Constructorul, iulie 1971 (Anul 23, nr. 27-31)

1971-07-31 / nr. 31

Redacția și administra­ția : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 ADUNĂRILE GENERALE ALE ^ĂIMmism Analiză competentă principială, combativă în înaltul for­al democra In centrul dezbaterilor: redresarea fabricii Capacitățile de producție trebuie complet folosite Am urmărit cu atenție desfășu­rarea lucrărilor adunării generale a salariaților de la Fabrica de ci­ment din Medgidia. De la tribuna acestui forum muncitoresc suprem de conducere a întreprinderii s-au auzit aprecieri pozitive și negative despre activitatea unor sectoare de producție și s-a analizat „cu singe rece“ — cum s-a exprimat un vor­bitor — stilul de muncă al comite­tului de direcție. Cei care au par­ticipat la dezbateri și-au rostit li­ber opinia, au­ pus accentul pe pro­blemele esențiale, au criticat și și-au făcut autocritica, nu s-au sfiit să spună lucrurilor pe nume , au vorbit nu ca să se afle în treabă, ci ca direct interesați , au propus soluții eficente și au atras atenția adunării asupra importanței rezol­vării lor la timp. Atmosfera de lucru era, deci, prielnică unei reale chibzuiri pen­tru a se lua hotărîri principale în direcția înlăturării neajunsurilor, care s-au manifestat pregnant . în primul semestru al anului. Atitudi­nea vorbitorilor — de la muncitor pînă la ministrul adjunct — a ex­primat cu adevărat dublul rol al fiecăruia în societatea noastră so­cialistă ,­ de proprietar și producă­tor. Participanții, pătrunși de sim­țul răspunderii, au căutat să solu­ționeze problemele în spiritul nou, indicat de conducerea superioară a partidului nostru. Adunarea a avut astfel și o pronunțată latură educa­tivă pentru cei prezenți în sală. Reprezentanții salariaților nalizat activitatea de producție nu a­­nu ca simpli executanți, ci și ca oa­meni politici. Unii vorbitori s-au întrebat, cu mirare, cum se poate ca o unitate ce a deținut ani de-a rîndul poziții avansate pe treptele succeselor în producție în cadrul industriei lianților, să ocupe în pri­mul semestru din 1971 un loc atît de nepotrivit, pe cel al codașilor. Nu se poate concepe că nerealizarea sarcinilor fizice de plan pe această perioadă în minus ( 19 mii tone de ciment și 127 km de tuburi din az­bociment) s-ar datora numai re­dactoarelor de la mori, de proastă calitate. Lipsa de control, manifes­tată la toate nivelele de conducere , a spus pe bună dreptate Virgil Concinschi, șeful serviciului trans­porturi — a dat naștere la o stare de spirit de delăsare în principalele sectoare de producție. Slăbirea con­trolului în producție nu poate cons­titui o notă pozitivă pentru comite­tul de direcție, nici pentru comite­tul sindicatului, care în ultimul timp a suferit dese descompletări. Tocmai în această perioadă, ți­­nînd seama că în fabrică lucrează cadre noi, datorită extinderii sec­toarelor de producție, controlul și îndrumarea tehnică trebuiau inten­sificate, și nu slăbită. Mai ales că în toate sectoarele productive se află și muncitori cu o slabă califi­care profesională. „De aceea — a propus organizatorul de grupă sindi­cală Constantin Ivanciu — ar fi bine să se deschidă mai piuite cursuri de perfecționare și chiar de recali­ficare. De asemenea, cred nimerit ca din partea comitetului de direc­ție să existe o mai largă preocu­pare pentru redistribuirea cadrelor pe sectoare. Din lipsa unui singur om nu se poate realiza și al XIX- lea schimb la compresoare”. Dezbaterile au conturat o serie de probleme care au completat o­­biectivele planului de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor și asigura­rea desfășurării normale a procesu­lui de producție, atît în activitatea din semestrul II, cît și pe anul 1972. Adunarea generală a salariați­lor a mai hotărît să se întocmeas­că un plan detaliat, defalcat pe luni pentru recuperarea rămînerii în urmă față de sarcina fizică de plan pe primul semestru. De asemenea, s-au reliefat și unele sarcini, care revin Centralei industriei lianților și azbocimen­tului — Brașov, ca și organelor Mi­nisterului Industriei Materialelor de Construcții, pentru rezolvarea urgentă a unor probleme de inves­tiții. Desigur că reprezentanții salaria­ților de la fabrica de ciment din M. NEGREANU (Continuare in pag. a 3-a) „Cadrul deschis și combativ în care s-au desfășurat lucrările adunării noastre generale — ne spune inter­locutorul — nu a permis copoloși­­rea vreunor neajunsuri, ci dim­potrivă, a prilejuit dezbaterea lor activă. Cu toții ne mîndrim că uzina noastră produce utilaje care sînt solicitate atît de întreprinde­rile M.I.M.C., cît și peste hotare. La prestigiul cărții noastre de vi­zită, așa cum a arătat în darea de seamă ing. Constantin Alexan­­drescu, președintele comitetului de direcție, s-au adăugat anul acesta succese noi. Ca rezultat al muncii colectivului, al simțului patriotic manifestat de muncitori, tehni­cieni și ingineri, calitatea unor produse ca transportoarele eli­coidale, descărcătoarele pneuma­tice, alimentatoarele cutie, cu disc și cu melc, valțurile diferențiale etc. a crescut simțitor, ele deve­nind azi utilaje competitive pe piața externă. La acestea se adau­gă și extinderea gamei de oțeluri înalt aliate de mare duritate, fo­losite la piesele de schimb din in­dustria cimentului. Dar, așa cum s-a reliefat atît în darea de sea­mă, cît și în cuvîntul participan­ților, mai există unele deficiențe care se reflectă negativ în pro- Viorel LUPU (Continuare în pag. a 3-a) La Uzina de utilaje și piese de schimb pentru industria materialelor de construcții din București, adunarea generală a salariaților a fost pre­gătită din timp și cu minuțiozitate, în spiritul indicațiilor recente ale tovarășului Nicolae Ceaușescu. La întocmirea dării de seamă a comite­tului de direcție au fost antrenate o seamă de cadre din uzină, astfel încît însuși punctul de plecare al dezbaterilor adunării a fost un rod al muncii colective. Exigenți cu propriile realizări, conștienți că prestigiul întreprinderii poate fi ridicat numai printr-o totală dăruire și o înaltă responsabilitate, prin autodepășire, salariații de aici au analizat aspec­tele de bază ale activității lor, manifestîndu-se activ in dubla lor cali­tate de producători și proprietari ai mijloacelor de producție. Sinteză rea­lizării planului pe primele 6 luni din 1971 este semnificativă : producția globală = 101,2 °/o, producția marfă = 101,3 °/o, productivitatea a crescut cu 2,2 °/o. Am solicitat unui reprezentant al salariaților in comitetul de direc­ție, tov. Nicolae ALEXANDRU, formator - turnător la atelierul fontă, om cu o vechime în această uzină de mai bine de 18 ani, să ne vorbească despre modul cum și-a desfășurat activitatea forumul muncitoresc. nm „Bun pentru... remedieri" έncă de pe acum, cartierul Dru­mul Taberei, care în final va „găzdui” circa 80 000 de locuitori, se numără printre cele mai izbu­tite realizări ale proiectanților și con­structorilor de locuințe din Capitală. Anul acesta, numai în microraioanele 7 și V vor fi predate încă aproape 10 000 de apartamente , o bună parte — din fondurile centralizate ale statului altele — proprietate personală, prin O.C.L.P.P. In aceste zile, în Drumul Taberei sînt gata pentru recepție cîteva blocuri. « Explicabilă, deci, prezența pe șantier a numeroaselor comisii, a numeroșilor de­legați ai locatarilor, nerăbdători să ia cel di­ntii contact cu noile apartamente — în general executate cu grijă, cu simț de răspundere profesională. Nu-i mai puțin adevărat că mai sînt și ne­ajunsuri, că pe alocuri unii meseriași mai dau și lucrări de mîntuială, ceea ce ii nemulțumește pe viitorii proprie­tari. De regulă, în fața unor deficiențe evidente, constructorii îi... liniștesc cu vorbe dulci, cu justificări și cu promi­siunii de remediere. L-am găsit pe șantier, la datorie, pe ing. Petre Teican, diriginte din partea O.C.L.P.P. are in „supraveghere“ 16 blocuri. Vizavi de nemulțumirile unor locatari, îi solicităm opinia despre ca­litatea lucrărilor executate. „In general vorbind, ele corespund prescripțiilor tehnice. Mă refer, îndeosebi, la structuri. Fie că este vorba de panouri mari pre­fabricate, de structuri pe cadre cu dia­fragme turnate cu cofraje din placaj bachelitizat, tip S.P.C., cofraje metalice plane sau cofraje glisante, constructorii acordă o atenție deosebită fiecărei ope­rații. Neajunsurile încep să apară mai tîrziu izvorind fie din superficialitatea cu care lucrează unele formații, fie din calitatea necorespunzătoare a materia­lelor puse în operă. Mă gîndesc la ten­­cuielile cu terasit care nu aderă satis­făcător la pereții exteriori, la varul in­suficient prelucrat care face să apară pușcături în pereți, la calitatea slabă a unor piese de tîmplărie livrate de C.I.L.­Pipera, la unele sortimente de feronerie produse de U.R.E.M.O.A.S. ș.a.“. Zăbovim la blocul M H b8/1, cu 88 de apartamente, pe care le execută lo­tul I.C.M. nr. 5 condus de ing. Berbe­­cea. Termenul de predare este stabilit pentru 30 septembrie, dar lucrările, con­duse de maiștrii Gabriel Constantines­cu și Pătrașcu, sunt aproape încheiate. S-au făcut probele la instalații, s-a făcut «4 curățente. Au aud sta*s de execu­tat... remedierile solicitate de diriginte. Primul examen ratat de constructori a fost înregistrat la hidroizolația terasei , la scara A au apărut infiltrații, ceea ce a impus refacerea lucrării. Neplăcu­ta surpriză nu poate fi „justificată“ pe seama calității necorespunzătoare a ma­terialelor utilizate, ci numai prin ne­glijența izolatorilor și lipsa de supra­veghere tehnică din partea maistrului. Dacă o asemenea abatere de la cerin­țele bunei calități — fiind prea eviden­tă — n-a putut fi trecută cu vederea, altele, chipurile mai mărunte, așteaptă în continuare confruntarea cu locatarii­­proprietari. Intr-adevăr, unele foi de ușă sunt strîmbe, unele tocuri sunt in­suficient finisate (de ce oare au fost acceptate de constructor?), pervazurile sunt de dimensiuni reduse. Dar la fel de limpede se vede că unele din piesele din lemn montate au fost deteriorate pe șantier, printr-o manipulare neglijen­tă, că în unele apartamente pervazurile de la dușumele sunt îmbinate fără cel mai elementar simț al meseriei. Ușa u­­nui apartament de la scara A, cu o vi­zibilă abatere de la linia verticalității, este parcă gata să cadă î Tîmplarii din echipa lui M. Mircea, fără să-și înde­plinească cinstit și corect obligațiile, și-au încasat frumos banii și au plecat la alt bloc. Cum li se tolerează unor asemenea meseriași să arunce pete a­­supra atîtor constructori onești de pe șantier ? Unde a fost maistrul ? Fețele rugoase ale tencuielilor, „valurile“ de pe unii pereți și tavane trădează și ele lucrul de mîntuială prestat de zidarii din echipa lui Dumitru, de zugravii din formația lui Dincă. Ni se explică: „știți, s-a lucrat în condiții de iarnă...“. Ca și cum acesta ar fi un motiv ! Sunt trainice locuințele nou executate, fiindcă cei mai mulți dintre construc­torii din Drumul Taberei, pătrunși de simțul responsabilității cetățenești și profesionale, nu se împacă cu superfi­cialitatea. Iată însă că unele echipe, cărora li se încredințează operațiile de finisaj, preocupate numai de propriul lor buzunar, nu-și îndeplinesc obliga­țiile asumate față de șantier. Remedie­rile ? In afară de faptul că, de regulă, creează destule necazuri locatarilor, se fac pe seama șantierului chiar pe seama proprietarilor, și, uneori, Practica aceasta, în loc să curme neglijența, o încurajează. Așa se face că blocul MN­ b8/1 va fi, în curînd, gata nu pentru recepție,­­ pentru... remedieri. Teodor GRUIANU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. CNIȚI­VA ) I Ministerul Industriei Materia­lelor de Construcții și-a reali­zat planul producției globale cumulat pe primele 7 luni din 1971 încă de la 29 iulie, confir­­mînd astfel startul bun în pri­mul an al noului cincinal. Noul succes al oamenilor mun­cii din această importantă ra­mură a industriei dovadă grăitoare o constituie o însuflețirii patriotice cu care ei participă la înfăptuirea programului de dezvoltare economică a patriei socialiste, elaborat de partid. Se prezumă că la încheierea ultimului schimb de astăzi, sar­cinile valorice pe 7 luni vor fi depășite cu circa 17,5 milioane de lei de către întreprinderile Centralei industriale de prefa­bricate din beton, cu 18,5 mili­oane de lei de către cele Centralei industriei lianților ale­și azbocimentului, cu 21 milioane de lei de către Centrala indus­trială,­ a­ ceramicei de construcții Planul pe­n al realizat cu 3 zile mai devreme și a marmurei, cu 4,5 milioane lei de către Centrala industrială de utilaje și piese de schimb. Hotărîrea lucrătorilor din in­dustria materialelor de construc­ții de a contribui la intensifica­rea ritmului de realizare a pla­nului de construcții-montaj, la crearea unor disponibilități spo­rite pentru export se exprimă în producerea peste plan, de la în­ceputul anului, a 7 mii mc de prefabricate din beton (din care 5 000 mc de panouri mari, 15,5 km de tuburi precomprimate), 200 000 mp plăci de azbociment, 220 000 mp geam tras, 95 t de articole sanitare din porțelan și alte importante cantități de ma­teriale. PREMIILE MINII ARHITECȚILOR PE ANUL 1970 Comitetul de conducere al Uniunii Arhitecților din Republica Socialistă România a acordat premiile Uniunii Arhitecților pentru cele mai valoroase lucrări realizate în anul 1970, după cum ur­­mează : • ANSAMBLUL DE ODIHNA NEPTUN­II (pentru industriali­zare), realizat la Institutul de proiectare „Carpați“ — autori­i arh. Aron Solari Grimberg, arh. Liliana Belea, arh. Suly Bercovicd, arh. Anca Borgovan, arh. Alexandru Popescu-Necșești. • UZINA DE DINESCOAPE—BUCUREȘTI (pentru realizarea arhitecturală), realizat de Institutul de cercetări și proiectări au­tomatizări și proiectări de uzine și instalații pentru industria elec­trotehnică — autori : arh. Victor Hagiu­, arh. Iosif Popescu, arh. Gabriela Donciu, arh. Gabriel Constantinescu. • SEDIUL POLITIC—ADMINISTRATIV AL JUDEȚULUI MA­RAMUREȘ, realizat la Institutul de arhitectură „Ion Mincu“ — autori­i arh. Mircea Alifanti, arh. Tiberiu Benedek, arh. Alexan­dru Florian, arh. Adrian Panaitescu. • HOTELUL „ARCAȘUL“—SUCEAVA, realizat la Institutul de studii și proiectare pentru sistematizare, arhitectură și tipizare — autor : arh. Leon Ștrulovici. • CASELE DE CULTURA ALE SINDICATELOR DIN SUCEAVA ȘI BAIA MARE, realizat la institutul județean de proiectare­ Su­­ceava — autori: arh. Nicolae Porumbescu, arh. Maria Porumbescu Vaida. • STUDIUL DE SINTEZA ȘI SCHIȚE DE SISTEMATIZARE PENTRU COMUNELE SUBORDONATE ALE MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, realizat la institutul „Proiect-București“ — autori : ing. Ion Ciubotaru, arh. Dumitru Iancu, arh. Ioana Joja, arh. Sar­­miza Popa, arh. Ruth Cohn Roth, arh. Cella Stănculescu, arh. Simona Zanciu. • ACADEMIA DE ȘTIINȚE ECONOMICE BUCUREȘTI, realizat de institutul „Proiect-București“ — autori: arh. Cleopatra Alifanti, arh. Paula Cumpănașu, arh. Ruxandra Panaitescu, arh. Constantin Spandanide, arh. Ruxandra Stamatin. De asemenea, au fost acordate mențiuni și recompense autorilor altor lucrări valoroase de arhitectură și sistematizare realizate în anii 1970. Una din lucrările premiate: Sediul politic-administrativ al județului Maramureș. O importantă acțiune inițiată de Centrala industrială a ceramicei de construcții și a marmurei, în colaborare cu Comitetul Uniunii,sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții, face apel la oamenii muncii din acest sector, la conștiința lor de producători și proprietari ai mijloacelor de producție, pentru a realiza progrese substanțiale și rapide in Creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor ing. Ion BRATU secretarul Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Hotărîrile Congresului al X-lea al P.C.R., documentele de partid și de stat din perioada care i-a ur­mat pun un accent deosebit pe ne­cesitatea creșterii preocupării pen­tru ridicarea continuă a eficienței activității economice în toate do­meniile. în acest context, colectivele de muncă din unitățile Centralei in­dustriale a ceramicei pentru con­strucții și a marmurei și-au inten­sificat eforturile pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, pentru a satisface cerințele mereu crescîn­de de materiale de construc­ții, determinate de realizarea am­plului program de investiții pro­ductive, locuințe și clădiri social­­cul­turale. Indicatorii de calitate și produc­tivitate a muncii constituie, pentru acest sector, pîrghii imper­mi­tante în ridicarea nivelului calita­tiv al activității. în perioada ani­lor 1966—1970, întreprinderile din Preferăm, de bună seamă, pre­fabricatele. Dar dacă trebuie totuși să executăm și structuri din be­toane monolite, atunci măcar s-o facem cu consum cît mai redus de lemn și cu indici de productivi­tate cit mai înalți. Acțiunea por­nită în acest sens de Ministerul Construcțiilor Industriale și pre­cadrul C.I.C.C.M. au obținut o îm­bunătățire substanțială a indicato­rului de productivitate a muncii, concretizată pe ansamblu într o creștere de 55»/6 în anul 1970, față de anul 1965. De asemenea, s a ob­ținut un sensibil și multilateral salt în ce privește calitatea produselor de ceramică pentru construcții și marmură. S-a extins an de an gama de sortimente, din punctul de ve­dere al tipodimensiunilor, al culo­rilor etc. Aceste rezultate au fost obținute ca urmare a preocupării cadrelor care concură la organizarea, condu­cerea și controlul procesului de pro­ducție, a organelor sindicale, a tu­turor salariaților din acest sector, cît și ca efect al politicii constante de dotare tehnică a noilor unități la nivelul tehnologiilor avansate. (Continuare în pag. a 3-a) tentată în numărul trecut al ga­zetei se înfăptuiește după pro­gram. Șantierele demonstrative de la I.C.P.U.E.C. — București (în fo­tografie) și „Independența“—Sibiu, unde se utilizează noile cofraje tip Gălăuțaș, au găzduit recent inte­resante schimburi de experiență. (Relatări în pag. a 2-a). AUTOCONTROLUL școală a exigenței, răspunderii, conștiinței — Sunt maistru de cinci ani și i-am învățat pe destui meseria. Vii acuma dumneata, un șef de echipă oarecare, să-mi spui că nu fac bine ce fac... — Tovarășe, te respect ca maistru și te ascult. Dar azi sunt subofițer de serviciu și te rog să ai in vedere acest lucru. Că nu e bine cum s-a lucrat, n-o spun eu j o spu­­ne normativul! Cu un efectiv de salariați rămas, practic, la nivelul celui din 1969, șan­tierul Ploiești-Vest al Trustului de construcții-montaj­ Prahova realizează, anul acesta, o producție aproape du­blă — în jurul a 80 milioane de leii la forțe proprii. Semestrul s-a în­cheiat cu predarea a 1000 de aparta­mente din cele 1800 planificate pe în­tregul an, cu un cîștig de două mili­oane la prețul de cost (e singurul șantier rentabil al trustului), cu un plus de 15%, față de sarcină, la pro­ductivitate. Alături de creșterea gra­dului de industrializare a lucrărilor, poate și de o structură mai favora­bilă a acestora, șeful de șantier ing. Ion Marinescu ne mai oferă o expli­cație fundamentală : acordul global. De zece luni, această formă stimula­tivă de salarizare se aplică la nivelul celor trei loturi specializate (blocuri glisate, blocuri din panouri mari, uti­lități și rețele), cuprinzînd tot perso­nalul cu sarcini directe în execuție. — Nu ne-a trebuit însă mult — mărturisește șeful de șantier, ca să ne dăm seama că acordul global, mă­rind producția și productivitatea, con­ține totodată și gemenele unui peri­col : neglijarea calității lucrărilor. Pe­­ricol ce nu poate fi prevenit fără a întări responsabilitatea și controlul. Metodele, cunoscute n-au dat satisfac­ție decât în parte. Erau și la noi, cum probabil că sînt și în alte locuri, șefi de echipă care, pentru a cîștiga cu o sută mai mult pe lună, dădeau iureș, nu mai țineau seama de calitate și păgubeau astfel șantierul cu mii de lei. Aveam, ce-i drept, mijlocul edu­­cativ-coercitiv al penalizărilor , dar ce te faci dacă maistrul și dirigintele întocmesc procesul-verbal pentru lu­crări ascunse abia cînd ele devin... ascunse de-a binelea, la o lună după executarea lor, cînd vine C.T.C.-ul sau cînd se cere un asemenea docu­ment la recepție ? Era clar că n-o să ajungem la nici un rezultat, dacă nu găsim o formulă pentru un control de masă, în care să fie implicat, an­trenat însuși executantul , pentru un control permanent și operativ — care să permită, de pildă, recepționarea în mod organizat a lucrărilor de re­zistență la un ceas, sau o jumătate de ceas, după executarea lor, atunci cînd cei care le-au făcut mai sînt de față, cînd problemele sînt „calde’. Încă. Iar pentru a-i da și conținutul Instructiv fără de care controlul ră­­mine o simplă și birocratică vînătoa­­re de greșeli sau încercare de aco­perire cu hîrtii, trebuia ca această Dorin CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a 3-a) Nu avem oameni deosebiți”­ — Ascultă-mă pe mine, tovarășe redac­tor. Nu căuta oa­meni deosebiți la lo­tul nostru, că n-ai să găsești. Nici șeful șantierului măcar nu-i inginer, doar simplu tehnician... — Și totuși, văd că se­­ descurcă destul de bine. Lotul printre­ ultimele,_ nu-i ba dimpotrivă , e și des­tul de bine gospodă­rit... — Da, dar vezi dumneata, altceva es­te cînd ai un inginer... între timp pe lîngă noi trece grăbit un muncitor, care ne sa­lută din mers. — Uită-te la el — mă face atent inter­locutorul meu —­­ e tipu­l cel mai curios pe care l-am întîlnit. Se bagă în toate. — Cum, adică ? — Păi, să vezi. Di­mineața vine primul pe șantier, se uită peste tot, își mai no­tează cîte ceva... La prînz, în loc să fie printre primii la ma­să, ne trezim cu el la birou, cu tot felul de probleme. Cînd nu vine la birou, îl găsești la prin bucătărie, cantină, prin magazia de alimente. Ceara, în loc să meargă acasă, dă o raită pe la dormi­toare, sau la sala de cultură, stînd de vor­bă cu oamenii. Ce mi se pare curios es­te faptul că setul lo­tului îl ascultă cu multă atenție și că muncitorii îl stimează. Cînd spune el ceva, e sfînt, îmi aduc a­­minte că o dată era nevoie să lucrăm du­minică. Nu le-a spus oamenilor decit cîte­­va cuvinte — și n-are o vorbire prea aleasă — și dumini­ca au fost cu toții, „în păr", la lucru. Și cînd te gîndești că nu-i decit zidar și, acolo, un organizator de grupă sindicală... — Da, ai drepta­te ! Nu aveți oameni deosebiți. Aveți doar două categorii : unii cu sufletul larg și minte ageră — și al­­ții c"u simțire mes­chină și minte obtu­ză ! Emil STERESCU )

Next