Constructorul, august 1971 (Anul 23, nr. 32-35)

1971-08-07 / nr. 32

ing. Ștefan DIMA, adjunct al ministrului construcțiilor industriale La ordinea zilei: Angajamentul de devansare a punerilor in funcțiune — După cum s-a relatat la ga­zeta noastră, în ședința comună din iulie a Colegiului ministeru­lui și a Comitetului de partid din M.C. Ind., s-a stabilit un angaja­ment important al Ministerului Construcțiilor Industriale — anu­me, ca 35 de capacități de pro­ducție, cu termene planificate de punere în funcțiune în ultimul trimestru al anului, să fie termi­nate derente în trimestrul III. Ce const­au stat la baza formu­lării lui ? — Este bine cunoscut ce însemnă­tate are, pentru creșterea eficienței economice a investițiilor, devansarea punerii lor în funcțiune; prin intra­rea mai devreme în circuitul pro­ductiv a noilor capacități se pun la dispoziția economiei naționale canti­tăți suplimentare de produse, se ac­celerează atingerea parametrilor pro­iectați, se recuperează mai repede fondurile investite. Progresele con­stante pe care unitățile ministerului nostru le-au realizat în ce privește organizarea și tehnologia lucrărilor, creșterea gradului de industrializare a acestora oferă posibilități de scur­tare a duratei de execuție pe care, potrivit indicațiilor conducerii de partid și de stat, suntem­ datori să le folosim din plin. Pe de altă parte, Colegiul ministerului și Comitetul de partid, analizînd rezultatele din se­mestrul I și sarcinile ce ne revin în a doua jumătate a anului, au ajuns la concluzia că vîrful pe care planul punerilor în funcțiune îl prezintă în trimestrul IV trebuie atenuat cit mai sensibil, deoarece experiența din alți ani ne-a arătat că o asemenea con­centrare a predărilor implică serioase dereglări în ritmicitatea procesului de producție, solicită inegal efectivele de muncitori de diferite specialități, poate duce la neglijarea lucrărilor în continuare — toate acestea, cu efecte negative asupra realizării sarcinilor privind productivitatea, calitatea, pre­țul de cost și chiar cu riscuri asupra respectării unor termene. Angajamen­tul nostru exprimă deci, deopotrivă, interesele generale ale statului și cele ale colectivului fiecărei unități în parte. — Cum a fost determinată lista celor 35 de capacități a căror pu­nere în funcțiune urmează să fie devansată, din trimestrul IV în trimestrul III ? — Colectivele de specialiști, din partea ministerului nostru și a titula­rilor de investiții, au analizat la fața locului stadiul lucrărilor la toate capacitățile și obiectivele programate pentru ultimul pătrar al anului, sta­bilind concret problemele, a căror rezolvare, condiționează posibilitatea punerii lor în funcțiune mai devreme. Pentru fiecare din ele s-au înscris, în fișe, sarcinile ce revin constructo­rului și beneficiarului. Analiza aces­tor elemente în colectivul de con­ducere al M.C. Ind. a permis să se acționeze, în mod operativ și orga­nizat, pentru asigurarea resurselor necesare. Trebuie să precizez că noi considerăm ca minimă cifra de 35 de capacități și că, avînd în vedere și unele condiționări pe care con­structorul nu le stăpînește direct, ur­mărim urgentarea lucrărilor la un număr mult mai mare, de 54 de ca­pacități. Este nu numai o marjă de siguranță, ci un examen al capacității noastre, de la aparatul central ministerului pînă la fiecare din can­al­tierele solicită respective. Un examen care o maximă concentrare de masă a eforturilor. De altfel, con­ducerea M.C. Ind. a dat indicația ca reprezentanții ministerului care participă, în perioada actuală, la a­­dunările generale ale salariaților să sprijine problemele orientarea dezbaterilor spre legate de realizarea depășirea acestui angajament, cum­și pletat cu acela de a lichida în tri­mestrul III toate punerile în func­țiune replanificate din 1970. — Ne aflăm la jumătatea tri­mestrului. Cum apreciați stadiul realizării angajamentului ? — El a și început să se înfăptu­iască. Iată câteva exemple. La I.A.S.­­Buftea, ferma avicolă de reproduc­ție cu 25 000 de locuri pentru tine­ret, planificată în noiembrie, a fost pusă la dispoziția beneficiarului, pen­tru populare. S-au terminat lucrările la Uzina mecanică de utilaj chimic­ București, unde producția va putea începe pe măsură ce beneficiarul își va crea condițiile. (Menționez că u­­nele investiții cu termen în ultimul trimestru au fost puse parțial în funcțiune încă în prima jumătate a anului — de pildă instalația de carton ondulat de la Ghimbav și secția de pompe U.P.R.U.C.—Făgăraș, antiacide de la realizate de Trustul Brașov.­ de construcții industriale — Stadiul execuției și cel al asigurării cu utilaje oferă condiții pentru scurtarea prevăzută a terme­nelor la o serie de capacități — in­tegrale sau parțiale — de la „Anti­­corozivul“—București (pompe antico­­rozive și robinete), „Azur“—Timișoa­ra (emulgători fitofarmaceutici), Fa­brica de rulmenți—Birlad, întreprin­derea mecanică—Suceava (polizoare și mașini de găurit), țesătoria de mă­tase „Victoria“ din Iași, fabrica de sticlărie „Victoria muncii“ de la Po­iana Codrului, dezvoltarea întreprin­derii de utilaje și piese de schimb și­ ­ interviu consemnat de Dorin CONSTANTINESCU (Continuare in pag. a 2-a) A*ul XXM su­fifoare 7 august 1971 Redacția și administra­ția : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 BERCENI, cartierul-oraș și baza sa industriala Cind încerci să prezinți cartierul bucureștean Berceni-Sud, cu blocu­rile sale elegante înșirate pe a­­leile înverzite, cu impresionanta sa platformă industrială, cu viața sa trepidantă, ești ispitit să evoci anii cind aceste terenuri găzduiau, din cinci în cinci, doar culturile a­­gricole. Dar procesul de metamor­fozare nu-i încă un act împlinit. Prezența statornică a constructori­lor în această zonă, a cărei explo­zivă acțiune a început în anii tre­cutului cincinal, nu-i de loc întîm­­plătoare. Un cartier cu o populație cît a unui oraș mijlociu, cu pro­pria sa bază industrială... Vorbind despre șantier, despre lucrările de mare tehnicitate pe care le execută aici constructorii de la I.C.S.I.M., ing. Iulian Sandu, inginer-șef adjunct al șantierului, inserează aproape fără să vrea _ și evenimente din activitatea de mașini grele: ,­tiți, cind Uzinei s-a turnat marele rotor pentru hidro­centrala de la Porțile de Fier...“ Pe undeva, străduințele construc­torilor se îngemănează cu cele ale metalurgiștilor. De fiecare dată după ce hala a fost încheiată, după ce agregatele au fost pro­bate, primii pleacă, ceilalți vin. Metalurgiștii stăpînesc instalațiile, utilajele, agregatele de mare ran­dament de la oțelăria electrică, de la modelărie, de la forjă, de la turnătorie, de la standul de echi­librare și supraturare, pavilionul de proiectări și cercetări. La rîn­­dul lor, constructorii știu toate articulațiile acestor clădiri, tai­nele fundațiilor masive de beton­­labirintul rețelelor de alimentare cu energie, cu apă. Aflăm aici me­seriași de șantier care n-au schim­bat locul de muncă de opt ani: trăiesc in căminele întreprinderii și muncesc, pe platformă din 196­1. Fiecare an s-a încheiat cu­ reali­zarea unei producții de circa o sută de milioane de lei, și aproape constant în fiecare an industria constructoare de mașini a mai pri­mit câte o nouă capacitate, de multe ori înainte de termenul pla­nificat. Ne gindim la sudorul Va­sile Nicolae, fierar-betonistul Gheorghe Rădulescu, montorul Mircea Murgan, maiștrii Gheorghe Popescu, Vinicu Stănescu, Marcel Stoian, inginerii Constantin Oancă, Iulian Grid... De numele fiecăruia se leagă fie o performanță de hăr­nicie, fie depășirea cu succes a unor dificultăți tehnice. Și au fost destule „Cind am citit prima dată niște proiecte de fundații — ne spune ing. Iulian Sandu — am zimbit la «pretenția­ de a respec­ta, la turnări masive de betoane, unele toleranțe de ordinul mili­metrilor. Ei bine, pină ne-am convins cu toții nu la urmă, numai că exigența era întru totul justifi­cată, dar și că ea poate fi respecta­tă...“ " Acu­m, în atenția generală se află hala de turboagregate, care se întinde pe o suprafață de 6 hecta­re ! T­ermen , 1972, dar încă de pe acum unele compartimente au și fost predate beneficiarului. Parțial au fost predate, de asemenea, hala de tratament termic secundar, hala de degroșare. Volumul investițiilor de pe a­­ceastă platformă, satisfacerea ra­pidă a nevoilor imperioase de dez­voltare a industriei constructoare de mașini, a economiei naționale au reclamat sporirea capacității de­­ lucru a marelui șantier. De aceea, bună parte din obiectivele noi au fost preluate de Trustul de con­strucții industriale—București, ca­re, pînă acum, și-a „pus semnătu­ra pe hala pereți-membrană — unde binecunoscuta uzină cand execută, printre altele, „sub­ele­mente pentru cazane de mare ca­pacitate, pe halele mecano-sudură, sculărie și diverse magazii, atelie­re și utilități. „In doi ani și ju­mătate — face o socoteală suma­ră ing. T. Davidsohn, inginer-șef adjunct al șantierului — am exe­cutat lucrări in valoare de circa 250 milioane de lei. Și avem încă atîtea de făcut..." Te pierzi printre halele imense, în care metalul se supune cuminte mașinilor prelucrătoare și îndemi­­nării oamenilor. Te pierzi prin puzderia de clădiri trainice, aflate în pragul definitivării, magazia centrală, anexe tehnologice și so­ciale ale halelor pereți-membrană și mecano-sudură, și atîtea alte obiective și rețele știute numai de constructori. Investiția pe care o exe­cută aici colectivul condus de Gheor­ghe Vasilescu n-a intrat încă în circuitul productiv. Potrivit plani­ficării, uzina de mașini și utilaje pentru chimie ar trebui să intre în funcțiune, cu prima capacitate anuală de­ 560 t piese de schimb, la sfîrșitul acestui an. Șantierul: Adrian CÎMPEANU (Continuare în pag. 4) AGUST 1944 - 197­1 Complexul avicol de la Galați. Aici, întreprinderea de construcții agrozootehnice din localitate pregătește pu­nerea in funcțiune a ultimei capacități, de 450 000 locuri, La Fabrica de geamuri­ Scăeni „Partea leului“ din cei 700 000 mp de geam laminat peste pianul anual Avînd cea mai mare capacitate de producție a geamului laminat din întreg sectorul, este firesc ca Fabricii de geamuri din Scăeni să-i­ revină realizarea celei mai impor­tante părți din cei 700 000 mp, de­pășire a planului anual la acest produs care figurează în angaja­mentul Ministerului Industriei Ma­terialelor de Construcții. Este o sarcină care onorează, dar și obligă în același timp. Cu aceste cuvinte, tehnicianul Je­nned Mihai, șeful sectorului geam laminat al fabricii din Scăeni, ex­prima răspunderea cu care colecti­vul de aici privește îndeplinirea a­­cestei obligații. Dotarea tehnică superioară a ce­lor două linii de fabricație nu a diminuat cu nimic rolul oamenilor, ci dimpotrivă, s-a sporit. De aceea conducerea sectorului, maiștrii, bi­rourile grupelor sindicale s-au străduit, nu fără folos, să dezvolte conștiința salariaților, să întroneze o strictă disciplină în muncă, să organizeze astfel producția incit capacitatea fiecăruia să fie cît mai bine folosită. Intrarea în funcțiu­ne, la sfîrșitul anului trecut, a ce­lei de-a doua linii de geam lami­nat a ridicat cu acuitate problema formării personalului care s-o de­servească, dar a creat și posibili­tăți sporite de obținere a unor cantități suplimentare de produse, prin devansarea graficului de atin­gere a parametrilor proiectați. Pro­cedeul cunoscut, de a repartiza noii angajați pe lîngă muncitorii mai vechi, cu calificare superioară și exemplu de conștiinciozitate și disciplină — aplicat cu consecvent Traian MUSTACESCU (Continuare în pag. 4) PRIN MUNCĂ, PENTRU MUNCĂ Trecind mereu și mereu în revistă multiplele idei de o excep­țională însemnătate cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta Consfătuire de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei, sunt puternic impresionată de grija secre­tarului general al partidului nostru față de creșterea tinerei gene­rații, față de educația socialistă, patriotică a acesteia. In procesul de formare a cadrelor de mîine, școala profesională dis­pune de multiple căi de a trans­mite cunoștințe, de a crea tine­rilor deprinderi practice, dar efor­turile întreprinse în aceste direcții nu-și ating pe deplin scopul decît atunci cînd instruirea este armo­nios împletită cu strădania de a asigura elevilor o educație cores­punzătoare, de a cultiva în ei idea­lul nobil al muncii perseverente, conștiința socialistă, răspunderea pe care o poartă față de dezvoltarea multilaterală a țării. Un tînăr care nu cunoaște prin ce sacrificii s-a ajuns ca astăzi să se bucure de minunate condiții de instruire, nu va putea înțelege niciodată așa cum trebuie obligația morală ce-i revine, de a contribui la înflori­rea patriei socialiste. Iată de ce școala trebuie să vegheze perma­nent ca în procesul de instruire, tî­­năra generație să deprindă profund a iubi munca, a respecta pe cei ce muncesc, a ști să lupte pentru în­vingerea greutăților. Conștiente de aceste mari răspun­deri, sub îndrumarea organizației de partid, cadrele didactice din școala noastră — colaborînd cu or­ganizația U.T.C. — acordă o mare atenție educării elevilor în spiritul muncii creatoare, al dragostei față de profesia aleasă, încă din primele zile de școală slovi din anii întîi de studii, însoțiți de maiștri in­structori și profesorii de tehnologia meseriei, sunt duși să viziteze mari întreprinderi din industria materia­lelor de construcții, pentru a lua un contact direct cu muncitorii ex­perimentați, cu pieseria aleasă. Con­comitent cu lecțiile teoretice, elevii sunt îndrumați să execute diverse lucrări utile (dale pentru pavaje, jardiniere, suporturi pentru ghivece de flori ș.a.), care pe de o parte contribuie la dezvoltarea bazei ma­teriale a școlii, iar pe de altă parte dezvoltă la tineri dragostea pentru activitatea practică, sentimentul și m­îndria utilității sociale. S-au rea­lizat astfel și lucrări complexe, ca amenajarea și utilarea unui labora­tor pentru automatizări, a unui atelier de practică pentru instrui­rea electricienilor, construirea unui depozit de materiale etc. Corelate cu alte forme educative, aceste practici încetățenite la noi fac ca la terminarea cursurilor, marea ma­joritate a absolvenților — prezen­­tîndu-se la locurile de muncă unde au fost repartizați — să se înca­dreze ușor în colectivele de muncă ale întreprinderilor. Educația în procesul muncii este consistent sprijinită prin dezbate­rile ce au loc la orele de dirigen­­ție, ca și prin organizarea judi­cioasă a activității extrașcolare, prin care căutăm să cultivăm și să dezvoltăm la viitorii muncitori tră­săturile ce caracterizează omul înaintat al societății noastre i dra­gostea nețărmurită pentru partid și patria socialistă, dragostea pen­tru muncă, spiritul de abnegație, cinstea, spiritul de întrajutorare tovărășească. Acțiunile, manifestă­rile organizate de noi au dus la o cunoaștere mai profundă a lup­telor desfășurate — sub conducerea partidului — de poporul nostru, de clasa muncitoare pentru înfăptuirea idealului de libertate națională și socială, pentru făurirea orînduirii socialiste. Festivitatea de sărbăto­rire a zilei de 24 Ianuarie — Unirea principatelor, concursurile de poezii în cinstea zilei de 8 Mai, vizitarea localităților, muzeelor și caselor memoriale ce vorbesc des­pre trecutul de luptă al poporului, participarea la acțiuni de muncă patriotică au intrat în practica tra­dițională a școlii noastre. Studierea programului clarvăzător și mobilizator de educație comunis­tă a membrilor de partid, a tutu­ror oamenilor muncii, adoptat pe baza propunerilor tovarășului Nicolae Ceaușescu ne dezvăluie cu tărie necesitatea intensificării aces­tor preocupări. Căci nu putem con­sidera că ne-am făcut pe deplin datoria, câtă vreme mai sunt — foarte puține, totuși mai sunt — cazuri de elevi care nu au grijă de avutul școlii, care absentează de la practica în producție, care nu se prezintă la întreprinderile unde au fost repartizați după absolvire. Ca expresie a deplinei noastre adeziuni față de măsurile de ex­cepțională însemnătate pentru dez­voltarea pe mai departe a societății noastre, aș menționa un fapt plin de semnificație: deși marea ma­­­­j­ori­tate a cadrelor noastre didac­tice se aflau în concediu, îndată după publicarea în presă a expu­nerii tovarășului Nicolae Ceaușescu s-au prezentat din proprie inițiativă la școală, pentru ca, împreună cu organizația de partid și conducerea școlii, să ia parte la elaborarea planului de măsuri menite să ducă la traducerea în viață a indicații­lor de excepțională însemnătate trasate de partid. Sîntem ferm convinși că prin adoptarea complexului de măsuri propuse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, educația comunistă în școală va căpăta un rol cu mult mai activ, va avea o înrîurire și mai mare asupra pregătirii tinerei generații, prof. Vera TCACIUC director adjunct la Grupul școlar de materiale de co­nstrucții — București Școala profesională e datoare nu numai să imprime cunoștințe, ci și să formeze caractere in întîmpinarea măreței sărbători M. C. Ind.: in 7 luni, 56,5 % din planul anual Apropierea­­ zilei de 83 August, mă­reața aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist, este marcată pe șantierele Ministerului fracțiilor Industriale prin noi Con­­suc­cese în întrecerea socialistă. In 7 luni, ministerul a realizat 56,5% din planul anual al producției de con­­strucții-montaj, sarcinile­ la zi fiind depășite cu 8,7 procente Producția de c :­m executată suplimentar re­prezintă 148 milioane de lei. In a­­ceastă perioadă au fost puse în funcțiune integral sau parțial, 99 de capacități in industrie și agricul­tură, precum și alte obiective. Prin­tre unitățile cu cele mai bune re­zultate se numără Trustul de cons­trucții industriale—municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej (105,8% față de planul pe 1 luni ; 64,3% din planul anual), Centrala de lucrări de con­strucții agrozootehnice (105,1%, res­pectiv 62,4%), Trustul de instalații și montaj—București (105,1% ; 61,9%/s), Trustul de instalații montaj—Iași (106,8% pe 7 luni), Trustul de izo­lații pentru lucrări industriale — București (105,6% pe 7 luni), Trus­tul de construcții industriale — Plo­iești (59,5% din planul anual). Pla­nul de producție industrială pe luni al ministerului a fost îndepli­­­nit in proporție de 104,8% (Centrala de producție industrială — Bucu­rești — 103,3%). PROLETARI DIN TOATE TAUILI., UNI*l VA * întreprinderea de prefabricate din beton — Craiova: noi loturi de elemente pornesc spre șantiere AUTODOTAREA la nivelul șantierului Recenta adunare generală a salariaților șantierului 13—Go­vora al Trustului de instalații pentru industria chimică—Bucu­­­­rești a scos în evidență — in cadrul discuțiilor importanța economică purtate — a acțiu­nii de autodotare, precum și meritul colectivului șantierului, care se situează în fruntea uni­tăților de construcții-montaj de pe platforma chimică de la Rîmnicu Vîlcea in ceea ce pri­vește preocuparea față de aceas­tă problemă. In cadrul șantierului a fost organizat, cu două luni în ur­mă, un birou de autodotare — colectiv profesional­ obștesc, cu sarcina de a materializa propu­nerile salariaților privind do­tarea cu diverse scule și utilaje menite să ușureze munca, să îmbunătățească productivitatea, calitatea lucrări­lor și să contri­buie astfel la creșterea eficien­ței economice a activității. Pe baza planu­lui de muncă al biroului, o pri­mă măsură a constat în in­ventarierea lu­crărilor și ope­rațiilor ce se pre­tează la mecani­zări stabilindu-se — în același timp — lista temelor, re­zultate din propunerile sa­lariaților, a căror vare se impune în prima rezos­ur­gență, în repartizarea pe sala­riați a studierii și rezolvării di­verselor teme s-a urmărit an­trenarea în această muncă a tuturor cadrelor tehnice cu pregătire medie sau superioa­ră. Pînă în prezent au fost pro­puse 19 teme, dintre care 5 au fost realizate practic, în atelie­rul de producție secundară al șantierului, alte 4 se află în curs de execuție, iar 10 tema sunt în studiul colectivelor res­pective. Printre propunerile fă­cute se numără : dispozitivul de îndoit țevi la montajul apa­ratelor de măsură și control (maistrul Aurelian Ursescu), bancul de încercare pentru ra­diatoare, ventile, accesorii de încălzire și ventilație (propus de un colectiv al sectorului res­pectiv și realizat, în cadrul ate­lierului de producție secundară, de către lăcătușii Nicolae Po­pescu și Constantin Cîțea, sub conducerea maistrului Mihai Săndulescu), dispozitivul pentru efectuat — rapid și fără de consum de spirale Vidia — a găurilor pentru plantarea di­blurilor din PVC, metalice, d­e fibră etc. (recomandat de con­ducerea șantierului), dispoziti­vul de lucru la înălțime, care prezintă siguranță în timpul lu­crului, este ușor manevrabil și poate fi folosit în locuri greu accesibile — cote superioare, încăperi cu aglomerări de uti­laje tehnologice, terenuri deni­velate etc. (propus, de aseme­nea, de conducerea șantierului). Stadiul­­ proiectării, emiterii comenzilor și executării dispo­zitivelor propuse este analizat de biroul de autodotare, în ca­drul ședințelor sale periodice de lucru, stabi­lindu-se măsuri operative pentru definitivarea lor. In aceste ședințe se înregistrează propuneri lente, cum intere este — de pildă — cea privind echi­parea atelierului de producție se­cundară cores­punzător necesi­tăților de auto­dotare. La ședin­țele de lucru ale biroului de autodotare, în afară de membrii biroului sunt invi­tați și muncitori evidențiați — ca șefii de echipă Ion Oncel și Nicola Tolaghici, a căror con­tribuție la finalizarea propune­rilor este deosebit de valoroasă Pentru viitor se preconizează lărgirea cercului cu participanți din rîndul muncitorilor instala­tori. Urmînd cu deosebit interes indicațiile prețioase ale condu­cerii superioare a partidului privind punerea în valoare spiritului creator, a competenței­­ și experienței oamenilor, colec­tivul de muncă al șantierului 13—Govora privește cu seriozi­tate și simț de răspundere ac­țiunea de autodotare, cu men­talitatea nouă a producătorilor care se simt adevărații proprie­tari ai mijloacelor de producție pe care le realizează. Alexandru DUMITRU tehnician la șantierul 13—Go­vora al T.I.I.Gh.R. O FORMA OBȘTEASCA DE STIMULARE ȘI ORIEN­TARE A INIȚIATIVEI, PRIN CARE OAMENII MUNCII ÎȘI MANIFESTĂ CONȘTIIN­ȚA DUBLEI LOR CALITĂȚI — DE PRODUCĂTORI ȘI PROPRIETARI AI MIJLOA­­CELOR DE PRODUCȚIE — Mi-a călcat pe nervi cazul ăsta, cu Finte­­șan. De săptămîni de zile mă țin de om, ba cu binele și frumosul, ba cu vorbe mai tari. Prima dată cînd l-am prins fără cască de protec­ție, l-am luat deo­parte și l-am pre­­lucrat : — Bine, frate, vrei să te nenorocești, să-ți lași copiii orfani ? — Păi nu, că n-am copii, abia am ieșit din ar­mată. — Da’ cas­ca de ce n-o porți ? — E cald, tovarășe, fierb creierii... —. Las’ că n-o fi așa, ceilalți chiar um­blă toți cu casca și nu se mai plîng ! Credeam că l-am convins. "7­­ ’S De zece lei compasiune dar după cîteva zile îl văd iar cu capul gol. Iar prelucrare, iar dis­cuție... Acum o săptămînă l-am găsit a treia oară în defect. Și l-am ars. O sută de lei amendă. Mamă­­doamne, ce scan­dal a făcut! Că de ce, că ce drept am, că el n-a mai auzit de așa ceva... L-am lă­murit, dar nu l-am iertat. Și după asta, ce-mi aud urechile ? Că s-au găsit în brigadă zece f­î­s­o­t­i­m­i, de-au pus fiecare cîte zece lei, să-i acopere Așa că a paguba ieșit Fințeșan cu capră sus — și fără cască. — Cum, tot fă­ră cască ? — Tot fără. Ba acum e cu ban­daj. Căci ieri a căzut de sus o bu­cată de scîndură și i-a șters scă­­fîrlia, cu piele cu tot. Să văd din ce o să-și mai lase chică. Iar filotimii, binevoitorii, sim­­țindu-se pe semne cu musca pe­ cască, au mai­­ strîns cîte trei lei și i-au trimis flori la spital. Dar nu se duc să-l vadă .Le e rușine... Emil STERESCU

Next