Constructorul, iunie 1971 (Anul 23, nr. 23-26)

1971-06-05 / nr. 23

Prevederile cincinalului mobilizează energiile creatoare ale poporului Cu interes profund, izvorît din conștiința de proprie­tari ai mijloacelor de producție și făuritori ai bunuri­lor materiale, 20 de milioane de locuitori ai României socialiste au primit chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, adresată tuturor ce­tățenilor patriei în legătură cu înfăptuirea planului de dezvoltare a economiei naționale pe perioada 1971—1975, cu sentimentul că este glasul lor, glasul poporului. Izvorîtă din inima fierbinte a țării, con­știință și răspundere față de destinele națiunii che­marea marchează trecerea la o etapă calitativ nouă în construcția socialismului, o etapă grea dar ale cărei perspective luminoase însuflețesc milioanele de cetă­țeni ai Republicii Socialiste România. Adoptînd chemarea, Consiliul Național al Fron­tului Unității Socialiste dă o expresie vie, concretă liniei politice a Partidului Comunist Român de a se sprijinii în toate marile acțiuni, care privesc desti­nele poporului, pe masele largi de oameni ai mun­cii de la orașe și sate, pe mobilizarea tuturor organi­zațiilor de masă, intr-un unic și uriaș efort de în­făptuire a sarcinilor actualului plan cincinal. Parti­dul pornește de la premisa că realizarea unei aseme­nea opere constructive cum este planul cincinal, nu poate fi concepută fără participarea activă, conștien­ta, plină de înaltă răspundere patriotică a fiecărui membru al societății, asigurarea unui asemenea ritm de dezvoltare a tuturor ramurilor economiei națion­ale impune valorificarea întregului potențial mate­rial și uman, a tuturor energiilor creatoare ale clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, a tuturor cetă­țenilor patriei. Acestui uriaș rezervor de forță și inteligență îi este adresată chemarea și ea a găsit un ecou care confirmă unitatea indisolubilă dintre partid și popor, dintre politica lui fundamentală și interesele maselor celor mai largi de oameni ai muncii. Această unitate indisolubilă dintre partid și popor are rădăcini adinei în tot ceea ce s-a înfăptuit pînă acum, rădăcini care se înfig cu vigoare și în pla­nul de dezvoltare a economiei naționale pe perioada 1971—1975. Planul cincinal orientează economia na­țională spre un înalt ritm de dezvoltare economică și socială, pune accentul pe laturile calitative ale activității, pe dezvoltarea rapidă a ramurilor indus­triale moderne, înscriindu-se în exigențele impuse de revoluția tehnico-științifică contemporană, de par­ticiparea competitivă la circulația valorilor mate­riale pe plan mondial. Se va accelera dezvoltarea producției agricole pe fondul unei puternice înzes­trări materiale și a introducerii metodelor celor mai moderne de lucrare a pămîntului. în această uriașă mobilizare de forțe pe care o reclamă planul cincinal, partidul atribuie un rol în­semnat științei și tehnicii, care, dezvoltîndu-se în ritm vertiginos, ca urmare a atenției și sprijinului de care se bucură din partea întregului popor, este chemată la rîndul ei să contribuie nemijlocit intr-o proporție substanțială la realizarea marilor obiective ale cincinalului. Chemarea Consiliului Național al Frontului Uni­tății Socialiste a găsit ecou în rîndul celor mai largi pături ale poporului, deoarece acestea văd în pre­vederile planului cincinal politica fundamentală a Partidului Comunist Român , — creșterea necon­tenită a nivelului de trai material și spiritual al poporului. Va fi creat un mare număr de noi locuri de muncă in economia națională, se va înfăptui un ansamblu de măsuri privind majorarea generală a salariilor creșterea veniturilor țărănimii, mărirea pensiilor, îmbunătățirea alocației pentru copii, continuarea în ritm susținut a construcțiilor de locu­ințe, sporirea fondurilor destinate acțiunilor social­­culturale. In ansamblul său, actualul plan cincinal cu substanțiale îmbunătățiri la toți indicatorii față de Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. are un rol hotărîtor în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Așa cum releva tovarășul Nicolae Ceaușescu, în expunerea rostită cu prilejul semicentenarului partidului : „înfăptuirea acestui vast program de construcție economică și socială va ri­dica România pe o nouă treaptă de progres și civi­lizație, va marca parcurgerea unei noi și însem­nate etape pe drumul apropierii țării noastre de statele avansate ale lumii. O dată cu dezvoltarea forțelor de producție, cu creșterea producției de bu­nuri materiale și spirituale se va ridica și mai mult nivelul de trai al poporului, se va îmbunătăți viața fiecărui cetățean, înfăptuindu-se astfel obiecti­vul central al construcției socialiste, țelul suprem al întregii politici a partidului nostru comunist — bunăstarea și fericirea omului“. Aceasta este forța creatoare care mobilizează ener­giile, gîndirea creatoare a 20 de milioane de locu­itori ai țării, aceasta este forța care realizează le­gătura de monolit dintre partid și popor. Succesele înregistrate în primele 5 luni ale anului de toate ramurile economiei naționale, sunt o expresie con­vingătoare a realismului noilor prevederi ale pla­nului cincinal, expresie grăitoare a entuziasmului cu care clasa muncitoare, țărănimea, intelectualita­tea, cu deplină încredere în politica partidului, în inepuizabila lor forță creatoare, au pornit la înfăp­tuirea prevederilor planului de dezvoltare economică și socială a României pe perioada 1971—1975, împreună cu întreg poporul, marea armată de peste 600 de mii de constructori, lucrătorii din in­dustria materialelor de construcții, din institutele de cercetare și proiectare angajați în marea bătă­lie pentru înfăptuirea vastului program de construc­ții, prevăzut de planul cincinal, vor răspunde che­mării cu entuziasmul și abnegația care-i caracteri­zează, punînd noi pietre de granit la edificiul lu­minos ale socialismului în Republica Socialistă România. Prefabricate cu eficiență superioară pentru • • construcții Vastul program de construire în țara noastră a societății so­cialiste multilateral dezvoltate este cunoscut de salariații în­treprinderii noastre, ca de între­gul popor, din expunerea făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu la adunarea festivă din Capita­lă, consacrată aniversării semi­centenarului partidului. El a întrunit de la început adeziunea și entuziasmul tuturor. De a­­ceea, chemarea Consiliului Na­țional al Frontului Unității So­cialiste ne găsește pregătiți să ne aducem contribuția la înde­plinirea mărețelor țeluri pe care partidul— conducător încercat și înțelept — ni le stabilește. Comitetul întreprinderea sindicatului de la de prefabricate „Progresul“, acționînd în spiri­tul indicațiilor Congresului U.G.S.R. își va îndrepta și mai mult atenția spre antrenarea maselor de salariați la organi­zarea și conducerea producției. Numai pe această cale vom reuși să realizăm importantele obiective pe care colectivul nos­tru și le-a propus pe linia pro­movării tehnicii noi, creșterii productivității muncii, asimilării unor produse noi, cu eficiență sporită etc. Intre acestea se în­scriu : automatizarea centrale­lor de beton, raționalizarea și automatizarea transportului in­tern al betonului, automatizarea tratamentului termic al prefa­bricatelor, modernizarea proce­selor tehnologice de fabricație a tuburilor din beton precom­primat, asimilarea producției de panouri mari pentru blocuri înalte, a unor elemente prefa­bricate eficiente pentru con­strucții de hale industriale ș.a. Priceperea și devotamentul colectivului nostru ne întăresc convingerea că vom realiza tot ceea ce ne-am propus, că pe parcurs vom găsi noi posibi­lități de a spori mai mult con­tribuția noastră la îndeplinirea obiectivelor cincinalului. Mihai PATRU președintele comitetului sindica­tului de la I. P. ,,Progresul"­­București tea traduce în fapte acest pro­gram. Vom căuta ca prin toate mijloacele să economisim în­semnate cantități de prime, folosindu-le pentru materii noi produse necesare economiei na­ționale, să ne ridicăm continuu calificarea și să fim în pas cu cele mai noi realizări ale teh­nicii. Sînt convins că toate aceste realizări se vor răsfrînge asupra nivelului de trai social și cul­tural, atit al meu cît și al fami­liei mele. Vom fi prezenți in marea bătălie care a început La Chemarea adresată de Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste, privind mo­bilizarea tuturor forțelor, a în­tregii energii creatoare a po­porului pentru îndeplinirea și depășirea mărețului program de dezvoltare a patriei noastre so­cialiste — Planul cincinal 1971— 1975 — și eu ca și ceilalți sa­lariați din întreprinderea de aparataj electric pentru con­­strucții­ București — ne-a decla­rat tovarășul Gozu DUMITRU, muncitor-ajustor (șef de briga­dă) — privesc cu multă serio­zitate această Chemare, deoare­ce sunt convins că prin aportul meu și al colectivului pe care-1 conduc, prin felul în care voi organiza buna desfășurare a producției și a muncii vom pu­ f ■J w—Twr— fjl_u__u__o_.hu____________________________—1 . . Villi »I _ —­ * a • * ^ Redacția și administrația: București Anul XXIII — Nr. 23 (1117) 4 pagini 25 bani Sîmbătă 5 lume’ 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sec­torul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Completări finisaje, retușuri, la noua linie de fabricație a acidului sulfuric Scadente din trimestrul II, la Valea Calugareasca S unde perspectiva unei producții suplimentare de acid sulfuric In aceste zile, pe șantierul de dezvoltare a Uzinei chimice de la Valea Călugărească toate efortu­rile sunt orientate asupra lucrări­lor ce condiționează punerea în funcțiunea noii linii de fabricație a acidului sulfuric, cu o capacitate anuală de 2000 de tone. Evenimen­tul nu va avea loc la 30 iunie, așa cum s-a stabilit inițial ci, după asigurările date de ing. Alexandru Balotă, șeful șantierului I.S.C.M.­­Brazi, cu 10 zile mai devreme. Pînă atunci mai sunt încă multe de făcut, dar oamenii nu drămu­iesc eforturile ca să asigure suc­cesul. Problemele mari și dificile, ca cele legate de asigurarea apei și a rețelei de canalizare, au cam fost rezolvate. După probele gene­rale ajunse la ultimul tronson, apa de la sursa cu cele 22 de puțuri de la Cricov-Teleajen va putea parcurge peste cîteva zile nestin­gherită conducta de aducțiune, ce se desfășoară pe distanța de 8 km, ca să ajungă la uzină. Cealaltă sur­să de alimentare, care nu condițio­nează intrarea în funcțiune a nou­lui obiectiv, va fi și ea gata către sfîrșitul lunii, se așteaptă sosi­rea mecanismelor pentru manevra­rea stăvilarului de la baraj. Iz­­bînda realizării lucrărilor de ali­mentare cu apă și a rețelei de ca­nalizare (pe punctul de a fi ispră­vită) bucură mult șantierul, fiindcă ploile abundente din ultimele săp­­tămîni au pus la grea încercare dîrzenia oamenilor. Biruința a fost de partea lor, fiindcă printre ei Teodor GRUIANU (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, DNIȚI-VA ] IE DEZBATEREA PUBLICĂ Proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea unităților economice de stat . Recent, a fost dat publicității proiectul Legii cu pri­vire la organizarea și conducerea unităților economice de stat, elaborat de Consiliul de Miniștri. Potrivit practicii demo­cratice promovată în mod consecvent de conducerea parti­dului nostru de a consulta masele largi în problemele hotă­­rîtoare ale vieții economice, politice și sociale ale țării, acest proiect de lege este supus dezbaterii publice pentru a da posibilitatea conducătorilor unităților economice, mem­brilor comitetelor de direcție și ai consiliilor de administra­ție, ai organelor sindicale, specialiștilor, tuturor oamenilor muncii din întreprinderi­ și instituții de a-și aduce contribuția la îmbunătățirea și definitivarea lui. Dinamica sarcinilor crește, cea a activității șantierelor date incă pe Una din temele dezbătute săptă­­mîna trecută de către Colegiul Mi­nisterului Construcțiilor Industriale a fost realizarea indicatorilor de plan pe trimestrul I și perspectiva îndeplinirii lor pe trimestrul II. Si­tuația a fost analizată prin pris­ma sarcinilor de mare răspundere încredințate unităților de execuție ale ministerului nostru, care pen­tru a îndeplini sarcinile valorice și a pune în funcțiune la timp ca­pacitățile și obiectivele planificate pentru 1971 vor trebui să continue eforturile de creștere a ritmului de lucru pe șantiere. Bilanțul pe trimestrul I, chiar dacă nu poate fi socotit concludent pentru activitatea de construcții­­montaj, oferă suficiente elemente pentru definirea tendinței indica­torilor tehnico-economici. La ni­vel de minister (cu mici excepții înregistrate la D.G.C.Ch. și D.G.M.I.) aceștia se prezintă într-o corelație corespunzătoare, în con­dițiile unui trimestru dificil pentru activitatea șantierelor. 15 din cele 22 unități ale M.C. Ind. și-au reali­zat sarcinile de creștere a produc­tivității muncii. Performerele în a­­ceastă direcție sunt I.C.M. nr. 7 Galați (în valoare absolută pe sa­lariat 16 909 lei), I.S.C.M. — Brăila (16 750 lei), I.C.M. — Cluj (16 405 lei) și întreprinderea de insta­lații — București (35 348 lei), care au cules astfel roadele unor preo­cupări susținute pentru organizarea producției și a muncii, pentru a­­provizionarea ritmică și folosirea fondului de timp. La extremitatea cealaltă a realizărilor se situează (Continuare în pag. a 3-a) Asseet din Fabrica de Kimmt-Bicaz W REALIZĂRI PE PRIMELE 5 t Ministerul Construcțiilor Industriale Situația realizărilor înregistrate în perioada 1 Ianuarie — 31 mai de că­tre unitățile de execuție și principalele grupuri de șantiere ale M. C. Ind., în procente față de sarcinile valorice pe anul 1971, este următoarea: D.G.C.Ch. 38,2% , I.S.C.M. — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej 44%, I.C.M. nr. 12 — Timișoara 31,4%, I.S.C.M. — Craiova 38,9%, I.C.M. — Pitești 39,1%, Grupul de șantiere Rîmnicu Vîlcea 31,1%, I.S.C.M. — Brazi 41,4%, I.C.M. — Bucu­rești 40,6%, I.S.L.S.C. — București 32,2% , D.G.C.I. 39,1% , Trustul nr. 1 de construcții-montaj — București 42,20­%, I.C.M. nr. 4 — Iași 36%, Trustul nr 5 — Brașov 38,8%, I.C.M. nr. 7 — Galați 51,3%, I.C.M — Cluj 34,4%, I.C.M. nr. 12 — Constanța 40,3%, I.S.C.M. — Brăila 42%, întreprinderea de izolații nr. 3 — București 40,5% , D.G.M.I. 38,2% , I. M. — București 37,3%, I. I. — Bucu­rești 37,7%, Trustul nr. 2 de instalații montate — București 41,2%, I.I.M. nr. 10 — Brașov 37,6%,­ I.I.M. nr. 14 — Iași 36,7% , T.S.C.T.L. — Mangalia 93,3%. Total M. C. Ind. : 38,7%, Ministerul Industriei Materialelor de Construcții Planul producției globale pe minister a fost îndeplinit în proporție de 103,2%, iar producția marfă — 103,5%. Au fost produse peste plan : 42 mii tone ciment, 8 milioane de cărămizi și blocuri ceramice, 11 milioane blocuri de zidărie cu diverse agregate, 155 mii mp. plăci de azbociment, 7 mii mc. prefabricate din beton armat (din care 4 mii mc. panouri mari pentru lo­cuințe, 16 mii mp. elemente de planșee), 18,5 km. tuburi din beton precom­­primat, 160 mii mp. geam tras, 839 mii mp. geam laminat, 71 tone articole sanitare din faianță și porțelan. Toate centralele și-au realizat sarcinile de plan la producția globală. Se remarcă : C.I.P.B. (106,6), C.I.C.R.M. (106,3%), C.I.L.A. (102%). Livrările la fondul pieții au depășit prevederile planificate cu 1,9%. ▼ D­E1APĂ MĂ ÎN LĂRGIREA CONDUCERII COLECTIVE, A PERFECȚIONĂRII VIEȚII ECONOMICE ȘI SOCIALE IN TARA NOASTRĂ în ansamblul măsurilor de perfecționare a vieții economice și sociale din țara noastră — a­­doptate pe baza hotărîrilor Con­ferinței Naționale din 1967 și ale Congresului al X-lea al partidului — un loc de sea­mă îl ocupă precizarea mai bună a rolului întreprinderii, constituirea centralelor indus­­triale, extinderea atribuțiilor unităților lucrative, promovarea consecventă a principiilor mun­cii și conducerii colective în economie. în acest context se înscrie și proiectul Legii cu privire la organizarea și condu­cerea unităților economice de stat, recent pusă în dezbaterea maselor largi de oameni ai muncii. Potrivit noului proiect de Lege, întreprinderile sunt uni­tăți economice de bază în care se desfășoară producția bunu­rilor materiale, ele asigurînd executarea integrală și ritmică a planului de producție, folo­sirea completă a capacităților de producție, modernizarea și dezvoltarea procesului tehnolo­gic, in deplină concordanță cu nevoile economiei naționale, se îngrijesc ca toate mijloacele materiale pe care le au la dis­poziție să fie judicios gospodă­rite, în așa fel încît să se ob­țină o maximă eficiență eco­nomică. Funcționînd în cadrul centra­lelor industriale sau aparținînd direct de ministere, de alte or­gane centrale sau de consiliile populare, întreprinderilor li se asigură cadrul necesar pentru a acționa operativ și o autonomie mult mai largă în rezolvarea cu maximă eficiență a proble­melor de producție și sociale, la aceasta contribuind și faptul că ele pot constitui la dispoziția lor fonduri pentru moderniza­rea și îmbunătățirea procesului tehnologic, reparații capitale, pentru tehnica nouă, pentru a­­cordarea de premii anuale, pre­mii pentru economisirea de materii prime și materiale, forță de muncă, pentru depășirea sar­cinilor de plan la export și re­ducerea importului, precum și premii pentru activități și reali­zări deosebite ale unor salariați. De asemenea, întreprinderile vor avea la dispoziție fonduri pentru efectuarea unor investi­ții sociale I locuințe, creșe, că­mine, cantine, dispensare și alte construcții care să contribuie la îmbunătățirea permanentă a condițiilor de muncă și de trai ale salariaților. Lărgirea competențelor și tot­­odată a răspunderii întreprin­derilor, se degajă din mul­tiplele atribuții ce le revin în gospodărirea cu maximă efi­ciență a întregului potențial economic de care dispun. Ele vor elabora planurile cincinale și anuale îmbunătățite întreaga activitate, în așa pentru fel încît să asigure folosirea maxi­mă a întregii capacități de pro­(Continuare în pag. a 2-a) ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] „Cum, iată mine?“ Unul din adjuncții șefului a plecat în concediu de odihnă. O neprevăzută în­­tîmplare i-a prelun­git absența din insti­tuție. În lipsa adjunctu­lui la care mă refer, nu s-a înregistrat niciun... cataclism. Dimpotrivă, parcă tre­burile mergeau mai bine. Asta l-a sur­prins neplăcut, fiind­că omul meu se știa indispensabil : „Cum, fără mine ?" La înce­put, sentimentul inuti­lității l-a făcut să se simtă umilit, apoi l-a îndîrjit. Și a început să acționeze cu rîv­­nă, ca să... „dove­dească". Intervențiile nu izvorau din nece­sitatea activității perfecționării diurne, ci din dorința de a con­vinge pe cei din jur și de a se convinge el însuși de utilitatea prezenței sale. A ce­rut să supervizeze în­voirile accidentale ale salariaților, a în­tocmit și difuzat cîte­­­va note interne de punere la punct, a convocat cîteva „o­­perative“ în care și-a dovedit din nou calitățile de bun cu­­vîntător. Altfel spus, a început să devină o prezență simțită. Acum treburile merg mai prost ca înainte. Lucrurile pînă mai ieri simple, au de­venit din nou com­plicate, intervențiile arbitrare au făcut ca relațiile dintre oa­menii și serviciile a­­diacente să se înăs­prească artificial. Intr-un colectiv u­man, mic sau mare, nu pot coexista „pie­se" inactive. Rezulta­tul muncii este suma contribuției fiecărui membru al colectivi­tății. Nu te poți simți bine stînd deoparte. Te reclamă sentimen­tul utilității sociale. Orgoliul unei funcții — poate insuficient justificată — nu poa­te și nu trebuie să fie satisfăcut neapă­rat ostentativ, brutal, jertfind sau frînînd cu bună știință acti­vitatea „echipei". Cîți dintre noi nu desfă­șoară o activitate modestă, tăcută, des­pre care aproape că nici nu se pomenește vreodată, fără ca ea să fie socotită mă­car vreo clipă inuti­lă ? Și cîți dintre noi — evident mult mai puțini — nu se agită, nu umblă de colo pînă colo, nu se bat cu pumnul în piept, ca să pară utili. Poa­te că au convingerea că fără ei... nu se poate. Sau poate că în sinea lor sunt convinși de contra­riu. Și le este frică să nu afle și alții. Emil STERESCU M •­.S'.îspHSfi! mmmmmmmgM li ♦

Next