Constructorul, iunie 1971 (Anul 23, nr. 23-26)
1971-06-05 / nr. 23
Prevederile cincinalului mobilizează energiile creatoare ale poporului Cu interes profund, izvorît din conștiința de proprietari ai mijloacelor de producție și făuritori ai bunurilor materiale, 20 de milioane de locuitori ai României socialiste au primit chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, adresată tuturor cetățenilor patriei în legătură cu înfăptuirea planului de dezvoltare a economiei naționale pe perioada 1971—1975, cu sentimentul că este glasul lor, glasul poporului. Izvorîtă din inima fierbinte a țării, conștiință și răspundere față de destinele națiunii chemarea marchează trecerea la o etapă calitativ nouă în construcția socialismului, o etapă grea dar ale cărei perspective luminoase însuflețesc milioanele de cetățeni ai Republicii Socialiste România. Adoptînd chemarea, Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste dă o expresie vie, concretă liniei politice a Partidului Comunist Român de a se sprijinii în toate marile acțiuni, care privesc destinele poporului, pe masele largi de oameni ai muncii de la orașe și sate, pe mobilizarea tuturor organizațiilor de masă, intr-un unic și uriaș efort de înfăptuire a sarcinilor actualului plan cincinal. Partidul pornește de la premisa că realizarea unei asemenea opere constructive cum este planul cincinal, nu poate fi concepută fără participarea activă, conștienta, plină de înaltă răspundere patriotică a fiecărui membru al societății, asigurarea unui asemenea ritm de dezvoltare a tuturor ramurilor economiei naționale impune valorificarea întregului potențial material și uman, a tuturor energiilor creatoare ale clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, a tuturor cetățenilor patriei. Acestui uriaș rezervor de forță și inteligență îi este adresată chemarea și ea a găsit un ecou care confirmă unitatea indisolubilă dintre partid și popor, dintre politica lui fundamentală și interesele maselor celor mai largi de oameni ai muncii. Această unitate indisolubilă dintre partid și popor are rădăcini adinei în tot ceea ce s-a înfăptuit pînă acum, rădăcini care se înfig cu vigoare și în planul de dezvoltare a economiei naționale pe perioada 1971—1975. Planul cincinal orientează economia națională spre un înalt ritm de dezvoltare economică și socială, pune accentul pe laturile calitative ale activității, pe dezvoltarea rapidă a ramurilor industriale moderne, înscriindu-se în exigențele impuse de revoluția tehnico-științifică contemporană, de participarea competitivă la circulația valorilor materiale pe plan mondial. Se va accelera dezvoltarea producției agricole pe fondul unei puternice înzestrări materiale și a introducerii metodelor celor mai moderne de lucrare a pămîntului. în această uriașă mobilizare de forțe pe care o reclamă planul cincinal, partidul atribuie un rol însemnat științei și tehnicii, care, dezvoltîndu-se în ritm vertiginos, ca urmare a atenției și sprijinului de care se bucură din partea întregului popor, este chemată la rîndul ei să contribuie nemijlocit intr-o proporție substanțială la realizarea marilor obiective ale cincinalului. Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a găsit ecou în rîndul celor mai largi pături ale poporului, deoarece acestea văd în prevederile planului cincinal politica fundamentală a Partidului Comunist Român , — creșterea necontenită a nivelului de trai material și spiritual al poporului. Va fi creat un mare număr de noi locuri de muncă in economia națională, se va înfăptui un ansamblu de măsuri privind majorarea generală a salariilor creșterea veniturilor țărănimii, mărirea pensiilor, îmbunătățirea alocației pentru copii, continuarea în ritm susținut a construcțiilor de locuințe, sporirea fondurilor destinate acțiunilor socialculturale. In ansamblul său, actualul plan cincinal cu substanțiale îmbunătățiri la toți indicatorii față de Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. are un rol hotărîtor în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Așa cum releva tovarășul Nicolae Ceaușescu, în expunerea rostită cu prilejul semicentenarului partidului : „înfăptuirea acestui vast program de construcție economică și socială va ridica România pe o nouă treaptă de progres și civilizație, va marca parcurgerea unei noi și însemnate etape pe drumul apropierii țării noastre de statele avansate ale lumii. O dată cu dezvoltarea forțelor de producție, cu creșterea producției de bunuri materiale și spirituale se va ridica și mai mult nivelul de trai al poporului, se va îmbunătăți viața fiecărui cetățean, înfăptuindu-se astfel obiectivul central al construcției socialiste, țelul suprem al întregii politici a partidului nostru comunist — bunăstarea și fericirea omului“. Aceasta este forța creatoare care mobilizează energiile, gîndirea creatoare a 20 de milioane de locuitori ai țării, aceasta este forța care realizează legătura de monolit dintre partid și popor. Succesele înregistrate în primele 5 luni ale anului de toate ramurile economiei naționale, sunt o expresie convingătoare a realismului noilor prevederi ale planului cincinal, expresie grăitoare a entuziasmului cu care clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, cu deplină încredere în politica partidului, în inepuizabila lor forță creatoare, au pornit la înfăptuirea prevederilor planului de dezvoltare economică și socială a României pe perioada 1971—1975, împreună cu întreg poporul, marea armată de peste 600 de mii de constructori, lucrătorii din industria materialelor de construcții, din institutele de cercetare și proiectare angajați în marea bătălie pentru înfăptuirea vastului program de construcții, prevăzut de planul cincinal, vor răspunde chemării cu entuziasmul și abnegația care-i caracterizează, punînd noi pietre de granit la edificiul luminos ale socialismului în Republica Socialistă România. Prefabricate cu eficiență superioară pentru • • construcții Vastul program de construire în țara noastră a societății socialiste multilateral dezvoltate este cunoscut de salariații întreprinderii noastre, ca de întregul popor, din expunerea făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu la adunarea festivă din Capitală, consacrată aniversării semicentenarului partidului. El a întrunit de la început adeziunea și entuziasmul tuturor. De aceea, chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste ne găsește pregătiți să ne aducem contribuția la îndeplinirea mărețelor țeluri pe care partidul— conducător încercat și înțelept — ni le stabilește. Comitetul întreprinderea sindicatului de la de prefabricate „Progresul“, acționînd în spiritul indicațiilor Congresului U.G.S.R. își va îndrepta și mai mult atenția spre antrenarea maselor de salariați la organizarea și conducerea producției. Numai pe această cale vom reuși să realizăm importantele obiective pe care colectivul nostru și le-a propus pe linia promovării tehnicii noi, creșterii productivității muncii, asimilării unor produse noi, cu eficiență sporită etc. Intre acestea se înscriu : automatizarea centralelor de beton, raționalizarea și automatizarea transportului intern al betonului, automatizarea tratamentului termic al prefabricatelor, modernizarea proceselor tehnologice de fabricație a tuburilor din beton precomprimat, asimilarea producției de panouri mari pentru blocuri înalte, a unor elemente prefabricate eficiente pentru construcții de hale industriale ș.a. Priceperea și devotamentul colectivului nostru ne întăresc convingerea că vom realiza tot ceea ce ne-am propus, că pe parcurs vom găsi noi posibilități de a spori mai mult contribuția noastră la îndeplinirea obiectivelor cincinalului. Mihai PATRU președintele comitetului sindicatului de la I. P. ,,Progresul"București tea traduce în fapte acest program. Vom căuta ca prin toate mijloacele să economisim însemnate cantități de prime, folosindu-le pentru materii noi produse necesare economiei naționale, să ne ridicăm continuu calificarea și să fim în pas cu cele mai noi realizări ale tehnicii. Sînt convins că toate aceste realizări se vor răsfrînge asupra nivelului de trai social și cultural, atit al meu cît și al familiei mele. Vom fi prezenți in marea bătălie care a început La Chemarea adresată de Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste, privind mobilizarea tuturor forțelor, a întregii energii creatoare a poporului pentru îndeplinirea și depășirea mărețului program de dezvoltare a patriei noastre socialiste — Planul cincinal 1971— 1975 — și eu ca și ceilalți salariați din întreprinderea de aparataj electric pentru construcții București — ne-a declarat tovarășul Gozu DUMITRU, muncitor-ajustor (șef de brigadă) — privesc cu multă seriozitate această Chemare, deoarece sunt convins că prin aportul meu și al colectivului pe care-1 conduc, prin felul în care voi organiza buna desfășurare a producției și a muncii vom pu f ■J w—Twr— fjl_u__u__o_.hu____________________________—1 . . Villi »I _ — * a • * ^ Redacția și administrația: București Anul XXIII — Nr. 23 (1117) 4 pagini 25 bani Sîmbătă 5 lume’ 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Completări finisaje, retușuri, la noua linie de fabricație a acidului sulfuric Scadente din trimestrul II, la Valea Calugareasca S unde perspectiva unei producții suplimentare de acid sulfuric In aceste zile, pe șantierul de dezvoltare a Uzinei chimice de la Valea Călugărească toate eforturile sunt orientate asupra lucrărilor ce condiționează punerea în funcțiunea noii linii de fabricație a acidului sulfuric, cu o capacitate anuală de 2000 de tone. Evenimentul nu va avea loc la 30 iunie, așa cum s-a stabilit inițial ci, după asigurările date de ing. Alexandru Balotă, șeful șantierului I.S.C.M.Brazi, cu 10 zile mai devreme. Pînă atunci mai sunt încă multe de făcut, dar oamenii nu drămuiesc eforturile ca să asigure succesul. Problemele mari și dificile, ca cele legate de asigurarea apei și a rețelei de canalizare, au cam fost rezolvate. După probele generale ajunse la ultimul tronson, apa de la sursa cu cele 22 de puțuri de la Cricov-Teleajen va putea parcurge peste cîteva zile nestingherită conducta de aducțiune, ce se desfășoară pe distanța de 8 km, ca să ajungă la uzină. Cealaltă sursă de alimentare, care nu condiționează intrarea în funcțiune a noului obiectiv, va fi și ea gata către sfîrșitul lunii, se așteaptă sosirea mecanismelor pentru manevrarea stăvilarului de la baraj. Izbînda realizării lucrărilor de alimentare cu apă și a rețelei de canalizare (pe punctul de a fi isprăvită) bucură mult șantierul, fiindcă ploile abundente din ultimele săptămîni au pus la grea încercare dîrzenia oamenilor. Biruința a fost de partea lor, fiindcă printre ei Teodor GRUIANU (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, DNIȚI-VA ] IE DEZBATEREA PUBLICĂ Proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea unităților economice de stat . Recent, a fost dat publicității proiectul Legii cu privire la organizarea și conducerea unităților economice de stat, elaborat de Consiliul de Miniștri. Potrivit practicii democratice promovată în mod consecvent de conducerea partidului nostru de a consulta masele largi în problemele hotărîtoare ale vieții economice, politice și sociale ale țării, acest proiect de lege este supus dezbaterii publice pentru a da posibilitatea conducătorilor unităților economice, membrilor comitetelor de direcție și ai consiliilor de administrație, ai organelor sindicale, specialiștilor, tuturor oamenilor muncii din întreprinderi și instituții de a-și aduce contribuția la îmbunătățirea și definitivarea lui. Dinamica sarcinilor crește, cea a activității șantierelor date incă pe Una din temele dezbătute săptămîna trecută de către Colegiul Ministerului Construcțiilor Industriale a fost realizarea indicatorilor de plan pe trimestrul I și perspectiva îndeplinirii lor pe trimestrul II. Situația a fost analizată prin prisma sarcinilor de mare răspundere încredințate unităților de execuție ale ministerului nostru, care pentru a îndeplini sarcinile valorice și a pune în funcțiune la timp capacitățile și obiectivele planificate pentru 1971 vor trebui să continue eforturile de creștere a ritmului de lucru pe șantiere. Bilanțul pe trimestrul I, chiar dacă nu poate fi socotit concludent pentru activitatea de construcțiimontaj, oferă suficiente elemente pentru definirea tendinței indicatorilor tehnico-economici. La nivel de minister (cu mici excepții înregistrate la D.G.C.Ch. și D.G.M.I.) aceștia se prezintă într-o corelație corespunzătoare, în condițiile unui trimestru dificil pentru activitatea șantierelor. 15 din cele 22 unități ale M.C. Ind. și-au realizat sarcinile de creștere a productivității muncii. Performerele în această direcție sunt I.C.M. nr. 7 Galați (în valoare absolută pe salariat 16 909 lei), I.S.C.M. — Brăila (16 750 lei), I.C.M. — Cluj (16 405 lei) și întreprinderea de instalații — București (35 348 lei), care au cules astfel roadele unor preocupări susținute pentru organizarea producției și a muncii, pentru aprovizionarea ritmică și folosirea fondului de timp. La extremitatea cealaltă a realizărilor se situează (Continuare în pag. a 3-a) Asseet din Fabrica de Kimmt-Bicaz W REALIZĂRI PE PRIMELE 5 t Ministerul Construcțiilor Industriale Situația realizărilor înregistrate în perioada 1 Ianuarie — 31 mai de către unitățile de execuție și principalele grupuri de șantiere ale M. C. Ind., în procente față de sarcinile valorice pe anul 1971, este următoarea: D.G.C.Ch. 38,2% , I.S.C.M. — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej 44%, I.C.M. nr. 12 — Timișoara 31,4%, I.S.C.M. — Craiova 38,9%, I.C.M. — Pitești 39,1%, Grupul de șantiere Rîmnicu Vîlcea 31,1%, I.S.C.M. — Brazi 41,4%, I.C.M. — București 40,6%, I.S.L.S.C. — București 32,2% , D.G.C.I. 39,1% , Trustul nr. 1 de construcții-montaj — București 42,20%, I.C.M. nr. 4 — Iași 36%, Trustul nr 5 — Brașov 38,8%, I.C.M. nr. 7 — Galați 51,3%, I.C.M — Cluj 34,4%, I.C.M. nr. 12 — Constanța 40,3%, I.S.C.M. — Brăila 42%, întreprinderea de izolații nr. 3 — București 40,5% , D.G.M.I. 38,2% , I. M. — București 37,3%, I. I. — București 37,7%, Trustul nr. 2 de instalații montate — București 41,2%, I.I.M. nr. 10 — Brașov 37,6%, I.I.M. nr. 14 — Iași 36,7% , T.S.C.T.L. — Mangalia 93,3%. Total M. C. Ind. : 38,7%, Ministerul Industriei Materialelor de Construcții Planul producției globale pe minister a fost îndeplinit în proporție de 103,2%, iar producția marfă — 103,5%. Au fost produse peste plan : 42 mii tone ciment, 8 milioane de cărămizi și blocuri ceramice, 11 milioane blocuri de zidărie cu diverse agregate, 155 mii mp. plăci de azbociment, 7 mii mc. prefabricate din beton armat (din care 4 mii mc. panouri mari pentru locuințe, 16 mii mp. elemente de planșee), 18,5 km. tuburi din beton precomprimat, 160 mii mp. geam tras, 839 mii mp. geam laminat, 71 tone articole sanitare din faianță și porțelan. Toate centralele și-au realizat sarcinile de plan la producția globală. Se remarcă : C.I.P.B. (106,6), C.I.C.R.M. (106,3%), C.I.L.A. (102%). Livrările la fondul pieții au depășit prevederile planificate cu 1,9%. ▼ DE1APĂ MĂ ÎN LĂRGIREA CONDUCERII COLECTIVE, A PERFECȚIONĂRII VIEȚII ECONOMICE ȘI SOCIALE IN TARA NOASTRĂ în ansamblul măsurilor de perfecționare a vieții economice și sociale din țara noastră — adoptate pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale din 1967 și ale Congresului al X-lea al partidului — un loc de seamă îl ocupă precizarea mai bună a rolului întreprinderii, constituirea centralelor industriale, extinderea atribuțiilor unităților lucrative, promovarea consecventă a principiilor muncii și conducerii colective în economie. în acest context se înscrie și proiectul Legii cu privire la organizarea și conducerea unităților economice de stat, recent pusă în dezbaterea maselor largi de oameni ai muncii. Potrivit noului proiect de Lege, întreprinderile sunt unități economice de bază în care se desfășoară producția bunurilor materiale, ele asigurînd executarea integrală și ritmică a planului de producție, folosirea completă a capacităților de producție, modernizarea și dezvoltarea procesului tehnologic, in deplină concordanță cu nevoile economiei naționale, se îngrijesc ca toate mijloacele materiale pe care le au la dispoziție să fie judicios gospodărite, în așa fel încît să se obțină o maximă eficiență economică. Funcționînd în cadrul centralelor industriale sau aparținînd direct de ministere, de alte organe centrale sau de consiliile populare, întreprinderilor li se asigură cadrul necesar pentru a acționa operativ și o autonomie mult mai largă în rezolvarea cu maximă eficiență a problemelor de producție și sociale, la aceasta contribuind și faptul că ele pot constitui la dispoziția lor fonduri pentru modernizarea și îmbunătățirea procesului tehnologic, reparații capitale, pentru tehnica nouă, pentru acordarea de premii anuale, premii pentru economisirea de materii prime și materiale, forță de muncă, pentru depășirea sarcinilor de plan la export și reducerea importului, precum și premii pentru activități și realizări deosebite ale unor salariați. De asemenea, întreprinderile vor avea la dispoziție fonduri pentru efectuarea unor investiții sociale I locuințe, creșe, cămine, cantine, dispensare și alte construcții care să contribuie la îmbunătățirea permanentă a condițiilor de muncă și de trai ale salariaților. Lărgirea competențelor și totodată a răspunderii întreprinderilor, se degajă din multiplele atribuții ce le revin în gospodărirea cu maximă eficiență a întregului potențial economic de care dispun. Ele vor elabora planurile cincinale și anuale îmbunătățite întreaga activitate, în așa pentru fel încît să asigure folosirea maximă a întregii capacități de pro(Continuare în pag. a 2-a) ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] „Cum, iată mine?“ Unul din adjuncții șefului a plecat în concediu de odihnă. O neprevăzută întîmplare i-a prelungit absența din instituție. În lipsa adjunctului la care mă refer, nu s-a înregistrat niciun... cataclism. Dimpotrivă, parcă treburile mergeau mai bine. Asta l-a surprins neplăcut, fiindcă omul meu se știa indispensabil : „Cum, fără mine ?" La început, sentimentul inutilității l-a făcut să se simtă umilit, apoi l-a îndîrjit. Și a început să acționeze cu rîvnă, ca să... „dovedească". Intervențiile nu izvorau din necesitatea activității perfecționării diurne, ci din dorința de a convinge pe cei din jur și de a se convinge el însuși de utilitatea prezenței sale. A cerut să supervizeze învoirile accidentale ale salariaților, a întocmit și difuzat cîteva note interne de punere la punct, a convocat cîteva „operative“ în care și-a dovedit din nou calitățile de bun cuvîntător. Altfel spus, a început să devină o prezență simțită. Acum treburile merg mai prost ca înainte. Lucrurile pînă mai ieri simple, au devenit din nou complicate, intervențiile arbitrare au făcut ca relațiile dintre oamenii și serviciile adiacente să se înăsprească artificial. Intr-un colectiv uman, mic sau mare, nu pot coexista „piese" inactive. Rezultatul muncii este suma contribuției fiecărui membru al colectivității. Nu te poți simți bine stînd deoparte. Te reclamă sentimentul utilității sociale. Orgoliul unei funcții — poate insuficient justificată — nu poate și nu trebuie să fie satisfăcut neapărat ostentativ, brutal, jertfind sau frînînd cu bună știință activitatea „echipei". Cîți dintre noi nu desfășoară o activitate modestă, tăcută, despre care aproape că nici nu se pomenește vreodată, fără ca ea să fie socotită măcar vreo clipă inutilă ? Și cîți dintre noi — evident mult mai puțini — nu se agită, nu umblă de colo pînă colo, nu se bat cu pumnul în piept, ca să pară utili. Poate că au convingerea că fără ei... nu se poate. Sau poate că în sinea lor sunt convinși de contrariu. Și le este frică să nu afle și alții. Emil STERESCU M •.S'.îspHSfi! mmmmmmmgM li ♦