Constructorul, iulie 1971 (Anul 23, nr. 27-31)
1971-07-31 / nr. 31
Redacția și administrația : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 ADUNĂRILE GENERALE ALE ^ĂIMmism Analiză competentă principială, combativă în înaltul foral democra In centrul dezbaterilor: redresarea fabricii Capacitățile de producție trebuie complet folosite Am urmărit cu atenție desfășurarea lucrărilor adunării generale a salariaților de la Fabrica de ciment din Medgidia. De la tribuna acestui forum muncitoresc suprem de conducere a întreprinderii s-au auzit aprecieri pozitive și negative despre activitatea unor sectoare de producție și s-a analizat „cu singe rece“ — cum s-a exprimat un vorbitor — stilul de muncă al comitetului de direcție. Cei care au participat la dezbateri și-au rostit liber opinia, au pus accentul pe problemele esențiale, au criticat și și-au făcut autocritica, nu s-au sfiit să spună lucrurilor pe nume , au vorbit nu ca să se afle în treabă, ci ca direct interesați , au propus soluții eficente și au atras atenția adunării asupra importanței rezolvării lor la timp. Atmosfera de lucru era, deci, prielnică unei reale chibzuiri pentru a se lua hotărîri principale în direcția înlăturării neajunsurilor, care s-au manifestat pregnant . în primul semestru al anului. Atitudinea vorbitorilor — de la muncitor pînă la ministrul adjunct — a exprimat cu adevărat dublul rol al fiecăruia în societatea noastră socialistă , de proprietar și producător. Participanții, pătrunși de simțul răspunderii, au căutat să soluționeze problemele în spiritul nou, indicat de conducerea superioară a partidului nostru. Adunarea a avut astfel și o pronunțată latură educativă pentru cei prezenți în sală. Reprezentanții salariaților nalizat activitatea de producție nu anu ca simpli executanți, ci și ca oameni politici. Unii vorbitori s-au întrebat, cu mirare, cum se poate ca o unitate ce a deținut ani de-a rîndul poziții avansate pe treptele succeselor în producție în cadrul industriei lianților, să ocupe în primul semestru din 1971 un loc atît de nepotrivit, pe cel al codașilor. Nu se poate concepe că nerealizarea sarcinilor fizice de plan pe această perioadă în minus ( 19 mii tone de ciment și 127 km de tuburi din azbociment) s-ar datora numai redactoarelor de la mori, de proastă calitate. Lipsa de control, manifestată la toate nivelele de conducere , a spus pe bună dreptate Virgil Concinschi, șeful serviciului transporturi — a dat naștere la o stare de spirit de delăsare în principalele sectoare de producție. Slăbirea controlului în producție nu poate constitui o notă pozitivă pentru comitetul de direcție, nici pentru comitetul sindicatului, care în ultimul timp a suferit dese descompletări. Tocmai în această perioadă, ținînd seama că în fabrică lucrează cadre noi, datorită extinderii sectoarelor de producție, controlul și îndrumarea tehnică trebuiau intensificate, și nu slăbită. Mai ales că în toate sectoarele productive se află și muncitori cu o slabă calificare profesională. „De aceea — a propus organizatorul de grupă sindicală Constantin Ivanciu — ar fi bine să se deschidă mai piuite cursuri de perfecționare și chiar de recalificare. De asemenea, cred nimerit ca din partea comitetului de direcție să existe o mai largă preocupare pentru redistribuirea cadrelor pe sectoare. Din lipsa unui singur om nu se poate realiza și al XIX- lea schimb la compresoare”. Dezbaterile au conturat o serie de probleme care au completat obiectivele planului de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor și asigurarea desfășurării normale a procesului de producție, atît în activitatea din semestrul II, cît și pe anul 1972. Adunarea generală a salariaților a mai hotărît să se întocmească un plan detaliat, defalcat pe luni pentru recuperarea rămînerii în urmă față de sarcina fizică de plan pe primul semestru. De asemenea, s-au reliefat și unele sarcini, care revin Centralei industriei lianților și azbocimentului — Brașov, ca și organelor Ministerului Industriei Materialelor de Construcții, pentru rezolvarea urgentă a unor probleme de investiții. Desigur că reprezentanții salariaților de la fabrica de ciment din M. NEGREANU (Continuare in pag. a 3-a) „Cadrul deschis și combativ în care s-au desfășurat lucrările adunării noastre generale — ne spune interlocutorul — nu a permis copoloșirea vreunor neajunsuri, ci dimpotrivă, a prilejuit dezbaterea lor activă. Cu toții ne mîndrim că uzina noastră produce utilaje care sînt solicitate atît de întreprinderile M.I.M.C., cît și peste hotare. La prestigiul cărții noastre de vizită, așa cum a arătat în darea de seamă ing. Constantin Alexandrescu, președintele comitetului de direcție, s-au adăugat anul acesta succese noi. Ca rezultat al muncii colectivului, al simțului patriotic manifestat de muncitori, tehnicieni și ingineri, calitatea unor produse ca transportoarele elicoidale, descărcătoarele pneumatice, alimentatoarele cutie, cu disc și cu melc, valțurile diferențiale etc. a crescut simțitor, ele devenind azi utilaje competitive pe piața externă. La acestea se adaugă și extinderea gamei de oțeluri înalt aliate de mare duritate, folosite la piesele de schimb din industria cimentului. Dar, așa cum s-a reliefat atît în darea de seamă, cît și în cuvîntul participanților, mai există unele deficiențe care se reflectă negativ în pro- Viorel LUPU (Continuare în pag. a 3-a) La Uzina de utilaje și piese de schimb pentru industria materialelor de construcții din București, adunarea generală a salariaților a fost pregătită din timp și cu minuțiozitate, în spiritul indicațiilor recente ale tovarășului Nicolae Ceaușescu. La întocmirea dării de seamă a comitetului de direcție au fost antrenate o seamă de cadre din uzină, astfel încît însuși punctul de plecare al dezbaterilor adunării a fost un rod al muncii colective. Exigenți cu propriile realizări, conștienți că prestigiul întreprinderii poate fi ridicat numai printr-o totală dăruire și o înaltă responsabilitate, prin autodepășire, salariații de aici au analizat aspectele de bază ale activității lor, manifestîndu-se activ in dubla lor calitate de producători și proprietari ai mijloacelor de producție. Sinteză realizării planului pe primele 6 luni din 1971 este semnificativă : producția globală = 101,2 °/o, producția marfă = 101,3 °/o, productivitatea a crescut cu 2,2 °/o. Am solicitat unui reprezentant al salariaților in comitetul de direcție, tov. Nicolae ALEXANDRU, formator - turnător la atelierul fontă, om cu o vechime în această uzină de mai bine de 18 ani, să ne vorbească despre modul cum și-a desfășurat activitatea forumul muncitoresc. nm „Bun pentru... remedieri" Încă de pe acum, cartierul Drumul Taberei, care în final va „găzdui” circa 80 000 de locuitori, se numără printre cele mai izbutite realizări ale proiectanților și constructorilor de locuințe din Capitală. Anul acesta, numai în microraioanele 7 și V vor fi predate încă aproape 10 000 de apartamente , o bună parte — din fondurile centralizate ale statului altele — proprietate personală, prin O.C.L.P.P. In aceste zile, în Drumul Taberei sînt gata pentru recepție cîteva blocuri. « Explicabilă, deci, prezența pe șantier a numeroaselor comisii, a numeroșilor delegați ai locatarilor, nerăbdători să ia cel dintii contact cu noile apartamente — în general executate cu grijă, cu simț de răspundere profesională. Nu-i mai puțin adevărat că mai sînt și neajunsuri, că pe alocuri unii meseriași mai dau și lucrări de mîntuială, ceea ce ii nemulțumește pe viitorii proprietari. De regulă, în fața unor deficiențe evidente, constructorii îi... liniștesc cu vorbe dulci, cu justificări și cu promisiunii de remediere. L-am găsit pe șantier, la datorie, pe ing. Petre Teican, diriginte din partea O.C.L.P.P. are in „supraveghere“ 16 blocuri. Vizavi de nemulțumirile unor locatari, îi solicităm opinia despre calitatea lucrărilor executate. „In general vorbind, ele corespund prescripțiilor tehnice. Mă refer, îndeosebi, la structuri. Fie că este vorba de panouri mari prefabricate, de structuri pe cadre cu diafragme turnate cu cofraje din placaj bachelitizat, tip S.P.C., cofraje metalice plane sau cofraje glisante, constructorii acordă o atenție deosebită fiecărei operații. Neajunsurile încep să apară mai tîrziu izvorind fie din superficialitatea cu care lucrează unele formații, fie din calitatea necorespunzătoare a materialelor puse în operă. Mă gîndesc la tencuielile cu terasit care nu aderă satisfăcător la pereții exteriori, la varul insuficient prelucrat care face să apară pușcături în pereți, la calitatea slabă a unor piese de tîmplărie livrate de C.I.L.Pipera, la unele sortimente de feronerie produse de U.R.E.M.O.A.S. ș.a.“. Zăbovim la blocul M H b8/1, cu 88 de apartamente, pe care le execută lotul I.C.M. nr. 5 condus de ing. Berbecea. Termenul de predare este stabilit pentru 30 septembrie, dar lucrările, conduse de maiștrii Gabriel Constantinescu și Pătrașcu, sunt aproape încheiate. S-au făcut probele la instalații, s-a făcut «4 curățente. Au aud sta*s de executat... remedierile solicitate de diriginte. Primul examen ratat de constructori a fost înregistrat la hidroizolația terasei , la scara A au apărut infiltrații, ceea ce a impus refacerea lucrării. Neplăcuta surpriză nu poate fi „justificată“ pe seama calității necorespunzătoare a materialelor utilizate, ci numai prin neglijența izolatorilor și lipsa de supraveghere tehnică din partea maistrului. Dacă o asemenea abatere de la cerințele bunei calități — fiind prea evidentă — n-a putut fi trecută cu vederea, altele, chipurile mai mărunte, așteaptă în continuare confruntarea cu locatariiproprietari. Intr-adevăr, unele foi de ușă sunt strîmbe, unele tocuri sunt insuficient finisate (de ce oare au fost acceptate de constructor?), pervazurile sunt de dimensiuni reduse. Dar la fel de limpede se vede că unele din piesele din lemn montate au fost deteriorate pe șantier, printr-o manipulare neglijentă, că în unele apartamente pervazurile de la dușumele sunt îmbinate fără cel mai elementar simț al meseriei. Ușa unui apartament de la scara A, cu o vizibilă abatere de la linia verticalității, este parcă gata să cadă î Tîmplarii din echipa lui M. Mircea, fără să-și îndeplinească cinstit și corect obligațiile, și-au încasat frumos banii și au plecat la alt bloc. Cum li se tolerează unor asemenea meseriași să arunce pete asupra atîtor constructori onești de pe șantier ? Unde a fost maistrul ? Fețele rugoase ale tencuielilor, „valurile“ de pe unii pereți și tavane trădează și ele lucrul de mîntuială prestat de zidarii din echipa lui Dumitru, de zugravii din formația lui Dincă. Ni se explică: „știți, s-a lucrat în condiții de iarnă...“. Ca și cum acesta ar fi un motiv ! Sunt trainice locuințele nou executate, fiindcă cei mai mulți dintre constructorii din Drumul Taberei, pătrunși de simțul responsabilității cetățenești și profesionale, nu se împacă cu superficialitatea. Iată însă că unele echipe, cărora li se încredințează operațiile de finisaj, preocupate numai de propriul lor buzunar, nu-și îndeplinesc obligațiile asumate față de șantier. Remedierile ? In afară de faptul că, de regulă, creează destule necazuri locatarilor, se fac pe seama șantierului chiar pe seama proprietarilor, și, uneori, Practica aceasta, în loc să curme neglijența, o încurajează. Așa se face că blocul MN b8/1 va fi, în curînd, gata nu pentru recepție, pentru... remedieri. Teodor GRUIANU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. CNIȚIVA ) I Ministerul Industriei Materialelor de Construcții și-a realizat planul producției globale cumulat pe primele 7 luni din 1971 încă de la 29 iulie, confirmînd astfel startul bun în primul an al noului cincinal. Noul succes al oamenilor muncii din această importantă ramură a industriei dovadă grăitoare o constituie o însuflețirii patriotice cu care ei participă la înfăptuirea programului de dezvoltare economică a patriei socialiste, elaborat de partid. Se prezumă că la încheierea ultimului schimb de astăzi, sarcinile valorice pe 7 luni vor fi depășite cu circa 17,5 milioane de lei de către întreprinderile Centralei industriale de prefabricate din beton, cu 18,5 milioane de lei de către cele Centralei industriei lianților aleși azbocimentului, cu 21 milioane de lei de către Centrala industrială, a ceramicei de construcții Planul pen al realizat cu 3 zile mai devreme și a marmurei, cu 4,5 milioane lei de către Centrala industrială de utilaje și piese de schimb. Hotărîrea lucrătorilor din industria materialelor de construcții de a contribui la intensificarea ritmului de realizare a planului de construcții-montaj, la crearea unor disponibilități sporite pentru export se exprimă în producerea peste plan, de la începutul anului, a 7 mii mc de prefabricate din beton (din care 5 000 mc de panouri mari, 15,5 km de tuburi precomprimate), 200 000 mp plăci de azbociment, 220 000 mp geam tras, 95 t de articole sanitare din porțelan și alte importante cantități de materiale. PREMIILE MINII ARHITECȚILOR PE ANUL 1970 Comitetul de conducere al Uniunii Arhitecților din Republica Socialistă România a acordat premiile Uniunii Arhitecților pentru cele mai valoroase lucrări realizate în anul 1970, după cum urmează : • ANSAMBLUL DE ODIHNA NEPTUNII (pentru industrializare), realizat la Institutul de proiectare „Carpați“ — autorii arh. Aron Solari Grimberg, arh. Liliana Belea, arh. Suly Bercovicd, arh. Anca Borgovan, arh. Alexandru Popescu-Necșești. • UZINA DE DINESCOAPE—BUCUREȘTI (pentru realizarea arhitecturală), realizat de Institutul de cercetări și proiectări automatizări și proiectări de uzine și instalații pentru industria electrotehnică — autori : arh. Victor Hagiu, arh. Iosif Popescu, arh. Gabriela Donciu, arh. Gabriel Constantinescu. • SEDIUL POLITIC—ADMINISTRATIV AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, realizat la Institutul de arhitectură „Ion Mincu“ — autorii arh. Mircea Alifanti, arh. Tiberiu Benedek, arh. Alexandru Florian, arh. Adrian Panaitescu. • HOTELUL „ARCAȘUL“—SUCEAVA, realizat la Institutul de studii și proiectare pentru sistematizare, arhitectură și tipizare — autor : arh. Leon Ștrulovici. • CASELE DE CULTURA ALE SINDICATELOR DIN SUCEAVA ȘI BAIA MARE, realizat la institutul județean de proiectare Suceava — autori: arh. Nicolae Porumbescu, arh. Maria Porumbescu Vaida. • STUDIUL DE SINTEZA ȘI SCHIȚE DE SISTEMATIZARE PENTRU COMUNELE SUBORDONATE ALE MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, realizat la institutul „Proiect-București“ — autori : ing. Ion Ciubotaru, arh. Dumitru Iancu, arh. Ioana Joja, arh. Sarmiza Popa, arh. Ruth Cohn Roth, arh. Cella Stănculescu, arh. Simona Zanciu. • ACADEMIA DE ȘTIINȚE ECONOMICE BUCUREȘTI, realizat de institutul „Proiect-București“ — autori: arh. Cleopatra Alifanti, arh. Paula Cumpănașu, arh. Ruxandra Panaitescu, arh. Constantin Spandanide, arh. Ruxandra Stamatin. De asemenea, au fost acordate mențiuni și recompense autorilor altor lucrări valoroase de arhitectură și sistematizare realizate în anii 1970. Una din lucrările premiate: Sediul politic-administrativ al județului Maramureș. O importantă acțiune inițiată de Centrala industrială a ceramicei de construcții și a marmurei, în colaborare cu Comitetul Uniunii,sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții, face apel la oamenii muncii din acest sector, la conștiința lor de producători și proprietari ai mijloacelor de producție, pentru a realiza progrese substanțiale și rapide in Creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor ing. Ion BRATU secretarul Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Hotărîrile Congresului al X-lea al P.C.R., documentele de partid și de stat din perioada care i-a urmat pun un accent deosebit pe necesitatea creșterii preocupării pentru ridicarea continuă a eficienței activității economice în toate domeniile. în acest context, colectivele de muncă din unitățile Centralei industriale a ceramicei pentru construcții și a marmurei și-au intensificat eforturile pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, pentru a satisface cerințele mereu crescînde de materiale de construcții, determinate de realizarea amplului program de investiții productive, locuințe și clădiri socialculturale. Indicatorii de calitate și productivitate a muncii constituie, pentru acest sector, pîrghii impermitante în ridicarea nivelului calitativ al activității. în perioada anilor 1966—1970, întreprinderile din Preferăm, de bună seamă, prefabricatele. Dar dacă trebuie totuși să executăm și structuri din betoane monolite, atunci măcar s-o facem cu consum cît mai redus de lemn și cu indici de productivitate cit mai înalți. Acțiunea pornită în acest sens de Ministerul Construcțiilor Industriale și precadrul C.I.C.C.M. au obținut o îmbunătățire substanțială a indicatorului de productivitate a muncii, concretizată pe ansamblu într o creștere de 55»/6 în anul 1970, față de anul 1965. De asemenea, s a obținut un sensibil și multilateral salt în ce privește calitatea produselor de ceramică pentru construcții și marmură. S-a extins an de an gama de sortimente, din punctul de vedere al tipodimensiunilor, al culorilor etc. Aceste rezultate au fost obținute ca urmare a preocupării cadrelor care concură la organizarea, conducerea și controlul procesului de producție, a organelor sindicale, a tuturor salariaților din acest sector, cît și ca efect al politicii constante de dotare tehnică a noilor unități la nivelul tehnologiilor avansate. (Continuare în pag. a 3-a) tentată în numărul trecut al gazetei se înfăptuiește după program. Șantierele demonstrative de la I.C.P.U.E.C. — București (în fotografie) și „Independența“—Sibiu, unde se utilizează noile cofraje tip Gălăuțaș, au găzduit recent interesante schimburi de experiență. (Relatări în pag. a 2-a). AUTOCONTROLUL școală a exigenței, răspunderii, conștiinței — Sunt maistru de cinci ani și i-am învățat pe destui meseria. Vii acuma dumneata, un șef de echipă oarecare, să-mi spui că nu fac bine ce fac... — Tovarășe, te respect ca maistru și te ascult. Dar azi sunt subofițer de serviciu și te rog să ai in vedere acest lucru. Că nu e bine cum s-a lucrat, n-o spun eu j o spune normativul! Cu un efectiv de salariați rămas, practic, la nivelul celui din 1969, șantierul Ploiești-Vest al Trustului de construcții-montaj Prahova realizează, anul acesta, o producție aproape dublă — în jurul a 80 milioane de leii la forțe proprii. Semestrul s-a încheiat cu predarea a 1000 de apartamente din cele 1800 planificate pe întregul an, cu un cîștig de două milioane la prețul de cost (e singurul șantier rentabil al trustului), cu un plus de 15%, față de sarcină, la productivitate. Alături de creșterea gradului de industrializare a lucrărilor, poate și de o structură mai favorabilă a acestora, șeful de șantier ing. Ion Marinescu ne mai oferă o explicație fundamentală : acordul global. De zece luni, această formă stimulativă de salarizare se aplică la nivelul celor trei loturi specializate (blocuri glisate, blocuri din panouri mari, utilități și rețele), cuprinzînd tot personalul cu sarcini directe în execuție. — Nu ne-a trebuit însă mult — mărturisește șeful de șantier, ca să ne dăm seama că acordul global, mărind producția și productivitatea, conține totodată și gemenele unui pericol : neglijarea calității lucrărilor. Pericol ce nu poate fi prevenit fără a întări responsabilitatea și controlul. Metodele, cunoscute n-au dat satisfacție decât în parte. Erau și la noi, cum probabil că sînt și în alte locuri, șefi de echipă care, pentru a cîștiga cu o sută mai mult pe lună, dădeau iureș, nu mai țineau seama de calitate și păgubeau astfel șantierul cu mii de lei. Aveam, ce-i drept, mijlocul educativ-coercitiv al penalizărilor , dar ce te faci dacă maistrul și dirigintele întocmesc procesul-verbal pentru lucrări ascunse abia cînd ele devin... ascunse de-a binelea, la o lună după executarea lor, cînd vine C.T.C.-ul sau cînd se cere un asemenea document la recepție ? Era clar că n-o să ajungem la nici un rezultat, dacă nu găsim o formulă pentru un control de masă, în care să fie implicat, antrenat însuși executantul , pentru un control permanent și operativ — care să permită, de pildă, recepționarea în mod organizat a lucrărilor de rezistență la un ceas, sau o jumătate de ceas, după executarea lor, atunci cînd cei care le-au făcut mai sînt de față, cînd problemele sînt „calde’. Încă. Iar pentru a-i da și conținutul Instructiv fără de care controlul rămine o simplă și birocratică vînătoare de greșeli sau încercare de acoperire cu hîrtii, trebuia ca această Dorin CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a 3-a) Nu avem oameni deosebiți” — Ascultă-mă pe mine, tovarășe redactor. Nu căuta oameni deosebiți la lotul nostru, că n-ai să găsești. Nici șeful șantierului măcar nu-i inginer, doar simplu tehnician... — Și totuși, văd că se descurcă destul de bine. Lotul printre ultimele,_ nu-i ba dimpotrivă , e și destul de bine gospodărit... — Da, dar vezi dumneata, altceva este cînd ai un inginer... între timp pe lîngă noi trece grăbit un muncitor, care ne salută din mers. — Uită-te la el — mă face atent interlocutorul meu — e tipul cel mai curios pe care l-am întîlnit. Se bagă în toate. — Cum, adică ? — Păi, să vezi. Dimineața vine primul pe șantier, se uită peste tot, își mai notează cîte ceva... La prînz, în loc să fie printre primii la masă, ne trezim cu el la birou, cu tot felul de probleme. Cînd nu vine la birou, îl găsești la prin bucătărie, cantină, prin magazia de alimente. Ceara, în loc să meargă acasă, dă o raită pe la dormitoare, sau la sala de cultură, stînd de vorbă cu oamenii. Ce mi se pare curios este faptul că setul lotului îl ascultă cu multă atenție și că muncitorii îl stimează. Cînd spune el ceva, e sfînt, îmi aduc aminte că o dată era nevoie să lucrăm duminică. Nu le-a spus oamenilor decit cîteva cuvinte — și n-are o vorbire prea aleasă — și duminica au fost cu toții, „în păr", la lucru. Și cînd te gîndești că nu-i decit zidar și, acolo, un organizator de grupă sindicală... — Da, ai dreptate ! Nu aveți oameni deosebiți. Aveți doar două categorii : unii cu sufletul larg și minte ageră — și alții c"u simțire meschină și minte obtuză ! Emil STERESCU )