Constructorul, iulie 1971 (Anul 23, nr. 27-31)

1971-07-24 / nr. 30

w­il DE DRAGOSTEA PENTRU FABRICA LOR Cimentiștii^de­­ la Turda au încheg, lat primul /semestrul aleanului cu un bilanț ’ bogat.', Ei au­ produs peste plan 12 200,'tonei' de 1 ciment* 2 600 tone de var,^10 000 tone de ipsos și 186 tone *de cărămizii refractare,­ au depășit sarcinile­­­stabilite cu 5,3 milioane de lei, la­­ producția globală, cu 6,3 milioane­ de lei la producția marfă r vîndută și înca­sată și cu 0,2% la productivitatea muncii, au realizat beneficii su­plimentare și un preț de cost in­ferior celui planificat. Mijlocul principal prin care ei au acționat în vederea obținerii acestor suc­cese, exprimat în limbajul econo­mic al șefului serviciului plan al fabricii, Ion Barna, este îmbunătă­țirea indicilor intensivi și extensivi ai utilajelor de bază. De pildă, morile de ciment de 3x14 m au produs în medie, în fiecare oră, cu 1,2 tone de ciment mai mult decât fusese prevăzut, iar cuptoarele CR800 — 0,8 tone de clincher în plus. Cifrele respective denotă preocuparea superioară pen­tru buna alimentare a morilor, pentru urmărirea atentă a funcțio­nării lor, pentru întreținerea co­respunzătoare a utilajelor — preo­cupare de care au dat dovadă șe­ful de tură Vasile Corodea, lăcă­tușul Ambrozie Hidișan, maistrul electrician Gheorghe Baciu și atîția alții la fel de conștiincioși de la secția mori de ciment, tehnologul Nicolae Gönczi, cucătorii mai în vîrstă Vasile Ilea și Vasile Dom­nița, ca și cei mai tineri cum sunt Marin Dărăban și Ioan Pataki, cafre în cei 4—6 ani de activitate în fabrică au acumulat... suficientă ex­periență­­ și­­ pricepere pentru­­ a fi considerați < , muncitori de nădejde ai secției cuptoare.V. — Dar""— cum ne spunea ingine­­rul-șefir adjunct," Ștefan Borza —» creșterea continuă a producției nu poate fi explicată numai prin des­toinicia cadrelor din­ exploatare. Dotarea tehnică avansată cere ca atît cei din serviciile de concepție, cît și cei ce se ocupă de reparații să aducă o substanțială contribu­ție, pentru că în mîinile lor stă o importantă pîrghie a progresului. Se cere ca reparațiile să fie de bună calitate, făcute în termene cît mai scurte, iar cu această ocazie să se aducă utilajelor îmbunătățiri care să reducă, o dată cu uzura lor fizică, și pe cea morală. Or, tocmai în această privință la fabrica din Turda se desfășoară o activitate intensă. Reparația medie de la cuptorul nr. 7 a durat nu­mai 17 zile, în loc de 30. Este, fără îndoială, rodul bunei organizări a execuției și al modului cum a fost pregătită lucrarea de către mais­trul principal Vasile Vana. Acest lucru a permis echipelor de lăcă­tuși conduse de loan Rusu IV, Ele­mei­ Baldoghi, Sigismund Toar, ca și strungarului Ioan Dreve și lăcătu­șului specialist Grigore Suc­iu să-și arate destoinicia și priceperea în realizarea unor reparații de cali­tate înaltă. Trebuie adăugat, de asemenea, faptul că lucrările s-au soldat cu­­ îmbunătățiri aduse uti­lajului. A fost instalat un exhaus­ter de capacitate mărită (modifi­care concepută de inginerii Ștefan Borza și Ștefan Marincea, ultimul de la C.I.U.P.S.) care îmbunătă­țește arderea, reduce consumul de combustibil și mărește productivi­­­tatea cuptorului. In plus s-a modi­ficat complet zona de lanțuri, după concepția inginerului-șef al fabricii, Constantin Găitan, a șefului servi­ciului tehnic, Alexandru Buda și a tehnologului secției cuptoare, sub­­inginerul Alexandru Mucea. Reparația cuptorului de clincher nr. 3 a prilejuit îmbunătățirea ră­­citoarelor planetare de la capul cald al cuptorului, iar reparațiile de la morile nr. 8 de ciment și nr. 1­ de pastă au fost însoțite de mo­dificarea sistemului de alimentare (inovația ing. Tiberiu Miclăuș, șe­ful serviciului producție) și o mai bună etanșare a instalațiilor. Prima elimină desele înfundări ale siste­mului de alimentare, care duceau la opriri și la pierderi de produc­ție, în timp ce a doua permite în­locuirea pieselor defecte cu piese realizate în fabrică, rezolvînd o dificilă problemă de aprovizionare. Lista perfecționărilor este mult mai mare. Ea arată, așa cum spu­nea maistrul Emil Stoica, șeful sec­ției de reparații, că întregul colec­tiv al fabricii se simte dator, să contribuie la realizarea unei pro­ducții suplimentare de ciment — atît de necesar pe șantierele pa­triei, la progresul permanent al întreprinderii. Este, în aceasta, o manifestare concretă a conștiinței de producători și de proprietari ai mijloacelor de producție, de care dau dovadă cimentiștii din Turda. Traian MUSTACESCU Comitetul sindicatului de la Întreprinderea județeană con­­strucții-montaj­ Brăila, în cola­borare cu comitetul de direcție, a stabilit obiective concrete ale întrecerii socialiste între șantie­re, loturi, puncte de lucru și ateliere, brigăzi și echipe, prin realizarea cărora să se asigure îndeplinirea angajamentelor în­treprinderii pe anul 1971, supli­mentate ca răspuns la chemarea Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste. Aceste o­­biective, a căror înfăptuire va fi urmărită trimestrial, sunt: de­pășirea planului valoric cu 1%, respectarea termenelor interne și a angajamentelor de punere in funcțiune a obiectivelor, rea­lizarea lucrărilor de­­ bună cali­tate — dovedită cu actul de re­cepție fără anexe de remedieri, cuprinderea în acord global a cel puțin 60% din totalul sala­riaților, reducerea absențelor nemotivate la maximum 0,03% din totalul orelor-program. Tot­odată, s-a stabilit să se acorde colectivelor ce se vor situa in fruntea întrecerii trei categorii de premii, in funcție de rezul­tatele obținute (astfel, valoarea premiului 1 va fi de 30 000 de lei pentru șantiere, 8 000 de lei pentru­ loturi, 7 000 de lei pen­tru puncte de lucru și ateliere Unul din blocurile—turn din Miercurea Ciuc, executat de I.J.C M.— Harghita. (Foto , ing. Cor­nel OPRIȘIU, corespondent) Obiective concrete ale întrecerii și 5 000­­ de lei­ pentru formațiile de lucru). Obiectivele întrecerii au fost prelucrate cu întreaga masă de salariați. In cadrul adunărilor grupelor sindicale de la șantie­rul Viziru I — noul cartier de locuințe intrat in execuție, di­versele formații de lucru și lo­turi au lansat chemări la între­cerea mobilizatoare, angajîn­­du-se să depășească obiectivele propuse în întrecerea socialistă. De pildă, grupa sindicală de la lotul nr. 1, condusă de­ ing. Gheorghe Carapcea, s-a angajat ca, pe lingă îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor planului valo­ric, să realizeze o însemnată economie de materiale, să ex­tindă acordul global la S0% din totalul muncitorilor, să eli­mine complet absențele nemoti­vate. Angajamente asemănătoa­re și-a luat grupa sindicală de la lotul nr. 2, condus de ing. Ion Grigorescu. Echipele conduse de Ion Vasile, Gheorghe Mure­­șan, Nedelcu Rucăreanu, Mușat Bianu și Ștefan Udrea — dul­gheri, Dinu Matache, Stoian Tu­­reac, Costică Constantin, Ioniță Istrate — fierar-betoniști și alții (multe din aceste nume figurea­ză pe lista fruntașilor în între­cerea socialistă pe anul 1970) s-au­­ angajat să reducă consu­murile specifice la materiale cu cel puțin 2%, să execute toate lucrările în acord global, de calitate superioară și să respecte­­ termenele intermediare pe faze pentru realizarea stadiilor fi­zice propuse. ing. Eliodor CTRLUGEA din I.J.C.M. — Brăila Recent, la Cluj, trustul de construcții din localitate a predat o modernă boiangerie-spălătorie (loan PETER, corespondent) Stație de încercări higrotermice la Iași Recent, la Iași au început lucrările la noua stație de încercări des­tinată studiului higrotermic al elementelor de construcție la scară naturală. Aparți­nînd (ca­­ și stația seismică) filialei ÎNCERC și proiectată de cadre didactice ale Facultății de construcții din Iași, ea va acoperi un domeniu important de investigații pentru perfecționarea sistemelor constructive și utilizarea materialelor noi. Dotată cu aparatură modernă, stația va putea reproduce, după nece­sitate, condițiile naturale de climă , temperatură și umiditate — co­respunzătoare țării noastre. în acest fel vor putea fi efectuate încercări concludente privind comportarea oricăror soluții de pereți, ferestre și acoperișuri plane, în vederea stabilirii eficienței lor reale și a perfec­ționării lor sub aspectul reducerii pierderilor de căldură iarna, îmbună­tățirii confortului de vară, protecției la ploaie, rezistenței la îngheț și evitării fenomenelor de condens. Pînă acum, aceste probleme nu putea fi studiate decit prin observații la clădiri experimentale, sau prin calcul în cadrul unor ipoteze teoretice. Stația de încercări higrotermice de la Iași (care va fi pusă în funcțiune în trimestrul I 1972) va fi prima de acest fel din țara noastră. (Lazăr BENEȘ, corespondent) ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR -mijloc eficace de control al maselor asupra producției (Urmare din pag. 1­ tele de direcție, consiliile de admi­nistrație de asigurarea condițiilor materiale, tehnice, organizatorice și sociale necesare desfășurării rit­mice a procesului de producție. Promovînd spiritul partinic, adu­nările generale trebuie să adopte o poziție fermă, intransigentă față de lipsuri, față de acele comitete de direcție, consilii de administra­ție, de acei membri ai acestor or­gane care nu-și fac datoria și în calitatea lor de organe supreme de conducere să ceară sancționarea severă a celor ce nu-și fac da­toria. Măsurile ce se vor adopta în ve­derea realizării integrale a sarci­nilor de plan pe semestrul II tre­buie să vizeze în primul rînd re­cuperarea restanțelor existente la productivitatea muncii in unele trusturi de construcții, printr-o mai bună folosire a timpului de muncă, utilajelor de mare și mică mecanizare, prin valorificarea su­perioară a metodelor și tehnolo­giilor noi, a inițiativelor, inovații­lor și invențiilor. Să se stabilească măsuri precise, eficiente ca pînă la sfârșitul anului toate cele 5 uni­tăți ale M.I.M.C. care nu și-au idea­lizat planul pe semestrul I să re­cupereze restanțele și să se în­scrie în rîndul unităților cu sarci­nile de plan realizate la toți indi­catorii. Va trebui să se aibă în vedere, de asemenea, predarea în devans a unor obiective și capa­cități de producție, în așa fel ni­cit să se descongestioneze trimes­trul IV, care are ponderea cea mai mare de puneri în funcțiune. O atenție deosebită trebuie să­­ se acorde realizării planului la produsele destinate exportului, ge­neralizării muncii în acord global pe obiect, întreținerii și reparării utilajelor tehnologice, autoutilării, gospodăririi judicioase a materiei prime și materialelor în vederea reducerii consumurilor specifice — trebuie luate un complex de mă­suri pentru reducerea și chiar eli­minarea importului de materiale, utilaje printr-o valorificare superi­oară a posibilităților interne și a creației specialiștilor noștri. Se vor analiza cu tot spiritul de răspunde­re problemele protecției muncii, cauzele care au generat accidente și îmbolnăviri profesionale, stabi­­lindu-se măsuri care să prevină astfel de neajunsuri ce aduc grave prejudicii societății noastre. Dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1972, mult sporite atît la con­strucții cît și în industria materi­alelor de construcții, impune o participare plenară la discuții salariaților, în așa fel încît mă­a­surile tehnico-organ­izatorice care se stabilesc să fie o creație a in­teligenței colective, ceea ce va spori răspunderea și interesul fie­cărui membru al colectivului pen­tru traducerea lor in viață, în scopul creării bazei materiale pen­tru realizarea acestor sarcini. Așa cum se prevede în proiectul de lege cu privire la organizarea și conducerea unităților economi­ce de stat, răspunderea pentru or­ganizarea adunărilor generale ale salariaților, pentru reușita lor, re­vine comitetelor de direcție și co­mitetelor sindicatelor, care asigură pregătirea materialelor ce se su­pun dezbaterii, aduc la cunoștința salariaților ordinea de zi și iau toate măsurile necesare în vederea bunei desfășurări a acestora. Ele trebuie să vegheze ca încă din pe­rioada adunărilor pe șantiere, sec­ții, sectoare de activitate să fie înlăturate orice manifestări de formalism în organizarea acestora, ca dările de seamă prezentate, punctînd problemele nodale ale activității, să aibă un pronunțat caracter analitic, în spirit critic, și autocritic. Dările de seamă, dis­cuțiile să fie străbătute de spiritul partinic al intransigenței față de lipsuri. Aici, la tribuna acestui forum de conducere economică a întreprinderilor, nu are ce căuta spiritul călduț de cocoloșire a lip­surilor și a celor care se fac vi­novați de ele, deoarece el este în flagrantă contradicție cu interesele de proprietari și producători de bunuri ale maselor de oameni ai muncii. Este necesar să se creeze un asemenea climat care să dea posibilitatea ca adunarea generală să exercite controlul asupra acti­vității comitetului de direcție, care are obligația de a raporta masei de salariați cum a condus, cum a rezolvat problemele ce au stat în fața întreprinderii în interesul în­deplinirii exemplare a sarcinilor a creșterii eficienței economice. Lucrările adunărilor generale ale salariaților trebuie să țină seama de indicațiile din expunerea tova­rășului Nicolae Ceaușescu la con­sfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural­­educative, privind întărirea orga­nelor de conducere colectivă, co­mitetele de direcție și consiliile de administrație — ca organe de stat — să perfecționăm activitatea lor, combatînd birocratismul, tendin­țele de funcționari­sm care cuibărit în unele din ele, să s­au le transformăm în organe vii, care să-și îndeplinească în bune condi­ții misiunea încredințată de clasa muncitoare. Adunarea generală să facă aprecierea cuvenită asupra activității organelor conducătoare și în spiritul dreptului pe care-l are să ceară luarea de măsuri ho­­tărîte pentru înlăturarea deficien­țelor mergînd — acolo unde este cazul — pînă la revocarea repre­zentanților ce nu au desfășurat o muncă corespunzătoare, să ceară organului căruia îi este subordona­tă unitatea înlocuirea comitetului de direcție membrilor care nu și-au făcut datoria. Avem deja o experiență valo­roasă în organizarea și conducerea adunărilor generale ale salariaților. Comitetele de direcție, cele ale sindicatelor sunt înarmate cu pre­țioase indicații ale conducerii de partid, privind creșterea rolului conducător al clasei muncitoare în conducerea vieții economice poli­tice și spirituale în Republica noastră socialistă. Există deci toa­te condițiile ca actualele adunări generale ale salariaților să devină instrumente puternice prin care clasa muncitoare își manifestă du­bla ei calitate de producător proprietar al mijloacelor de pro­­i­ducție, mijloace eficace de con­trol asupra situației economice a unităților socialiste de stat. INDUSTRIALIZAREA LUCRĂRILOR DE BETON (Urmare din pag. 1) betonul care vă fi transportat prin pompare, atît pe verticală cît și pe orizontală, pînă în punctul unde trebuie turnat. Asemenea pompe, echipate cu așa-zisul „gît de gi­rafă" alcătuit dintr-un tub flexi­bil, vor permite distribuirea beto­nului direct în cofraje, pe o mare rază de acțiune. In cazul cînd vom avea un obiect cu dimensiuni mari, care nu va fi acoperit de aceste dispozitive, se vor putea monta relee de pompe, astfel ca betonul să ajungă în operă direct din autoamestecător, în ceea ce privește compacta­rea betonului, s-au studiat și sunt in curs de introducere îmbunătă­țirile necesare pentru ca vibra­toarele să asigure efectuarea aces­tei operații in bune condiții. întregul lanț tehnologic descris trebuie completat cu sistemele de­­ cofraje, schele și eșafodaje care să permită alcătuirea judicioasă și economică a cutiilor în care se va turna și monta betonul (stîlpi, pereți, grinzi, planșee, cornișe, scări, etc.). Aceste sisteme de co­fraje trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a fi create — din care menționez efi­ce cele principale : —să asigure un parament co­respunzător, pentru ca betonul să poată rămîne aparent ori să pri­mească direct tapetul, vopseaua sau eventualele placaje (ceramică, plăci din piatră etc.). Se vor eli­mina astfel operațiile grele și cos­tisitoare ce se fac acum, de ten­­cuire și finisare; — să fie alcătuite din elemente de inventar, care să poată fi refo­­losite de multe ori, astfel în­cît mai mică influențînd măsură costul betonului; — să fie alcătuite din elemente simple, permițând un montaj de asamblare ușor, care să fie făcut pe șantier repede și cu foarte pu­țini dulgheri (putîn­du-se folosi­­ lă­cătuși etc.); — să aibă un caracter pe cît posibil universal, pentru a putea realiza alcătuirea cît mai multor elemente de construcții cu cît mai puține piese; — să ceară o întreținere ușoară, dar să asigure o durabilitate mare (se impune în mare măsură folo­sirea metalului). Conducerea Ministerului Con­strucțiilor Industriale a dispus stu­dierea celor mai adecvate sisteme de cofraje, iar Colegiul M.C. Ind. a aprobat un plan de măsuri pen­tru experimentarea, pe 4 șantiere demonstrative, a primului sistem, studiat de ÎNCERC și I.P.C. Acesta este alcătuit­ pentru pereți — din structură din țevi tip U.M.­Iași, astereală din planșete de brad sau din placaj; pentru stîlpi — din elemente metalice; pentru grinzi — din caloți metalici sprijiniți pe grinzi extensibile și popi metalici de schelă. Pentru introducerea și generali­zarea acestui sistem, trusturile trebuie să treacă hotărît la însuși­rea lui,­ la organizarea unor co­lective de proiectare care să se ocupe de elaborarea proiectelor ,pentru tehnologia lucrărilor de beton, în care să folosească noile sisteme de cofraje; de ase­­i­menea, să organizeze ateliere spe­ciale pentru producerea elemente­lor componente ale cofrajelor (iar maiștrii acestor ateliere să instru­iască echipele de montaj). Planul de măsuri aprobat de­taliază toate operațiile care vor asigura, în 1972, generalizarea sistemului la lucrările pe care le vor executa unitățile M.C. Ind. Se va obține astfel sporirea gra­dului de industrializare a realizării­­ betonului monolit și se vor crea condițiile necesare încadrării în in­dicatorii planificați. în încheiere, doresc să subliniez că industrializarea lucrărilor de beton cere o activitate de gîndire, la care este chemat să contribuie substanțial inginerul de pe șan­tier. Proiectele directive întocmite de I.P.C. și trimise la șantiere con­stituie un ghid folositor, în special, în perioada de început. Institute­le noastre de proiectare și cerce­tare trebuie să fie prezente conti­nuu în sprijinul trusturilor și șan­tierelor, pentru a le ajuta să-și însușească în timp scurt noul sis­tem de lucru, care va contribui mult la îmbunătățirea calității lucrărilor din beton și,­ în același timp, la păstrarea ordinei și bu­nei gospodăriri pe șantiere. N. RED. Pe linia realizării mă­surilor hotărîte de Colegiul Inde la șantierul Institutului M.C. de proiectări pentru mașini de calcul din București a avut loc, joi 22 iulie, primul schimb de experiență în cadrul căruia specialiștilor din proiectare și execuție le-au fost demonstrate avantajele sistemului de cofrare descris mai sus. Constrictori # Montorii așteaptă fronturi de lucru (Urmare din pag. 1) cum­ numai succesele dobândite în prima jumătate a anului, ci și modul în care șantierele trustului au valorificat condițiile de muncă, create, deficiențele­ ce s-au mai semnalat pe alocuri, ca și perspec­tivele îndeplinirii pe mai departe a sarcinilor încredințate. Forul muncitoresc suprem de conducere a trustului va aduce cu siguranță în discuție și va critica în spiritul exigenței partinice și al combati­vității revoluționare neglijența cu care tratează unele șantiere pro­blemele privind securitatea mun­cii — soldată cu un număr mare de accidente, nepăsarea față de buna gospodărire a bunurilor ob­ștești — care, generînd un incen­diu, a pricinuit șantierului Dudești însemnate pagube materiale. Efor­turile pentru dotarea tehnică, pen­tru ridicarea gradului de califi­care, pentru perfecționarea orga­nizării și conducerii producției nu dau peste tot rezultatele scontate. In rîndul unor colective de muncă ale trustului mai stăruie încă at­mosfera căldură de cocoloșire a lipsurilor , munca de educare, de sporire a vigilenței politice, de în­tărire a atitudinii socialiste față de muncă și avutul obștesc lasă încă de dorit. Edificator în această privință este faptul că în primul semestru s-au înregistrat peste 6500 zile-am învoiri și absențe ne­­motiv­ate, că, pe alocuri, calitatea unor operații nu se ridică tot­deauna la nivelul exigențelor. Dezbaterea în spirit critic și au­tocritic a lipsurilor în cadrul a­­propiatei adunări generale a sa­lariaților, curmarea semnalate vor permite deficiențelor harnicului colectiv al T.M.U.C. — București să ridice pe trepte superioare ale eficienței activitatea din semestrul II. Cele 54 de procente care au mai rămas de realizat din planul valoric pe 1971, cele 99 de capaci­tăți de producție cu scadențe în tri­mestrele III și IV vor pune la grea încercare hărnicia și capaci­tatea organizatorică a șantierelor trustului. Cum ultimul trimestru se anunță foarte „încărcat“, încă de pe acum se depun eforturi pen­tru predarea în devans a unor o­­biective la care montorii au asi­gurate fronturi de lucru și echi­pamentele tehnologice. In această situație se află, sau se vor putea afla, instalația de furfurol de la Combinatul chimic — Victoria, noile secții de la Uzina de­­ medi­camente—București, cuptorul nr. 6 de carbid de la­­ Combinatul chi­mic — Tîrnăveni, instalația de să­ruri de barium de la Timișoara la. „Toate ar fi bune — își exprimă îngrijorarea tov. Anghel Rădulescu — dacă străduința noastră, a men­­torilor, ar fi mai eficient spriji­nită de beneficiari și de con­structori. Din păcate, mai sunt încă obiective la care nu ne putem des­fășura activitatea pe fronturi largi, ceea ce împiedică trustul să-și în­deplinească ritmic sarcinile de plan sau pune sub semnul incer­titudinii predarea la termen unor capacități de producție. Iată a de ce ne simțim obligați să atra­gem atenția beneficiarilor de la U.S.A.S. — Năvodari, U.P.S. — Go­vora, combinatele chimice de la Craiova și Pitești, „Anticorozivul“ București ș.a. asupra necesității intensificării eforturilor pentru grabnica procurare a utilajelor, instalațiilor și materialelor speciale reclamate pentru montaje. Există, apoi, o seamă de șantiere unde nu ne putem atinge de utilajele aflate în stoc, deoarece constructorii nu se preocupă suficient de asigura­rea fronturilor de montaj : șan­tierele fabricii de celule prefabri­cate de la Băilești, serelor de la Ișalnița, instalației de florură de aluminiu de la Năvodari, fabricii „Refractara“ Aleșd, complexele zo­otehnice din județul Timiș ș.a. Ne neliniștește, de asemenea, evoluția lentă a unor lucrări de construcții care ne va crea un «vîrf» în acti­vitatea din anul viitor. Ne gîndim, bunăoară, la șantierul combinatu­lui de celuloză și hîrtie de la Turnu Severin, unde anul acesta avem un plan de circa 400 milioane de lei. Cum să-l realizăm, dacă pen­tru secțiile evaporare, mașina de carton, mașina de hîrtie ș.a. exist­ă în stoc utilaje în valoare de sute de mii de lei, dar... lipsesc fron­turile de montare ? într-o situație asemănătoare se afla șantierul uzi­nei de alumină de la Tulcea și o seamă de șantiere din Timișoara, Tirgoviște, Piatra Neamț ș.a.“. îndeplinirea integrală și în bune condiții a sarcinilor sporite din cea de a doua parte a anului re­clamă din partea lucrătorilor T.U.M.C. — București eforturi or­ganizatorice, inițiativă, totală dă­ruire. Ne gîndim nu numai la obli­gațiile ce revin șantierelor în pri­vința accelerării ritmului de lucru, ci și la ale centralei trustului de a veghea și acționa cu energie pentru judicioasa folosire a mij­loacelor și capacităților de produc­ție, de a nu precupeți eforturile pentru asigurarea materialelor tre­buincioase îndeplinirii ritmice a sarcinilor. Se impune, de aseme­nea, o mai strînsă colaborare cu unitățile de construcții pentru cre­area fronturilor de lucru, determi­­nîndu-le pe acestea să-și respecte obligațiile asumate prin graficele coordonatoare de execuție. Strînși uniți în jurul comuniștilor, sun­tem­ convinși că lucrătorii din ca­drul T.M.U.C. — București vor ști să facă față greutăților, spre a a­­sigura punerea în funcțiune la ter­men a noilor capacități planificate, îndeplinirea angajamentelor supli­mentare asuma­te ca răspuns la chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, dove­­dindu-și din nou, prin fapte, ata­șamentul lor ferm față de politica partidului, dragostea nețărmurită față de patria socialistă. Expoziția C.D.C.A.S. „CONSTRUCȚII INDU­STRIALE - probleme actuale" In sala din București, bdul Ma­gheru nr. 34—36, s-a deschis expo­ziția intitulată „CONSTRUCȚII IN­DUSTRIALE — probleme actuale“, organizată de Centrul de documen­tare din cadrul Ministerului Con­strucțiilor Industriale. Expoziția se adresează atît publi­cului de specialitate cit și marelui public, prezentând prin fotografii scheme, texte și machete principi­ile moderne aplicate la realizarea marelui program de edificare a u­­zinelor și ansamblurilor industriale din țara noastră. In explicarea și exemplificarea acestor principii, expoziția pornește de la probleme­le amplasării industriilor față de oraș și față de zonele de locuit, în funcție de natura industriei și de nocivitățile produse în procesul tehnologic. în continuare sunt pre­zentate principiile de proiectare a planului general al industriilor mo­derne, printre care se enumeră comasarea secțiilor în hale mono­bloc și Bonificarea funcțională a incintelor industriale. Un alt sector al expoziției este dedicat proiectării halelor industri­ale moderne: construcții ușor adaptabile modificării procesului tehnologic, sisteme noi de ilumina­re și ventilare etc. Executarea structurilor tipizate din beton ar­mat prefabricat ocupă un loc pre­ponderent în expoziție. Realizările deosebite ale constructorilor noștri în folosirea elementelor de mare suprafață de beton armat precom­­primat sunt bogat ilustrate: grinzi cu inimă plină de 18 și 24 m lun­gime, chesoane curbe de 24 m p suprafață și alte elemente fabrica­te în serie de întreprinderile noas­tre — toate demonstrează nivelul ridicat de industrializare a cons­trucțiilor din țara noastră. Sunt ilustrate in expoziție solu­țiile moderne de execuție a pere­ților din elementele ușoare prefa­bricate : beton ușor, azbociment ondulat etc. Metodele moderne de execuție folosite la realizarea construcțiilor industriale sunt, de asemenea, pre­zentate pe larg: folosirea cofraje­lor glisante la execuția silozurilor, coșurilor de fum, a castelelor de apă și a termocentralelor, folosi­rea montajului în ansambluri mari pentru turnurile și reactoarele me­talice din industria chimică și ra­finării, folosirea sudurii automate la execuția rezervoarelor metalice etc. Ultimul panou al expoziției sin­tetizează principiile urmărite de constructori in anii următori pen­tru realizarea cu maximă eficiență a noilor construcții industriale ale cincinalului. A In depozitul central domnește ordinea Am urmărit recent, la Trustul de construcții industriale-Pitești al cărui depozit central a fost citat ca exemplu pozitiv în articolul intitulat : „Gospodărirea judicioasă a materialelor“, apărut în gazeta noastră din 10 iulie a.c. modul cum se desfășoară activitatea de bună gospodărire. Primul interlocu­tor : .ing. Paul Chiscov, directorul cu problemele de aprovizionare din cadrul trustului. „Socotesc că activitatea mînui­­torilor din­ depozitele de materiale este legată de o anumită speciali­zare, mai ales în condițiile de creștere a gradului de diversificare, a cunoașterii comportării materia­lelor de construcție, a tehnologiei lor etc. Aceasta înseamnă că de­pozitarea și manipularea trebuie adaptate la specialitatea de execu­ție și montaj. Tocmai de aceea, pentru șeful depozitului nostru central, comunistul Ion Dragomi­­rescu, care lucrează în acest sector din­ anul 1966, activitatea de bună gospodărire a depozitelor, de înlă­turare a risipei și a cauzei care o provoacă, constituie o sarcină ma­joră și în acest an. Echipele de manipulanți din subordine au fost permanentizate, ele fiind conștiente că prin depozitarea materialelor pe sortimente, dimensiuni, pe stelaje, în magazii, șoproane și depozite se permite în primul rînd un acces ușor la materialele de construcții, se crează posibilitatea verificării în orice timp a existentului, într-un cuvînt o depozitare civilizată“. Ne-am deplasat la depozitul cen­tral, să vedem la fața locului cum se prezintă situația în etapele cir­cuitului recepționare-­manipulare—­ transport și depozitare. Ne-au sur­prins plăcut ordinea care domnește în magaziile sub cheie, în depozi­tele în aer liber de țevi, de oțel­­beton, laminate, tuburi premo etc. așezate pe capre sau șipci pentru a le feri de contactul direct cu so­lul, de acțiunea de corodare.­­ Amenajările existente, raftu­rile, materialele pentru stacheți și ambalare nu sunt prea costisitoa­re ? — îl întrebăm pe șeful depo­zitului central Ion Dragomirescu. — Nu ! — primim pe loc răspun­sul, întreaga cantitate de material destinat organizării depozitării pro­vine din recuperări și economii — ne spune acesta. Chiar și cheltuie­lile înregistrate uneori în deosebire sunt cu mult mai cazuri mici decât acelea făcute în cazul în care materialele ar fi aruncate anapoda. Oamenii noștri sunt conștienți că mînuiesc valori însemnate de bu­nuri obștești și acordă acestei ac­tivități o mare atenție. Am notat, de asemenea, activita­tea fructuoasă din domeniul expe­dierii materialelor pe adresa șan­tierelor din subordine de la Cîmpu­­lung, Govora, Colibași, Curtea de Argeș, Găvana etc, în cadrul căreia s-a declarat o acțiune hotărîtă îm­potriva oricărei risipe provenită din manipulări. Merită reținută și exigența manifestată de personalul de aici față de recepția materiale­lor care sosesc în depozit de la diferiți furnizori. De pildă în ziua vizitei noastre, întreaga cantitate de cărămizi livrată de fabrica din Urziceni, cu toate că era însoțită de certificatul de calitate, a fost refuzată. Cărămizile prezentau crăpături pronunțate, materialul din componența lor fiind nears etc. Am consemnat, totodată, și o pro­punere făcută de șeful depozitului central privind modul de expedie­re de către întreprinderile produ­cătoare a fîșiilor de planșeu spre a se evita deteriorarea lor foarte frecventă. El propune ca pe viitor acestea să fie pachetizate. în trimestrele III și IV, depozitul central se va îmbogăți cu un altul avînd o suprafață de circa 60.000 mp unde gradul de mecanizare a operațiilor de manipulare va crește considerabil, în condițiile unei exigențe tot mai sporite față­­ de munca plină de răspundere în do­meniul manipulării materialelor, echipele de lucrători de la depozi­tul central al T.C.I.­Pitești­­ sunt ho­tărîte să-și aducă un și mai sub­stanțial aport în acțiunea de „bună gospodărire“, o mai mare respon­sabilitate profesională și conștiință cetățenească față de bunurile ob­ștești, V. LUNTRAȘU

Next