Constructorul, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 1-5)

1971-01-02 / nr. 1

Redacția și administra­ția : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21-15.10.92 Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor, Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții LA COTELE ÎNALTE ALE NOILOR SARCINI ing. Matei GHIGIU ministrul construcțiilor industriale începem primul an al unui nou cincinal, în care, în deplină concordanță cu obiectivele stabilite de Con­gresul al X-lea al P.C.R., se va asigura în continuare un înalt ritm de creștere economică — ceea ce, după cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, „exprimă dinamismul puternic al economiei noastre socialiste, uriașele sale resurse, asigură accelerarea procesului de ridicare la un nivel superior a întregii economii, înscriindu-se în exigențele impuse de revoluția tehnico­­științifică contemporană". . ■ ... în concordanță cu politica de investiții a partidului și statului nostru, care urmărește creșterea în ritm susținut și perfecționarea forțelor de producție, repar­tizarea lor judicioasă pe întregul teritoriu al țârii, pla­nul pe 1971 prevede un volum total al investițiilor cen­tralizate din fondurile statului de 75,8 miliarde lei — din care peste 56,6% se alocă industriei. în realiza­rea acestora, sarcini de cea mai mare importanță revin lucrătorilor din sistemul Ministerului Construcțiilor Indus­triale. Planul nostru de construcții-montaj pe anul 1971 prevede creșteri substanțiale ale volumelor de lucrări pentru ramurile hotărîtoare ale industriei. Astfel, față de realizările pe 1970 trebuie să executăm mai mult cu 59% pentru Ministerul Industriei Chimice, cu 45% pentru Ministerul Petrolului, cu 30% pentru Ministerul Industriei Metalurgice, cu 22% pentru Ministerul Indus­triei Construcțiilor de Mașini, cu 27% pentru Ministe­rul Industriei Lemnului etc. Paralel cu aceste creșteri canti­tative, sunt caracteristice pentru pla­nul ce ne revine pe anul 1971, și alte sarcini de însemnătate majoră. Trebuie să scurtăm în mod radical perioada de realizare a investițiilor, să folosim mai bine capacitățile de producție și forța de muncă, pentru mărirea eficienței întregii noastre activități economice. Dispunem de condiții pentru realizarea acestui favorabile progres pe un front larg. Ministerul nostru va beneficia de o parte importantă din fondurile de investiții de 3,9 miliarde de lei alocate în acest an industriei construcțiilor, ceea ce va asigura reînnoirea, modernizarea și lărgirea bazei tehnice-materiale. Mă­surile luate la indicația conducerii de partid și de stat pentru dezvolta­rea rapidă a producției de mate­riale de construcții în actualul cin­cinal vor avea efecte pozitive încă din 1971, în ce privește aproviziona­rea șantierelor noastre cu mate­rialele necesare, la timp, în can­tități suficiente și într-o gamă sortimentală corespunzătoare cerin­țelor de industrializare a lucră­rilor, de îmbunătățire a calității acestora. In abordarea noilor sarcini ne bazăm pe experiența acumulată, pe priceperea și entuziasmul ca­drelor noastre de muncitori, ingi­neri, tehnicieni, economiști — vă­dite, printre altele, prin îndepli­nirea înainte de termen a sarci­nilor de plan pe perioada cinci­nalului ce s-a încheiat și a celor pe 1970, prin realizarea în bune condiții a atîtor lucrări de mare complexitate, a sutelor de combinate, uzine, fabrici, secții ce au îmbogățit peisajul indus­trial al patriei. Este necesar acum ca acest potențial să fie valorifi­cat la maximum, prin contribuția conștientă și plină de dăruire a fiecărui salariat. Pregătire buna — producție ritmică Nenumărate exemple din prac­tică ne demonstrează că realiza­rea de investiții cu cheltuieli cit mai mici, în stare să dea produc­ție cât mai rapid, depinde în mare măsură de buna lor pregătire. Cu toate reglementările legale menite să asigure decalajul strict necesar între proiectare și începe­rea lucrărilor, nivel­ul acoperirii cu documentații a planului nostru pe (Continuare în pag. a 2-a) fundațiile viitorului gigant termoenergetic de la Brăila La Brăila, pe malul Dunării, în vecinătatea Combinatului de Celu­loză și hîrtie, un colectiv de lucră­tori de la „Energoconstrucția“, con­dus de ing. Petre Marinescu, înal­ță o nouă termocentrală — unul din cele mai mari obiective ener­getice ale țării, în prima etapă, aici vor fi montate 3 grupuri a 210 MW, urmînd ca ulterior să mai fie puse în funcțiune alte două de 300 MW fiecare. Dacă din punctul de vedere al structurilor constructive lucrările nu diferă prea mult de cele efec­tuate la alte investiții similare, te­renul loessoid de fundare ridică însă probleme tehnice dificile pen­tru proiectanți și constructori. După studiile efectuate ,s-a optat pentru realizarea infrastructurii pe circa 8 000 de piloți, plantați la adîncimi de 11—15 m ; piloții forați ai fun­dației coșului de fum (înalt de 220 m), cu diametru de peste 1 m, vor atinge cote variind de la —25 la —35 m. Printre tehnologiile de execuție de mare randament ce vor fi utilizate se înscriu glisarea coșului de fum și a stîlpilor de la sala mașinilor, folosirea prefabrica­telor la corpul de gazomi, la liniile B—C etc. Dificultăți serioase se întrevăd în realizarea stației de pompare a apei de răcire, ce se va executa la o adîncime de 20 m. Constructorii vor trebui să lanseze în malul fluviului un cheson de beton armat, cu aer comprimat, de mari proporții : 30X30 m ! Avînd în vedere durata scurtă de execuție afectată investiției (în trim. III 1973 va trebui să intre în funcțiune primul grup de 210 MW), constructorii au acordat o atenție deosebită organizării șantierului, în stare să asigure lucrărilor o evo­luție rapidă și eficientă. Ca ur­mare ,de pe acum ei dispun de drumuri betonate, de o puternică bază de producție (stație de betoa­ne, ateliere pentru confecții, prefa­bricate, fasonarea armăturii și exe­cutarea cofrajelor ș.a.), de un grup social ai cărui locatari beneficiază de condiții superioare de confort. Așa se face că au putut fi ata­cate din plin și lucrările obiectelor de bază. Pînă în prezent, la sala mașinilor s-au terminat săpăturile și s-a închis cu palplanșe incinta , s-au bătut piloții la șirurile A-B-C aferente t turbinei nr. 1, ca și la fundațiile cazanului nr. 1 (la care s-a și turnat fundația) și, parțial, ale cazanelor nr. 2 și nr. 3; în zona coșului de fum s-a amenajat platforma de lucru pentru turnarea piloților de fundație; încheierea lucrărilor la depozit permite bene­ficiarului să primească încă de pe acum echipamentele tehnologice. In acest prim trimestru din 1971, activitatea șantierului va continua în ritm susținut: la baterea piloți­lor și palplanșelor, la circuitul hi­drotehnic ; la sala mașinilor și sala cazanelor va continua turnarea be­­toanelor — operație protejată prin închideri locale, căldura­­ fiind asi­gurată prin cele două centrale ter­mice ale șantierului, care deservesc baza de producție și grupul social. Acum, pe șantierul C.T.E.­Brăila muncesc circa 700 de constructori. Pe măsură ce fronturile de lucru se vor extinde, efectivele, inclusiv cele ale montorilor, vor spori pînă la 2 500. Concentrarea de forțe și mijloace tehnice, buna organizare a lucrărilor izvorîtă din experiența bogată a întreprinderilor „Energo­­constructia“ și „Energomontaj“ sunt de natură să asigure intrarea în funcțiune la termen a marelui o­­biectiv energetic înscris în noul plan cincinal. Teodor GRUIANU Constructorii marelui obiectiv industrial din inima Bihorului, Combinatul de materiale de con­strucții din Aleșd, pășesc în noul an cu hotărîrea de a în­registra noi succese. In cadrul etapei I-a, in 1971 aici se vor pune în funcțiune 3 linii tehnologice de ciment a 320 000 tone/an capacitate fiecare, pre­cum și un cuptor de var de 100 000 tone/ an, unic de acest gen în țară, în fotografie, si­lozurile de depozitare a cimen­tului. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA­I Noul an a început sub auguri favorabili la Fabrica de ci­ment din Turda. Schimburile de revelion de la cuptoare și celelalte secții au înregistrat primele succese din 1971, an care inaugurează un nou cinci­nal. Astfel muncitorii Vasile Buglea, Nicolae Corod­eanu și Vasile Corodea de la morile de ciment, care încheie fluxul teh­nologic de producere a acestui­ valoros material de construcții, au finalizat­­ strădaniile din în­treaga fabrică în zone de ci­ment peste plan. Realizările au continuat și în schimburile ur­mătoare, acumulîndu-se în cele 250 tone de ciment și 45 tone 250 tone de ciment peste plan de var produse peste plan în primele trei zile ale acestui an. Prin astfel de succese, cimen­­tiștii din Turda își confirmă priceperea și vrednicia care le-au­ permis să îndeplinească la 26 decembrie sarcinile pe 1970 și să livreze peste plan — pînă la 31 decembrie — 31 400 tone de ciment, 8 180 tone de var și 56 000 tone de calcar pentru in­dustria siderurgică și chimică, depășind prevederile la produc­ția globală cu aproape 7,8 mi­lioane de lei, cu 8,5 milioane de lei la beneficii și cu 4 milioa­ne de lei la economii la pre­țul de cost. In anul 1971 vor fi date in folo­sință 50 de mii de apartamente din fondurile centralizate ale statului și 43 de mii de apartamente din fondu­rile populației, cu sprijinul statului în credite și execuție. Cea mai mare parte din noile locuințe vor fi rea­lizate de către organizațiile de con­strucții locale, după tehnologii mo­derne, rapide și economicoase : 23 600 de apartamente din panouri mari, 15 400 cu ajutorul cofrajelor uni­versale plane, circa 24 000 cu ajuto­rul cofrajelor glisante ș.a.m.d. ) Pe platforma industrială Găvana—Pitești Din primele zile, cu pași hotărîți Intîile zile ale anului găsesc constructorii de pe platforma in­dustrială Găvana, din Pitești, în plină activitate. Aici, unde lucră­torii de la I.C.M. din localitate au înălțat în ultimii ani importante o­­biective ale industriilor alimentară și ușoară ,treburile sunt departe de a fi isprăvite. Cum a încheiat șan­tierul anul 1970 , în condiții bune, cu toate că sarcina predării com­plete a fabricii de stofe „Argeșana“ și a altor trei capacități noi, la „Textila“ și Combinatul de articole tehnice din cauciuc, n-a fost deloc ușoară. Anul 1971, primul din noul cin­cinal, pune în fața constructorilor de la șantierul nr. 4 sarcini noi, privind dezvoltarea continuă a ju­dețului Argeș. — Din punct de vedere valoric — ne relatează ing. Gheorghe NASTASE, inginerul-șef al șantie­rului — planul menține cam la nivelul de anul trecut. în afară de lucrările în continuare ,de la C.A.T.C. și „Textila“, el prevede trei investiții noi : o fabrică de încălțăminte pe platforma Găvana ( hală de 5500 iAp­, secția de conservare și depozitare a legume­lor și fructelor de la Antrepozitul frigorific din Pitești (două hale cu suprafețe desfășurate de 3 600 mp, respectiv 1889 mp) și o fabrică de unelte electromotrice (bormașine, freze, polizoare ș.a.) la Curtea de Argeș (o hală de 15 000 mp). Cum pentru aceste obiective dispunem de pe acum de circa 80% din do­cumentații, vom putea ataca curînd lucrările de organizare a șantiere­lor și trasarea obiectelor de bază. Proiectele au și fost studiate, s-au lansat comenzile pentru principa­lele materiale... — în afara celor trei noi obiec­tive, ce v-a mai adus noul an ? — Indicatori tehnico-economici mobilizatori, care impun o recon­siderare a modului de a trata or­ganizarea și desfășurarea lucrărilor. De aici, proiecte ceva mai ambi­țioase ,pe care nădăjduim să le traducem în practică. — Ne-au­ incitat curiozitatea „1 — S-a început cu organizarea, în cadrul serviciului tehnologic, a u­­nor colective de pregătire a pro­ducției, care au preluat sarcinile stabilirii necesarului de materiale, întocmirii fișelor tehnologice; s-a hotărît, apoi, permanentizarea ca­drelor la noile șantiere și atacarea cu prioritate a lucrărilor de orga­nizare , la Curtea de Argeș vom încerca să introducem programarea lucrărilor după metoda graficului­­rețea... — Cum apreciați perspectiva în­deplinirii sarcinii de sporire a pro­ductivității muncii ? — N-avem voie să fim altcumva decît optimiști, încrezători. Pe ce ne bizuim ? Pe eficiența structuri­lor, în mare parte prefabricate, ale noilor obiective , pe eficacitatea mă­surilor asupra cărora am reflectat îndelung. Pentru o mai judicioasă utilizare a forței de muncă vom purcede la comasarea echipelor mici, organizînd muncitorii în for­mații mari, puternice; la extinde­rea salarizării în acord global (mai cu seamă la obiectivele noi) ; la centralizarea și mecanizarea ope­rațiilor cu mare volum de mano­peră (fasonarea armăturilor, con­fecționarea cofrajelor etc.); la re­organizarea depozitelor și mecani­zarea manipulării materialelor ș.a. Dacă fiecare din aceste măsuri v­­a face munca oamenilor mai sporni­că, indicele de productivitate va urca de la sine. Constructorii de pe platforma in­dustrială Găvana au pășit în noul an hotărîți să ridice pe o treaptă superioară activitatea șantierului. La C.A.T.C., la fabrica „Textila“ se lucrează din plin. La turnări de betoane, la montarea prefabricate­lor... Curînd îi vom afla pe con­structori și pe amplasamentul noi­lor obiective. Se întrevede perspec­tiva ca în primele trei luni șantie­rul să-și realizeze circa 25% din sarcinile pe 1971. Adrian CÂMPEANU Formații de muncitori de înaltă calificare din cadrul întreprin­derii „Electro montaj“ — Sibiu definitivează celula de racordare a liniei electrice Porțile de Fier — Reșița; în fotografie: mais­trul Ilie Colhan împreună cu cîțiva electricieni. (Fototext: B. TRUȘCULESCU — coresp.) FABRICI MODERAt- DAR CONSTRUCȚII SIMPLE. Referindu-se la cheltuirea judi­cioasă a fondurilor alocate inves­tițiilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta, în Expunerea făcută la șe­dința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 no­iembrie 1970, necesitatea reduce­rii ponderii construcțiilor în to­talul investițiilor, înlăturării finisa­jelor suplimentare costisitoare, re­nunțării în mod hotărît la construi­rea de spații supradimensionate. Este evident că la îndeplinirea a­­cestor sarcini, contribuția cea mai importantă sunt chemate să o adu­că cadrele de concepție din visit­­ ing. Nicolae POPA director al Institutului de pro­iectări pentru industria mate­rialelor de construcții-București rutele de proiectare. O analiză de­taliată, întreprinsă la Institutul de proiectări pentru industria h­alelor de construcții, arată mare­că strădaniile noastre trebuie îndrep­tate în două direcții, care se con­jugă și completează între ele în vederea obținerii unei eficiențe maxime. In primul rînd apar soluțiile a­­doptate în cadrul concepției gene­rale, care stabilesc necesitatea u­­nor construcții în ansamblul in­vestiției, ca și a parametrilor geo­metrici, funcționali ș.a. In aceas­tă privință, un rol hotărîtor îl au amplasamentul, planul general, con­cepția tehnologică de ansamblu, inclusiv nivelul de dotare tehnică. Este evident .că un amplasament nepotrivit din punctul de vedere al distanțelor la căile de trans­port, la liniile de energie, rețeaua de canalizare etc. sau al terenului de fundare poate duce la dilatări importante în consumul de mate­riale, de forțe de muncă, de timp și, deci, de valori. In mod favorabil intervine pla­nul general prin gradul de coma­sare, prin ordinea judicioasă a dis­punerii secțiilor în funcție de sis­temele tehnologice adoptate, prin distanțele între clădirile ce nu pot fi comasate, prin implicațiile construcțiilor de legătură, a rețele­lor din incintă ș.a. Astfel, la dez­voltarea fabricii „Mondial“ din Lu­goj, pentru obținerea unui plan general cit mai judicios și redu­cerea la minimum a demolărilor de construcții existente s-au ob­ținut derogări de la norme pentru micșorarea distanțelor dintre une­le clădiri, iar la balastiera Călă­rași s-a realizat o soluție de plan general redusă cu cca. 1­000 mp față de rezolvarea inițială. Un rol de seamă îl are con­cepția tehnologică, legată în bună măsură de concepția planului ge­neral. Ea determină geometrici­ funcționali ai parametrii clădiri­lor de producție și, prin aceasta, costul lor, tot așa cum dotarea tehnică — nivelul ei, al echipa­mentului — are incidente nemijlo­cite asupra construcțiilor, prin nu­mărul utilajelor și gabaritele lor. (Continuări to pag. S-o) ECONOMIC FILATURA DE BUMBAC DE LA SLOBOZIA­­. PROBE TEHNOLOGICE Constructorii de la I.C.M.-Bucureștii care lucrează pe platforma industrială de la Slobozia, au obținut un remar­cabil succes : Începerea probelor teh­nologice la filatura de bumbac. Dotată cu aparatură și utilaje moderne, din care circa 80 la sută sunt realizate in țară, noua unitate va avea o capaci­tate finală de circa 4 600 tone de fire de bumbac pe an. ♦ Constructorii de la T.C.­Argeș au­ început lucrările la noul cartier de lo­cuințe piteștean , Tu­vale 2, care în final va totaliza 2270­ de apartamente, în clă­diri executate cu ajutorul cofrajelor gli­sante, cofrajelor metalice universale și din panouri mari prefabricate din be­ton armat. Deocamdată, au fost atacate lucrările la primele 12 blocuri, cu 500 de apartamente. (Ion BIZOIU, corespondent) La drum, pe „magistrala 71“ Chiar cînd e vor­ba de distanțe mici, cînd pleci la drum îți faci fel de fel de socoteli. Legate de scop, de mijloace, de capacitatea de efort, de posibilitatea de a ajunge mai repede la țintă. Drumul pe care am pășit de cîteva zile încoace este de du­rată, fiindcă are... 365 de zile. Nici ușor nu-i, fiindcă ne-am propus să continuăm urcușul spre „mai repede“, spre „mai mult , spre „mai bine". Și esca­ladarea piscurilor nu se face totdeauna pe asfalt. De aceea se cer cutezanță, încre­dere, perseverență ! Nu știu ca vreoda­tă cununa de lauri a izbîndei să fi stră­lucit pe fruntea care n-a cunoscut broboa­nele efortului. „Ma­gistrala 71­“ — pri­mul „tronson“­­al noului cincinal — so­licită atît truda bi­­cepșilor, cît mai ales pe cea a cortexului. Doar e vremea inte­ligenței tehnice acti­ve, care vizează ca­lea lesnicioasă și scurtă sferQ țintă. Experiența noastră și a altora ne invită la încercări și la so­luții novatoare. De tehnologie, de exe­cuție, de organizare. Să ne uităm cu bă­gare de seamă dreapta, în stînga­­ în­tr-o sâ nes dăm sea­ma ca nu ne lipsește nimic, sau aproape nimic, ca să mărim pasul. Să cutezăm, să rîvnim mereu la „altceva", ca treburi­le șantierelor și fa­bricilor noastre să meargă mai bine. Climatul drumețiilor temerare este mai prielnic ca niciodată. N-avem de înfruntat nici furtuni, nici va­luri dezlănțuite. Ne mai stînjenește, poa­te, în felul de a gîndi, de a acționa pro­pria noastră inerție, din înlănțuirea căreia va trebui să scăpăm. Ținta, idealurile noas­tre sunt vrednice de orice efort, îndemnurile profund umane de mai repe­de, de mai mult, de mai bine sunt, direct sau indirect, raporta­te la mine, la tine, la noi. Emil STERESCU

Next