Constructorul, septembrie 1971 (Anul 23, nr. 36-39)
1971-09-04 / nr. 36
f 7 s* (1130) Anul XXIII simbátá 4 septembrÎQ 1971 4 pagini 25 bani Redacția și administrația : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 TREI MII DE OAMENI cuprinși într-un amplu program de activitate politico-educativă ȘANTIERUL COMPLEXULUI HIDROENERGETIC DE PE SOMEȘ. Peste trei mii de oameni, ajutați de numeroase utilaje moderne, găuresc munții, deviază cursul apelor, înaltă stăvilare, pentru ca in final — anul 1975 — potențialul energetic al țării să sporească cu o capacitate de 265 MW. Zi de zi, ei își exprimă prin fapte hotărirea de a depune toate eforturile, energia și pasiunea pentru realizarea sarcinilor încredințate in acest peisaj, al amplelor prefaceri, dar și al marilor răspunderi, o discuție despre munca politico-educativă desfășurată printre constructori capătă o semnificație aparte. „Poate la nici un alt loc de muncă nu găsești atîta diversitate de oameni ca pe șantiere — ne spune Vasile Sucală, președintele comitetului sindicatului de la Grupul de șantiere Someș — Gilău al întreprinderii de construcții hidroenergetice — București. — Aici vin oameni din toate colțurile țării, cu diferite concepții și mentalități. De aceea, în munca politică și cultural-educativă trebuie să ținem seama de această realitate concretă. Și trebuie să mărturisim că nu e deloc ușor. După Congresul U.G.S.R., dar mai ales studiind în profunzime amplul program de educare marxist-leninistă, revoluționară, înfățișat în mod strălucit în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru cu activul de partid, din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, noi am înțeles că trebuie să îmbunătățim activitatea de informare politică și de educare, mai ales la nivelul grupelor sindicale, acolo unde viața ridică mereu noi probleme. O atenție mai mare am acordat și acordăm sudării colectivelor de muncă, dezvoltării dragostei și mîndriei pentru meseria de constructor, ridicării nivelului de pregătire politică și profesionala, trezirii responsabilității tuturor constructorilor pentru munca lor și a celor din jur. Dar, pentru aceasta trebuie mai întîi să cunoști concret omul, cu gîndurile și năzuințele lui, cu greutățile și bucuriile sale. Iată de ce una din recentele hotăriri luate de comitetul nostru a fost da a sta mai mult în mijlocul oamenilor, la cantine, la dormitoare, la locurile lor de muncă“. Din discuțiile pe care le-am avut cu diferiți muncitori, organizatori ai grupelor sindicale, maiștri și ingineri, mi-am dat seama că vorbele președintelui au o acoperire faptică. Lucrul ce mi se pare deosebit de important este preocuparea pentru ridicarea rolului grupelor sindicale în educarea și informarea oamenilor, în discutarea principalelor probleme ale colectivelor de muncă, în accentuarea spiritului critic și autocritic și promovarea unei poziții ferme, combative, împotriva celor care-și permit să se abată de la normele de conviețuire socială, de la disciplina și rigorile etice proprii societății socialiste. Dezbaterea unor documente de partid, de sindicat, a unor proiecte de legi în majoritatea grupelor sindicale, prezentarea unor scurte informări politice (în grupele de la casa vanelor și galeria de fugă), punerea în discuția colectivului a modului cum oamenii întrețin și folosesc utilajele (grupa de la Someșul Rece), luarea unei atitudini ferme împotriva celor care nu respectă normele de tehnica securității muncii (grupa sindicală de la lotul nr. 5) — sunt doar cîteva exemple în acest sens. „Noi manifestăm multă grijă și atenție pentru rezolvarea unor probleme de muncă, de ordin social sau personal ale oamenilor, dar sîntem totodată intransigenți față de cei care nu respectă colectivul, care dau dovadă de indisciplină. Iată de ce grupa noastră sindicală — este vorba de grupa de la barajul Tarnița — a cerut hotărît scoaterea din grupă și de pe șantier a minerului Petru Pașca, pentru absențe nemotivate repetate și sfidare la adresa colectivului“ — ne relatează maistrul Aurel Vida. De la comitetul sindicatului și din discuțiile avute cu oamenii, am aflat că munca politico-educativă nu se rezumă numai la nivelul grupelor sindicale. Pe șantier s-au organizat în acest an, și mai cu seamă în ultima perioadă, diferite conferințe privind politica internă și externă a partidului și statului nostru, simpozioane pe teme din domeniul științei și culturii, precum și unele dezbateri publice pe teme moral-cetățenești la care au fost invitați să prezinte expuneri activiști de partid, cadre didactice, juriști. Serile cultural-artistice dedicate fruntașilor în întrecere, organizate la șantierul II Mărișelu; întîlnirea tinerilor de la barajul Tarnița cu maistrul miner Aurel Vida, care are peste 20 de ani de muncă pe șantierele hidroenergetice, și alte acțiuni asemănătoare au constituit momente emoționante, cu puternice efecte educative, mai ales pentru cei veniți pentru prima dată pe șantier. Ele au darul să sudeze colectivele, să dezvolte dragostea pentru această muncă, să lege pentru totdeauna marile familii de constructori. Dumitru CALEN (Continuare în pag. a 4-a) ANGAJAMENT SUPLIMENTAR In primele opt luni din 1971, colectivele din întreprinderile Centralei industriale de prefabricate din beton au realizat o producție globală suplimentară în valoare de 46 milioane de lei, cu 5,3 milioane mai mult decît angajamentul anual. Recenta adunare generală a reprezentanților salariaților din întreprinderile C.I.P.B. exprimînd patriotismul celor ce lucrează acest sector, a hotărît ca pînă în sfîrșitul anului să se realizeze la producție suplimentară de încă 8 o milioane de lei. Fiecare zi ce trece apropie, pe șantierul Combinatului de materiale de construcții Cîmpulung (jud. Argeș), ziua pornirii producției la fabrica de ciment. Mereu se deschid noi fronturi de lucru la montaje. In fotografie : muncitori din echipa lui Florin Covaci, de la Trustul de instalații și montaj București, montînd răcitorul-grătar pe platforma de coacere a primei linii tehnologice. (Foto : Filip PĂSCALUȚA, corespondent) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, CINȚI-VA I In cadrul lucrărilor de dezvoltare a I.A.S. „30 Decembrie“ (jud. Ilfov), Întreprinderea de construcții agrozootehnice — București execută un însemnat volum de investiții, unele obiective avînd scadență în cursul acestui an. Este vorba de cele 10 ha de sere, cu pereți și stîlpi metalici livrați de bucureșteartă „Metalica“. • uzina Stadiul lucrărilor este destul de avansat și, după cum ne-a relatat ing. Ilie Nicola, șeful șantierului, sunt perspective certe ca 3 din cele 7 sere să fie predate in devans, adică la 30 septembrie. Celelalte — la 30 noiembrie, potrivit termenului stabilit. Constructorii și lucrătorii de la Trustul de instalații-montaje București sunt în stare să facă față acestei sarcini, dar ritmicitatea activității lor este condiționată de alți factori. Să zicem că întreprinderea „Metalica“ va livra în termen util pereții laterali pentru serele 8, 9, 10 și 11. Iată însă că beneficiarul n-a rezolvat încă toate problemele legate de asigurarea instalațiilor de automatizare — și nici problema cazanelor de la uzina H Mana „Vulcan“. „In privința aceasta — își exprima îngrijorarea ing. Hie Nicolae avem doar unele vagi promisiuni. Or, fără echipamente de automatizare nu pot fi predate noile sere. Mai mult, lipsa cazanelor în stare să asigure căldură (și care ar trebui să sosească cel tîrziu la 1 octombrie) împiedică montarea geamurilor la acoperiș. Așa că...“ Noua fabrică de conserve din legume de la același complex nu ridică, deocamdată, probleme. Investiția, abia atacată, se află la fundații. Constructorii au însă planuri ambițioase. Cum de pe acum au fost realizate circa 50o/o din paharele de fundații și au fost turnați o bună parte din stîlpii halei, șantierul trage nădejde ca pînă la lăsarea frigului să ridice structura de rezistență, să monteze elementele de acoperiș (grinzile de 18 m vor începe să sosească de la I.P. „Progresul“ la 20 septembrie) și, cu unele închideri provizorii, cu încălzire prin simpla racordare la centrala termică existentă, să poată asigura, la interior, continuarea activității șantierului. Fără îndoială îndeplinirea dezideratului ar însemna un succes. (A.Z.) Serele nu înseamnă doar pereți și acoperiș... Prima dată am auzit de Institutul de calcul pentru cibernetică în construcții din Sofia, în timp ce vizitam șantierul Uzinei deoparte pentru măsurat temperatura, din Ruse. Constructorii de aici întrețin vechi și strînse legături cu cercetătorii sofiați, ei fiind primii In R. P. Bulgara care, pe baza acestei colaborări, au trecut la organizarea și conducerea șantierelor cu ajutorul metodei „drumul critic“. Rezultatele bune pe care le-au obținut în scurtarea duratei de execuție i-au determinat să încerce să lărgească permanent sfera de aplicare a metodelor matematice moderne în viața șantierelor. Blagoi Nikolov, inginerul-șef al institutului, mi-a vorbit despre istoria dezvoltării acestuia și despre cele mai recente preocupări ale colectivului său. înființat în anul 1964 ca centru de cercetări și calcul pentru construcții, el și-a văzut sarcinile sporind atît de repede, incit în 1966 s-a impus trecerea la o nouă formă de organizare. Astăzi, Institutul de calcul pentru cibernetică In construcții din Sofia se ocupă de patru mari probleme: automatizarea proiectării, sisteme automatizate de conducere în: construcții, probleme economice în domeniul construcțiilor și optimizarea sistematizării teritoriale. Limbajul pe care îl folosesc cercetătorii în cibernetică are o anumită savoare și merită să încerci să-i pătrunzi înțelesurile. Mi s-a vorbit, de pildă, despre așa-numitele „pachete de programe“ pregătite de cercetătorii institutului pentru cai(Continuare în pag. a 2-a) „PACHETE“ DE PROGRAME PENTRU CONDUCEREA AUTOMATIZATĂ A ȘANTIERELOR Corespondență din Sofia, de la Constantin AMARIȚEI im\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\v\m n\v\\\\\mã\\\mã\\\\\\\\\\\m i VACANȚA - SESIUNE A MUNCII PATRIOTICE Înflăcărată chemare a studenților din tabăra de la Izvorul Mureșului, de a face din vacanță o sesiune a muncii patriotice, a avut un larg ecou in toată țara. Mii de tineri studenți s-au înrolat în brigăzi de muncă patriotică, devenind ajutoare de nădejde ale constructorilor de pe diverse șantiere. Despre entuziasmul și elanul unei astfel de brigăzi, constituită din 120 de studenți, ne vorbea recent maistrul Nicolae Dobrovolski de la șantierul Institutului politehnic București. „După cîteva zile de muncă pe șantier, nu a mai fost necesară supravegherea, studenții încadrindu-se perfect in atmosfera și specificul muncii noastre“. Și spusele maistrului au fost întărite de rezultatele cu care brigada și-a încheiat activitatea. Zilele trecute, brigada de studenți și-a încheiat lucrul. Cu fețele arse de soare, cu brațele mai voinice și, mai cu seamă, cu satisfacția rezultatelor obținute, cei 120 de tineri vor purta o amintire plăcută zilelor petrecute alături de constructori. Ei știu acum mai bine să prețuiască și să respecte munca, își înțeleg mai bine îndatorirea patriotică de a răsplăti poporul pentru condițiile de învățătură pe care le oferă. Sorin POSTOLACHE • Educarea elevilor In spiritul muncii industriale I Perfecționarea cunoștințelor și deprinderilor lor practice O contribuție substanțială la autodotarea școlilor Realizarea de produse utile economiei naționale Aceste caracteristici avantajoase ale activitații productive in școli, parte integrantă din pregătirea viitorilor muncitori calificați, au fost multilateral relevate cu prilejul dezbaterii la masa rotundă, pe care redacția noastră a organizat-o cu cadre din rețeaua de invățămînt profesional a Ministerului Industriei Materialelor de Construcții,• (în pag. a 2-a — relatarea discuțiilor). Succesele din primele opt luni ilustrează caracterul științific al planurilor trasate de partid M.C.IND. : 170 MILIOANE DE LEI PRODUCȚIE SUPLIMENTARA Ministerul Construcțiilor Industriale și-a îndeplinit planul de construcții-montaj pe primele 8 luni ale anului în proporție de 102,6%, înregistrînd o producție suplimentară în valoare de 170 milioane de lei. Cu excepția T.C.I.Timișoara, toate celelalte unități de execuție ale ministerului și-au realizat volumul de lucrări planificat pentru această perioadă, în frunte situîndu-se T.C.I.Constanța (106%) T.I.M.-Iași (105,6 la sută), T.I.M.-București (105,5%), C.L.C.A. (104,3%). Volumul lucrărilor executate în primele 8 luni de către M.C. Ind. reprezintă 67,4% din planul valoric pe 1971. Cu realizări peste media pe minister se prezintă I.C.A.-Galați (76,9%), trusturile de construcții industriale din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (73,3%), Constanța (72,3%), Iași (70,3%), Ploiești (69,8%), Cluj (68,4%) ș.a. La producția industrială planul pe 8 luni al M.C. Ind. a fost îndeplinit în proporție de 105%. M. I. M. C.: ÎNSEMNATE CANTITĂȚI DE MATERIALE PESTE PLAN Pe primele 8 luni ale anului, Ministerul Industriei Materialelor de Construcții a îndeplinit planul producției globale în proporție de 101,5%, iar la producția marfă — de 101,6% în această perioadă s-au realizat în plus î 8,2 milioane de cărămizi, peste 14,5 milioane blocuri de zidărie, 3700 mc de prefabricate din beton armat (din care 5000 mc panouri mari pentru blocuri de locuințe, 20 000 mp elemente de planșeu ș.a.), 416 mii mp geam tras, 1650 mii mp geam laminat, 150 mii mp plăci din azbociment, 104 mii cahle de teracotă, piese de schimb pentru industria materialelor de construcții în valoare de un milion de lei. C.E.I.b.-Fălticeni, pe șantierul fabricii de plăci aglomerate din lemn, pe care o execută Trustul de construcții industriale-municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu subantreprizele de specialitate Pe șantierele T. C. I. — Ploiești CU GÎNDUL LA CELE 130 DE ZILE PRODUCTIVE Fermentul care dinamizează în aceste zile activitatea constructorilor este dorința lor fierbinte de a da viață angajamentelor privind punerea în funcțiune mai devreme a cit mai multor obiective cu scadență in 1971. înalta răspundere pe care o simt lucrătorii șantierelor față de înfăptuirea programului de dezvoltare a economiei naționale elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. se reflectă în munca plină de abnegație, vi zivna și eroismul diurn. Fiecare zi smulsă duratei de execuție planificate înseamnă sporuri ale producției de bunuri materiale, menite să ridice pe trepte superioare nivelul de trai al oamenilor muncii din țara noastră, dau „înalta conștiință politică de care dovadă lucrătorii noștri — ne-a relatat Nicolae Marin, președintele sindicatului Trustului de construcții industriale-Ploiești — a ieșit cu pregnanță în evidență în adunările generale de partid, în adunările generale ale salariaților de la șantiere și pe trust, cu prilejul cărora s-au suplimentat angajamentele inițiale de devansare,a unor termene de punere în funcțiune și s-a exprimat unanima hotărîre de a lupta cu toată dăruirea pentru traducerea lor in fapt“. Noile capacități de producție de la Combinatul petrochimic Ploiești, Uzina de utilaj chimic Ploiești, I.A.S.Valea Călugărească și balastiera de la Tîrgșoru Nou vor fi racordate la circuitul economiei naționale cu 10—60 de zile înainte de termen. După alte succese asemănătoare, potrivit calculelor, pînă la sfîrșitul anului constructorii ploieșteni vor oferi, în total, beneficiarilor alte 130 de zile productive peste prevederi. Constructorii lotului nr. 2 de la șantierul Combinatului petrochimic Ploiești pare-se că s-au specializat in execuții rapide. Poate că de aceea ing. Dumitru Mușat, șeful lotului, se simte dator să amintească faptul că stația pilot de izopren a fost predată cu 30 de zile mai devreme, iar instalația de anhidridă maleică — cu 10 zile. Despre calitatea lucrărilor executate de constructori, de instalatorii și montorii de la T.I.I.C.-București și, respectiv, T.M.U.C.-București vorbește un alt fapt care merită să fie consemnat: instalația de anhidridă maleică a atins parametrii proiectați după numai o lună de zile ! Acum, în centrul atenției se află lucrările ce vor permite combinatului să-și sporească producția de polietilenă cu 8000 de tone pe an. Angajamentul lotului este asigurarea condițiilor ca evenimentul să poată avea loc cu 10 zile mai devreme. Posibilități de a-1 traduce în fapt sunt de pe acum create din partea constructorilor, care și-au cam isprăvit treburile. La rîndul lor, montorii și instalatorii sînt în așteptarea sosirii lli Adrian CÎMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) La I.A.S.-Valea Călugărească se pregătesc, printre altele, 70 de bazine care vor primi noua recoltă de struguri Vine vijelia! Cînd ești șofer tînăr, cînd arde in tine focul marilor curse și al demonstrațiilor de temeritate, cînd nervii zecilor de cai ,,putere ț din piciorul se urcă, apăsat pe pedala de accelerație, prin șira spinării, la cap, ca un coniac cinci stele — atunci șantierul e de sine. Acolo ești stăpîn. Nu tu milițian, nu tu semne, nu tu plictiseala asfaltului neted. Sui la volanul autobasculantei — și părea, voi muritori de rînd, că vă fac afiș ! Ai văzut filmul acela istoric, cu întrecerea de care romane ? Vax ! Să mă vezi pe mine ! Trece bolidul printre clădiri și utilaje, printre gropi și șanțuri. Saltă încărcătura, gem arcurile, urlă motorul, fug oamenii din cale ca potirnichile, iar eu alerg năpraznic în fruntea unui nor de praf. Păzea, dacsonul ? Vine n-auzi toreadorul, vine cascadorul, vine vijelia, vine viteazul ! Nu-mi sta în cale, că am opt tone. Nimic nu-mî rezistă. E a doua mașină ăsta. Prima am anul făcut o zob în cinci luni. Mamă-doamne, ce s-au crucii cînd am dus-o la reparație. „Cum ai rupt-o, bre, de nu ți-ai rupt și gîtul ?" Nu se există ruperea gîtului. Bâiatu' e as. Și are noroace. Uite-le aici, maimuțoiul de la parbriz, tranzistorul cu „melodia preferată" pe dreapta, pozele cu dame în bikini sus, pe plafon... Uite și stîlpul... Stîlpul ? De unde a răsărit ? Ce caută pe drum ? Ori nu-s eu pe drum ? Frînă. Viraj. Frină ! Uite, cade stîlpul , ba nu? cad eu , mamă, se răstoarnă mașina, se râs... Emil STERESCU ' v , - •% - -.f X, j., < / ,V 'v ' ' r