Constructorul, octombrie 1970 (Anul 22, nr. 40-44)
1970-10-03 / nr. 40
Gazeta editată de Ministerul Construcțiilor Industriale ,ți de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții - Anul XXII—Nr. 40 (1082) 4 pagini 25 bani Simbătă 3 octombrie 1970 Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—^5.10.92 MAI PUȚIN DE .DOUA LUNI au rămas pînă la termenul, de punere în funcțiune a liniei a 2-a de geam laminat (3,2 milioane mp/an echivalent 2 mm) de la Fabrica de geamuri Scăeni. Stadiul actual al lucrărilor permite respectarea acestui termen și chiar obținerea unui devans (cu condiția ca șantierul 3 al I.S.C.M.Brazi să concentreze din nou aici, pentru finisaje și completări, efectivele dirijate temporar la un alt punct de lucru — Fabrica de mucava-Scăeni, unde trebuia predată instalația de canalizare — epurare biologică). In prezent, cuptorul de topire — de concepție românească și cu echipament produs în întregime în țară (subantrepriză de specialitate: întreprinderea nr. 3 de izolații) — este pregătit pentru aprinderea focului. S-au creat condiții și pentru începerea probelor tehnologice la curptorul de recoacere, la instalarea căruia echipele de montori de la I.M.B. au colaborat cu specialiștii furnizorului străin. La atelierul de confecționat lăzi, partea de construcție este 1 gata, se apropie de încheiere lucrările și la circuitul și gospodăria de cioburi. DEFECȚIUNILE DE ACUMULEAZĂ RESTANȚE După fabrica de bere, predată la 1 iunie cu o lună de zile înainte de termen, pe platforma industrială Palas — Constanța a fost racordat la circuitul economiei naționale un nou obiectiv al industriei alimentare : fabrica de ulei, cu o capacitate de prelucrare de 400 t semințe in 24 de ore. Șantierul a trăit febra premierei la cea mai înaltă tensiune, pregătită de constructori și mentori cu eforturi deosebite, demne de toată lauda. Poate că treburile ar fi mers mai ușor, poate că n-ar fi fost nevoie de autea provizorate, dacă avansul consistent cîștigat anul trecut era menținut pină la capăt. Nu s-a făcut aceasta, fiindcă, dintr-o defectuoasă organizare, o vreme mai toate efectivele au fost transferate la fabrica de bere, iar „uleiul“ a cam fost neglijat. La timpul cuvenit, gazeta noastră a semnalat riscurile pe care le prezintă o asemenea practică. Semnalul n-a fost însă recepționat. In sfîrșit, cum necum, Lucrurile pare-se că s-au limpezit. Noua investiție a început să producă. Deocamdată, după cum ne spunea ing. Dumitru Cilibia, șeful șantierului nr. 23 al Trustului nr. 2 de instalații și montaje, beneficiarul a acceptat să preia doar ccinașii iilor,cossojUcsia și p.a trecut cu succes exigentul t amen al furnizorului străin. La inițiile extracție și rafinărie, la incitația de stot se va lucra în continuare, deoarece fie că lipsesc și acum unele detalii ale echipamentelor tehnologice, fie că furnizorul a solicitat, în ultimul moment, unele modificări. Oricum, pînă la 15 octombrie montajele se vor încheia și, asemenea lui Ovidiu Chiricuță, dirigintele coordonator al șantierului, nădăjduim că pînă la această dată și constructorii își vor încheia treburile. Cel puțin, o fi învățat întreprinderea ce este de învățat din această nouă experiență ? Pe șantierele de pe platforma Palas, ca și pe alte șantiere ale sale cu termene apropiate de punere în funcțiune, întreprinderea nr. 12 de construcții-montaj din Constanța se apintește din greu. Chiar dacă planul valoric cumulat pe primele 9 luni ale anului (F.P.) este depășit — potrivit datelor operative ■— cu aproape un procent, perspectiva respectării scadențelor nu surîde la toate investițiile. Ba mai mult, încă de pe acum, unele capacități ultimele cu termene de predare în luni ale anului, au fost trecute pe... lista neagră. Poate că hotărîrea are la bază o analiză minuțioasă. Poate. Dar nu este oare prematur ? Este oare firesc ca încă de pe acum șantierele, întreprinderea să „depună armele“ înainte de a încheia bătălia ? întreprinderea constănțeană se numără printre foarte puținele unități ale Ministerului Construcțiilor Industriale care au pășit în trimestrul II cu restanțe: cea de a doua capacitate de depozitare la lucrarea din localitatea Nicolae Bălcescu. Cînd va fi, totuși, gata ? Probabily la 30. 1 octombrie . In trimestrul III, la complexul pentru creș- Adrian CÎMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) Ultimele suduri la tubulatura cuptorului de topire Fabrica de ulei de pe platforma industrială Palas — Constanța : silozurile. LA GĂEȘTI frigidere, cu 3 luni mai devreme Renunț la introducere și mă adresez direct șefului de lot. — Cînd serbăm „premiera“ ? Pentru o clipă, Radu Panțu, prezent pe șantier de la cea dintîi cupă de excavator, nu-mi răspunde. Zîmbește, și cu vădită mîndrie îmi face semn să mă uit într-un colț al barăcii , unul din primele „eșantioane“ ale Fabricii de frigidere din Găești, rezultate din probele tehnologice... Așadar, noua investiție de pe platforma industrială a orașului Găești este gata de start. Nu ia data prevăzută în contract, ci cu 90 de zile înainte de termen ! Beneficiarul a preluat 23 000 m.p. (zona de fabricație) din cei 31 000 m.p. ai halei, depozitul de oxigen, magazia și restul halei, atelierul edile, atelierul auto, depozitul de acetilenă ; în alte cîteva zile vor fi prezentate la recepție parterul anexei sociale (care va găzdui laboratorul), ultimele obiective și instalații auxiliare, care o vreme au fost „suplinite“ de lucrări provizorii. Ni se pare inutil să apelăm la cifre și comparații, pentru a sublinia cîștigul adus economiei naționale prin scurtarea duratei de execuție a fabricii cu 3 luni de zile. Succesul este cu atît mai meritoriu, cu cit constructorii de la Grupul de șantiere —• Tîrgoviște, montorii (conduși de ing. Andronache) și instalatorii (ing. Florian Dincă) de la Trustul nr. 2, izolatorii de la I.S.L.S.C. (ing. Ion Niță) și mecanicii de la T.M.B. (ing. Loghin) s-au dobîndit cu prețul unor eforturi deosebite, impuse de rămînerile în urmă înregistrate pe parcursul evoluției lucrărilor, determinate de unele deficiențe independente de ei. Un singur regret a încercat reporterul. Frigiderul — eșantion din baraca șefului de lot, care funcționează ireproșabil, era... gol. I-ar fi stat mai bine încărcat cu sticle de vin ca, la timpul cuvenit, să se audă clinchetul paharelor pline cu licoare rece. Să ciocnească pentru minunata izbîndă zidarul Ion Lisandru, dulgherul Dumitru Mihai, zugravul Nicolae Teodosie, lăcătușul Gheorghe Ristoiu, mentorii Palivan, Ghițu și, eventual... Teodor GRUIANU Premiile Uniunii Arhitecților pe anul 1969 Conducerea Uniunii Arhitecților a acordat recent premiile Uniunii Arhitecților pentru cele mai bune lucrări de arhitectură și sistematizare realizate în cursul anului 1969. Premiul anual Ex-Aequo a fost acordat lucrărilor: — Aeroportul Otopeni : autor: dr. arh. Cezar Lăzărescu, coautori : arh. Gabriel Cristea și arh. Dinu Gheorghiu — Centrul de televiziune — București : autor: arh. Tiberiu Ricci, coautori: arh. Teodor Iacoban, arh. Maria Căciulă. De asemenea, au mai fost acordate premii pentru următoarele lucrări : — Clădiri de locuit din panouri mari, categoria de confort II — III —IV , autori : arh. Tiberiu Niga, ing. Moses Drimer, arh. Paul Mihăilescu . Studiul de etapizare a locuințelor și dotărilor social-culturale pe 1971—1975 — București : autori : arh. Tiberiu Ricci, arh. Traian Stănescu, arh. Mircea Dima, ing. Ion Ciubotaru, arh. Dumitru Iancu, arh. Sarmiza Popa, arh. Ruth Roth, arh. Mariana Celac, ah. Gruia Popescu, arh. Ioana Joja, arh. Ana Radu ; Hala de turboagregate ; standul de echilibrare și suprasaturare U.M.G.B. : autor : arh. Alexandru Farcașiu, coautor : arh. Crișan Atanasiu; — Locuințe - artier „Craiovița nouă“ — etapa A — Craiova ; autori: Georgeta Voia și arh. Viorel Voia. Au fost acordate și diferite mențiuni. VIZITA MINISTRULUI CONSTRUCȚIILOR ȘI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII AL R.P. POLONE La invitația Ministerului Industriei Materialelor de Construcții, în țara noastră se află în vizită ministrul construcțiilor și industriei materialelor de construcții al R. P. Polone, Andrzej Giersz, însoțit de un grup de experți. Oaspeții au vizitat fabrici de materiale de construcții, alte întreprinderi industriale, șantiere de construcții și obiective turistice din București și din provincie. La Ministerul Industriei Materialelor de Construcții, Ministerul Construcțiilor Industriale, Comitetul de stat pentru economia și Administrația Locală au avut loc întîlniri în cadrul cărora au fost purtate convorbiri privind dezvoltarea colaborării directe în domeniul industriei materialelor de construcții și al construcțiilor între cele două țări. ^ w [UNK] Plenara Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții La 28 septembrie a avut loc plenara Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții. La plenară au participat membrii și membrii supleanți ai comitetului, președinți ai comitetelor sindicatelor din unele mari întreprinderi ale ramurii, cadre cu munci de răspundere din M. C. Ind., M.I.M.C. și C.S.E.A.L., alți invitați. A luat parte tovarășul Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarășul ing. Mircea Georgescu, președinte al Comitetului Uniunii. Plenara a analizat activitatea desfășurată de Comitetul Uniunii și de sindicatele din construcții și industria materialelor de construcții pentru realizarea planului pe primele 8 luni ale anului, a dezbătut sarcinile ce le revin acestora, în continuare — pe linia măsurilor stabilite de recenta Plenară a Consiliului Central al U.G.S.R. — pentru îndeplinirea planului și a angajamentelor pe întregul an. De asemenea, a fost analizat studiul extinderii salarizării în acord global în activitatea de construcțiimontaj. Au participat la discuții tovarășii : Constantin Șandru, Ioan Dură, Alexandru Comănici, Dumitru Patrulea, Remus Boncuț, Dumitru Apostolescu, Gheorghe Popa, Ștefan Apopei, Nicu Achim, Gheorghe Silaghi, Gheorghe Nichifor, Geza Valkai. Au luat cuvîntul tovarășii ing. Răducanu Cioroiu, adjunct al ministrului construcțiilor industriale și ing. Gheorghe Nistor, consilier al ministrului industriei materialelor de construcții. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. SINDICATELE -catalizator de energii în slujba îndeplinirii planului Fiecare zi ce ne apropie de încheierea anului aduce noi și bogate recolte de succese. Mobilizate de insuflețitoarele angajamente luate în întrec erea socialistă, tot mai multe colective de oameni ai muncii raportează îndeplinirea mai devreme a saricinilor pe actualul cincinal, realizarea unor importante cantități de produse și lucrări peste plan, sporirea volumului beneficiilor. Prin eforturile eroice ale oamenilor muncii, se șterg urmele calamităților naturale din lunile mai-iunie. In întreaga viață economică și socială a țării se vădesc efectele înnoitoare ale măsurilor adoptate de către conducerea de partid și de stat pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinței Naționale a P.C.R. Pe această trainică bază, clasa muncitoare, întregul popor pregătesc condițiile pentru trecerea la transpunerea în viață a programului stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R., de dezvoltarea multilaterală a economiei naționale în anii 1971— 1975 ; recentele adunări generale ale salariaților, care au dezbătut în fiecare întreprindere sarcinile pe viitorul cincinal, au constituit o nouă manifestare a inițiativei și responsabilității colective, un exemplu strălucit de participare a maselor la organizarea și conducerea producției. La elaborarea și realizarea în fapt a măsurilor care privesc dezvoltarea multilaterală a României socialiste, la mobilizarea oamenilor muncii pentru răspîndirea mărețelor sarcini trasate de partid sindicatele aduc o contribuție tot mai activă. Plenara din 17- 18 septembrie a.c. a Consiliului Central al Uniunii Generale a sindicatelor a relevat o mai accentuată situare a muncii organelor și organizațiilor sindicale în centrul principalelor preocupări din domeniul construcției economice, răspunderea lor sporită față de soluționarea acestora. Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, sindicatele și-au pus mai bine în valoare potențialul organizatoric de influențare și atragere a maselor de oameni ai muncii la realizarea sarcinilor economice, fructificînd la un nivel superior hărnicia și experiența acestora. Totodată, plenara a examinat multilateral sarcinile politico-organizatorice care revin sindicatelor pentru sporirea și perfecționarea contribuției lor la bunul mers al producției, la îmbunatățirea condițiilor de muncă și de viață ale salariațior, în lumina indicațiilor și concluziilor desprinse din Plenara Consiliului Central al U.G.S.R., în același spirit de înaltă responsabilitate, recenta Plenară a Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții a dezbătut activitatea desfășurată de Comitetul Uniunii și de sindicatele din ramura noastră pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele 8 luni și a angajamentelor în întrecere, precum și măsurile ce trebuie luate in vederea îndeplinirii și depășirii lor pe întregul an 1970. Perioada ianuarie-august a fost bogată în realizări ale oamenilor muncii din construcții și industria materialelor de construcții, care au contribuit la avântul general al economiei naționale. Constructorii de pe șantierele Ministerului Construcțiilor Industriale și-au îndeplinit și depășit sarcinile de producție, executînd o producție echivalentă cu aproape 67% din planul anual, punînd în funcțiune 190 de capacități și obiective, dintre care 4 în devans din lunile următoare. Unitățile de construcțiimontaj ale consiliilor populare au realizat un volum de producție care reprezintă 64,1% din planul anual ; s-au predat beneficiarilor 33 471 de apartamente din fondurile statului și peste 9 200 de locuințe proprietate personală. In industria materialelor de construcții, principalii indicatori au fost depășiți — producția globală cu 1,8% producția marfă vîndută și încasată cu 2,2%, productivitatea muncii cu 0,7% ; pe 7 luni, beneficiile peste plan realizate în activitatea M.I.M.C. însumează circa 30 milioane de lei; angajamentele luate la începutul anului și suplimentare pe parcurs au fost îndeplinite, în 8 luni, in proporție de 66% la producția globală, 63% la productivitatea muncii, 73% la livrările de produse către fondul pieței etc. In aceste realizări se regăsește și contribuția adusă de către Comitetul Uniunii, de organizațiile sindicale din întreprinderile și șantierele de construcții, din unitățile industriei materialelor de construcții și de proiectare, care au folosit mai eficient mijloacele de care dispun pentru mobilizarea colectivelor de oameni ai muncii la valorificarea rezervelor existente. Astfel, într-o serie de județe Biroul executiv al Comitetului Uniunii realizat acțiuni vizînd, în principal, a soluționarea unor probleme legate de recuperarea râmînerilor în urmă la producția industrială și de construcțiimontaj, folosirea mai judicioasă a potențialului , de care dispun unitățile ramurii, extinderea experienței pozitive a unor colective, organizarea și buna desfășurare a adunărilor generale ale salariaților. Au fost organizate analize periodice pe centrale industriale și direcții generale, la care au participat cadre din conducerea ministerelor, membrii Biroului executiv al Comitetului Uniunii, directori de întreprinderi și președinți în comitetele sindicatelor din sectorul respectiv — analize care au prilejuit dezbateri amănunțite și adoptarea de măsuri pentru realizarea planului în condiții de eficiență sporită. In colaborare cu ministerele sau consiliile populare, cu organele teritoriale ale U.G.S.R. au fost organizate schimburi de experiență și alte acțiuni concrete in legătură cu extin (Continuare în pag. a 2-a) Principalul depinde de cimentiștii înșiși Adunarea generală a salariaților Fabricii de ciment — Medgidia, avînd ca temă dezbaterea cifrelor de plan pe 1971—1975, a reliefat hotărîrea unanimă de a recupera pînă la sfîrșitul anului rămînerile în urmă în realizarea planului pe 1970, de a porni cu baze solide în viitorul cincinal, la înfăptuirea sarcinilor importante preliminare de pe acum : creșterea producției de ciment cu 9,5% (liniile noi urmînd să dea cu 45 000 tone peste capacitatea proiectată), pe 1550 km de tuburi și 2 milioane mp de plăci din azbociment. In acest scop se au în vedere valorificarea mai bună a potențialului de producție, utilizarea mai rațională — intensivă și extensivă a capacității tuturor agregatelor, prin identificarea la timp a strangulărilor în fluxul tehnologic și aplicarea unor soluții constructive adecvate. Anul viitor — s-a subliniat în darea de seamă — va continua trecerea morilor pe 6 kV, măsură ce se va extinde și la secția cuptoare. Prin folosirea creditelor de mică mecanizare și prin investiții mici, V. LUNTRAȘU (Continuare în pag. a 3-a) In noul an universitar La 1 octombrie s-a deschis noul an universitar. Amfiteatrele, sălile de cursuri, laboratoarele cunosc iarăși freamătul activităților studențești. Anul acesta, 150 000 de tineri dornici de învățătură au pășit pe drumul cuceririi tainelor profesiilor universitare, animați de dorința fierbinte de a deveni cadre de nădejde în cele mai diverse sectoare ale construcției socialiste. Printre aceștia, peste 10 000 de tineri bat la poarta profesiei noastre. Viitorii arhitecți, ingineri și subingineri, constructori prezenți în vechile facultăți, ca și în cele (de arhitectură) nou înființate la Cluj, Iași și Timișoara, se vor strădui să-și însușească cu succes cunoștințele predate, făurindu-și planuri de viitor pentru a fi utili patriei noastre. Blocul II cu 80 apartamente, executat cu cofraje metalice, de I.C.M. nr. 7 — Galați, în microraionul 40,va fi predat la 20 septembrie, față de trimestrul IV cînd îi era sorocul „Naționalul“ In centrul Craiovei, constructorii de la șantierul 3 al Trustului de construcții-Dolj înalță un monumental edificiu cultural: Teatrul național, după proiectul elaborat de I.S.A.R.T.-București. După 10 luni de activitate, structurile sunt realizate în proporție de 90 °/t. Constructorii dau zor în prezent la acoperirea sălii și la montarea tîmplăriei exterioare, completînd astfel ultimele lucrări de închidere. Centrala termică — terminată încă din luna august — va furniza căldura prin instalațiile definitive, asigurînd astfel un larg front de lucru în perioada de iarnă. Ing. Gabriel Sandu, șeful șantierului, ne-a relatat cîteva caracteristici arhitectonice și funcționale ale viitorului așezămînt cultural : „Teatrul pe care-l construim se compune din două corpuri: A, care se împarte în spațiile aferente pregătirii spectacolelor (sala de repetiții, scena) și B, care întrunește sala propriu-zisă — cu 650 locuri, în formă de amfiteatru, cu plafonul suspendat — foaierele și podul tehnic. Sala ca și scena are posibilități de adaptare în funcție de formula regizorală a spectacolului. La finisajele interioare se vor utiliza furnir de nuc, marmură și alte materiale nobile, iar la exterior — tîmplărie metalică cu baghete de inox și placaj din travertin de Borsec. Teatrul va fi înconjurat de spații verzi, alei, bazin cu apă, parcaj auto." FISURI în ultima vreme s-au semnalat, tasări ale unor clădiri. Ca un perete fisurează, se mai trece cu vederea, după băbescul precept că „în definitiv, ce vrei — construcția lucrează, la așa ceva te poți aștepta oricînd". Deși treaba nu-i chiar atît de simplă, nici riscul atît de nevinovat. Dar, cum spuneam, în unele cazuri fisura de acum o lună sau două devine azi crăpătură, se alarmează, oamenii apar cercetătorii care urmăresc evoluția fenomenului, e chemat proiectantul, se face aspel la experți, să dea soluții de consolidare. Cheltuieli peste cheltuieli — dar cine se mai gîndește la ele ? Principalul e să salvezi construcția, bunurile pe care ea le adăpostește, să ferești de pericol oamenii care muncesc ori trăiesc în ea. Și apoi ? Și apoi se construiește mai departe, alături de clădirea avariată, se construiește în același mod, cu aceeași copilărească — sau criminală — lipsă de precauții. Nu vreau să generalizez, dar se intîmplă, din păcate destul de frecvent, ca siguranța construcțiilor să fie lăsată pe mina unor iresponsabili, fie ei geotehnicianul de la proiectare care face superficial studiul terenului, ori constructori care nu protejează fundația, ori instalatorul care montează la subsol o conductă fisurată. Neglijență generată de rutină : rutină născută din disprețul față de o disciplină tehnologică elementară. Cînd e vorba de conștiință profesională, ca și cînd e vorba de pereți, fisurile nu pot fi înlăturate camuflîndu-le cu o văruială, fie ea ci de frumoasă. Trebuie operat mai adine ! Emil STERESCU T