Constructorul, octombrie 1970 (Anul 22, nr. 40-44)

1970-10-03 / nr. 40

Gazeta editată de Ministerul Construcțiilor Industriale ,ți de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții - Anul XXII—Nr. 40 (1082) 4 pagini 25 bani Simbătă 3 octombrie 1970 Redacția și administrația : Bucu­rești 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—^5.10.92 MAI PUȚIN DE .DOUA LUNI au rămas­­ pînă la termenul, de punere în funcțiune a liniei a 2-a de geam laminat (3,2 milioane mp/an echivalent 2 mm) de la Fabrica de geamuri­ Scăeni­. Stadiul actual al lucrărilor permite respectarea acestui termen și chiar obținerea unui devans (cu condiția ca șantierul 3 al I.S.C.M.­Brazi să concentreze din nou aici, pentru finisaje și completări, efectivele dirijate temporar la un alt punct de lucru — Fabrica de mucava-Scăeni, unde trebuia predată instalația de canalizare — epurare biologică). In prezent, cuptorul de topire — de concepție românească și cu echipament produs în întregime în țară (subantrepriză de specialitate: întreprinderea nr. 3 de izolații) — este pregătit pentru aprinderea fo­cului. S-au creat condiții și pentru începerea probelor tehnologice la curptorul de recoacere, la instalarea căruia echipele de montori de la I.M.B. au colaborat cu specialiștii furnizorului străin. La atelierul de confecționat lăzi, partea de construcție este 1 gata, se apropie de în­cheiere lucrările și la circuitul și gospodăria de cioburi. DEFECȚIUNILE DE ACUMULEAZĂ RESTANȚE După fabrica de bere, predată la 1 iunie cu o lună de zile înainte de termen, pe platforma industrială Palas — Constanța a fost racordat la circuitul economiei naționale un nou obiectiv al industriei alimen­tare : fabrica de ulei, cu o capaci­tate de prelucrare de 400 t semințe in 24 de ore. Șantierul a trăit febra premierei la cea mai înaltă tensiune, pre­gătită de constructori și mentori cu eforturi deosebite, demne de toată lauda. Poate că treburile ar fi mers mai ușor, poate că n-ar fi fost nevoie de au­tea provizorate, dacă a­­vansul consistent cîștigat anul tre­cut era menținut pină la capăt. Nu s-a făcut aceasta, fiindcă, dintr-o defectuoasă organizare, o vreme mai toate efectivele au fost trans­ferate la fabrica de bere, iar „u­­leiul“ a cam fost neglijat. La tim­pul cuvenit, gazeta noastră a sem­nalat riscurile pe care le prezintă o asemenea practică. Semnalul n-a fost însă recepționat. In sfîrșit, cum­ necum, Lucrurile pare-se că s-au limpezit. Noua investiție a început să producă. Deocamdată, după cum ne spu­nea ing. Dumitru Cilibia, șeful șan­tierului nr. 23 al Trustului nr. 2 de instalații și montaje, beneficiarul a acceptat să preia doar cc­­inași­­i iilor,­­cossojUcsia și p.a trecut cu succes exigentul t am­en al furnizorului străin. La inițiile extracție și rafinărie, la incitația de stot se va lucra în continuare, deoarece fie că lipsesc și acum u­­nele detalii ale echipamentelor teh­nologice, fie că furnizorul a solici­tat, în ultimul moment, unele mo­dificări. Oricum, pînă la 15 oct­om­brie montajele se vor încheia și, asemenea lui Ovidiu Chiricuță, di­rigintele coordonator al șantierului, nădăjduim că pînă la această dată și constructorii își vor încheia tre­burile. Cel puțin, o fi învățat între­prinderea ce este de învățat din a­­ceastă nouă experiență ? Pe șantierele de pe platforma Palas, ca și pe alte șantiere ale sale cu termene apropiate de pu­nere în funcțiune, întreprinderea nr. 12 de construcții-montaj din Cons­tanța se apintește din greu. Chiar dacă planul valoric cumulat pe pri­mele 9 luni ale anului (F.P.) este depășit — potrivit datelor operative ■— cu aproape un procent, perspec­tiva respectării scadențelor nu su­­rîde la toate investițiile. Ba mai mult, încă de pe acum, unele ca­pacități ultimele cu termene de predare în luni ale anului, au fost trecute pe... lista neagră. Poate că­­ hotărîrea are la bază o analiză mi­nuțioasă. Poate. Dar nu este oare prematur ? Este oare firesc ca încă de pe acum șantierele, întreprinde­rea să „depună armele“ înainte de a încheia bătălia ? întreprinderea constănțeană se numără printre foarte puținele u­­nități ale Ministerului Construcții­lor Industriale care au pășit în tri­mestrul II cu restanțe: cea de a doua capacitate de depozitare la lu­crarea din localitatea Nicolae Băl­­cescu. Cînd va fi, totuși, gata ? Pro­­babily la 30. 1 octombrie .­ In trimes­trul III, la complexul pentru creș- Adrian CÎMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) Ultimele suduri la tubulatura cuptorului de topire Fabrica de ulei de pe platforma industrială Palas — Constanța : si­lozurile. LA GĂEȘTI frigidere, cu 3 luni mai devreme Renunț la introducere și mă adre­sez direct șefului de lot. — Cînd serbăm „premiera“ ? Pentru o clipă, Radu Panțu, prezent pe șantier de la cea dintîi cupă de excavator, nu-mi răspunde. Zîmbește, și cu vă­dită mîndrie îmi face semn să mă uit într-un colț al barăcii , unul din primele „eșantioane“ ale Fabricii de frigidere din Găești, rezultate din probele tehnologice... Așadar, noua investiție de pe plat­forma industrială a orașului Găești este gata de start. Nu ia data pre­văzută în contract, ci cu 90 de zile înainte de termen ! Beneficiarul a preluat 23 000 m.p. (zona de fabri­cație) din cei 31 000 m.p. ai halei, depozitul de oxigen, magazia și res­tul halei, atelierul edile, atelierul auto, depozitul de acetilenă ; în alte cîteva zile vor fi prezentate la re­cepție parterul anexei sociale (care va găzdui laboratorul), ultimele o­­biective și instalații auxiliare, care o vreme au fost „suplinite“ de lu­crări provizorii. Ni se par­e inutil să apelăm la ci­fre și comparații, pentru a subli­nia cîștigul adus economiei națio­nale prin scurtarea duratei de exe­cuție a fabricii cu 3 luni de zile. Succesul este cu atît mai meritoriu, cu cit constructorii de la Grupul de șantiere —• Tîrgoviște, montorii (conduși de ing. Andronache) și instalatorii (ing. Florian Dincă) de la Trustul nr. 2, izolatorii de la I.S.L.S.C. (ing. Ion Niță) și meca­nicii de la T.M.B. (ing. Loghin) s-au dobîndit cu prețul unor eforturi deosebite, impuse de rămînerile în urmă înregistrate pe parcursul evo­luției lucrărilor, determinate de u­­nele deficiențe independente de ei. Un singur regret a încercat re­porterul. Frigiderul — eșantion din baraca șefului de lot, care funcțio­nează ireproșabil, era... gol. I-ar fi stat mai bine încărcat cu sticle de vin ca, la timpul cuvenit, să se audă clinchetul paharelor pline cu licoare rece. Să ciocnească pentru minunata izbîndă zidarul Ion Li­­sandru, dulgherul Dumitru Mihai, zugravul Nicolae Teodosie, lăcătu­șul Gheorghe Ristoiu, mentorii Pa­livan, Ghițu și, eventual... Teodor GRUIANU Premiile Uniunii Arhitecților pe anul 1969 Conducerea Uniunii Arhitecților a acordat recent premiile Uniunii Arhitecților pentru cele mai bune lucrări de arhitectură și sistemati­zare realizate în cursul anului 1969. Premiul anual Ex-Aequo a fost acordat lucrărilor: — Aeroportul Otopeni : autor: dr. arh. Cezar Lă­­zărescu, coautori : arh. Gabriel Cristea și arh. Dinu Gheorghiu­ — Centrul de televiziune — Bucu­rești : autor: arh. Tiberiu Ricci, coautori: arh. Teodor Iacoban, arh. Maria Căciulă. De asemenea, au mai fost acor­date premii pentru următoarele lu­crări : — Clădiri de locuit din panouri mari, categoria de confort II — III —IV , autori : arh. Tiberiu Niga, ing. Moses Drimer, arh. Paul Mi­­hăilescu . Studiul de etapizare a lo­cuințelor și dotărilor social-cultu­­rale pe 1971—1975 — București : autori : arh. Tiberiu Ricci, arh. Tra­­ian Stănescu, arh. Mircea Dima, ing. Ion Ciubotaru, arh. Dumitru Iancu, arh. Sarmiza Popa, arh. Ruth Roth, arh. Mariana Celac, ah. Gruia Popescu, arh. Ioana Joja, arh. Ana Radu ;­­ Hala de turboagre­­gate ; standul de echilibrare și su­­prasaturare U.M.G.B. : autor : arh. Alexandru Farcașiu, coautor : arh. Crișan Atanasiu; — Locuințe - ar­tier „Craiovița nouă“ — etapa A — Craiova ; autori: Georgeta Voia și arh. Viorel Voia. Au fost acordate și diferite men­țiuni. VIZITA MINISTRULUI CONSTRUCȚIILOR ȘI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII AL R.P. POLONE La invitația Ministerului Indus­triei Materialelor de Construcții, în țara noastră se află în vizită minis­trul construcțiilor și industriei ma­terialelor de construcții al R. P. Po­lone, Andrzej Giersz, însoțit de un grup de experți. Oaspeții au vizitat fabrici de ma­teriale de construcții, alte întreprin­deri industriale, șantiere de con­strucții și obiective turistice din București și din provincie. La Minis­terul Industriei Materialelor de Con­strucții, Ministerul Construcțiilor In­dustriale, Comitetul de stat pentru economia și Administrația Locală au avut loc întîlniri în cadrul cărora au fost purtate convorbiri privind dez­voltarea colaborării directe în dome­niul industriei materialelor de con­strucții și al construcțiilor între cele două țări. ^ w [UNK] Plenara Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții La 28 septembrie a avut loc plenara Comitetului Uniunii sin­dicatelor din construcții și indus­tria materialelor de construcții. La plenară au participat mem­brii și membrii supleanți ai comi­tetului, președinți ai comitetelor sindicatelor din unele mari în­treprinderi ale ramurii, cadre cu munci de răspundere din M. C. Ind., M.I.M.C. și C.S.E.A.L., alți invitați. A luat parte tovarășul Ioan Cotoț, secretar al Consiliu­lui Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Lucrările plenarei au fost des­chise de tovarășul ing. Mircea Georgescu, președinte al Comite­tului Uniunii. Plenara a analizat activitatea desfășurată de Comitetul Uniu­nii și de sindicatele din construc­ții și industria materialelor de construcții pentru realizarea pla­nului pe primele 8 luni ale anu­lui, a dezbătut sarcinile ce le re­vin acestora, în continuare — pe linia măsurilor stabilite de re­centa Plenară a Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. — pentru îndepli­nirea planului și a angajamen­telor pe întregul an. De aseme­nea, a fost analizat studiul ex­tinderii salarizării în acord glo­bal în activitatea de construcții­­montaj. Au participat la discuții tova­rășii : Constantin Șandru, Ioan Dură, Alexandru Comănici, Dumi­tru Patrulea, Remus Boncuț, Du­mitru Apostolescu, Gheorghe Popa, Ștefan Apopei, Nicu Achim, Gheorghe Silaghi, Gheorghe Ni­­chifor, Geza Valkai. Au luat cuvîntul tovarășii ing. Răducanu Cioroiu, adjunct al mi­nistrului construcțiilor industriale și ing. Gheorghe Nistor, consi­lier al ministrului industriei mate­rialelor de construcții. In încheierea lucrărilor plena­rei a luat cuvîntul tovarășul Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. SINDICATELE -catalizator de energii în slujba îndeplinirii planului Fiecare zi ce ne apropie de încheie­rea anului aduce noi și bogate re­colte de succese. Mobilizate de in­­suflețitoarele angajamente luate în întrec erea socialistă, tot mai multe colective de oameni ai muncii rapor­tează îndeplinirea mai devreme a saricinilor pe actualul cincinal, rea­lizarea unor importante cantități de produse și lucrări peste plan, spori­rea volumului beneficiilor. Prin efor­turile eroice ale oamenilor muncii, se șterg urmele calamităților naturale din lunile mai-iunie. In întreaga viață economică și socială­ a țării se vădesc efectele înnoitoare ale măsu­rilor adoptate de către conducerea de partid și de stat pentru înfăptui­rea hotărîrilor Conferinței Naționale a P.C.R. Pe această trainică bază, clasa muncitoare, întregul popor pre­gătesc condițiile pentru trecerea la transpunerea în viață a programului stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R., de dezvoltarea multilaterală a economiei naționale în anii 1971— 1975 ; recentele adunări generale ale salariaților, care au dezbătut în fie­care întreprindere sarcinile pe viito­rul cincinal, au constituit o nouă ma­nifestare a inițiativei și responsabi­lității colective, un exemplu strălu­cit de participare a maselor la or­ganizarea și conducerea producției. La elaborarea și realizarea în fapt a măsurilor care privesc dezvoltarea multilaterală a României socialiste, la mobilizarea oamenilor muncii pen­tru răspîndirea mărețelor sarcini tra­sate de partid sindicatele aduc o con­tribuție tot mai activă. Plenara din 17- 18 septembrie a.c. a Consiliului Central al Uniunii Generale a sindicatelor a relevat o mai accentuată situare a muncii organelor și organizațiilor sindicale în centrul principalelor pre­ocupări din domeniul construcției eco­nomice, răspunderea lor sporită față de soluționarea acestora. Sub con­ducerea organelor și organizațiilor de partid, sindicatele și-au pus mai bine în valoare potențialul organi­zatoric de influențare și atragere a maselor de oameni ai muncii la rea­lizarea sarcinilor economice, fructifi­­cînd la un nivel superior hărnicia și experiența acestora. Totodată, ple­nara a examinat multilateral sarci­nile politico-organizatorice care re­vin sindicatelor pentru sporirea și perfecționarea contribuției lor la bu­nul mers al producției, la îmbunată­țirea condițiilor de muncă și de via­ță ale salariațior, în lumina indicațiilor și concluzii­lor desprinse din Plenara Consiliului Central al U.G.S.R., în același spirit de înaltă responsabilitate, recenta Plenară a Comitetului Uniunii sindi­catelor din construcții și industria materialelor de construcții a dezbă­tut activitatea desfășurată de Com­i­tetul Uniunii și de sindicatele din ramura noastră pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele 8 luni și a angajamentelor în întrecere, precum și măsurile ce trebuie luate in vederea îndeplinirii și depășirii lor pe întregul an 1970. Perioada ianuarie-august a fost bo­gată în realizări ale oamenilor mun­cii din construcții și industria mate­rialelor de construcții, care au con­tribuit la avântul general al econo­miei naționale. Constructorii de pe șantierele Ministerului Construcțiilor Industriale și-au îndeplinit și depă­șit sarcinile de producție, executînd o producție echivalentă cu aproape 67% din planul anual, punînd în func­țiune 190 de capacități și obiective, dintre care 4 în devans din lunile următoare. Unitățile­­ de construcții­­montaj ale consiliilor populare au realizat un volum de producție care reprezintă 64,1% din planul anual ; s-au predat beneficiarilor 33 471 de apartamente din fondurile statului și peste 9 200 de locuințe proprietate personală. In industria materialelor de construcții, principalii indicatori au fost depășiți — producția globală cu 1,8% producția marfă vîndută și încasată cu 2,2%, productivitatea muncii cu 0,7% ; pe 7 luni, beneficii­le peste plan realizate în activitatea M.I.M.C. însumează circa 30 milioa­ne de lei; angajamentele luate la în­ceputul anului și suplimentare pe parcurs au fost îndeplinite, în 8 luni, in proporție de 66% la producția glo­bală, 63% la productivitatea muncii, 73% la livrările de produse către fon­dul pieței etc. In aceste realizări se regăsește și contribuția adusă de către Comitetul Uniunii, de organizațiile sindicale din întreprinderile și șantierele de cons­trucții, din unitățile industriei mate­rialelor de construcții și de proiec­tare, care au folosit mai eficient mij­loacele de care dispun pentru mobili­zarea colectivelor de oameni ai mun­cii la valorificarea rezervelor exis­tente. Astfel, într-o serie de județe Biroul executiv al Comitetului Uniunii realizat acțiuni vizînd, în principal, a soluționarea unor probleme legate de recuperarea râmînerilor în urmă la producția industrială și de construcții­­montaj, folosirea mai judicioasă a potențialului , de care dispun unită­țile ramurii,­­ extinderea experienței pozitive a unor colective, organizarea și buna desfășurare a adunărilor ge­nerale ale salariaților. Au fost orga­nizate analize periodice pe centrale industriale și direcții generale, la care au participat cadre din conduce­rea ministerelor, membrii Biroului executiv al Comitetului Uniunii, di­rectori de întreprinderi și președinți în comitetele sindicatelor din secto­rul respectiv — analize care au pri­lejuit dezbateri amănunțite și adop­tarea de măsuri pentru realizarea planului în condiții de eficiență spo­rită. In colaborare cu ministerele sau consiliile populare, cu organele teri­toriale ale U.G.S.R. au fost organi­zate schimburi de experiență și alte acțiuni concrete in legătură cu extin­ (Continuare în pag. a 2-a) Principalul depinde de cimentiștii înșiși Adunarea generală a salariaților Fabricii de ciment — Medgidia, avînd ca temă dezbaterea cifrelor de plan pe 1971—1975, a reliefat hotărîrea unanimă de a recupera pînă la sfîrșitul anului rămînerile în urmă în realizarea planului pe 1970, de a porni cu baze solide în viitorul cincinal, la înfăptuirea sar­cinilor importante preliminare de pe acum : creșterea producției de ciment cu 9,5% (liniile noi urmînd să dea cu 45 000 tone peste capa­citatea proiectată), pe 1550 km de tuburi și 2 milioane mp de plăci din azbociment. In acest scop se au în vedere valorificarea mai bună a potenția­lului de producție, utilizarea mai rațională — intensivă și extensivă a capacității tuturor agregatelor, prin identificarea la timp a stran­gulărilor în fluxul tehnologic și aplicarea unor soluții constructive adecvate. Anul viitor — s-a subliniat în darea de seamă — va continua tre­cerea morilor pe 6 kV, măsură ce se va extinde și la secția cuptoare. Prin folosirea creditelor de mică mecanizare și prin investiții mici, V. LUNTRAȘU (Continuare în pag. a 3-a) In noul an universitar La 1 octombrie s-a deschis noul an universitar. Amfiteatrele, sălile de cursuri, laboratoarele cunosc iarăși freamătul activităților studențești. Anul acesta, 150 000 de tineri dornici de învățătură au pășit pe drumul cu­ceririi tainelor profesiilor universitare, animați de dorința fierbinte de a de­veni cadre de nădejde în cele mai diverse sectoare ale construcției socia­liste. Printre aceștia, peste 10 000 de ti­neri bat la poarta profesiei noastre. Viitorii arhitecți, ingineri și subingi­­neri, constructori prezenți în vechile facultăți, ca și în cele (de arhitectură) nou înființate la Cluj, Iași și Timi­șoara, se vor strădui să-și însușească cu succes cunoștințele predate, fău­­rindu-și planuri de viitor pentru a fi utili patriei noastre. Blocul II cu 80 apartamente, executat cu cofraje metalice, de I.C.M. nr. 7 — Galați, în microraionul 40,va fi predat la 20 septembrie, față de trimestrul IV cînd îi era sorocul „Naționalul“ In centrul Cra­iovei, constructorii de la șantierul 3 al Trustului de construcții-Dolj înalță un monu­mental edificiu cultural: Teatrul național, după proiectul elaborat de I.S.A.R.T.-București. După 10 luni de activitate, struc­turile sunt realizate în proporție de 90 °/t. Constructorii dau zor în prezent la acoperirea sălii și la montarea tîmplăriei exterioare, com­­pletînd astfel ultimele lucrări de în­chidere. Centrala termică — termi­nată încă din luna august — va furniza căldura prin instalațiile de­finitive, asigurînd astfel un larg front de lucru în perioada de iarnă. Ing. Gabriel Sandu, șeful șantie­rului, ne-a relatat cîteva caracte­ristici arhitectonice și funcționale ale viitorului așezămînt cultural : „Teatrul pe care-l construim se compune din două corpuri: A, care se împarte în spațiile aferente pre­gătirii spectacolelor (sala de repe­tiții, scena) și B, care întrunește­ sala propriu-zisă — cu 650 locuri, în formă de amfiteatru, cu plafonul suspendat — foaierele și podul teh­nic. Sala ca și scena are posibili­tăți de adaptare în funcție de for­mula regizorală a spectacolului. La finisajele interioare se vor utiliza furnir de nuc, marmură și alte ma­teriale nobile, iar la exterior — tîmplărie metalică cu baghete de inox și placaj din travertin de Borsec. Teatrul va fi înconjurat de spații verzi, alei, bazin cu apă, par­caj auto." FISURI în ultima vreme s-au semnalat, ta­­sări ale unor clă­diri. Ca un pe­rete fisurează, se mai trece cu vede­rea, după băbescul precept că „în defi­nitiv, ce vrei — con­strucția lucrează, la așa ceva te poți aștepta oricînd". Deși treaba nu-i chiar atît de simplă, nici riscul atît de ne­vinovat. Dar, cum spuneam, în unele cazuri fi­sura de acum o lună sau două devine azi crăpătură, se alarmează, oamenii apar cercetătorii care ur­măresc evoluția fe­nomenului, e chemat proiectantul, se face aspel la experți, să dea soluții de con­solidare. Cheltuieli peste cheltuieli — dar cine se mai gîn­­dește la ele ? Prin­cipalul e să salvezi construcția, bunurile pe care ea le adă­postește, să ferești de pericol oamenii care muncesc ori trăiesc în ea. Și apoi ? Și apoi se constru­iește mai departe, alături de clădirea avariată, se constru­iește în același mod, cu aceeași copilă­rească — sau crimi­nală — lipsă de pre­cauții. Nu vreau să ge­neralizez, dar se­ in­tîmplă, din păcate destul de frecvent, ca siguranța construcții­lor să fie lăsată pe mina unor iresponsa­bili, fie ei geotehni­cianul de la proiec­tare care face super­ficial studiul terenu­lui, ori constructori care nu protejează fundația, ori instala­torul care montează la subsol o conductă fisurată. Neglijență generată de rutină : rutină născută din disprețul față de o disciplină tehnologi­că elementară. Cînd e vorba de conștiință profesiona­lă, ca și cînd e vor­ba de pereți, fisurile nu pot fi înlăturate camuflîndu-le cu o văruială, fie ea ci­ de frumoasă. Trebuie operat mai adine ! Emil STERESCU T

Next