Constructorul, iulie 1971 (Anul 23, nr. 27-31)
1971-07-24 / nr. 30
wil DE DRAGOSTEA PENTRU FABRICA LOR Cimentiștii^de la Turda au încheg, lat primul /semestrul aleanului cu un bilanț ’ bogat.', Ei au produs peste plan 12 200,'tonei' de 1 ciment* 2 600 tone de var,^10 000 tone de ipsos și 186 tone *de cărămizii refractare, au depășit sarcinilestabilite cu 5,3 milioane de lei, la producția globală, cu 6,3 milioane de lei la producția marfă r vîndută și încasată și cu 0,2% la productivitatea muncii, au realizat beneficii suplimentare și un preț de cost inferior celui planificat. Mijlocul principal prin care ei au acționat în vederea obținerii acestor succese, exprimat în limbajul economic al șefului serviciului plan al fabricii, Ion Barna, este îmbunătățirea indicilor intensivi și extensivi ai utilajelor de bază. De pildă, morile de ciment de 3x14 m au produs în medie, în fiecare oră, cu 1,2 tone de ciment mai mult decât fusese prevăzut, iar cuptoarele CR800 — 0,8 tone de clincher în plus. Cifrele respective denotă preocuparea superioară pentru buna alimentare a morilor, pentru urmărirea atentă a funcționării lor, pentru întreținerea corespunzătoare a utilajelor — preocupare de care au dat dovadă șeful de tură Vasile Corodea, lăcătușul Ambrozie Hidișan, maistrul electrician Gheorghe Baciu și atîția alții la fel de conștiincioși de la secția mori de ciment, tehnologul Nicolae Gönczi, cucătorii mai în vîrstă Vasile Ilea și Vasile Domnița, ca și cei mai tineri cum sunt Marin Dărăban și Ioan Pataki, cafre în cei 4—6 ani de activitate în fabrică au acumulat... suficientă experiență și pricepere pentru a fi considerați < , muncitori de nădejde ai secției cuptoare.V. — Dar""— cum ne spunea inginerul-șefir adjunct," Ștefan Borza —» creșterea continuă a producției nu poate fi explicată numai prin destoinicia cadrelor din exploatare. Dotarea tehnică avansată cere ca atît cei din serviciile de concepție, cît și cei ce se ocupă de reparații să aducă o substanțială contribuție, pentru că în mîinile lor stă o importantă pîrghie a progresului. Se cere ca reparațiile să fie de bună calitate, făcute în termene cît mai scurte, iar cu această ocazie să se aducă utilajelor îmbunătățiri care să reducă, o dată cu uzura lor fizică, și pe cea morală. Or, tocmai în această privință la fabrica din Turda se desfășoară o activitate intensă. Reparația medie de la cuptorul nr. 7 a durat numai 17 zile, în loc de 30. Este, fără îndoială, rodul bunei organizări a execuției și al modului cum a fost pregătită lucrarea de către maistrul principal Vasile Vana. Acest lucru a permis echipelor de lăcătuși conduse de loan Rusu IV, Elemei Baldoghi, Sigismund Toar, ca și strungarului Ioan Dreve și lăcătușului specialist Grigore Suciu să-și arate destoinicia și priceperea în realizarea unor reparații de calitate înaltă. Trebuie adăugat, de asemenea, faptul că lucrările s-au soldat cu îmbunătățiri aduse utilajului. A fost instalat un exhauster de capacitate mărită (modificare concepută de inginerii Ștefan Borza și Ștefan Marincea, ultimul de la C.I.U.P.S.) care îmbunătățește arderea, reduce consumul de combustibil și mărește productivitatea cuptorului. In plus s-a modificat complet zona de lanțuri, după concepția inginerului-șef al fabricii, Constantin Găitan, a șefului serviciului tehnic, Alexandru Buda și a tehnologului secției cuptoare, subinginerul Alexandru Mucea. Reparația cuptorului de clincher nr. 3 a prilejuit îmbunătățirea răcitoarelor planetare de la capul cald al cuptorului, iar reparațiile de la morile nr. 8 de ciment și nr. 1 de pastă au fost însoțite de modificarea sistemului de alimentare (inovația ing. Tiberiu Miclăuș, șeful serviciului producție) și o mai bună etanșare a instalațiilor. Prima elimină desele înfundări ale sistemului de alimentare, care duceau la opriri și la pierderi de producție, în timp ce a doua permite înlocuirea pieselor defecte cu piese realizate în fabrică, rezolvînd o dificilă problemă de aprovizionare. Lista perfecționărilor este mult mai mare. Ea arată, așa cum spunea maistrul Emil Stoica, șeful secției de reparații, că întregul colectiv al fabricii se simte dator, să contribuie la realizarea unei producții suplimentare de ciment — atît de necesar pe șantierele patriei, la progresul permanent al întreprinderii. Este, în aceasta, o manifestare concretă a conștiinței de producători și de proprietari ai mijloacelor de producție, de care dau dovadă cimentiștii din Turda. Traian MUSTACESCU Comitetul sindicatului de la Întreprinderea județeană construcții-montaj Brăila, în colaborare cu comitetul de direcție, a stabilit obiective concrete ale întrecerii socialiste între șantiere, loturi, puncte de lucru și ateliere, brigăzi și echipe, prin realizarea cărora să se asigure îndeplinirea angajamentelor întreprinderii pe anul 1971, suplimentate ca răspuns la chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Aceste obiective, a căror înfăptuire va fi urmărită trimestrial, sunt: depășirea planului valoric cu 1%, respectarea termenelor interne și a angajamentelor de punere in funcțiune a obiectivelor, realizarea lucrărilor de bună calitate — dovedită cu actul de recepție fără anexe de remedieri, cuprinderea în acord global a cel puțin 60% din totalul salariaților, reducerea absențelor nemotivate la maximum 0,03% din totalul orelor-program. Totodată, s-a stabilit să se acorde colectivelor ce se vor situa in fruntea întrecerii trei categorii de premii, in funcție de rezultatele obținute (astfel, valoarea premiului 1 va fi de 30 000 de lei pentru șantiere, 8 000 de lei pentru loturi, 7 000 de lei pentru puncte de lucru și ateliere Unul din blocurile—turn din Miercurea Ciuc, executat de I.J.C M.— Harghita. (Foto , ing. Cornel OPRIȘIU, corespondent) Obiective concrete ale întrecerii și 5 000 de lei pentru formațiile de lucru). Obiectivele întrecerii au fost prelucrate cu întreaga masă de salariați. In cadrul adunărilor grupelor sindicale de la șantierul Viziru I — noul cartier de locuințe intrat in execuție, diversele formații de lucru și loturi au lansat chemări la întrecerea mobilizatoare, angajîndu-se să depășească obiectivele propuse în întrecerea socialistă. De pildă, grupa sindicală de la lotul nr. 1, condusă de ing. Gheorghe Carapcea, s-a angajat ca, pe lingă îndeplinirea și depășirea sarcinilor planului valoric, să realizeze o însemnată economie de materiale, să extindă acordul global la S0% din totalul muncitorilor, să elimine complet absențele nemotivate. Angajamente asemănătoare și-a luat grupa sindicală de la lotul nr. 2, condus de ing. Ion Grigorescu. Echipele conduse de Ion Vasile, Gheorghe Mureșan, Nedelcu Rucăreanu, Mușat Bianu și Ștefan Udrea — dulgheri, Dinu Matache, Stoian Tureac, Costică Constantin, Ioniță Istrate — fierar-betoniști și alții (multe din aceste nume figurează pe lista fruntașilor în întrecerea socialistă pe anul 1970) s-au angajat să reducă consumurile specifice la materiale cu cel puțin 2%, să execute toate lucrările în acord global, de calitate superioară și să respecte termenele intermediare pe faze pentru realizarea stadiilor fizice propuse. ing. Eliodor CTRLUGEA din I.J.C.M. — Brăila Recent, la Cluj, trustul de construcții din localitate a predat o modernă boiangerie-spălătorie (loan PETER, corespondent) Stație de încercări higrotermice la Iași Recent, la Iași au început lucrările la noua stație de încercări destinată studiului higrotermic al elementelor de construcție la scară naturală. Aparținînd (ca și stația seismică) filialei ÎNCERC și proiectată de cadre didactice ale Facultății de construcții din Iași, ea va acoperi un domeniu important de investigații pentru perfecționarea sistemelor constructive și utilizarea materialelor noi. Dotată cu aparatură modernă, stația va putea reproduce, după necesitate, condițiile naturale de climă , temperatură și umiditate — corespunzătoare țării noastre. în acest fel vor putea fi efectuate încercări concludente privind comportarea oricăror soluții de pereți, ferestre și acoperișuri plane, în vederea stabilirii eficienței lor reale și a perfecționării lor sub aspectul reducerii pierderilor de căldură iarna, îmbunătățirii confortului de vară, protecției la ploaie, rezistenței la îngheț și evitării fenomenelor de condens. Pînă acum, aceste probleme nu putea fi studiate decit prin observații la clădiri experimentale, sau prin calcul în cadrul unor ipoteze teoretice. Stația de încercări higrotermice de la Iași (care va fi pusă în funcțiune în trimestrul I 1972) va fi prima de acest fel din țara noastră. (Lazăr BENEȘ, corespondent) ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR -mijloc eficace de control al maselor asupra producției (Urmare din pag. 1 tele de direcție, consiliile de administrație de asigurarea condițiilor materiale, tehnice, organizatorice și sociale necesare desfășurării ritmice a procesului de producție. Promovînd spiritul partinic, adunările generale trebuie să adopte o poziție fermă, intransigentă față de lipsuri, față de acele comitete de direcție, consilii de administrație, de acei membri ai acestor organe care nu-și fac datoria și în calitatea lor de organe supreme de conducere să ceară sancționarea severă a celor ce nu-și fac datoria. Măsurile ce se vor adopta în vederea realizării integrale a sarcinilor de plan pe semestrul II trebuie să vizeze în primul rînd recuperarea restanțelor existente la productivitatea muncii in unele trusturi de construcții, printr-o mai bună folosire a timpului de muncă, utilajelor de mare și mică mecanizare, prin valorificarea superioară a metodelor și tehnologiilor noi, a inițiativelor, inovațiilor și invențiilor. Să se stabilească măsuri precise, eficiente ca pînă la sfârșitul anului toate cele 5 unități ale M.I.M.C. care nu și-au idealizat planul pe semestrul I să recupereze restanțele și să se înscrie în rîndul unităților cu sarcinile de plan realizate la toți indicatorii. Va trebui să se aibă în vedere, de asemenea, predarea în devans a unor obiective și capacități de producție, în așa fel nicit să se descongestioneze trimestrul IV, care are ponderea cea mai mare de puneri în funcțiune. O atenție deosebită trebuie să se acorde realizării planului la produsele destinate exportului, generalizării muncii în acord global pe obiect, întreținerii și reparării utilajelor tehnologice, autoutilării, gospodăririi judicioase a materiei prime și materialelor în vederea reducerii consumurilor specifice — trebuie luate un complex de măsuri pentru reducerea și chiar eliminarea importului de materiale, utilaje printr-o valorificare superioară a posibilităților interne și a creației specialiștilor noștri. Se vor analiza cu tot spiritul de răspundere problemele protecției muncii, cauzele care au generat accidente și îmbolnăviri profesionale, stabilindu-se măsuri care să prevină astfel de neajunsuri ce aduc grave prejudicii societății noastre. Dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1972, mult sporite atît la construcții cît și în industria materialelor de construcții, impune o participare plenară la discuții salariaților, în așa fel încît măasurile tehnico-organizatorice care se stabilesc să fie o creație a inteligenței colective, ceea ce va spori răspunderea și interesul fiecărui membru al colectivului pentru traducerea lor in viață, în scopul creării bazei materiale pentru realizarea acestor sarcini. Așa cum se prevede în proiectul de lege cu privire la organizarea și conducerea unităților economice de stat, răspunderea pentru organizarea adunărilor generale ale salariaților, pentru reușita lor, revine comitetelor de direcție și comitetelor sindicatelor, care asigură pregătirea materialelor ce se supun dezbaterii, aduc la cunoștința salariaților ordinea de zi și iau toate măsurile necesare în vederea bunei desfășurări a acestora. Ele trebuie să vegheze ca încă din perioada adunărilor pe șantiere, secții, sectoare de activitate să fie înlăturate orice manifestări de formalism în organizarea acestora, ca dările de seamă prezentate, punctînd problemele nodale ale activității, să aibă un pronunțat caracter analitic, în spirit critic, și autocritic. Dările de seamă, discuțiile să fie străbătute de spiritul partinic al intransigenței față de lipsuri. Aici, la tribuna acestui forum de conducere economică a întreprinderilor, nu are ce căuta spiritul călduț de cocoloșire a lipsurilor și a celor care se fac vinovați de ele, deoarece el este în flagrantă contradicție cu interesele de proprietari și producători de bunuri ale maselor de oameni ai muncii. Este necesar să se creeze un asemenea climat care să dea posibilitatea ca adunarea generală să exercite controlul asupra activității comitetului de direcție, care are obligația de a raporta masei de salariați cum a condus, cum a rezolvat problemele ce au stat în fața întreprinderii în interesul îndeplinirii exemplare a sarcinilor a creșterii eficienței economice. Lucrările adunărilor generale ale salariaților trebuie să țină seama de indicațiile din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și culturaleducative, privind întărirea organelor de conducere colectivă, comitetele de direcție și consiliile de administrație — ca organe de stat — să perfecționăm activitatea lor, combatînd birocratismul, tendințele de funcționarism care cuibărit în unele din ele, să sau le transformăm în organe vii, care să-și îndeplinească în bune condiții misiunea încredințată de clasa muncitoare. Adunarea generală să facă aprecierea cuvenită asupra activității organelor conducătoare și în spiritul dreptului pe care-l are să ceară luarea de măsuri hotărîte pentru înlăturarea deficiențelor mergînd — acolo unde este cazul — pînă la revocarea reprezentanților ce nu au desfășurat o muncă corespunzătoare, să ceară organului căruia îi este subordonată unitatea înlocuirea comitetului de direcție membrilor care nu și-au făcut datoria. Avem deja o experiență valoroasă în organizarea și conducerea adunărilor generale ale salariaților. Comitetele de direcție, cele ale sindicatelor sunt înarmate cu prețioase indicații ale conducerii de partid, privind creșterea rolului conducător al clasei muncitoare în conducerea vieții economice politice și spirituale în Republica noastră socialistă. Există deci toate condițiile ca actualele adunări generale ale salariaților să devină instrumente puternice prin care clasa muncitoare își manifestă dubla ei calitate de producător proprietar al mijloacelor de proiducție, mijloace eficace de control asupra situației economice a unităților socialiste de stat. INDUSTRIALIZAREA LUCRĂRILOR DE BETON (Urmare din pag. 1) betonul care vă fi transportat prin pompare, atît pe verticală cît și pe orizontală, pînă în punctul unde trebuie turnat. Asemenea pompe, echipate cu așa-zisul „gît de girafă" alcătuit dintr-un tub flexibil, vor permite distribuirea betonului direct în cofraje, pe o mare rază de acțiune. In cazul cînd vom avea un obiect cu dimensiuni mari, care nu va fi acoperit de aceste dispozitive, se vor putea monta relee de pompe, astfel ca betonul să ajungă în operă direct din autoamestecător, în ceea ce privește compactarea betonului, s-au studiat și sunt in curs de introducere îmbunătățirile necesare pentru ca vibratoarele să asigure efectuarea acestei operații in bune condiții. întregul lanț tehnologic descris trebuie completat cu sistemele de cofraje, schele și eșafodaje care să permită alcătuirea judicioasă și economică a cutiilor în care se va turna și monta betonul (stîlpi, pereți, grinzi, planșee, cornișe, scări, etc.). Aceste sisteme de cofraje trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a fi create — din care menționez efice cele principale : —să asigure un parament corespunzător, pentru ca betonul să poată rămîne aparent ori să primească direct tapetul, vopseaua sau eventualele placaje (ceramică, plăci din piatră etc.). Se vor elimina astfel operațiile grele și costisitoare ce se fac acum, de tencuire și finisare; — să fie alcătuite din elemente de inventar, care să poată fi refolosite de multe ori, astfel încît mai mică influențînd măsură costul betonului; — să fie alcătuite din elemente simple, permițând un montaj de asamblare ușor, care să fie făcut pe șantier repede și cu foarte puțini dulgheri (putîndu-se folosi lăcătuși etc.); — să aibă un caracter pe cît posibil universal, pentru a putea realiza alcătuirea cît mai multor elemente de construcții cu cît mai puține piese; — să ceară o întreținere ușoară, dar să asigure o durabilitate mare (se impune în mare măsură folosirea metalului). Conducerea Ministerului Construcțiilor Industriale a dispus studierea celor mai adecvate sisteme de cofraje, iar Colegiul M.C. Ind. a aprobat un plan de măsuri pentru experimentarea, pe 4 șantiere demonstrative, a primului sistem, studiat de ÎNCERC și I.P.C. Acesta este alcătuit pentru pereți — din structură din țevi tip U.M.Iași, astereală din planșete de brad sau din placaj; pentru stîlpi — din elemente metalice; pentru grinzi — din caloți metalici sprijiniți pe grinzi extensibile și popi metalici de schelă. Pentru introducerea și generalizarea acestui sistem, trusturile trebuie să treacă hotărît la însușirea lui, la organizarea unor colective de proiectare care să se ocupe de elaborarea proiectelor ,pentru tehnologia lucrărilor de beton, în care să folosească noile sisteme de cofraje; de aseimenea, să organizeze ateliere speciale pentru producerea elementelor componente ale cofrajelor (iar maiștrii acestor ateliere să instruiască echipele de montaj). Planul de măsuri aprobat detaliază toate operațiile care vor asigura, în 1972, generalizarea sistemului la lucrările pe care le vor executa unitățile M.C. Ind. Se va obține astfel sporirea gradului de industrializare a realizării betonului monolit și se vor crea condițiile necesare încadrării în indicatorii planificați. în încheiere, doresc să subliniez că industrializarea lucrărilor de beton cere o activitate de gîndire, la care este chemat să contribuie substanțial inginerul de pe șantier. Proiectele directive întocmite de I.P.C. și trimise la șantiere constituie un ghid folositor, în special, în perioada de început. Institutele noastre de proiectare și cercetare trebuie să fie prezente continuu în sprijinul trusturilor și șantierelor, pentru a le ajuta să-și însușească în timp scurt noul sistem de lucru, care va contribui mult la îmbunătățirea calității lucrărilor din beton și, în același timp, la păstrarea ordinei și bunei gospodăriri pe șantiere. N. RED. Pe linia realizării măsurilor hotărîte de Colegiul Inde la șantierul Institutului M.C. de proiectări pentru mașini de calcul din București a avut loc, joi 22 iulie, primul schimb de experiență în cadrul căruia specialiștilor din proiectare și execuție le-au fost demonstrate avantajele sistemului de cofrare descris mai sus. Constrictori # Montorii așteaptă fronturi de lucru (Urmare din pag. 1) cum numai succesele dobândite în prima jumătate a anului, ci și modul în care șantierele trustului au valorificat condițiile de muncă, create, deficiențele ce s-au mai semnalat pe alocuri, ca și perspectivele îndeplinirii pe mai departe a sarcinilor încredințate. Forul muncitoresc suprem de conducere a trustului va aduce cu siguranță în discuție și va critica în spiritul exigenței partinice și al combativității revoluționare neglijența cu care tratează unele șantiere problemele privind securitatea muncii — soldată cu un număr mare de accidente, nepăsarea față de buna gospodărire a bunurilor obștești — care, generînd un incendiu, a pricinuit șantierului Dudești însemnate pagube materiale. Eforturile pentru dotarea tehnică, pentru ridicarea gradului de calificare, pentru perfecționarea organizării și conducerii producției nu dau peste tot rezultatele scontate. In rîndul unor colective de muncă ale trustului mai stăruie încă atmosfera căldură de cocoloșire a lipsurilor , munca de educare, de sporire a vigilenței politice, de întărire a atitudinii socialiste față de muncă și avutul obștesc lasă încă de dorit. Edificator în această privință este faptul că în primul semestru s-au înregistrat peste 6500 zile-am învoiri și absențe nemotivate, că, pe alocuri, calitatea unor operații nu se ridică totdeauna la nivelul exigențelor. Dezbaterea în spirit critic și autocritic a lipsurilor în cadrul apropiatei adunări generale a salariaților, curmarea semnalate vor permite deficiențelor harnicului colectiv al T.M.U.C. — București să ridice pe trepte superioare ale eficienței activitatea din semestrul II. Cele 54 de procente care au mai rămas de realizat din planul valoric pe 1971, cele 99 de capacități de producție cu scadențe în trimestrele III și IV vor pune la grea încercare hărnicia și capacitatea organizatorică a șantierelor trustului. Cum ultimul trimestru se anunță foarte „încărcat“, încă de pe acum se depun eforturi pentru predarea în devans a unor obiective la care montorii au asigurate fronturi de lucru și echipamentele tehnologice. In această situație se află, sau se vor putea afla, instalația de furfurol de la Combinatul chimic — Victoria, noile secții de la Uzina de medicamente—București, cuptorul nr. 6 de carbid de la Combinatul chimic — Tîrnăveni, instalația de săruri de barium de la Timișoara la. „Toate ar fi bune — își exprimă îngrijorarea tov. Anghel Rădulescu — dacă străduința noastră, a mentorilor, ar fi mai eficient sprijinită de beneficiari și de constructori. Din păcate, mai sunt încă obiective la care nu ne putem desfășura activitatea pe fronturi largi, ceea ce împiedică trustul să-și îndeplinească ritmic sarcinile de plan sau pune sub semnul incertitudinii predarea la termen unor capacități de producție. Iată a de ce ne simțim obligați să atragem atenția beneficiarilor de la U.S.A.S. — Năvodari, U.P.S. — Govora, combinatele chimice de la Craiova și Pitești, „Anticorozivul“ București ș.a. asupra necesității intensificării eforturilor pentru grabnica procurare a utilajelor, instalațiilor și materialelor speciale reclamate pentru montaje. Există, apoi, o seamă de șantiere unde nu ne putem atinge de utilajele aflate în stoc, deoarece constructorii nu se preocupă suficient de asigurarea fronturilor de montaj : șantierele fabricii de celule prefabricate de la Băilești, serelor de la Ișalnița, instalației de florură de aluminiu de la Năvodari, fabricii „Refractara“ Aleșd, complexele zootehnice din județul Timiș ș.a. Ne neliniștește, de asemenea, evoluția lentă a unor lucrări de construcții care ne va crea un «vîrf» în activitatea din anul viitor. Ne gîndim, bunăoară, la șantierul combinatului de celuloză și hîrtie de la Turnu Severin, unde anul acesta avem un plan de circa 400 milioane de lei. Cum să-l realizăm, dacă pentru secțiile evaporare, mașina de carton, mașina de hîrtie ș.a. există în stoc utilaje în valoare de sute de mii de lei, dar... lipsesc fronturile de montare ? într-o situație asemănătoare se afla șantierul uzinei de alumină de la Tulcea și o seamă de șantiere din Timișoara, Tirgoviște, Piatra Neamț ș.a.“. îndeplinirea integrală și în bune condiții a sarcinilor sporite din cea de a doua parte a anului reclamă din partea lucrătorilor T.U.M.C. — București eforturi organizatorice, inițiativă, totală dăruire. Ne gîndim nu numai la obligațiile ce revin șantierelor în privința accelerării ritmului de lucru, ci și la ale centralei trustului de a veghea și acționa cu energie pentru judicioasa folosire a mijloacelor și capacităților de producție, de a nu precupeți eforturile pentru asigurarea materialelor trebuincioase îndeplinirii ritmice a sarcinilor. Se impune, de asemenea, o mai strînsă colaborare cu unitățile de construcții pentru crearea fronturilor de lucru, determinîndu-le pe acestea să-și respecte obligațiile asumate prin graficele coordonatoare de execuție. Strînși uniți în jurul comuniștilor, suntem convinși că lucrătorii din cadrul T.M.U.C. — București vor ști să facă față greutăților, spre a asigura punerea în funcțiune la termen a noilor capacități planificate, îndeplinirea angajamentelor suplimentare asumate ca răspuns la chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, dovedindu-și din nou, prin fapte, atașamentul lor ferm față de politica partidului, dragostea nețărmurită față de patria socialistă. Expoziția C.D.C.A.S. „CONSTRUCȚII INDUSTRIALE - probleme actuale" In sala din București, bdul Magheru nr. 34—36, s-a deschis expoziția intitulată „CONSTRUCȚII INDUSTRIALE — probleme actuale“, organizată de Centrul de documentare din cadrul Ministerului Construcțiilor Industriale. Expoziția se adresează atît publicului de specialitate cit și marelui public, prezentând prin fotografii scheme, texte și machete principiile moderne aplicate la realizarea marelui program de edificare a uzinelor și ansamblurilor industriale din țara noastră. In explicarea și exemplificarea acestor principii, expoziția pornește de la problemele amplasării industriilor față de oraș și față de zonele de locuit, în funcție de natura industriei și de nocivitățile produse în procesul tehnologic. în continuare sunt prezentate principiile de proiectare a planului general al industriilor moderne, printre care se enumeră comasarea secțiilor în hale monobloc și Bonificarea funcțională a incintelor industriale. Un alt sector al expoziției este dedicat proiectării halelor industriale moderne: construcții ușor adaptabile modificării procesului tehnologic, sisteme noi de iluminare și ventilare etc. Executarea structurilor tipizate din beton armat prefabricat ocupă un loc preponderent în expoziție. Realizările deosebite ale constructorilor noștri în folosirea elementelor de mare suprafață de beton armat precomprimat sunt bogat ilustrate: grinzi cu inimă plină de 18 și 24 m lungime, chesoane curbe de 24 m p suprafață și alte elemente fabricate în serie de întreprinderile noastre — toate demonstrează nivelul ridicat de industrializare a construcțiilor din țara noastră. Sunt ilustrate in expoziție soluțiile moderne de execuție a pereților din elementele ușoare prefabricate : beton ușor, azbociment ondulat etc. Metodele moderne de execuție folosite la realizarea construcțiilor industriale sunt, de asemenea, prezentate pe larg: folosirea cofrajelor glisante la execuția silozurilor, coșurilor de fum, a castelelor de apă și a termocentralelor, folosirea montajului în ansambluri mari pentru turnurile și reactoarele metalice din industria chimică și rafinării, folosirea sudurii automate la execuția rezervoarelor metalice etc. Ultimul panou al expoziției sintetizează principiile urmărite de constructori in anii următori pentru realizarea cu maximă eficiență a noilor construcții industriale ale cincinalului. A In depozitul central domnește ordinea Am urmărit recent, la Trustul de construcții industriale-Pitești al cărui depozit central a fost citat ca exemplu pozitiv în articolul intitulat : „Gospodărirea judicioasă a materialelor“, apărut în gazeta noastră din 10 iulie a.c. modul cum se desfășoară activitatea de bună gospodărire. Primul interlocutor : .ing. Paul Chiscov, directorul cu problemele de aprovizionare din cadrul trustului. „Socotesc că activitatea mînuitorilor din depozitele de materiale este legată de o anumită specializare, mai ales în condițiile de creștere a gradului de diversificare, a cunoașterii comportării materialelor de construcție, a tehnologiei lor etc. Aceasta înseamnă că depozitarea și manipularea trebuie adaptate la specialitatea de execuție și montaj. Tocmai de aceea, pentru șeful depozitului nostru central, comunistul Ion Dragomirescu, care lucrează în acest sector din anul 1966, activitatea de bună gospodărire a depozitelor, de înlăturare a risipei și a cauzei care o provoacă, constituie o sarcină majoră și în acest an. Echipele de manipulanți din subordine au fost permanentizate, ele fiind conștiente că prin depozitarea materialelor pe sortimente, dimensiuni, pe stelaje, în magazii, șoproane și depozite se permite în primul rînd un acces ușor la materialele de construcții, se crează posibilitatea verificării în orice timp a existentului, într-un cuvînt o depozitare civilizată“. Ne-am deplasat la depozitul central, să vedem la fața locului cum se prezintă situația în etapele circuitului recepționare-manipulare— transport și depozitare. Ne-au surprins plăcut ordinea care domnește în magaziile sub cheie, în depozitele în aer liber de țevi, de oțelbeton, laminate, tuburi premo etc. așezate pe capre sau șipci pentru a le feri de contactul direct cu solul, de acțiunea de corodare. Amenajările existente, rafturile, materialele pentru stacheți și ambalare nu sunt prea costisitoare ? — îl întrebăm pe șeful depozitului central Ion Dragomirescu. — Nu ! — primim pe loc răspunsul, întreaga cantitate de material destinat organizării depozitării provine din recuperări și economii — ne spune acesta. Chiar și cheltuielile înregistrate uneori în deosebire sunt cu mult mai cazuri mici decât acelea făcute în cazul în care materialele ar fi aruncate anapoda. Oamenii noștri sunt conștienți că mînuiesc valori însemnate de bunuri obștești și acordă acestei activități o mare atenție. Am notat, de asemenea, activitatea fructuoasă din domeniul expedierii materialelor pe adresa șantierelor din subordine de la Cîmpulung, Govora, Colibași, Curtea de Argeș, Găvana etc, în cadrul căreia s-a declarat o acțiune hotărîtă împotriva oricărei risipe provenită din manipulări. Merită reținută și exigența manifestată de personalul de aici față de recepția materialelor care sosesc în depozit de la diferiți furnizori. De pildă în ziua vizitei noastre, întreaga cantitate de cărămizi livrată de fabrica din Urziceni, cu toate că era însoțită de certificatul de calitate, a fost refuzată. Cărămizile prezentau crăpături pronunțate, materialul din componența lor fiind nears etc. Am consemnat, totodată, și o propunere făcută de șeful depozitului central privind modul de expediere de către întreprinderile producătoare a fîșiilor de planșeu spre a se evita deteriorarea lor foarte frecventă. El propune ca pe viitor acestea să fie pachetizate. în trimestrele III și IV, depozitul central se va îmbogăți cu un altul avînd o suprafață de circa 60.000 mp unde gradul de mecanizare a operațiilor de manipulare va crește considerabil, în condițiile unei exigențe tot mai sporite față de munca plină de răspundere în domeniul manipulării materialelor, echipele de lucrători de la depozitul central al T.C.I.Pitești sunt hotărîte să-și aducă un și mai substanțial aport în acțiunea de „bună gospodărire“, o mai mare responsabilitate profesională și conștiință cetățenească față de bunurile obștești, V. LUNTRAȘU