Constructorul, august 1971 (Anul 23, nr. 32-35)
1971-08-07 / nr. 32
ing. Ștefan DIMA, adjunct al ministrului construcțiilor industriale La ordinea zilei: Angajamentul de devansare a punerilor in funcțiune — După cum s-a relatat la gazeta noastră, în ședința comună din iulie a Colegiului ministerului și a Comitetului de partid din M.C. Ind., s-a stabilit un angajament important al Ministerului Construcțiilor Industriale — anume, ca 35 de capacități de producție, cu termene planificate de punere în funcțiune în ultimul trimestru al anului, să fie terminate derente în trimestrul III. Ce constau stat la baza formulării lui ? — Este bine cunoscut ce însemnătate are, pentru creșterea eficienței economice a investițiilor, devansarea punerii lor în funcțiune; prin intrarea mai devreme în circuitul productiv a noilor capacități se pun la dispoziția economiei naționale cantități suplimentare de produse, se accelerează atingerea parametrilor proiectați, se recuperează mai repede fondurile investite. Progresele constante pe care unitățile ministerului nostru le-au realizat în ce privește organizarea și tehnologia lucrărilor, creșterea gradului de industrializare a acestora oferă posibilități de scurtare a duratei de execuție pe care, potrivit indicațiilor conducerii de partid și de stat, suntem datori să le folosim din plin. Pe de altă parte, Colegiul ministerului și Comitetul de partid, analizînd rezultatele din semestrul I și sarcinile ce ne revin în a doua jumătate a anului, au ajuns la concluzia că vîrful pe care planul punerilor în funcțiune îl prezintă în trimestrul IV trebuie atenuat cit mai sensibil, deoarece experiența din alți ani ne-a arătat că o asemenea concentrare a predărilor implică serioase dereglări în ritmicitatea procesului de producție, solicită inegal efectivele de muncitori de diferite specialități, poate duce la neglijarea lucrărilor în continuare — toate acestea, cu efecte negative asupra realizării sarcinilor privind productivitatea, calitatea, prețul de cost și chiar cu riscuri asupra respectării unor termene. Angajamentul nostru exprimă deci, deopotrivă, interesele generale ale statului și cele ale colectivului fiecărei unități în parte. — Cum a fost determinată lista celor 35 de capacități a căror punere în funcțiune urmează să fie devansată, din trimestrul IV în trimestrul III ? — Colectivele de specialiști, din partea ministerului nostru și a titularilor de investiții, au analizat la fața locului stadiul lucrărilor la toate capacitățile și obiectivele programate pentru ultimul pătrar al anului, stabilind concret problemele, a căror rezolvare, condiționează posibilitatea punerii lor în funcțiune mai devreme. Pentru fiecare din ele s-au înscris, în fișe, sarcinile ce revin constructorului și beneficiarului. Analiza acestor elemente în colectivul de conducere al M.C. Ind. a permis să se acționeze, în mod operativ și organizat, pentru asigurarea resurselor necesare. Trebuie să precizez că noi considerăm ca minimă cifra de 35 de capacități și că, avînd în vedere și unele condiționări pe care constructorul nu le stăpînește direct, urmărim urgentarea lucrărilor la un număr mult mai mare, de 54 de capacități. Este nu numai o marjă de siguranță, ci un examen al capacității noastre, de la aparatul central ministerului pînă la fiecare din canaltierele solicită respective. Un examen care o maximă concentrare de masă a eforturilor. De altfel, conducerea M.C. Ind. a dat indicația ca reprezentanții ministerului care participă, în perioada actuală, la adunările generale ale salariaților să sprijine problemele orientarea dezbaterilor spre legate de realizarea depășirea acestui angajament, cumși pletat cu acela de a lichida în trimestrul III toate punerile în funcțiune replanificate din 1970. — Ne aflăm la jumătatea trimestrului. Cum apreciați stadiul realizării angajamentului ? — El a și început să se înfăptuiască. Iată câteva exemple. La I.A.S.Buftea, ferma avicolă de reproducție cu 25 000 de locuri pentru tineret, planificată în noiembrie, a fost pusă la dispoziția beneficiarului, pentru populare. S-au terminat lucrările la Uzina mecanică de utilaj chimic București, unde producția va putea începe pe măsură ce beneficiarul își va crea condițiile. (Menționez că unele investiții cu termen în ultimul trimestru au fost puse parțial în funcțiune încă în prima jumătate a anului — de pildă instalația de carton ondulat de la Ghimbav și secția de pompe U.P.R.U.C.—Făgăraș, antiacide de la realizate de Trustul Brașov. de construcții industriale — Stadiul execuției și cel al asigurării cu utilaje oferă condiții pentru scurtarea prevăzută a termenelor la o serie de capacități — integrale sau parțiale — de la „Anticorozivul“—București (pompe anticorozive și robinete), „Azur“—Timișoara (emulgători fitofarmaceutici), Fabrica de rulmenți—Birlad, întreprinderea mecanică—Suceava (polizoare și mașini de găurit), țesătoria de mătase „Victoria“ din Iași, fabrica de sticlărie „Victoria muncii“ de la Poiana Codrului, dezvoltarea întreprinderii de utilaje și piese de schimb și interviu consemnat de Dorin CONSTANTINESCU (Continuare in pag. a 2-a) A*ul XXM sufifoare 7 august 1971 Redacția și administrația : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 BERCENI, cartierul-oraș și baza sa industriala Cind încerci să prezinți cartierul bucureștean Berceni-Sud, cu blocurile sale elegante înșirate pe aleile înverzite, cu impresionanta sa platformă industrială, cu viața sa trepidantă, ești ispitit să evoci anii cind aceste terenuri găzduiau, din cinci în cinci, doar culturile agricole. Dar procesul de metamorfozare nu-i încă un act împlinit. Prezența statornică a constructorilor în această zonă, a cărei explozivă acțiune a început în anii trecutului cincinal, nu-i de loc întîmplătoare. Un cartier cu o populație cît a unui oraș mijlociu, cu propria sa bază industrială... Vorbind despre șantier, despre lucrările de mare tehnicitate pe care le execută aici constructorii de la I.C.S.I.M., ing. Iulian Sandu, inginer-șef adjunct al șantierului, inserează aproape fără să vrea _ și evenimente din activitatea de mașini grele: ,tiți, cind Uzinei s-a turnat marele rotor pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier...“ Pe undeva, străduințele constructorilor se îngemănează cu cele ale metalurgiștilor. De fiecare dată după ce hala a fost încheiată, după ce agregatele au fost probate, primii pleacă, ceilalți vin. Metalurgiștii stăpînesc instalațiile, utilajele, agregatele de mare randament de la oțelăria electrică, de la modelărie, de la forjă, de la turnătorie, de la standul de echilibrare și supraturare, pavilionul de proiectări și cercetări. La rîndul lor, constructorii știu toate articulațiile acestor clădiri, tainele fundațiilor masive de betonlabirintul rețelelor de alimentare cu energie, cu apă. Aflăm aici meseriași de șantier care n-au schimbat locul de muncă de opt ani: trăiesc in căminele întreprinderii și muncesc, pe platformă din 1961. Fiecare an s-a încheiat cu realizarea unei producții de circa o sută de milioane de lei, și aproape constant în fiecare an industria constructoare de mașini a mai primit câte o nouă capacitate, de multe ori înainte de termenul planificat. Ne gindim la sudorul Vasile Nicolae, fierar-betonistul Gheorghe Rădulescu, montorul Mircea Murgan, maiștrii Gheorghe Popescu, Vinicu Stănescu, Marcel Stoian, inginerii Constantin Oancă, Iulian Grid... De numele fiecăruia se leagă fie o performanță de hărnicie, fie depășirea cu succes a unor dificultăți tehnice. Și au fost destule „Cind am citit prima dată niște proiecte de fundații — ne spune ing. Iulian Sandu — am zimbit la «pretenția de a respecta, la turnări masive de betoane, unele toleranțe de ordinul milimetrilor. Ei bine, pină ne-am convins cu toții nu la urmă, numai că exigența era întru totul justificată, dar și că ea poate fi respectată...“ " Acum, în atenția generală se află hala de turboagregate, care se întinde pe o suprafață de 6 hectare ! Termen , 1972, dar încă de pe acum unele compartimente au și fost predate beneficiarului. Parțial au fost predate, de asemenea, hala de tratament termic secundar, hala de degroșare. Volumul investițiilor de pe această platformă, satisfacerea rapidă a nevoilor imperioase de dezvoltare a industriei constructoare de mașini, a economiei naționale au reclamat sporirea capacității de lucru a marelui șantier. De aceea, bună parte din obiectivele noi au fost preluate de Trustul de construcții industriale—București, care, pînă acum, și-a „pus semnătura pe hala pereți-membrană — unde binecunoscuta uzină cand execută, printre altele, „subelemente pentru cazane de mare capacitate, pe halele mecano-sudură, sculărie și diverse magazii, ateliere și utilități. „In doi ani și jumătate — face o socoteală sumară ing. T. Davidsohn, inginer-șef adjunct al șantierului — am executat lucrări in valoare de circa 250 milioane de lei. Și avem încă atîtea de făcut..." Te pierzi printre halele imense, în care metalul se supune cuminte mașinilor prelucrătoare și îndeminării oamenilor. Te pierzi prin puzderia de clădiri trainice, aflate în pragul definitivării, magazia centrală, anexe tehnologice și sociale ale halelor pereți-membrană și mecano-sudură, și atîtea alte obiective și rețele știute numai de constructori. Investiția pe care o execută aici colectivul condus de Gheorghe Vasilescu n-a intrat încă în circuitul productiv. Potrivit planificării, uzina de mașini și utilaje pentru chimie ar trebui să intre în funcțiune, cu prima capacitate anuală de 560 t piese de schimb, la sfîrșitul acestui an. Șantierul: Adrian CÎMPEANU (Continuare în pag. 4) AGUST 1944 - 1971 Complexul avicol de la Galați. Aici, întreprinderea de construcții agrozootehnice din localitate pregătește punerea in funcțiune a ultimei capacități, de 450 000 locuri, La Fabrica de geamuri Scăeni „Partea leului“ din cei 700 000 mp de geam laminat peste pianul anual Avînd cea mai mare capacitate de producție a geamului laminat din întreg sectorul, este firesc ca Fabricii de geamuri din Scăeni să-i revină realizarea celei mai importante părți din cei 700 000 mp, depășire a planului anual la acest produs care figurează în angajamentul Ministerului Industriei Materialelor de Construcții. Este o sarcină care onorează, dar și obligă în același timp. Cu aceste cuvinte, tehnicianul Jenned Mihai, șeful sectorului geam laminat al fabricii din Scăeni, exprima răspunderea cu care colectivul de aici privește îndeplinirea acestei obligații. Dotarea tehnică superioară a celor două linii de fabricație nu a diminuat cu nimic rolul oamenilor, ci dimpotrivă, s-a sporit. De aceea conducerea sectorului, maiștrii, birourile grupelor sindicale s-au străduit, nu fără folos, să dezvolte conștiința salariaților, să întroneze o strictă disciplină în muncă, să organizeze astfel producția incit capacitatea fiecăruia să fie cît mai bine folosită. Intrarea în funcțiune, la sfîrșitul anului trecut, a celei de-a doua linii de geam laminat a ridicat cu acuitate problema formării personalului care s-o deservească, dar a creat și posibilități sporite de obținere a unor cantități suplimentare de produse, prin devansarea graficului de atingere a parametrilor proiectați. Procedeul cunoscut, de a repartiza noii angajați pe lîngă muncitorii mai vechi, cu calificare superioară și exemplu de conștiinciozitate și disciplină — aplicat cu consecvent Traian MUSTACESCU (Continuare în pag. 4) PRIN MUNCĂ, PENTRU MUNCĂ Trecind mereu și mereu în revistă multiplele idei de o excepțională însemnătate cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta Consfătuire de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei, sunt puternic impresionată de grija secretarului general al partidului nostru față de creșterea tinerei generații, față de educația socialistă, patriotică a acesteia. In procesul de formare a cadrelor de mîine, școala profesională dispune de multiple căi de a transmite cunoștințe, de a crea tinerilor deprinderi practice, dar eforturile întreprinse în aceste direcții nu-și ating pe deplin scopul decît atunci cînd instruirea este armonios împletită cu strădania de a asigura elevilor o educație corespunzătoare, de a cultiva în ei idealul nobil al muncii perseverente, conștiința socialistă, răspunderea pe care o poartă față de dezvoltarea multilaterală a țării. Un tînăr care nu cunoaște prin ce sacrificii s-a ajuns ca astăzi să se bucure de minunate condiții de instruire, nu va putea înțelege niciodată așa cum trebuie obligația morală ce-i revine, de a contribui la înflorirea patriei socialiste. Iată de ce școala trebuie să vegheze permanent ca în procesul de instruire, tînăra generație să deprindă profund a iubi munca, a respecta pe cei ce muncesc, a ști să lupte pentru învingerea greutăților. Conștiente de aceste mari răspunderi, sub îndrumarea organizației de partid, cadrele didactice din școala noastră — colaborînd cu organizația U.T.C. — acordă o mare atenție educării elevilor în spiritul muncii creatoare, al dragostei față de profesia aleasă, încă din primele zile de școală slovi din anii întîi de studii, însoțiți de maiștri instructori și profesorii de tehnologia meseriei, sunt duși să viziteze mari întreprinderi din industria materialelor de construcții, pentru a lua un contact direct cu muncitorii experimentați, cu pieseria aleasă. Concomitent cu lecțiile teoretice, elevii sunt îndrumați să execute diverse lucrări utile (dale pentru pavaje, jardiniere, suporturi pentru ghivece de flori ș.a.), care pe de o parte contribuie la dezvoltarea bazei materiale a școlii, iar pe de altă parte dezvoltă la tineri dragostea pentru activitatea practică, sentimentul și mîndria utilității sociale. S-au realizat astfel și lucrări complexe, ca amenajarea și utilarea unui laborator pentru automatizări, a unui atelier de practică pentru instruirea electricienilor, construirea unui depozit de materiale etc. Corelate cu alte forme educative, aceste practici încetățenite la noi fac ca la terminarea cursurilor, marea majoritate a absolvenților — prezentîndu-se la locurile de muncă unde au fost repartizați — să se încadreze ușor în colectivele de muncă ale întreprinderilor. Educația în procesul muncii este consistent sprijinită prin dezbaterile ce au loc la orele de dirigenție, ca și prin organizarea judicioasă a activității extrașcolare, prin care căutăm să cultivăm și să dezvoltăm la viitorii muncitori trăsăturile ce caracterizează omul înaintat al societății noastre i dragostea nețărmurită pentru partid și patria socialistă, dragostea pentru muncă, spiritul de abnegație, cinstea, spiritul de întrajutorare tovărășească. Acțiunile, manifestările organizate de noi au dus la o cunoaștere mai profundă a luptelor desfășurate — sub conducerea partidului — de poporul nostru, de clasa muncitoare pentru înfăptuirea idealului de libertate națională și socială, pentru făurirea orînduirii socialiste. Festivitatea de sărbătorire a zilei de 24 Ianuarie — Unirea principatelor, concursurile de poezii în cinstea zilei de 8 Mai, vizitarea localităților, muzeelor și caselor memoriale ce vorbesc despre trecutul de luptă al poporului, participarea la acțiuni de muncă patriotică au intrat în practica tradițională a școlii noastre. Studierea programului clarvăzător și mobilizator de educație comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, adoptat pe baza propunerilor tovarășului Nicolae Ceaușescu ne dezvăluie cu tărie necesitatea intensificării acestor preocupări. Căci nu putem considera că ne-am făcut pe deplin datoria, câtă vreme mai sunt — foarte puține, totuși mai sunt — cazuri de elevi care nu au grijă de avutul școlii, care absentează de la practica în producție, care nu se prezintă la întreprinderile unde au fost repartizați după absolvire. Ca expresie a deplinei noastre adeziuni față de măsurile de excepțională însemnătate pentru dezvoltarea pe mai departe a societății noastre, aș menționa un fapt plin de semnificație: deși marea majoritate a cadrelor noastre didactice se aflau în concediu, îndată după publicarea în presă a expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu s-au prezentat din proprie inițiativă la școală, pentru ca, împreună cu organizația de partid și conducerea școlii, să ia parte la elaborarea planului de măsuri menite să ducă la traducerea în viață a indicațiilor de excepțională însemnătate trasate de partid. Sîntem ferm convinși că prin adoptarea complexului de măsuri propuse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, educația comunistă în școală va căpăta un rol cu mult mai activ, va avea o înrîurire și mai mare asupra pregătirii tinerei generații, prof. Vera TCACIUC director adjunct la Grupul școlar de materiale de construcții — București Școala profesională e datoare nu numai să imprime cunoștințe, ci și să formeze caractere in întîmpinarea măreței sărbători M. C. Ind.: in 7 luni, 56,5 % din planul anual Apropierea zilei de 83 August, măreața aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist, este marcată pe șantierele Ministerului fracțiilor Industriale prin noi Consuccese în întrecerea socialistă. In 7 luni, ministerul a realizat 56,5% din planul anual al producției de construcții-montaj, sarcinile la zi fiind depășite cu 8,7 procente Producția de c :m executată suplimentar reprezintă 148 milioane de lei. In această perioadă au fost puse în funcțiune integral sau parțial, 99 de capacități in industrie și agricultură, precum și alte obiective. Printre unitățile cu cele mai bune rezultate se numără Trustul de construcții industriale—municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (105,8% față de planul pe 1 luni ; 64,3% din planul anual), Centrala de lucrări de construcții agrozootehnice (105,1%, respectiv 62,4%), Trustul de instalații și montaj—București (105,1% ; 61,9%/s), Trustul de instalații montaj—Iași (106,8% pe 7 luni), Trustul de izolații pentru lucrări industriale — București (105,6% pe 7 luni), Trustul de construcții industriale — Ploiești (59,5% din planul anual). Planul de producție industrială pe luni al ministerului a fost îndeplinit in proporție de 104,8% (Centrala de producție industrială — București — 103,3%). PROLETARI DIN TOATE TAUILI., UNI*l VA * întreprinderea de prefabricate din beton — Craiova: noi loturi de elemente pornesc spre șantiere AUTODOTAREA la nivelul șantierului Recenta adunare generală a salariaților șantierului 13—Govora al Trustului de instalații pentru industria chimică—București a scos în evidență — in cadrul discuțiilor importanța economică purtate — a acțiunii de autodotare, precum și meritul colectivului șantierului, care se situează în fruntea unităților de construcții-montaj de pe platforma chimică de la Rîmnicu Vîlcea in ceea ce privește preocuparea față de această problemă. In cadrul șantierului a fost organizat, cu două luni în urmă, un birou de autodotare — colectiv profesional obștesc, cu sarcina de a materializa propunerile salariaților privind dotarea cu diverse scule și utilaje menite să ușureze munca, să îmbunătățească productivitatea, calitatea lucrărilor și să contribuie astfel la creșterea eficienței economice a activității. Pe baza planului de muncă al biroului, o primă măsură a constat în inventarierea lucrărilor și operațiilor ce se pretează la mecanizări stabilindu-se — în același timp — lista temelor, rezultate din propunerile salariaților, a căror vare se impune în prima rezosurgență, în repartizarea pe salariați a studierii și rezolvării diverselor teme s-a urmărit antrenarea în această muncă a tuturor cadrelor tehnice cu pregătire medie sau superioară. Pînă în prezent au fost propuse 19 teme, dintre care 5 au fost realizate practic, în atelierul de producție secundară al șantierului, alte 4 se află în curs de execuție, iar 10 tema sunt în studiul colectivelor respective. Printre propunerile făcute se numără : dispozitivul de îndoit țevi la montajul aparatelor de măsură și control (maistrul Aurelian Ursescu), bancul de încercare pentru radiatoare, ventile, accesorii de încălzire și ventilație (propus de un colectiv al sectorului respectiv și realizat, în cadrul atelierului de producție secundară, de către lăcătușii Nicolae Popescu și Constantin Cîțea, sub conducerea maistrului Mihai Săndulescu), dispozitivul pentru efectuat — rapid și fără de consum de spirale Vidia — a găurilor pentru plantarea diblurilor din PVC, metalice, de fibră etc. (recomandat de conducerea șantierului), dispozitivul de lucru la înălțime, care prezintă siguranță în timpul lucrului, este ușor manevrabil și poate fi folosit în locuri greu accesibile — cote superioare, încăperi cu aglomerări de utilaje tehnologice, terenuri denivelate etc. (propus, de asemenea, de conducerea șantierului). Stadiul proiectării, emiterii comenzilor și executării dispozitivelor propuse este analizat de biroul de autodotare, în cadrul ședințelor sale periodice de lucru, stabilindu-se măsuri operative pentru definitivarea lor. In aceste ședințe se înregistrează propuneri lente, cum intere este — de pildă — cea privind echiparea atelierului de producție secundară corespunzător necesităților de autodotare. La ședințele de lucru ale biroului de autodotare, în afară de membrii biroului sunt invitați și muncitori evidențiați — ca șefii de echipă Ion Oncel și Nicola Tolaghici, a căror contribuție la finalizarea propunerilor este deosebit de valoroasă Pentru viitor se preconizează lărgirea cercului cu participanți din rîndul muncitorilor instalatori. Urmînd cu deosebit interes indicațiile prețioase ale conducerii superioare a partidului privind punerea în valoare spiritului creator, a competenței și experienței oamenilor, colectivul de muncă al șantierului 13—Govora privește cu seriozitate și simț de răspundere acțiunea de autodotare, cu mentalitatea nouă a producătorilor care se simt adevărații proprietari ai mijloacelor de producție pe care le realizează. Alexandru DUMITRU tehnician la șantierul 13—Govora al T.I.I.Gh.R. O FORMA OBȘTEASCA DE STIMULARE ȘI ORIENTARE A INIȚIATIVEI, PRIN CARE OAMENII MUNCII ÎȘI MANIFESTĂ CONȘTIINȚA DUBLEI LOR CALITĂȚI — DE PRODUCĂTORI ȘI PROPRIETARI AI MIJLOACELOR DE PRODUCȚIE — Mi-a călcat pe nervi cazul ăsta, cu Finteșan. De săptămîni de zile mă țin de om, ba cu binele și frumosul, ba cu vorbe mai tari. Prima dată cînd l-am prins fără cască de protecție, l-am luat deoparte și l-am prelucrat : — Bine, frate, vrei să te nenorocești, să-ți lași copiii orfani ? — Păi nu, că n-am copii, abia am ieșit din armată. — Da’ casca de ce n-o porți ? — E cald, tovarășe, fierb creierii... —. Las’ că n-o fi așa, ceilalți chiar umblă toți cu casca și nu se mai plîng ! Credeam că l-am convins. "7 ’S De zece lei compasiune dar după cîteva zile îl văd iar cu capul gol. Iar prelucrare, iar discuție... Acum o săptămînă l-am găsit a treia oară în defect. Și l-am ars. O sută de lei amendă. Mamădoamne, ce scandal a făcut! Că de ce, că ce drept am, că el n-a mai auzit de așa ceva... L-am lămurit, dar nu l-am iertat. Și după asta, ce-mi aud urechile ? Că s-au găsit în brigadă zece fîsotimi, de-au pus fiecare cîte zece lei, să-i acopere Așa că a paguba ieșit Fințeșan cu capră sus — și fără cască. — Cum, tot fără cască ? — Tot fără. Ba acum e cu bandaj. Căci ieri a căzut de sus o bucată de scîndură și i-a șters scăfîrlia, cu piele cu tot. Să văd din ce o să-și mai lase chică. Iar filotimii, binevoitorii, simțindu-se pe semne cu musca pe cască, au mai strîns cîte trei lei și i-au trimis flori la spital. Dar nu se duc să-l vadă .Le e rușine... Emil STERESCU