Constructorul, septembrie 1971 (Anul 23, nr. 36-39)

1971-09-04 / nr. 36

f 7 s* (1130) Anul XXIII simbátá 4 septembrÎQ 1971 4 pagini 25 bani Redacția și administra­ția : București 62, str. Grădina cu­ cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 TREI MII DE OAMENI cuprinși într-un amplu program de activitate politic­o-educativă ȘANTIERUL COMPLEXULUI HIDROENERGETIC DE PE SOMEȘ. Peste trei mii de oameni, ajutați de numeroase utilaje moderne, găuresc munții, deviază cursul apelor, înaltă stăvilare, pentru ca in final — anul 1975 — potențialul energetic al țării să sporească cu o capacitate de 265 MW. Zi de zi, ei își exprimă prin fapte hotărirea de a depune toate efor­turile, energia și pasiunea pentru realizarea sarcinilor încredințate in acest peisaj, al amplelor prefaceri, dar și al marilor răspunderi, o discuție despre munca politico-educativă desfășurată printre constructori capătă o semnificație aparte. „Poate la nici un alt loc de mun­că nu găsești atîta diversitate de oameni ca pe șantiere — ne spune Vasile Sucală, președintele comite­tului sindicatului de la Grupul de șantiere Someș — Gilău al între­prinderii de construcții hidroener­getice — București. — Aici vin oa­meni din toate colțurile țării, cu diferite concepții și mentalități. De aceea, în munca politică și cultu­­ral-educativă trebuie să ținem sea­ma de această realitate concretă. Și trebuie să mărturisim că nu e deloc ușor. După Congresul U.G.S.R., dar mai ales studiind în profunzime amplul program de educare mar­­xist-leninistă, revoluționară, înfăți­șat în mod strălucit în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru cu activul de partid, din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-edu­cative, noi am înțeles că trebuie să îmbunătățim activitatea de infor­mare politică și de educare, mai ales la nivelul grupelor sindicale, acolo unde viața ridică mereu noi probleme. O atenție mai mare am acordat și acordăm sudării colec­tivelor de muncă, dezvoltării dra­gostei și mîndriei pentru meseria de constructor, ridicării nivelului de pregătire politică și profesionala, trezirii responsabilității tuturor con­structorilor pentru munca lor și a celor din jur. Dar, pentru aceasta trebuie mai întîi să cunoști concret omul, cu gîndurile și năzuințele lui, cu greutățile și bucuriile sale. Iată de ce una din recentele hotăriri luate de comitetul nostru a fost da a sta mai mult în mijlocul oame­nilor, la cantine, la dormitoare, la locurile lor de muncă“. Din discuțiile pe care le-am avut cu diferiți muncitori, organizatori ai grupelor sindicale, maiștri și in­gineri, mi-am dat seama că vorbele președintelui au o acoperire fap­tică. Lucrul ce mi se pare deosebit de important este preocuparea pentru ridicarea rolului grupelor sindicale în educarea și informarea oameni­lor, în discutarea principalelor pro­bleme ale colectivelor de muncă, în accentuarea spiritului critic și au­tocritic și promovarea unei poziții ferme, combative, împotriva celor care-și permit să se abată de la normele de conviețuire socială, de la disciplina și rigorile etice pro­prii societății socialiste. Dezbaterea unor documente de partid, de sindicat, a unor proiecte de legi în majoritatea grupelor sindicale, prezentarea unor scurte informări politice (în grupele de la casa vanelor și galeria de fugă), punerea în discuția colectivului a modului cum oamenii întrețin și folosesc utilajele (grupa de la So­meșul Rece), luarea unei atitudini ferme împotriva celor care nu res­pectă normele de tehnica securității muncii (grupa sindicală de la lo­tul nr. 5) — sunt doar cîteva exem­ple în acest sens. „Noi manifestăm multă grijă și atenție pentru rezolvarea unor pro­bleme de muncă, de ordin social sau personal ale oamenilor, dar sîntem totodată intransigenți față de cei care nu respectă colectivul, care dau dovadă de indisciplină. Iată de ce grupa noastră sindicală — este vorba de grupa de la barajul Tar­­nița — a cerut hotărît scoaterea din grupă și de pe șantier a mine­rului Petru Pașca, pentru absențe nemotivate repetate și sfidare la adresa colectivului“ — ne relatează maistrul Aurel Vida. De la comitetul sindicatului și din discuțiile avute cu oamenii, am aflat că munca politico-educativă nu se rezumă numai la nivelul grupe­lor sindicale. Pe șantier s-au or­ganizat în acest an, și mai cu seamă în ultima perioadă, diferite conferințe privind politica internă și externă a partidului și statului nostru, simpozioane pe teme din domeniul științei și culturii, pre­cum și unele dezbateri publice pe teme moral-cetățenești la care au fost invitați să prezinte expuneri activiști de partid, cadre didactice, juriști. Serile cultural-artistice de­dicate fruntașilor în întrecere, or­ganizate la șantierul II Mărișelu; întîlnirea tinerilor de la barajul Tarnița cu maistrul miner Aurel Vida, care are peste 20 de ani de muncă pe șantierele hidroenerge­tice, și alte acțiuni asemănătoare au constituit momente emoționante, cu puternice efecte educative, mai ales pentru cei veniți pentru prima dată pe șantier. Ele au darul să su­deze colectivele, să dezvolte dragos­tea pentru această muncă, să lege pentru totdeauna marile familii de constructori. Dumitru CALEN (Continuare în pag. a 4-a) ANGAJAMENT SUPLIMENTAR In primele opt luni din 1971, co­lectivele din întreprinderile Cen­tralei industriale de prefabricate din beton au realizat o producție globală suplimentară în valoare de 46 milioane de lei, cu 5,3 milioane mai mult decît angajamentul a­­nual. Recenta adunare generală a reprezentanților salariaților din în­treprinderile C.I.P.B. exprimînd patriotismul celor ce lucrează acest sector, a hotărît ca pînă în sfîrșitul anului să se realizeze la producție suplimentară de încă 8 o milioane de lei. Fiecare zi ce trece apropie, pe șantierul Combinatului de mate­riale de construcții­ Cîmpulung (jud. Argeș), ziua pornirii producției la fabrica de ciment. Mereu se deschid noi fronturi de lucru la montaje. In fotografie : muncitori din echipa lui Florin Covaci, de la Trustul de instalații și montaj­ București, montînd răcitorul-grătar pe platforma de coacere a primei linii tehnologice. (Foto : Filip PĂSCALUȚA, corespondent) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, CINȚI-VA I I­n cadrul lucrărilor de dez­voltare a I.A.S. „30 Decem­brie“ (jud. Ilfov), Între­prinderea de construcții agro­zootehnice — București execută un însemnat volum de investiții, unele obiective avînd scadență în cursul acestui an. Este vorba de cele 10 ha de sere, cu pereți și stîlpi metalici livrați de bucureșteartă „Metalica“. • uzina Stadiul lucrărilor este destul de avansat și, după cum ne-a rela­tat ing. Ilie Nicola, șeful șantieru­lui, sunt perspective certe ca 3 din cele 7 sere să fie predate in de­­vans, adică la 30 septembrie. Ce­lelalte — la 30 noiembrie, potri­vit termenului stabilit. Construc­torii și lucrătorii de la Trustul de instalații-montaj­e București sunt în stare să facă față acestei sarcini, dar ritmicitatea activită­ții lor este condiționată de alți factori. Să zicem că întreprin­derea „Metalica“ va livra în ter­men util pereții laterali pentru se­rele 8, 9, 10 și 11. Iată însă că beneficiarul n-a rezolvat încă toate problemele legate de asi­gurarea instalațiilor de automati­zare — și nici problema cazane­­lor de la uzina H Mana „Vulcan“. „In privința aceasta — își exprima îngrijorarea ing. Hie Nicola­e a­­vem doar unele vagi promisiuni. Or, fără echipa­mente de auto­­matizare nu pot fi predate noile sere. Mai mult, lipsa cazanelor în stare să asigure căldură (și care ar trebui să sosească cel tîrziu la 1 oc­tombrie) împiedică montarea gea­murilor la acoperiș. Așa că...“ Noua fabrică de conserve din legume de la același complex nu ridică, deocamdată, probleme. In­vestiția, abia atacată, se află la fundații. Constructorii au însă planuri ambițioase. Cum de pe a­­cum au fost realizate circa 50o/o din paharele de fundații și au fost turnați o bună parte din stîlpii halei, șantierul trage nădejde ca pînă la lăsarea frigului să ridice structura de rezistență, să mon­teze elementele de acoperiș (grin­zile­­ de 18 m vor începe să so­sească de la I.P. „Progresul“ la 20 septembrie) și, cu unele închi­deri provizorii, cu încălzire prin simpla racordare la centrala ter­mică existentă, să poată asigura, la interior, continuarea activității șantierului. Fără îndoială îndepli­nirea dezideratului ar însemna un succes. (A.Z.) Serele nu înseamnă doar pereți și acoperiș... Prima dată am auzit de In­stitutul de calcul pentru ciber­netică în construcții din Sofia, în timp ce vizitam șantierul Uzinei de­oparte pentru măsu­rat temperatura, din Ruse. Con­structorii de aici întrețin vechi și strînse legături cu cercetăto­rii sofiați, ei fiind primii In R. P. Bulgara care, pe baza a­­cestei colaborări, au trecut la organizarea și conducerea șan­tierelor cu ajutorul metodei „drumul critic“. Rezultatele bune pe care le-au obținut în scurtarea duratei de execuție i-au determinat să încerce să lărgească permanent sfera de aplicare a metodelor matema­tice moderne în viața șantie­relor. Blagoi Nikolov, inginerul-șef al institutului, mi-a vorbit des­pre istoria dezvoltării acestuia și despre cele mai recente preocu­pări ale colectivului său. înființat în anul 1964 ca cen­tru de cercetări și calcul pentru construcții, el și-a văzut sar­cinile sporind atît de repede, incit în 1966 s-a impus trecerea la o nouă formă de organizare. Astăzi, Institutul de calcul pentru cibernetică In construc­ții din Sofia se ocupă de patru mari probleme: automatizarea proiectării, sisteme automati­zate de conducere în: construc­ții, probleme economice în do­meniul construcțiilor și opti­mizarea sistematizării teritori­ale. Limbajul pe care îl folosesc cercetătorii în cibernetică are o anumită savoare și merită să încerci să-i pătrunzi înțe­lesurile. Mi s-a vorbit, de pildă, despre așa-numitele „pachete de programe“ pregătite de cer­cetătorii institutului pentru cai­(Continuare în pag. a 2-a) „PACHETE“ DE PROGRAME PENTRU CONDUCEREA AUTOMATIZATĂ A ȘANTIERELOR Corespondență din Sofia, de la Constantin AMARIȚEI im\\\\\\\\­­\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­v­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­\m n\v\\\\­­­­­­­­\mã\\\mã\\\\\\\\\\\m i VACANȚA - SESIUNE A MUNCII PATRIOTICE Înflăcărată chemare a studenților din tabăra de la Izvorul Mureșu­lui, de a face din vacanță o sesiune a muncii patriotice, a avut un larg ecou in toată țara. Mii de tineri studenți s-au înrolat în brigăzi de muncă patriotică, devenind ajutoare de nădejde ale constructorilor de pe di­verse șantiere. Despre entuziasmul și elanul unei astfel de brigăzi, constituită din 120 de studenți, ne vorbea recent maistrul Nicolae Dobrovolski de la șantierul Institutului politehnic­ București. „După cîteva zile de muncă pe șantier, nu a mai fost necesară su­pravegherea, studenții încadrindu-se perfect in atmosfera și specificul muncii noastre“. Și spusele maistrului au fost întărite de rezultatele cu care brigada și-a încheiat activitatea. Zilele trecute, brigada de studenți și-a încheiat lucrul. Cu fețele arse de soare, cu brațele mai voinice și, mai cu seamă, cu satisfacția rezul­tatelor obținute, cei 120 de tineri vor purta o amintire plăcută zilelor petrecute alături de constructori. Ei știu acum mai bine să prețuiască și să respecte munca, își înțeleg mai bine îndatorirea patriotică de a răs­plăti poporul pentru condițiile de învățătură pe care le oferă. Sorin POSTOLACHE • Educarea elevilor In spiritul muncii industriale I Perfecționarea cunoștințelor și deprinderilor lor practice O contribuție substanțială la autodotarea școlilor Realizarea de produse utile economiei naționale Aceste caracteristici avantajoase ale activitații pro­ductive in școli, parte integrantă din pregătirea viito­rilor muncitori calificați, au fost multilateral relevate cu prilejul dezbaterii la masa rotundă, pe care redacția noastră a organizat-o cu cadre din rețeaua de in­­vățămînt profesional a Ministerului Industriei Materia­lelor de Construcții,• (în pag. a 2-a — relatarea discu­țiilor). Succesele din primele opt luni ilustrează caracterul științific al planurilor trasate de partid M.C.IND. : 170 MILIOANE DE LEI PRODUCȚ­IE SUPLIMENTARA Ministerul Construcțiilor Indus­triale și-a îndeplinit planul de con­strucții-montaj pe primele 8 luni ale anului în proporție de 102,6%, înre­­gistrînd o producție suplimentară în valoare de 170 milioane de lei. Cu excepția T.C.I.­Timișoara, toate ce­lelalte unități de execuție ale mi­nisterului și-au realizat volumul de lucrări planificat pentru această pe­rioadă, în frunte situîndu-se T.C.I.­­Constanța (106%) T.I.M.-Iași (105,6 la sută), T.I.M.-București (105,5%), C.L.C.A. (104,3%). Volumul lucrări­lor executate în primele 8 luni de către M.C. Ind. reprezintă 67,4% din planul valoric pe 1971. Cu realizări peste media pe minister­ se prezin­tă I.C.A.-Galați (76,9%), trusturile de construcții industriale din mu­nicipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (73,3%), Constanța (72,3%), Iași (70,3%), Ploiești (69,8%), Cluj (68,4%) ș.a. La producția industria­lă planul pe 8 luni al M.C. Ind. a fost îndeplinit în proporție de 105%. M. I. M. C.: ÎNSEMNATE CANTITĂȚI DE MATERIALE PESTE PLAN Pe primele 8 luni ale anului, Mi­­­nisterul Industriei Materialelor de Construcții a îndeplinit planul pro­ducției globale în proporție de 101,5%, iar la producția marfă — de 101,6%­ în această perioadă s-au realizat în plus î 8,2 milioane de că­rămizi, peste 14,5 milioane blocuri de zidărie, 3700 mc de prefabricate din beton armat (din care 5000 mc panouri mari pentru blocuri de lo­cuințe, 20 000 mp elemente de plan­­șeu ș.a.), 416 mii mp geam tras, 1650 mii mp geam laminat, 150 mii mp plăci din azbociment, 104 mii cahle de teracotă, piese de schimb pentru industria materia­lelor de construcții în valoare de un milion de lei. C.E.I.b.-Fălticeni, pe șantie­rul fabricii de plăci aglome­rate din lemn, pe care o exe­cută Trustul de construcții in­­dustriale-municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu subantreprizele de specialitate Pe șantierele T. C. I. — Ploiești CU GÎNDUL LA CELE 130 DE ZILE PRODUCTIVE Fermentul care dinamizează în aceste zile activitatea construc­torilor este dorința lor fierbinte de a da viață angajamentelor pri­­vind punerea în funcțiune m­ai devreme a cit mai multor obiective cu scadență in 1971. înalta răspundere pe care o simt lucrătorii șantierelor față de înfăptuirea programului de dezvoltare a econo­miei naționale elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. se reflectă în munca plină de abnegație, vi zivna și eroismul diurn. Fiecare zi smulsă duratei de execuție planificate înseamnă sporuri ale pro­ducției de bunuri materiale, menite să ridice pe trepte superioare nivelul de trai al oamenilor muncii din țara noastră, dau „înalta conștiință politică de care dovadă lucrătorii noștri — ne-a relatat Nicolae Marin, pre­ședintele sindicatului Trustului de construcții industriale-Ploiești — a ieșit cu pregnanță în evidență în adunările generale de partid, în adunările generale ale salariaților de la șantiere și pe trust, cu pri­lejul cărora s-au suplimentat anga­jamentele inițiale de devansare,a unor termene de punere în func­țiune și s-a exprimat unanima ho­­tărîre de a lupta cu toată dăruirea pentru traducerea lor in fapt“. Noile capacități de producție de la Combinatul petrochimic­ Ploiești, U­­zina de utilaj chimic­ Ploiești, I.A.S.­­Valea Călugărească și balastiera de la Tîrgșoru Nou vor fi racordate la circuitul economiei naționale cu 10—60 de zile înainte de termen. După alte succese asemănătoare, potrivit calculelor, pînă la sfîrșitul anului constructorii ploieșteni vor oferi, în total, beneficiarilor alte 130 de zile productive peste pre­vederi. Constructorii lotului nr. 2 de la șantierul Combinatului petrochi­mic­ Ploiești pare-se că s-au specia­lizat in execuții rapide. Poate că de aceea ing. Dumitru Mușat, șe­ful lotului, se simte dator să a­­mintească faptul că stația pilot de izopren a fost predată cu 30 de zile mai devreme, iar instalația de anhidridă maleică — cu 10 zile. Despre calitatea lucrărilor execu­tate de constructori, de instalatorii și montorii d­e la T.I.I.C.-București și, respectiv, T.M.U.C.-București vorbește un alt fapt care merită să fie consemnat: instalația de anhi­dridă maleică a atins parametrii proiectați după numai o lună de zile ! Acum, în centrul atenției se află lucrările ce vor permite com­binatului să-și sporească producția de polietilenă cu 8000 de tone pe an. Angajamentul lotului este­­ a­­sigurarea condițiilor ca evenimen­tul să poată avea loc cu 10 zile mai devreme. Posibilități de a-1 traduce în fapt sunt de pe acum create din partea constructorilor, care și-au cam isprăvit treburile. La rîndul lor, montorii și instala­torii sînt în așteptarea sosirii ll­i Adrian CÎMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) La I.A.S.-Valea Călugărească se pregătesc, printre alte­le, 70 de bazine care vor primi noua recoltă de struguri Vine vijelia! Cînd ești șofer tî­­năr, cînd arde in tine focul marilor curse și al demonstrațiilor de temeritate, cînd nervii zecilor de cai ,,putere ț­ din piciorul se urcă, apăsat pe pedala de acce­lerație, prin șira spi­nării, la cap, ca un coniac cinci stele — atunci șantierul e de sine. Acolo ești stă­­pîn. Nu tu milițian, nu tu semne, nu tu plictiseala asfaltului neted. Sui la vola­nul autobasculantei — și părea, voi mu­ritori de rînd, că vă fac afiș ! Ai văzut filmul acela istoric, cu întrecerea de care romane ? Vax ! Să mă vezi pe mine ! Trece bolidul printre clădiri și utilaje, printre gropi și șan­țuri. Saltă încărcătu­ra, gem arcurile, urlă motorul, fug oa­menii din cale ca po­­tirnichile, iar eu a­lerg năpraznic în fruntea unui nor de praf. Păzea, d­acsonul ? Vine n-auzi to­readorul, vine casca­dorul, vine vijelia, vine viteazul ! Nu-mi sta în cale, că am opt tone. Nimic nu-mî rezistă. E a doua mașină ăsta. Prima am anul fă­cut o zob în cinci luni. Mamă-doamne, ce s-au crucii cînd am dus-o la repara­ție. „Cum ai rupt-o, bre, de nu ți-ai rupt și gîtul ?" Nu se e­­xistă ruperea gîtu­­lui. Bâiatu' e as. Și are noroace. Uite-le aici, maimuțoiul de la parbriz, tranzisto­rul cu „melodia pre­ferată" pe dreapta, pozele cu dame în bikini sus, pe pla­fon... Uite și stîlpul... Stîlpul ? De unde a răsărit ? Ce caută pe drum ? Ori nu-s eu pe drum ? Frînă. Vi­raj. Frină ! Uite, cade stîlpul , ba nu? cad eu , mamă, se răs­toarnă mașina, se râs... Emil STERESCU ' v , - •­­% - -.f X, j., < / ,V 'v ' ' r

Next