte sanitare din porțelan și faianță. Față de planul lunar, nu s-au realizat 4,5 milioane de cără­mizi și blocuri ceramice (în echiva­lent) și 2,1 mii de mc de prefabri­cate din beton armat Totuși, și la aceste sortimente se înregistrează o depășire a planului pe primele cinci luni — cu 2,4 milioane de cărămizi și 7,7 mii mc de prefabricate. Concomitent cu strădaniile celor din producție pentru a ajuta jude­țele sinistrate cu cît mai multe ma­teriale de construcții, atrage atenția și îndrumarea lor prioritară către aceste regiuni. Astfel, numai în ju­dețele Satu Mare, Mureș, Cluj, Hunedoara și Bistrița-Năsăud s-au livrat la fondul pieței materiale a căror valoare se ridică la aproxima­tiv 50,5 milioane de lei. In județul Satu Mare, de pildă, s-au livrat: 52,3 mii mp de plăci din azbociment, peste un milion de țigle, 1 000 tone de ciment, 38,3 mii mp de geam tras, 110,5 mii mp de carton bitumat, 668 mii de cărămizi, 398 tone de ipsos și 1 799 tone de var. In plus, întreprinderii de construcții-montaj a consiliului popular din același județ i s-a furnizat 3 565 tone de ciment, 22,6 mii mp de geam tras, 500 mii de cărămizi etc. Tot pentru a veni în ajutorul sinistraților și a sprijini reconstruc­ția întreprinderilor ce au avut de suferit de pe urma inundațiilor, s-au repartizat suplimentar materiale di­rijate: departamental în valoare de 15 milioane de lei, pentru unități din economia locală, de Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Ministe­rului Industriei Lemnului și UCECOM. Bilanțul producției pe luna mai la Ministerul Industriei Materia­lelor de Construcții poartă am­prenta puternică a rănilor provo­cate de calamități, dar și a stră­daniilor neobosite pentru tămădui­rea lor. În pag. a 4-a: relatări despre rezultatele eforturilor depuse de colectivele din fabricile M.I.M.C. și din alte unități producătoare pentru a realiza MATERIALE PESTE PLAN ! DE VEGHE,. DE-fi LUNGUL DUNĂRII TURNU MĂGURELE Cota maximat a dir­­en­ței La căpitănia por­tului Turnu Măgure­le ni s-a spus că vi­itura din aprilie ri­­dicînd cota apelor Dunării la 690 cm, a reprezentat un re­cord absolut față de toate înregistrările anterioare. în pre­zent, nivelul e de 710 cm — și se aș­teaptă creșterea lui, la unda ce coboară acum din amonte, cu încă un sfert de me­tru- Răspîndiți de-a lungul acestui ade­vărat front, mem­brii gărzilor patrio­tice veghează. Săptămîna a în­ceput aici cu ade­vărate ruperi, de nori, care au că­rat pe șosea, la capătul orașului, un strat gros de mii de pe ogoare. Ploaia to­rențială nu i-a dat însă înapoi pe con­structorii lucrărilor de apărare din zona portului. Primul se­­­cretar al comitetului municipal de partid, tov. Anton Sofronie, pe care l-am găsit la fața locului con­­trolînd operațiile de consolidare a unui punct mai slab, și-a exprimat satisfacția : „Planul de măsuri stabilit de biroul co­mitetului municipal este realizat întoc­mai. S-au făcut aici lucrări extraordinare și într-un timp re­cord, cu participarea fără preget a con­structorilor de la I.G.M.B. și a chi­­miștilor de la com­binat, a conducăto­rilor auto de la T­M B., a salariaților din alte întreprin­deri ale orașului, a elevilor de liceu. Și totuși, trebuie să continuăm intens, să avem totul pregătit pentru a interveni operativ chiar in si­tuații neprevăzute, astfel ca să împiedi­căm pătrunderea a­­pelor in combinat, în baza de produc­ție a șantierului". Obișnuiam, de fie­care dată cînd mer­gan CONDREA (Continuare în pag. a 3-a) Niciodată Dunărea nu a atins aici, la Turnu Măgurele, acest nivel.

Next